Universul, martie 1939 (Anul 56, nr. 73-88)
1939-03-16 / nr. 73
t^MATISME REBELE GANDOL le învinge! „Sufeream de reumatisme dureroase şi rebele, — scrie Coralul Louis Blanchard, 12, rue Burgaud-des-Marets, Sa in te s, Franţa. — Chiar de la prima cutie, Gandol m’a uşurat. Mi-am armat cura şi m’a liberat complect de dureri. Fiecare an fac la preventiv o cură cu Gandol. Am recomandat remediul Dv. la mai mult de o sută de persoane, care toate sunt încântate de el.“ Gandol ajută rinichilor să elimine acidul uric și împiedică pe urmă această otravă să se refacă. Este un antireumatismal de mare valoare, care dă,in zece zile, rezultate minunate. Cereți Gandol la farmacii și ffirogaerii. Prof pentru publîc "eafle Lei.do.— Formarea secţiei oglindarilor din bresla „Renaşterea chimică“ din ţinutul Bucegi din seară s’a ţinut adunarea breslii chimice, secţia oglindari. S’a ales comitetul de direcţie al secţiei oglindarilor format din d-nul Marin Georgescu, preşedinte, I. Virag, vicepreşedinte şi d. Şeitan Gheorghe, secretar. D. Aurel Gherman a fost cooptat cu majoritate de voturi vice-preşedinte al breslei „Renaşterea Chimică“ a salariaţilor din Ţinutul Bucegi. --------xXQ OXx------- PENTRU INIMILE CARITABILE Găsindu-se în suferinţă, roşi de boală şi mizerie, nenorociţii de mai jos fac apel la sufletele alese, rugând să fie ajutaţi: — Paraschiva Roman, str. Fundeni 20 (gara de Est), părăsită de soţul său şi rămasă fără niciun ajutor şi cu un copil de câteva săptămâni. — In str. Petrescu , nr. 18 trăeşte în mizerie familia Ionescu, cu o casă de copii, toţi bolnavi. — Zoea Constantin, str. Flămândă 51 (Giuleşti), văduvă şi oarbă — Didina Rădulescu, str. Ileana Cosânzeana 17, bolnavă, operată, de curând ieşită din spital, cu copii şi fără niciun sprijin. — Elena Gh., str. Sânmedru 4 (Tei) bolnavă, cu 4 copii şi soţul grav bolnav. — Maria Alexandru, str. Oltețului 6 (Tai), bolnavă, cu copii. — Maria Tache, str. Scheiul de Sus 15, bătrână, văduvă, greu bolnavă și fără nimeni pe lume. Tariful publicităţii comerciale CATEGORIA L Dela 1—1000 luna 20 Dela 1000 linii In sus 18 Anunţurile colectorilor de loterie 25 Bilanţuri, convocări, notificări, etc. 60 Ştiri artistice, judiciare, şcolare 40 Informaţiuni comerciale minimum 5 linii 50 Information financiare minimum 5 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 50 întruniri electorale, anunţuri 30 Articole, dări de seamă comerciale, etc. In corpul ziarului 75 il Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 linii) şi minimum 250 TftSO linii). ORICE ANUNŢ IN TEXT» Anunţuri comerciale şi financiare 400 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând în acelaş anunţ 3 nume maximum ; renunţul Lei 500 1. Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri cel mult 16 linii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii, botezuri, etc. la Informaţiuni nedepăşind 10 linii 600 Numiri, permutări, deplasări, decorări, etc. la informaţiuni nedepăşind 10 linii 600 Acte juridice, sentinţe, hotărâri, cereri de naturalizare, etc. la anunţuri, linia 25 Acte de mulţumire 25 Acte de mulţumire la informaţiuni 50 Cutia cu scrisori, plasat lângă text 50 Extracte de divorţ simple, bucata Lei 400 Anunţurile editurilor şi librăriilor se taxează după un tarif special. Schimbare de nume, 3 publicaţiuni Lei 1200 Anunţuri de la instituţiuni industriale, 1 pagină lei 80.000 Anunţuri comerciale, 1 pagină lei 60.000 Anunţuri financiare asig. ofta., ebe. lei 70.000 Anunţuri comerciale 12 pag. lei 33.000 Anunţuri financiare asig. oficiale 12 pagină lei 38.000 Anunţuri comerciale 14 pagină lei 17.000 Anunţuri financiare asig. oficiale 14 pagină lei 28.000 La paginile din dreapta cu 10 la sută in plus. La angajarea de Hnlî se va fi miiate, broşuri, se taxează cu tarif un termen pentru publicarea lor dublu, care în nici un caz nu va fi mai P. S. — Anunţurile mai mici ca mare de 3 luni. Aceste anunţuri se spaţiu de 10 linii, se vor plăti cu vor publica Duminica şi sărbătorile tariful a 10 linii. Anunţuri şi vimimat atunci când va fi posibil, formaţiuni cu fracţiuni de linii, fără obligaţiune, adică de: 6, 7, 9, 11, 13, 18 lini®. Anunţuri de dimensiuni mai mari JJJ* decât socotit la 10, 16 de 4 coloane se taxează hi cate- 10, etc-. “rigoria anunțurilor speciale astfel : Orice anunţ cerut să apară Du~ Primele 4 coloane se vor taxa j^“ca și sărbătorile legale, 25 la conform tarifului obişnuit indife- PTM,, . . , , . rent numărul de Unii. * Orice anumt plasat in pagina da Ce trece peste patru coloane tarif mica publicitate, 25 la sută in plus, dublu. Orice anunţ cerut să apară spe-Reclamele pentru ziare, cărţi, recial se taxează cu tarif special Tariful licitațiilor I 1. Anunțuri de licitații până la o valoare de lei 50.000 se Vor da numai ziarelor locale Lei 2,50 2. Idem dela 50.000 la 200.000 lei 15 3. Idem dela 200.000 la 500.000 lei 18 4. Idem dela 500.000 la 1.000.000 lei 20 5. Idem dela 1.000.000 în sus lei 25 6. Publicitatea pentru licitaţiile Caselor Autonome, Regii Comerciale lei 26 7. Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea de terenuri petrolifere, linia corp 5 lei 35 8. Publicaţiuni de licitaţii mobiliare incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fecare anunţ lei 500 9. Orice alte publicațiuni lei 25 De la asociaţia solidară a pensionarilor publici din România Consiliul, central al asociaţiei solidare a pensionarilor publici din România şi-a ţinut luni şedinţa sa săptămânală. Preşedintele a făcut elogiul Patriarhului dr. Miron Cristea, de al cărui sprijin pensionarii s’au bucurat totdeauna. Şedinţa s’a suspendat apoi pentru reculegere. La urmă s’au soluţionat lucrările primite dela filiale şi s’au cercetat lucrările adunărilor generale ale filialei Focşani şi Blocul pensionarilor Ploeşti. Un furt de 170.000 lei, in palatul justiţiei din Braşov Braşov, 13 Martie Un îndrăzneţ furt s-a săvârşit azi d. a., în palatul justiţiei, la debitul de tutun Pandelescu. Doi necunoscuţi au intrat in debit, spre a cumpăra nişte timbre. In timp ce unul ţinea de vorbă pe d-na Pandelescu, celalt, pe sub un ziar, a furat o mapă cu timbre, de pe masă, în valoare de 170 mii lei. S’a anunţat imediat poliţia, fiind delegat cu facerea cercetărilor comisarul Suhăreanu. Zilele trecute s’a mai întâmplat un furt, în sala de şedinţe a secţiei I-a, unde i s’a furat d-lui doctor Nicolae Precup o blană, în valoare de 60 mii lei Se bănuește că e vorba de o bandă bine organizată. O lucrare filosofică In nrul 10, de Sâmbătă, 11 Martie, a. c., al revistei „Universul literar“ d. PROF. I. PETROVICI publică articolul „O lucrare filosofică“. Numele d-lui I. PETROVICI, una din cele mai de seamă personalităţi ale culturii româneşti, recomandă în mod strălucit valoarea articolului. In acelas număr al revistei mai colaborează d-nii: VICTOR PAPILIAN, K. H. ZAMBACCIAN, OLGA GRECEANU, N. CREVEDIA, ȘTEFAN STĂNESCU, IOACHIM MORUZI. O pagină întreagă, sub titlul „OFENSIVA CULTURALA“, constitue reportajul şezătorilor revistei în Ardeal şi este scrisă de d. Radu A. Sterescu. Mai iscălesc cronici, poezii, articole, nuvele, d-nii: Victor Popescu, Paul Miracovici, Romeo Alexandrescu, Traian Lalescu, Mihai Niculescu, Leonard Divarius, Aurel Călinescu, Ion Bălan, Mircea Mateescu, Tanţi Ioanin şi Constantin Fântâneru. Gravuri şi ilustraţii de N. Brana Cereţi cu preţul de 5 lei, la toate chioşcurile din ţară UNIVERSUL LITERAR UNIVERSUL Cedomesti MIERCURI 15 MARTIE Ort. Sfântul Agapie și cel 6 împreună cu ei (f 290). Cat. Sfântul Longin (sec. 1). Prot. Isabela Evreesc: 24 Adar 5699. Mahomedan: 23 Muharem 1353. 41 Răsăritul Soarelui 16.32. Apusul Soarelui 18 20. MIERCURI, 15 MARTIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii: Concert (discuri); Carnavalul-uvertură de Dvorak; Selecţiuni din „Liliacul“ de Joh. Strauss; Gimnastică ritmică; Sfaturi gospodăreşti; Continuarea concertului dimineţii (di- I souri): Viaţa în Prater-vals de I Translateur şi Plăcerea pădurii, vals; Dansul veveriţei de Smith şi Polca de Rechtenwald; Sfaturi mecale; închiderea emisiunii. 12. Concert de prânz: Orchestra Titi Vrânceanu: Ah ! mi-e dor de tine şi Când copii eram odată, Horă din Ferentari; Hora cu pauze şi Hora lui Băcătea; Fascinaţie, vals de Marchetti; Mică conversaţie de Ochi-Albi şi Melodie de Spiegel; Un gondolier cânta o melodie, tango de Dendrino; Dacă’n 20 de toamne, Dor pribeag, Hora lui Ciolacu şi Baba mea n’are măsele; Ţi-am dat o floare albastră, tango şi Când mă gânedsc la tine, slow de Mişu Constantinescu; Marie, Marie, melodie de Capua şi Dor de răzbunare, romanţă de Cavadia; Ţintute, ţinu te bine, arie populară de Stănescu. 13: Ora; Sport; Cota Dunării. 13.05: Continuarea orchestrei Titi Vrânceanu: Jocuri ardeleneşti; Ideal melodie de Tosti; Sărutări in noapte, melodie de Michel; Nu ne-am iubit, vals de Manzati; Parcă ieri te-am văzut şi Aşi vrea să te fac să’nţelegi, romanţe; Hore munteneşti şi Sârbe. 13.35: Muzică variată (discuri). Din operete: Uvertură la „Boccacio" de Suppé (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Schmidt-Isserstedt); Vals din „Saltimbancii“ de Ganne (voce:Ivonne Guillet); Selecţiuni din Contele de Luxemburg“ ‘de Lehar 14: Spectacole. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Cântece şi dansuri exotice (discuri); Dans oriental Nov. de Glazunow; Melodie japoneză de Milagi (voce: Yoshie Fujiwara); Dansuri persane din „Khowantchina“ de Mussorgsky; Rugăciune orientală din „Lakme“ de Delibes (voce: Mirza Korus); Dansul celor şapte voaluri din „Salomeea“ de Rieb Strauss. 15.10: Actualităţi. 18: Ora. Mersul vremii. 18.02: Orchestra de dans: Theodor Sibiceanu voce: Lya Crăciunescu; Ai grije de inima mea, foxtrot de Chaplin; Pentru tine, vals boston de Th. Sibiceanu; Ce copil prostuţ eşti tu, tango de Th. Sibiceanu (voce: L. Crăciunescu; Tot te iubesc, foxtrot de Corologos (voce: Lya I Crăciunescu); Nani şi amor, blues I de Th. Sibiceanu; Un tango în miez de noapte de Ion Vasilescu (voce: Lya Crăciunescu); Un mic poem, foxtrot de Edgardo Greppi; Dansul fulgilor de zăpadă, foxtrot de Th. Sibiceanu; Noche de Plegaria tango argentinian de Meniconi; Te rog să mă ierţi şi Dac’ai vrea de Dendrino ! (voce: L. Crăciunescu); Mi-e inima ! pustie, vals boston de Dinu Şerbă- nescu; Să nu ne certăm zadarnic, I tango de Ion Vasilescu (voce: L . Crăciunescu); Speriat de vis, foxtrot de Gordon-Revel 19: Cronica artistică. 19.15: Istoria muzicii: Muzică ce se executa la curtea din Potsdam în timpul Reglui Frederic II, al Prusiei; Cuvânt introductiv: Ofran- |dă muzicală de J. S. Bach (V. Jianu-flaut, M. Theodorescu-flaut și I N. Rădulescu-clavecin); Allegro I pentru 2 flaute și clavecin de W. Fr. Bach (V. Jianu-flaut, M. Teo- | dorescu-flaut şi N. Rădulescu-claj vecin); Suită de flaut şi orchestră | de Ph. Telemann ,solo flaut: V . Jianu); Allegro din concertul pen- | tru flaut şi orchestră de Quanz (solo flaut: V. Jianu); Allegro din Simfonia în re major de Frederic cel Mare (orch. Radio, cond. de N Rădulescu). 20: Aurul, de prof. Ion Simionescu. 20.15: Muzică de cameră: Paul Jelescu-pian, Hr. Popescu-flaut şi N. Broască-clarinet: Sonată pentru pian, flaut şi clarinet in 3 părţi de Maurice Emmanuel. 20.40: Concert de masă al orchestrei Sandu Marcu, transmis de la restaurantul „Cina“. 21.15: Concert de seară, orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga voce: d-ra Lisette Dima; Scene scoţiene pentru oboi şi orchestră de Godard (solist: Rinaldo Sansalvadore); Poveşti din pădurea vieneză de Johann Strauss (voce: d-ra Lisette Dima); Vals din Frumoasă e lumea de Lehar; (voce: d-ra Lisette Dima); Cântec indian din „Rose Marie“ de Frimi (voce: d-ra Lisette Dima); Flori şi păsări de Bettinelli; (voce: d-ra Lisette Dima); Uvertură la „Ţar şi teslar“ de Lortzing. 22 : Radio-jurnal (I); Sport. 22.15: Lieduri (discuri): Invitaţie, lied dg Richard Strauss (voce: Karl Schmitt-Walter): Ziua morţilor, lied de Richard Strauss (voce : Franz Völker); Lied de Wagner (voce: Tiana Lemnitz). 22.30: Marcella Barzetti (pian) : Studiu de Paganini-List; Catedrala scufundată de Debussy; General Layne de Debussy; Fantezie in fa major de Chopin. 23: Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al orchestrei Grigoraș Dinicu, transmis de la restaurantul „Continental“. 23.45: Jurnal pentru străinătate din limba franceză, germană și italiană. * VARȘOVIA, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20. Concert de muzică dis- ' tractivă. 21.35. Inf. Radiojurnal. 22. Concert Chopin. 22.45. Recitări. 23.05. Concert de orchestră. 24. Inf. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. . 120 kw. — 20.40. Teatru radiofonic. ■ 22.40. Inf. 23. Concert de orchestră. I 24. Inf. 0.20. Orchestră de țigani. 1.05. Inf. VIENA, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— • 21.10. Concert de muzică de dans. , 22.20. Plăci. 23. Inf. 23.30. Concert de muzică vieneză. FRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. ! — 20.25. Melodii uitate. 21.05. Reportaj. 21.35. Concert de quartet. 22. Ora, Inf. 22.10. Brno. 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23.20. Plăci. 1 ROMA I, 420,8 m. 713 kHz. 20.10. Plăci. 21. Ora, Inf., Radiojurnal. 21.20. Conf. 21.30. Muzică variată. 22. Teatru radiofonic. 22.35. Recital de vioară. 2.3-20. Conf. 23-30. Varietăți muzicale. 24. Radiojurnal. 6. 15. Muzică de dans. JOI, 16 MARTIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO - EXPERIMENTAL 32,5 m. 923 MHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii. Concert de dimineaţă (discuri) : Potpuriu de foxtroturi. Departe de bal de Gillet şi îndrăgostita, vals de Berger. Gimnastică ritmică. Sfaturi gospodăreşti. Continuarea concertului dimineţii (discuri) : Selecţiuni din „Soldatul de ciocolată“ de Oscar Straus. Potpuriu de şlagăre de Costal. Sfaturi medicale. închiderea emisiunii. 12 . ORA STRAJERILOR . Ora de îndrumări străjereşti : I. Sădirea pomilor organizată de falanga străjerilor — cuvântul şefului d. maior I. Dimăncescu. II. Jurnalul străjerilor de Eugen Ispir. VI. Muzică (discuri) * 13 . Ora. Sport. Cota Dunării. 13.05 : Concert de prânz — Orchestra Jean Sibiceanu. Romanţe şi Arii populare . Vals-capriciu de Jean Sibiceanu; Trei jocuri româneşti aranjate de Chovan; Muzica prohibită de Gastaldon ; Jocuri populare ardeleneşti; De-ai şti ce cinste plânsul tău, romanţă de Ionel Romcescu şi Mi-e dor de o horă, cântec românesc de Romcescu ; Hora Slănicului şi Sârba de la Olăneşti. 14 . Spectacole. 14.10 : Radio-jurnal. 14.30 : Continuarea concertului Orchestrei Jean Sibiceanu: Romanţe şi Arii populare ruseşti; Să nu pleci fără mine, tango de Mircea Alexe; Nu vreau, blues de Max Halm; Nu-i nimeni să-mi spună vorbe dragi, tango de Ioanin Lupescu şi Drum bun... şi nu uita că te iubesc, tango de Dendrino; Violinda de Francesco Ferrari; Dragă inimioară, fox de Mircea Alexe, 15.10 : Actualităţi. 18 . ORA COPIILOR : I. „Cânta un greeraş în vatră”, scenariu radiofonic, de Al. Mitric, executat de şcoala de fete „Aurel Vlaicu“ , de sub direcţia d-nei Aurelia Seimian. Aranjament muzical: Prof. N. Oancea ; Conducătorea corurilor: d-na Elena Brătulescu. II. Jurnalul copiilor 19 : Ora. Mersul vremii. 19.02: Despre esseu şi esseişti, de N. Mihăescu. 19.17 : Concertul Coralei „Municipiului Bucureşti“, cond. de St. Mureşeanu : Cântec de primăvară: Nani, nani de Pr. Runcu (solo: Al. Voinescu); La Tismana ’ntr’o grădină de Ion Chirescu; Salut de noapte de Stearch (solo : Petre Munteanu) ; Ciobănaşul de Anastasescu; Serenadă de Flondor (solo: Al. Voinescu); Corul vânătorilor de Weber. 19.45: Romeo Alexandrescu (pian). Compoziţii proprii: Două piese : Cântec şi Nocturnă, Suita II-a pentru pian (Preludiu, Dans, Dor de ţară, Şagă); Preludiu; Allegro din sonata în do minor 20.05 : Literatura pentru copii şi tineret de Paul Papadopol. 20.20 : Muzică de operetă (disc.); Uvertură la „Ţara surâsului“ de I Lehar; Potpuriu din „Fata din Pă-durea Neagră“ de Jessel; Melodia din „Veronica“ şi „Fortunio“ de Messager (voce : Robert Buguet) ; Selecţiuni din „Studentul cerşetor“ de Millöcker. 21 : Introducere la concertul simfonic, de Em. Ciomac. 21.15 : Concert simfonic al Or chestrei „Filarmonica“ cond. de Felix von Weingarthner (Transmisie de la Ateneul Român): Beethoven : 1) Uvertura „Egmont” ; 2) Simfonia IV. In pauză (22 - 22.15) : Radiojurnal (I) ; Sport. 22.15 : Continuarea concertului simfonic: Beethoven : Simfonia IV-a „Eroica“. 23.05 : Radio-jurnal (II). 23.15 : Muzică variată (discuri): Rosalie, fox de Porter şi Fox de Tobias ; Valsuri de Johann Strauss : Serenadă din filmul „Un vals pentru tine“ de Moisei şi Inima mea te chiamă de Stolz (voce : Peter Anders) ; Serenadă napolitană de Winkler. 23.45 : Jurnal pentru străinătate în limba franceză și engleză. I * VARȘOVIA, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.15 : Concert de muzica distractivă. 21.35 : Inf.. Radio-jurnal. 22: Recital de pian. 22.40: Foileton. 22.55: Conf. 23.40: Plăci. 24 : Inf. 0.05 : Concert de muzică de cameră. ___ BUDAPESTA. 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 18.55: Orchestră de ţigani. 20.10 : Pentru agricultori. 20.30 : Retransmitere de la Operă. 23.20: Plăci 23.40 : Inf. 24 : Plăci. VIENA. 507 m. 592 kHz. 150 kw. 19 45: Concert Brahms. 20.30: Actualităţi. 20.50 : Inf., Meteor. 21.10 : Muzică variată. 22 : Concert de orchestră. 23 : Inf. 23.15 : Camarade unde ești ? 23.45 : Concert de muzică de dans. PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. 20 25: Plăci. 20.30: Conf. 20.40 : I Brno 22 : Ora, Inf. 22.10: Concert de orchestră. 3: Ora, Inf., Cronica zilei, Sport.. 23.29 : Plăci. ROMA, 420,8 m. 713 kHz.— 20.20: Plăci. Ora. Inf., Radiojurnal. 21.20: Muzică variată. 22 : „II franco cacciatore“ operă de Weber. ------JS0 ® SX*------ DE LA CURTEA CRIMINALĂ CONDAMNAT PENTRU OMOR Secţiunea I-a a Curţii criminale, prezidată de d. consilier Mircea Odobescu, a condamnat la trei ani temniţă grea, 15.000 lei despăgubiri civile şi 1000 lei cheltueli de judecată, pe bătrânul Manole Călina, din corn. Teiul jud. Argeș, pentru omor. Numitul, întâlnind pe consăteanul său N. Fălceanu, în vârstă de 70 de ani, care fugărea un câine, l-a strâns de gât, omorându-l. Zona frontierei noastre de nord (Urmare din pagina I-a) până în anul 1812. Statistica populaţiei Basarabiei făcută de ruşi, în 1817, nu înregistrează ruteni în jud. Hotinnului. Infiltraţia ruteană a avut un caracter atât de năvalnic , din cauza împrejurărilor vitrege de atunci pentru români. Pentru noi se pune mai întâi problema organizării zonei frontierei, aşa cum cer interesele apărării naţionale şi apoi problema organizării rezistenţei etnice şi culturale. Intr’un studiu publicat în „Buletinul Soc. de geografie“ din 1923, d. V. Mihăilescu scrie: „Problema ruteană rămâne deci, şi după unire, o problemă serioasă, chiar dacă nu punem în cumpănă pretenţiile externe. Ea merită, din partea noastră, creiarea unei organizaţii de intelectuali, cari, pornind de la cercetările până acum întreprinse, să o studieze fără gânduri preconcepute şi să indrumeze curentul de rezistenţă şi de readucere la matcă a celor înstrăinaţi“. Dar, cea mai importantă este colonizarea cu elemente româneşti şi a acestei zone de frontiere. In această privinţă iată ce a spus în conferinţa sa, d. prof. I. Nistor: „Modestele colonizări cu români pe care le-am făcut în ţinutul Cernăuţi nu sunt suficiente pentru a fortifica îndeajuns, vechea graniţă la Nistru şi a-i reda trăinicia ei de odinioară. Astăzi în organizarea defensivă a unei graniţe se cere un element nou: etnicul. Să ne gândim deci serios la satisfacerea acestei cerinţe superioare! Pe lângă măsurile de ordin technic militar se impune organizarea grabnică a frontierei etnice ca şi In vechime, pentru a putea face faţă poftelor revizioniste din orice parte s’ar ridica ele, pofte care s’au trezit totdeauna, dar care n’au fost şi nu trebue să fie satisfăcute niciodată!" Desigur că, fără să aducem nicio atingere drepturilor minorităţei, avem datoria să luăm asemenea măsuri pentru apărarea intereselor noastre naţionale. _____R. SEIŞANU Congresul pedagogic al învăţătoarelor de la şcoalele de copi mici Sub preşedinţia de onoare a d-lui ministru al educaţiei naţionale, se va ţine în vacanţa Paştilor, de la 12-16 Aprilie, al treilea congres pedagogic la Bucureşti. Cu acest prilej, cele mai reprezentative personalităţi pedagogice vor ţine conferinţe. Se vor face refecate asupra problemelor de educaţia copilului de vârstă preşcolară, demonstraţii practice, vizite la instituţii de educaţie şi ocrotire a copilului, după care va urma o excursie, cu acelaş caracter, în Polonia (16—21 Aprilie). Se vor face mari reduceri învăţătoarelor congresiste: găzduirea gratuită în internatele şcoalelor, masa zilnică 25—30 lei, reduceri de transport în Bucureşti, la muzee, spectacole, etc. ADUNAREA SFATURILOR NEGUSTOREŞTI Comemorarea I. P. S. Patriarh Duminică a fost adunarea generală a Uniunei Sfaturilor Negustoreşti şi a sindicatelor alimentare din România sub preşidenţia d-lui D. P. Niculescu Ritz. Au participat reprezentanţii organizaţiunilor provinciale din tot cuprinsul ţării, înainte de deschiderea adunării. D. P. NICULESCU RITZ aduce un pios omagiu I. P. S. Patriarh Miron Cristea. Alături de întreaga naţiune, comercianţii se închină în faţa trupului neînsufleţit al primului patriarh al ţării. D. prof. I. BOTEZ, preşedintele Sfatului Negustoresc Iași, relevă personalitatea I. P. S. Patriarh. In semn de doliu adunarea a fost suspendată pentru câteva minute. Reprezentarea profesională in cadrul nouei Constituţii Reintrând în ordinea de zi, d. comercial este lipsit de această preşedinte D. P. NICULESCURITZ face o amplă expunere asupra realizărilor noului regim instaurat prin Constituţia din anul trecut, care a redat elemen- tului profesional rolul ce i se cuvine într’un stat corporatist. „ Sfaturile Negustoreşti şi sindi- cătele alimentare au fost primele organizaţiuni cari s’au alăturat Frontului Renaşterii Naţionale, fiind convins că acest organism corespunde intereselor clasei producătoare. Noua aşezare a Statului român deschide orizonturi largi pentru clasa negustorească. Negustorii sunt pentru aceasta profund recunoscători M. S. Regelui şi sfetnicilor săi. D. PETRE FIRICA-Chişinău relevă că Noua Constituţie a rezervat un sector deosebit elementului comercial şi industrial, ridică prestigiul profesiunei de negustor desconsiderat de vechile partide politice. D. APOSTOL POPA-Galaţi arată că negustorimea are o profundă satisfacţie, văzând realizat un vechiu vis pentru care a luptat în trecut. D. NICOLAE MARTIN-Sibiu, accentuează că elementele care o viaţă întreagă s’au jertfit pe altarul binelui obştesc nu pot fi omise dela reprezentarea profesională a negustorilor. D. IGNAT MIRCEA, preşedintele sindicatului alimentar, spune că regruparea făcută de către sindicatele alimentare şi Sfaturile Negustoreşti, stabilind un comandament unic în mişcarea profesională negustorească este cea mai bună chezăşie pentru apărarea intereselor colective ale negustorimei. In acest sens mai vorbesc d-nii: Iosif Răcaru, Sever Herdan, Mordunescu Craiova, Luca Iordănescu-Telega, Dumitru Papp- Sibiu, Constantin Teodorescu- Corabia, Petru Panga-Lugoj, Vişoiu şi alţii. I D. FOTEA-Iaşi, spune: Camerele de comerţ trebue să fie expresiunea reală a vieţii economice şi la unele Camere elementul ----------xXOXOXx---------reprezentare. REPORTAREA IMPUNERILOR D. GH. STANICA cere ca să se solicite reportarea impozitelor pe exerciţiul curent pentru a scuti pe comercianţi şi industriaşi de multiplele formalităţi ale aşezării impozitelor. D. CONST. PUŢUREANU arată că debitanţii rurali din Ardeal şi Banat solicită amânarea licitaţiilor de debite fixate la 1 Aprilie 1939. D. MANOLE CONSTANTINESCU depune biroului un memoriu cu privire la repauzul duminical al debitanţilor de băuturi spirtoase. D. A. AXENFELD expune noua lege de organizare a municipiului Bucureşti, care prevede majorarea taxelor ad-valorem. D. C. POPESCU-Buşteni se ocupă cu situaţia comerţului din staţiunile balneo-climatice şi cu despăgubirile de războiu din aceste staţiuni de pe Valea Prahovei. D. TUDOR TALPAN cere ca băcăniile care desfac alimente să aibe acelaş regim ca şi comercianţii alimentari din pieţe. D. I. CABAŞANU prezintă adunării un memoriu relativ la cartelul fabricanţilor de ghiaţă, arătând că preţul a fost majorat de la lei 16 la 25 lei şi aceasta în timpul iernii. Au mai luat cuvântul d-nii: Nae Butnaru, Ştefan Ghenia-Alexandria, Nicolae Bobanco-Piteşti, Petropol-Brăila, Costeschi- Botoşani, Horvath-Arad şi alţii. S’a trimis M. S. Regelui o telegramă omagială. Adunarea a făcut o caldă şi entuziastă manifestare Suveranului. In numele adunării au fost expediate telegrame d-lor Armand Călinescu, preşedintele consiliului de miniştri; IN VESELIA DE JOI 16 col. 0 NOUA AFACERE DREYFUS ŞTIRI DIN EGIPT FEMEIA VĂZUTĂ DE UN CHIMIST DESPRE FEMEI SI DRAGOSTE LA PREZICĂTOARE INTR’UN LICEU DE FETE POSTUL MARE Cereţi la toate librăriile şi la „UNIVERSUL” extrem de amuzanta carte: NIŢA PITPALAC LA LOMURA de C. Cosco. A „Arme surpriză“ în viitorul război In cadrul activităţii Cercului aerotechnic, d. căpitan Eduard Dragomirescu-Buane a ţinut Luni seară, în sala soc. Folitechnica, o conferinţă despre „Armele surpriză ale viitorului război“. D-sa a arătat că viitorul război va vedea apărând o serie întreagă de „arme surpriză“, punctul cercetărilor de laborator şi al câmpurilor de experienţă. Este interesant de ştiut, cu un cea mai devreme, ce ne rezervă viitorul pentru a şti cum să ne apărăm. In acest cadru a prezentat în adevărată lumină ştiinţifică, chestiunea avionului stratosferic, avionul anticar, o serie de arme noi şi problema rachetelor care pasionează astăzi toate cercurile străine. însoţită de interesante proecţiuni, conferinţa a fost urmărită cu un deosebit interes. Anul al 56-lea Nr. 73 Joi 16 Martie 1939 MAI FRUMOASĂ PE ZI CE TRECE Şi ce simplu e SECRETUL! UN ten curat, neted şi catifelat — ce „atent“ pentru o femeie! Şi aceasta depinde, mai presus de toate, de articolul de toaletă cel mai mult întrebuinţat — de săpun. Adoptând săpunul Cadum, veţi da tenului Dv. o îngrijire excepţională. Spuma fină a acestui săpun, compusă din băşici mici, pătrunde adânc în pori, curăţă epiderma şi îi permite să respire. Cadum pentru obraz... Cadum pentru baie... iată singurul mijloc de a obţine o piele fină, pielea Cadum. SĂPUNUL FEMEII FRUMOASE v wr 4&HIUL. CAdumi *a*QU£ ofrosée K /Hfi/S * m Un an dela Austriei la alipirea Reich (Urmare din pagina I-a) meniul de voinţă căutat şi pregătit de jafurile teutone. Faptul dela 13 Martie 1938, pe linia aceasta de fatalitate istorică, trebuie ştiut. El trebuia să se producă oricum, cu toate împotrivirile diplomaţiei europene şi contra oricăror rezistenţe ale politicii şi intereselor antigermane. Austria de azi Austria de astăzi — Ostmark cum i se spune oficial — este o ţară nouă. O găsesc într’adevăr, schimbată mult. Un stil sobru de viaţă tipic germană, a înlocuit exuberanţa de altădată a austriacilor şi lirismul grillparizerian a făcut loc realismului naţionalsocialist, care vine cu o viziune originală, sistematizată, planificată, geometrizată. Toată lumea se mişcă în disciplina riguroasă pe care i-o dictează Führerul. Munceşte regulat, ajută cu sfinţenie la sarcinile publice, mănâncă un singur fel de mâncare Duminica, contribuie la înarmarea Reichului şi la ajutorarea săracilor, participând în mod conştient la făurirea solidarităţii naţionale şi viitorului operei germane. Este impresionantă conştiinţa aceasta a durabilităţii sale în timp şi ea a caut acestui popor certitudinea psiholo- I gică pe care o vezi şi o simţim în tot ce se construeşte şi în tot ce se ridică acum sub cerul Reichului. Un sentiment al definitivului, linii şi spaţii largi, simplitate, duritate, soliditate, iată ceea ce caracterizează noul constructivism, stilul naţional-socialist de azi. TÂRGUL DE MOSTRE Am vizitat ori târgul de mostre al Vienei, în halele imense din Prater. Printre maşinile acelea şi atâtea invenţii ale ştiinţei germane şi ale spiritului său practic, mi-am dat seama, mai bine ca oricând, de puterea gigantică a acestui neam şi de formidabila lui ambiţie de a cuceri secretele lumii, de a supune vieţi, de a exploata materia şi spiritul, de a subordona totul finalităţii istorice a germanismului. De la bicicleta de curse, la plugurile cu zeci de brazde şi până la căldările de vapoare, de la batoza din imensul parc agricol, până la ultima piuliţă, de la monştrii de oţel ai macaralelor automate, toate sunt lucrate cu gândul la destinul şi la veşnicia Germaniei. Marile instalaţii ale grupului industrial Herman Goring, băile comune, stofele fabricate din sticlă, industria gazului şi a electricităţii, menite să înlocuiască mai ieftin, şi pe cât posibil mai mult cărbunele, vorbesc despre hotărîrea germanului de a se bate pe toate ţărimurile, cu soarta şi de a se modela după voia lui şi după interesele permanente ale rassei, întreaga expoziţie pare a fi un discurs al lui Adolf Hitler, turnat în fier şi în oţel. La intrarea sa în Viena, anul trecut, Führerul a dat ordin să se înceapă o uriaşă acţiune economică pentru refacerea Austriei, iar generalul Göring a ţinut să-i îndeplinească dorinţa întocmai Fabricile şi uzinele vechi şi-au deschis din nou porţile zăvorite de criză şi-au început să lucreze febril; altele noui au fost crutate, iar reţeaua de căi de comunicaţie a fost sporită şi modernizată aproape în întregime. O linie de autostrăzi, azi in plină campanie de construcţie, va lega Sudul cu Nordul imperiului, pornind de la Viena prin coridorul Moraviei, prin teritoriul Sudet şi până ln Silezia. Linz ul este pe punctul de a deveni un al doilea Düsseldorf, un mare centru al industriei grele, legat de matca industriei renane şi de Viena, prin canalul Rin-Main-Dunăre. Planul de patru ani a fost extins şi asupra Austriei şi începe acum să-şi dea roadele. Astăzi după amiază, d. Adolf Hitler va sosi în Vienasă urmărească bilanţul activităţii de un an a poporului austriac, încadrat în comunitatea germană. Vor fi parăzi şi vienezii aşteaptă cu nerăbdare să li se vorbească despre viitorul marelui lor oraş, care nu mai este o capitală politică, dar în schimb, va deveni din ce in ce mai mult, un important centru economic, o bază de plecare a expansiunii economice nemţeşti spre Sud- Estul european. Ei aşteaptă, deasemeni, să li se spună cuvântul autorizat al conducerii Reichului şi asupra problemei slovace. Slovacia este la numai câteva ceasuri de Viena şi ultimele evenimente de la Bratislava au avut un deosebit răsunet aci. PROBLEMA SLOVACIEI Mişcarea separatistă a gărzii Hlinka se bucură de aceeaşi simpatie de care se bucurau mişcările sudeţilor din ajunul primei revizuiri a hotarelor Cehoslovaciei. Este important de reţinut simptomul acesta. Dealtfel, chiar autonomiştii slovaci, într’un manifest lansat acum două ’zile, solicită protecţia Führerului, iar ministrul Durcanski, din guvernul Tiso, care se află refugiat la Viena, a vorbit aci la radio, împotriva guvernului de la Praga şi a tendinţelor acestuia de a ţine, cu orice preţ, Slovacia în subordine cehă. Iată dlar, că Viena nu şi-a pierdut cu totul importanţa politică. Ziua de azi şi cea de mâine vor aduce, cred, interesante preciziuni în toate problemele care agită Europa Centrală. Ceea ce trebuie reţinut este faptul acesta : Germania mai are de spus încă un mare cuvânt şi nu va întârzia să vi-l spună, iar poporul întreg aşteaptă, fascinat, poruncile conducătorilor, consimţind voluntar orice sacrificii. Astăzi, de pildă, a băut ceaiul fără lămâie, fiindcă articolul acesta a lipsit de pe piaţă. Dar, cum imi spunea o austriacă: „Ce importanţă are lipsa unei lămâi, în istoria unei naţiuni care vrea să trăiască în libertate și onoare?“ AL. GREGORIAN A rni Y