Universul, martie 1939 (Anul 56, nr. 73-88)

1939-03-16 / nr. 73

t^MATISME REBELE GANDOL le învinge! „Sufeream de reumatisme du­reroase şi rebele, — scrie Cora­­lul Louis Blanchard, 12, rue Burgaud-des-Marets, S­a i­n t­e s, Franţa. — Chiar de la prima cu­tie, Gandol m’a uşurat. Mi-am armat cura şi m’a liberat com­plect de dureri. Fiecare an fac la preventiv o cură cu Gandol. Am recomandat remediul Dv. la mai mult de o sută de per­soane, care toate sunt încântate de el.“ Gandol ajută rinichilor să eli­mine acidul uric și împiedică pe urmă această otravă să se refacă. Este un antireumatismal de mare valoare, care dă,­in zece zile, rezultate minunate. Cereți Gandol la farmacii și ffirogaerii. Prof pentru publîc "eafle Lei.d­o.— Formarea secţiei oglindarilor din bresla „Re­naşterea chimică“ din ţinutul Bucegi din seară s’a ţinut adunarea breslii chimice, secţia oglin­da­ri. S’a ales comitetul de direcţie al secţiei oglindarilor format din d-nul Marin Georgescu, pre­şedinte, I. Virag, vicepreşedinte şi d. Şeitan Gheorghe, secre­tar. D. Aurel Gherman a fost cooptat cu majoritate de voturi vice-preşedinte al breslei „Re­naşterea Chimică“ a salariaţi­lor din Ţinutul Bucegi. --------xXQ­­ OXx-------­ PENTRU INIMILE CARITABILE Găsindu-se în suferinţă, roşi de boală şi mizerie, nenorociţii de mai jos fac apel la sufletele alese, ru­gând să fie ajutaţi: — Paraschiva Roman, str. Fun­­deni 20 (gara de Est), părăsită de soţul său şi rămasă fără niciun a­­jutor şi cu un copil de câteva săp­tămâni. — In str. Petrescu , nr. 18 trăeşte în mizerie familia Ionescu, cu o casă de copii, toţi bolnavi. — Zoea Constantin, str. Flă­mândă 51 (Giuleşti), văduvă şi oarbă — Didina Rădulescu, str. Ileana Cosânzeana 17, bolnavă, operată, de curând ieşită din spital, cu copii şi fără niciun sprijin. — Elena Gh., str. Sânmedru 4 (Tei) bolnavă, cu 4 copii şi soţul grav bolnav. — Maria Alexandru, str. Oltețu­­lui 6 (Tai), bolnavă, cu copii. — Maria Tache, str. Scheiul de Sus 15, bătrână, văduvă, greu bol­navă și fără nimeni pe lume. Tariful publicităţii comerciale CATEGORIA L Dela 1—1000 luna 20 Dela 1000 linii In sus 18 Anunţurile colectorilor de loterie 25 Bilanţuri, convocări, notificări, etc. 60 Ştiri artistice, judiciare, şcolare 40 Informaţiuni comerciale minimum 5 linii 50 Information­ financiare minimum 5 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 50 întruniri electorale, anunţuri 30­­ Articole, dări de seamă comerciale, etc. In corpul ziarului 75 il Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 linii) şi minimum 250 TftSO linii).­­ ORICE ANUNŢ IN TEXT» Anunţuri comerciale şi financiare 40­0 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând în acelaş anunţ 3 nume maximum ; renunţul Lei 500 1. Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri cel mult 16 linii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii, botezuri, etc. la Informa­­ţiuni nedepăşind 10 linii 600 Numiri, permutări, deplasări, decorări, etc. la informa­­ţiuni nedepăşind 10 linii 600 Acte juridice, sentinţe, hotărâri, cereri de naturalizare, etc. la anunţuri, linia 25 Acte de mulţumire 25 Acte de mulţumire la informaţiuni 50 Cutia cu scrisori, plasat lângă text 50 Extracte de divorţ simple, bucata Lei 400 Anunţurile editurilor şi librăriilor se taxează după un tarif special. Schimbare de nume, 3 publicaţiuni Lei 1200 Anunţuri de la instituţiuni industriale, 1 pagină lei 80.000 Anunţuri comerciale, 1 pagină lei 60.000 Anunţuri­ financiare asig. ofta., ebe. lei 70.000 Anunţuri comerciale 12 pag. lei 33.000 Anunţuri financiare asig. oficiale 1­2 pagină lei 38.000 Anunţuri comerciale 14 pagină lei 17.000 Anunţuri financiare asig. oficiale 14 pagină lei 28.000 La paginile din dreapta cu 10 la sută in plus. La angajarea de Hnlî se va fi m­iiate, broşuri, se taxează cu tarif un termen pentru publicarea lor dublu, care în nici un caz nu va fi mai P. S. — Anunţurile mai mici ca mare de 3 luni. Aceste anunţuri se spaţiu de 10 linii, se vor plăti cu vor publica Duminica şi sărbătorile tariful a 10 linii. Anunţuri şi vi­­mimat atunci când va fi posibil, formaţiuni cu fracţiuni de linii, fără obligaţiune, adică de: 6, 7, 9, 11, 13, 18 lini®. Anunţuri de dimensiuni mai mari JJJ* decât socotit la 10, 16 de 4 coloane se taxează hi cate- 10, etc-. “ri­goria anunțurilor speciale astfel : Orice anunţ cerut să apară Du~ Primele 4 coloane se vor taxa j^“ca și sărbătorile legale, 25 la conform tarifului obişnuit indife- PTM,, . . , , . rent numărul de Unii. * Orice anumt plasat in pagina da Ce trece peste patru coloane tarif mica publicitate, 25 la sută in plus, dublu. Orice anunţ cerut să apară spe-Reclamele pentru ziare, cărţi, re­­cial se taxează cu tarif special Tariful licitațiilor I 1. Anunțuri de licitații până la o valoare de lei 50.000 se Vor da numai ziarelor locale Lei 2,50­­ 2. Idem dela 50.000 la 200.000 lei 15 3. Idem dela 200.000 la 500.000 lei 18 4. Idem dela 500.000 la 1.000.000 lei 20 5. Idem dela 1.000.000 în sus lei 25 6. Publicitatea pentru licitaţiile Caselor Autonome, Regii Comerciale lei 26 7. Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea de terenuri petrolifere, linia corp 5 lei 35 8. Publicaţiuni de licitaţii mobiliare incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fecare anunţ lei 500 9. Orice alte publicațiuni lei 25 De la asociaţia solidară a pensionarilor publici din România Consiliul, central al asociaţiei solidare a pensionarilor publici din România şi-a ţinut luni şe­dinţa sa săptămânală. Preşedintele a făcut elogiul Patriarhului dr. Miron Cristea, de al cărui sprijin pensionarii s’au bucurat totdeauna. Şedinţa s’a suspendat apoi pen­tru reculegere. La urmă s’au soluţionat lucră­rile primite dela filiale şi s’au cercetat lucrările adunărilor ge­nerale ale filialei Focşani şi Blo­cul pensionarilor Ploeşti. Un furt de 170.000 lei, in palatul justiţiei din Braşov Braşov, 13 Martie Un îndrăzneţ furt s-a săvârşit azi d. a., în palatul justiţiei, la debitul de tutun Pandelescu. Doi necunoscuţi au intrat in debit, spre a cumpăra nişte tim­bre. In timp ce unul ţinea de vorbă pe d-na Pandelescu, celalt,­­ pe sub un ziar, a furat o mapă cu timbre, de pe masă, în valoare de 170 mii lei. S’a anunţat imediat poliţia, fiind delegat cu facerea cercetă­rilor comisarul Suhăreanu. Zilele trecute s’a mai întâmplat un furt, în sala de şedinţe a sec­ţiei I-a, unde­ i s’a furat d-lui doctor Nicolae Precup o blană, în valoare de 60 mii lei Se bănuește că e vorba de o bandă bine organizată. O lucrare filosofică In n­rul 10, de Sâmbătă, 11 Martie, a. c., al revistei „Universul literar“ d. PROF. I. PETROVICI publică arti­colul „O lucrare filosofică“. Numele d-lui I. PETROVICI, una din cele mai de seamă personalităţi ale culturii ro­mâneşti, recomandă în mod strălucit valoarea articolului. In acelas număr al revistei mai colaborează d-nii: VICTOR PAPILIAN, K. H. ZAMBACCIAN, OLGA GRE­­CEANU, N. CREVEDIA, ȘTEFAN STĂNESCU, IOACHIM MORUZI. O pagină întreagă, sub titlul „OFENSIVA CULTU­RALA“, constitue reportajul şezătorilor revistei în Ardeal şi este scrisă de d. Radu A. Sterescu. Mai iscălesc cronici, poezii, articole, nuvele, d-nii: Victor Popescu, Paul Miracovici, Romeo Alexandrescu, Traian Lalescu, Mihai Niculescu, Leonard Divarius, Aurel Călinescu, Ion Bălan, Mircea Mateescu, Tanţi Ioanin şi Constantin Fântâneru. Gravuri şi ilustraţii de N. Brana Cereţi cu preţul de 5 lei, la toate chioşcurile din ţară UNIVERSUL LITERAR UNIVERSUL Cedomesti MIERCURI 15 MARTIE Ort. Sfântul Agapie și cel 6 îm­preună cu ei (f 290). Cat. Sfântul Longin (sec. 1). Prot. Isabela Evreesc: 24 Adar 5699. Mahomedan: 23 Muharem 1353. 4­1 Răsăritul Soarelui 16.32. Apusul Soarelui 18 20. MIERCURI, 15 MARTIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii: Con­cert (discuri); Carnavalul-uvertură de Dvorak; Selecţiuni din „Lilia­cul“ de Joh. Strauss; Gimnastică ritmică; Sfaturi gospodăreşti; Con­tinuarea concertului dimineţii (di- I souri): Viaţa în Prater-vals de I Translateur şi Plăcerea pădurii, vals; Dansul veveriţei de Smith şi Polca de Rechtenwald; Sfaturi me­­cale; închiderea emisiunii. 12. Concert de prânz: Orchestra Titi Vrânceanu: Ah ! mi-e dor de tine şi Când copii eram odată, Horă din Ferentari; Hora cu pauze şi Hora lui Băcătea; Fascinaţie, vals de Marchetti; Mică conversaţie de Ochi-Albi şi Melodie de Spiegel; Un gondolier cânta o melodie, tan­go de Dendrino; Dacă’n 20 de toam­ne, Dor pribeag, Hora lui Ciolacu şi Baba mea n’are măsele; Ţi-am dat o floare albastră, tango şi Când mă gânedsc la tine, slow de Mişu Constantinescu; Marie, Marie, me­lodie de Capua şi Dor de răzbunare, romanţă de Cavadia; Ţintute, ţinu te bine, arie populară de Stănescu. 13: Ora; Sport; Cota Dunării. 13.05: Continuarea orchestrei Titi Vrânceanu: Jocuri ardeleneşti; Ideal melodie de Tosti; Sărutări in noap­te, melodie de Michel; Nu ne-am iubit, vals de Manzati; Parcă ieri te-am văzut şi Aşi vrea să te fac să’nţelegi, romanţe; Hore munte­neşti şi Sârbe. 13.35: Muzică variată (discuri). Din operete: Uvertură la „Boccacio" de Suppé (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Schmidt-Isserstedt); Vals din „Saltimbancii“ de Ganne (voce:­­Ivonne Guillet); Selecţiuni din Contele de Luxemburg“ ‘de Lehar 14: Spectacole. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Cântece şi dansuri exotice­­ (discuri); Dans oriental No­v. de Glazunow; Melodie japoneză de Mi­­lagi (voce: Yoshie Fujiwara); Dan­suri persane din „Khowantchina“ de Mussorgsky; Rugăciune orientală din „Lakme“ de Delibes (voce: Mi­rza Kor­­us); Dansul celor şapte voaluri din „Salomeea“ de Rieb Strauss. 15.10: Actualităţi. 18: Ora. Mersul vremii. 18.02: Orchestra de dans: Theo­dor Sibiceanu voce: Lya Crăciune­­scu; Ai grije de inima mea, foxtrot de Chaplin; Pentru tine, vals boston de Th. Sibiceanu; Ce copil prostuţ eşti tu, tango de Th. Sibiceanu (voce: L. Crăciunescu; Tot te iubesc, foxtrot de Corologos (voce: Lya I Crăciunescu); Nani şi amor, blues I de Th. Sibiceanu; Un tango în miez de noapte de Ion Vasilescu (voce: Lya Crăciunescu); Un mic poem, foxtrot de Edgardo Greppi; Dansul fulgilor de zăpadă, foxtrot de Th. Sibiceanu; Noche de Plegaria tango argentinian de Meniconi; Te rog să mă ierţi şi Dac’ai vrea de Dendrino ! (voce: L. Crăciunescu); Mi-e inima ! pustie, vals boston de Dinu Şerbă-­­ nescu; Să nu ne certăm zadarnic, I tango de Ion Vasilescu (voce: L . Crăciunescu); Speriat de vis, foxtrot­­ de Gordon-Revel 19: Cronica artistică. 19.15: Istoria muzicii: Muzică ce se executa la curtea din Potsdam în timpul Reglui Frederic II, al Prusiei; Cuvânt introductiv: Ofran- |­dă muzicală de J. S. Bach (V. Jia­­nu-flaut, M. Theodorescu-flaut și I N. Rădulescu-clavecin); Allegro I pentru 2 flaute și clavecin de W. Fr. Bach (V. Jianu-flaut, M. Teo- | dorescu-flaut şi N. Rădulescu-cla­­j vecin); Suită de flaut şi orchestră | de Ph. Telemann ,solo flaut: V . Jianu); Allegro din concertul pen- | tru flaut şi orchestră de Quanz (solo flaut: V. Jianu); Allegro din Simfonia în re major de Frederic cel Mare (orch. Radio, cond. de N Rădulescu). 20: Aurul, de prof. Ion Simio­­nescu. 20.15: Muzică de cameră: Paul Jelescu-pian, Hr. Popescu-flaut şi N. Broască-clarinet: Sonată pentru pian, flaut şi clarinet in 3 părţi de Maurice Emmanuel. 20.40: Concert de masă al orche­­strei Sandu Marcu, transmis de la restaurantul „Cina“. 21.15: Concert de seară, orche­stra Radio, dirij. de Ion Ghiga voce: d-ra Lisette Dima; Scene scoţiene pentru oboi şi orchestră de Godard (solist: Rinaldo Sansalvadore); Po­veşti din pădurea vieneză de Jo­hann Strauss (voce: d-ra Lisette Dima); Vals din Frumoasă e lumea de Lehar; (voce: d-ra Lisette Dima); Cântec indian din „Rose Marie“ de Frimi (voce: d-ra Lisette Dima); Flori şi păsări de Bettinelli; (voce: d-ra Lisette Dima); Uvertură la „Ţar şi teslar“ de Lortzing. 22 : Radio-jurnal (I); Sport. 22.15: Lieduri (discuri): Invitaţie, lied dg Richard Strauss (voce: Karl Schmitt-Walter): Ziua morţilor, lied de Richard Strauss (voce : Franz Völker); Lied de Wagner (voce: Tia­­na Lemnitz). 22.30: Marcella Barzetti (pian) : Studiu de Paganini-List; Catedrala scufundată de Debussy; General Layne de Debussy; Fantezie in fa major de Chopin. 23: Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al or­chestrei Grigoraș Dinicu, transmis­­ de la restaurantul „Continental“. 23.45: Jurnal pentru străinătate d­in limba franceză, germană și ita­liană. * VARȘOVIA, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20. Concert de muzică dis- ' tractivă. 21.35. Inf. Radiojurnal. 22.­­ Concert Chopin. 22.45. Recitări. 23.05. Concert de orchestră. 24. Inf. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. . 120 kw. — 20.40. Teatru radiofonic. ■ 22.40. Inf. 23. Concert de orchestră. I 24. Inf. 0.20. Orchestră de țigani. 1.05. Inf. VIENA, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— • 21.10. Concert de muzică de dans. , 22.20. Plăci. 23. Inf. 23.30. Concert­­ de muzică vieneză.­­ FRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. ! — 20.25. Melodii uitate. 21.05. Re­portaj. 21.35. Concert de quartet. 22. Ora, Inf. 22.10. Brno. 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23.20. Plăci. 1 ROMA I, 420,8 m. 713 kHz.­­ 20.10. Plăci. 21. Ora, Inf., Radio­jurnal. 21.20. Conf. 21.30. Muzică variată. 22. Teatru radiofonic. 22.35. Recital de vioară. 2.3-20. Conf. 23-30.­­ Varietăți muzicale. 24. Radiojurnal. 6. 15. Muzică de dans. JOI, 16 MARTIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO - EXPERIMENTAL 32,5 m. 923 MHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii. Con­cert de dimineaţă (discuri) : Pot­puriu de foxtroturi. Departe de bal de Gillet şi îndrăgostita, vals de Berger. Gimnastică ritmică. Sfaturi gos­podăreşti. Continuarea concertului dimine­ţii (discuri) : Selecţiuni din „Sol­datul de ciocolată“ de Oscar Straus. Potpuriu de şlagăre de Costal. Sfaturi medicale. închiderea emi­siunii. 12 . ORA STRAJERILOR . Ora de îndrumări străjereşti­ : I. Sădirea pomilor organizată de falanga străjerilor — cuvântul şe­fului d. maior I. Dimăncescu. II. Jurnalul străjerilor de Eugen Ispir. VI. Muzică (discuri) * 13 . Ora. Sport. Cota Dunării. 13.05 : Concert de prânz — Or­chestra Jean Sibiceanu. Romanţe şi Arii populare . Vals-capriciu de Jean Sibiceanu; Trei jocuri româ­neşti aranjate de Chovan; Muzica prohibită de Gastaldon ; Jocuri populare ardeleneşti; De-ai şti ce cinst­e plânsul tău, romanţă de Io­nel Romcescu şi Mi-e dor de o horă, cântec românesc de Romces­cu ; Hora Slănicului şi Sârba de la Olăneşti. 14 . Spectacole. 14.10 : Radio-jurnal. 14.30 : Continuarea concertului Orchestrei Jean Sibiceanu: Roman­ţe şi Arii populare rus­eşti; Să nu pleci fără mine, tango de Mircea Alexe; Nu vreau, blues de Max Halm; Nu-i nimeni să-mi spună vorbe dragi, tango de Ioanin Lu­­pescu şi Drum bun... şi nu uita că te iubesc, tango de Dendrino; Vio­­lind­a de Francesco Ferrari; Dragă inimioară, fox de Mircea Alexe, 15.10 : Actualităţi. 18 . ORA COPIILOR : I. „Cânta un greeraş în vatră”, scenariu ra­diofonic, de Al. Mitric, executat de şcoala de fete „Aurel Vlaicu“ , de sub direcţia d-nei Aurelia Seimian. Aranjament muzical: Prof. N. Oan­­cea ; Conducăt­orea corurilor: d-na Elena Brătulescu. II. Jurnalul copiilor 19 : Ora. Mersul vremii. 19.02: Despre esseu şi esseişti, de N. Mihăescu. 19.17 : Concertul Coralei „Muni­cipiului Bucureşti“, cond. de St. Mureşeanu : Cântec de primăvară: Nani, nani de Pr. Runcu (solo: Al. Voinescu); La Tismana ’ntr’o gră­dină de Ion Chirescu; Salut de noapte de Stearch (solo : Petre Munteanu) ; Ciobănaşul de Anas­­tasescu; Serenadă de Flondor­­ (solo: Al. Voinescu); Corul vână­torilor de Weber. 19.45: Romeo Alexandrescu (pian). Compoziţii proprii: Două piese : Cântec şi Nocturnă­, Suita II-a pentru pian (Preludiu, Dans, Dor de ţară, Şagă); Preludiu; Allegro din sonata în do minor 20.05 : Literatura pentru copii şi tineret de Paul Papadopol. 20.20 : Muzică de operetă (disc.);­­ Uvertură la „Ţara surâsului“ de I Lehar; Potpuriu din „Fata din Pă-­­­durea Neagră“ de Jessel; Melodia din „Veronica“ şi „Fortunio“ de Messager (voce : Robert Buguet) ; Selecţiuni din „Studentul cerşetor“ de Millöcker. 21 : Introducere la concertul sim­fonic, de Em. Ciomac. 21.15 : Concert simfonic al Or­ chestrei „Filarmonica“ cond. de Felix von Weingarthner (Transmi­sie de la Ateneul Român): Beetho­ven : 1) Uvertura „Egmont” ; 2) Simfonia IV. In pauză (22 - 22.15) : Radio­jurnal (I) ; Sport. 22.15 : Continuarea concertului simfonic: Beethoven : Simfonia IV-a „Eroica“. 23.05 : Radio-jurnal (II). 23.15 : Muzică variată (discuri): Rosalie, fox de Porter şi Fox de To­bias ; Valsuri de Johann Strauss : Serenadă din filmul „Un vals pen­tru tine“ de Moisei şi Inima mea te chiamă de Stolz (voce : Peter Anders) ; Serenadă napolitană de Winkler. 23.45 : Jurnal pentru străinătate în limba franceză și engleză. I * VARȘOVIA, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.15 : Concert de muzica distractivă. 21.35 : Inf.. Radio-jur­­nal. 22: Recital de pian. 22.40: Foi­leton. 22.55: Conf. 23.40: Plăci. 24 : Inf. 0.05 : Concert de muzică de ca­meră. ___ BUDAPESTA. 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 18.55: Orchestră de ţi­gani. 20.10 : Pentru agricultori. 20.30 : Retransmitere de la Operă. 23.20: Plăci 23.40 : Inf. 24 : Plăci. VIENA. 507 m. 592 kHz. 150 kw. 19 45: Concert Brahms. 20.30: Ac­tualităţi. 20.50 : Inf., Meteor. 21.10 : Muzică variată. 22 : Concert de or­­­chestră. 23 : Inf. 23.15 : Camarade unde ești ? 23.45 : Concert de mu­zică de dans. PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. 20 25: Plăci. 20.30: Conf. 20.40 : I Brno 22 : Ora, Inf. 22.10: Concert­­ de orchestră. 3: Ora, Inf., Cronica­­ zilei, Sport.. 23.29 : Plăci. ROMA, 420,8 m. 713 kHz.— 20.20: Plăci. Ora. Inf., Radiojurnal. 21.20: Muzică variată. 22 : „II franco cacciatore“ operă de Weber. ------JS0 ® SX*------­ DE LA CURTEA CRIMINALĂ CONDAMNAT PENTRU OMOR Secţiunea I-a a Curţii crimi­nale, prezidată de d. consilier Mircea Odobescu, a condamnat la trei ani temniţă grea, 15.000 lei despăgubiri civile şi 1000 lei cheltueli de judecată, pe bătrâ­nul Manole Călina, din corn. Teiul jud. Argeș, pentru omor. Numitul, întâlnind pe consă­teanul său N. Fălceanu, în vârs­tă de 70 de ani, care fugărea un câine, l-a strâns de gât, omo­­rându-l. Zona frontierei noastre de nord (Urmare din pagina I-a) până în anul 1812. Statistica populaţiei Basarabiei făcută de ruşi, în 1817, nu înregi­strează ruteni în jud. Hoti­­nnului. Infiltraţia ruteană a avut un caracter atât de nă­valnic , din cauza împreju­rărilor vitrege de atunci pen­tru români. Pentru noi se pune mai în­tâi problema organizării zo­nei frontierei, aşa cum cer interesele apărării naţionale şi apoi problema organizării rezistenţei etnice şi culturale. Intr’un studiu publicat în „Buletinul Soc. de geografie“ din 1923, d. V. Mihăilescu scrie: „Problema ruteană rămâ­ne deci, şi după unire, o pro­blemă serioasă, chiar dacă nu punem în cumpănă pre­tenţiile externe. Ea merită, din partea noastră, creiarea unei organizaţii de intelec­tuali, cari, pornind de la cer­cetările până acum între­prinse, să o studieze fără gân­duri preconcepute şi să in­­drumeze curentul de rezis­tenţă şi de readucere la mat­că a celor înstrăinaţi“. Dar, cea mai importantă este colonizarea cu elemente româneşti şi a acestei zone de frontiere. In această pri­vinţă iată ce a spus în con­ferinţa sa, d. prof. I. Nistor: „Modestele colonizări cu români pe care le-am făcut în ţinutul Cernăuţi nu sunt suficiente pentru a fortifica îndeajuns, vechea graniţă la Nistru şi a-i reda trăinicia ei de odinioară. Astăzi în organizarea de­fensivă a unei graniţe se cere un element nou: etnicul. Să ne gândim deci serios la sa­tisfacerea acestei cerinţe su­perioare! Pe lângă măsurile de ordin technic militar se impune organizarea grabnică a frontierei etnice ca şi In vechime, pentru a putea face faţă poftelor revizioniste din orice parte s’ar ridica ele, pofte care s’au trezit tot­deauna, dar­ care n’au fost şi nu trebue să fie satisfăcute niciodată!" De­sigur că, fără să adu­cem nic­io atingere drepturi­lor minorităţei, avem datoria să luăm asemenea măsuri pentru apărarea intereselor noastre naţionale. _____R. SEIŞANU Congresul pedagogic al învăţătoarelor de la şcoalele de copi mici Sub preşedinţia de onoare a d-lui ministru al educaţiei na­ţionale, se va ţine în vacanţa Paştilor, de la 12-16 Aprilie, al treilea congres pedagogic la Bucureşti. Cu acest prilej, cele mai re­prezentative personalităţi peda­gogice vor ţine conferinţe. Se vor face refecate asupra proble­melor de educaţia copilului de vârstă preşcolară, demonstraţii practice, vizite la instituţii de educaţie şi ocrotire a copilului, după care va urma o excursie, cu acelaş caracter, în Polonia (16—21 Aprilie). Se vor face mari reduceri în­văţătoarelor congresiste: găz­duirea gratuită în internatele şcoalelor, masa zilnică 25—30 lei, reduceri de transport în Bucureşti, la muzee, spectacole, etc. ADUNAREA SFATURILOR NEGUSTOREŞTI Comemorarea I. P. S. Patriarh Duminică a fost adunarea ge­nerală a Uniunei Sfaturilor Ne­gustoreşti şi a sindicatelor ali­mentare din România sub preşi­­denţia d-lui D. P. Niculescu Ritz. Au participat reprezentanţii or­­ganizaţiunilor provinciale din tot cuprinsul ţării, înainte de deschiderea adună­rii­­. D. P. NICULESCU RITZ aduce un pios omagiu I. P. S. Pa­triarh Miron Cristea. Alături de întreaga naţiune, co­mercianţii se închină în faţa trupului neînsufleţit al primului patriarh al ţării. D. prof. I. BOTEZ, preşedintele Sfatului Negustoresc Iași, relevă personalitatea I. P. S. Patriarh. In semn de doliu adunarea a fost suspendată pentru câteva minute. Reprezentarea profesională in cadrul nouei Constituţii Reintrând în ordinea de zi, d.­­ comercial este lipsit de această preşedinte D. P. NICULESCU­­RITZ face o amplă expunere a­­supra realizărilor noului regim instaurat prin Constituţia din anul trecut, care a redat elemen-­­ tului profesional rolul ce i se cu­vine într’un stat corporatist. „ Sfaturile Negustoreşti şi sindi-­­ cătele alimentare au fost prime­le organizaţiuni cari s’au alătu­rat Frontului Renaşterii Naţiona­le, fiind convins că acest orga­nism corespunde intereselor cla­sei producătoare. Noua aşezare a Statului român deschide orizonturi largi pentru clasa negustorească. Negustorii sunt pentru aceasta profund recunoscători M. S. Re­gelui şi sfetnicilor săi. D. PETRE FIRICA-Chişinău relevă că Noua Constituţie a re­zervat un sector deosebit elemen­tului comercial şi industrial, ridică prestigiul profesiunei de negustor desconsiderat de vechile partide politice. D. APOSTOL POPA-Galaţi a­­rată că negustorimea are o pro­fundă satisfacţie, văzând realizat un vechiu vis pentru care a lup­tat în trecut. D. NICOLAE MARTIN-Sibiu, accentuează că elementele care o viaţă întreagă s’au jertfit pe altarul binelui obştesc nu pot fi omise dela reprezentarea profe­sională a negustorilor. D. IGNAT MIRCEA, preşedin­tele sindicatului alimentar, spu­ne că regruparea făcută de către sindicatele alimentare şi Sfatu­rile Negustoreşti, stabilind un co­mandament unic în mişcarea pro­fesională negustorească este cea mai bună chezăşie pentru apă­­rarea intereselor colective ale ne­­gustorimei. In acest sens mai vorbesc d-nii: Iosif Răcaru, Sever Herdan, Mordunescu Craiova, Luca Ior­­dănescu-Telega, Dumitru Papp- Sibiu, Constantin Teodorescu- Corabia, Petru Panga-Lugoj, Vi­­şoiu şi alţii. I D. FOTEA-Iaşi, spune: Came­rele de comerţ trebue să fie ex­­presiunea reală a vieţii economi­ce şi la unele Camere elementul ----------xXOXOXx---------­reprezentare. REPORTAREA IMPUNERILOR D. GH. STANICA cere ca să se solicite reportarea impozitelor pe exerciţiul curent pentru a scuti pe comercianţi şi industri­aşi de multiplele formalităţi ale aşezării impozitelor. D. CONST. PUŢUREANU ara­tă că debitanţii rurali din Ardeal şi Banat solicită amânarea lici­taţiilor de debite fixate la 1 A­­prilie 1939. D. MANOLE CONSTANTINE­SCU depune biroului un memoriu cu privire la repauzul duminical al debitanţilor de băuturi spir­toase. D. A. AXENFELD expune noua lege de organizare a mu­nicipiului Bucureşti, care preve­de majorarea taxelor ad-valorem. D. C. POPESCU-Buşteni se o­­cupă cu situaţia comerţului din staţiunile balneo-climatice şi cu despăgubirile de războiu din aceste staţiuni de pe Valea Pra­hovei. D. TUDOR TALP­AN cere ca băcăniile care desfac alimente să aibe acelaş regim ca şi comer­cianţii alimentari din pieţe. D. I. CABAŞANU prezintă a­­dunării un memoriu relativ la cartelul fabricanţilor de ghiaţă, arătând că preţul a fost majo­rat de la lei 16 la 25 lei şi acea­sta în timpul iernii. Au mai luat cuvântul d-nii: Nae Butnaru, Ştefan Ghenia-A­­lexandria, Nicolae Bobanco-Pi­­teşti, Petropol-Brăila, Costeschi- Botoşani, Horvath-Arad şi alţii. S’a trimis M. S. Regelui o tele­gramă omagială. Adunarea a făcut o caldă şi en­tuziastă manifestare Suveranu­lui. In numele adunării au fost ex­pediate telegrame d-lor Armand Călinescu, preşedintele consiliu­lui de miniştri; IN VESELIA DE JOI 16 col. 0 NOUA AFACERE DREYFUS ŞTIRI DIN EGIPT FEMEIA VĂZUTĂ DE UN CHIMIST DESPRE FEMEI SI DRAGOSTE LA PREZICĂTOARE INTR’UN LICEU DE FETE POSTUL MARE Cereţi la toate librăriile şi la „UNIVERSUL” extrem de amuzanta carte: NIŢA PITPALAC LA LOMURA de C. Cosco. A „Arme surpriză“ în viitorul război In cadrul activităţii Cercului aerotechnic, d. căpitan Eduard Dragomirescu-Buane a ţinut Luni seară, în sala soc. Folitech­­nica, o conferinţă despre „Ar­mele surpriză a­le viitorului răz­boi“. D-sa a arătat că viitorul război va vedea apărând o se­rie întreagă de „arme surpri­ză“, punctul cercetărilor de la­borator şi al câmpurilor de ex­perienţă. Este interesant de ştiut, cu un cea mai devreme, ce ne rezervă viitorul pentru a şti cum să ne apărăm. In acest cadru a prezentat în adevărată lumină ştiinţifi­că, chestiunea avionului stra­­tosferic, avionul anticar, o se­rie de arme noi şi problema rachetelor care pasionează as­tăzi toate cercurile străine. însoţită de interesante proec­­ţiuni, conferinţa a fost urmă­rită cu un deosebit interes. Anul al 56-lea Nr. 73 Joi 16 Martie 1939 MAI FRUMOASĂ PE ZI CE TRECE Şi ce simplu e SECRETUL! U­N ten curat, neted şi cati­felat — ce „atent“ pen­tru o femeie! Şi aceasta depinde, mai presus de toate, de articolul de toaletă cel mai mult între­buinţat — de săpun. Adoptând săpunul Cadum, veţi da tenului Dv. o îngrijire excepţională. Spuma fină a acestui săpun, compusă din băşici mici, pă­trunde adânc în pori, curăţă epiderma şi îi permite să res­pire. Cadum pentru obraz... Cadum pentru baie... iată singu­rul mijloc de a obţine o piele fină, pielea Cadum. SĂPUNUL FEMEII FRUMOASE v wr 4&HIUL. CAdum­i *a*QU£ ofrosée K /Hfi/S * m Un an dela Austriei la alipirea Reich (Urmare din pagina I-a) meniul de voinţă căutat şi pregătit de jafurile teutone. Faptul dela 13 Martie 1938, pe linia aceasta de fatalitate istorică, trebuie ştiut. El tre­buia să se producă oricum, cu toate împotrivirile diploma­ţiei europene şi contra orică­ror rezistenţe ale politicii şi intereselor antigermane. Austria de azi Austria de astăzi — Ost­mark cum i se spune oficial — este o ţară nouă. O găsesc într’adevăr, schimbată mult. Un stil sobru de viaţă tipic germană, a înlocuit exuberan­ţa de altădată a austriacilor­­ şi lirismul gr­illparizerian a făcut loc realismului naţional­­socialist, care vine cu o viziune originală, sistematiza­tă, planificată, geometrizată. Toată lumea se mişcă în dis­ciplina riguroasă pe care i-o dictează Führerul. Munceşte regulat, ajută cu sfinţenie la sarcinile publice, mănâncă un singur fel de mâncare Dumi­nica, contribuie la înarmarea Reichului şi la ajutorarea să­racilor, participând în mod conştient la făurirea solidari­tăţii naţionale şi viitorului o­­perei germane. Este impresionantă conştiin­ţa aceasta a durabilităţii sale în timp şi ea a caut acestui popor certitudinea psiholo- I gică pe care o vezi şi o simţi­m în tot ce se construeşte şi în tot ce se ridică acum sub ce­rul Reichului. Un sentiment al definitivului, linii şi spa­ţii largi, simplitate, duritate, soliditate, iată ceea ce carac­terizează noul constructi­vism, stilul naţional-socialist de azi. TÂRGUL DE MOSTRE Am vizitat ori târgul de­­ mostre al Vienei, în halele­­ imense din Prater. Printre maşinile acelea şi atâtea in­venţii ale ştiinţei germane şi ale spiritului său practic, mi-am dat seama, mai bine ca oricând, de puterea gi­gantică a acestui neam şi de formidabila lui ambiţie de a cuceri secretele lumii, de a supune vieţi, de a exploata materia şi spiritul, de a subordona totul finalităţii i­­storice a germanismului. De la bicicleta de curse, la plu­gurile cu zeci de brazde şi până la căldările de vapoare, de la batoza din imensul parc agricol, până la ultima piu­liţă, de la monştrii de oţel ai macaralelor automate, toate sunt lucrate cu gândul la des­tinul şi la veşnicia Germa­niei. Marile instalaţii ale gru­pului industrial Herman Go­ring, băile comune, stofele fabricate din sticlă, industria gazului şi a electricităţii, me­nite să înlocuiască mai ieftin, şi pe cât posibil mai mult cărbunele, vorbesc despre ho­­tărîrea germanului de a se bate pe toate ţărimurile, cu soarta şi de a se modela după voia lui şi după interesele permanente ale rassei, întreaga expoziţie pare a fi un discurs al lui Adolf Hit­ler, turnat în fier şi în oţel. La intrarea sa în Viena, anul trecut, Führerul a dat or­din să se înceapă o uriaşă acţiune economică pentru re­facerea Austriei, iar genera­lul Göring a ţinut să-i înde­plinească dorinţa întocmai Fabricile şi uzinele vechi şi-au deschis din nou porţile­­ zăvorite de criză şi-au înce­put să lucreze febril; altele noui au fost crutate, iar re­ţeaua de căi de comunicaţie a fost sporită şi moderniza­tă aproape în întregime. O linie de autostrăzi, azi in plină campanie de construc­ţie, va lega Sudul cu Nordul imperiului, pornind de la Vie­­na prin coridorul Moraviei, prin teritoriul Sudet şi până ln Silezia. Linz­ ul este pe punctul de a deveni un al doilea Düsseldorf, un mare centru al industriei grele, le­gat de matca industriei re­nane şi de Viena, prin cana­lul Rin-Main-Dunăre. Planul de patru ani a fost extins şi asupra Austriei şi începe a­­cum să-şi dea roadele. Astăzi după amiază, d. A­­dolf Hitler va sosi în Viena­­să urmărească bilanţul acti­vităţii de un an a poporului austriac, încadrat în comu­nitatea germană. Vor fi parăzi şi vienezii aş­teaptă cu nerăbdare să li se vorbească despre viitorul ma­relui lor oraş, care nu mai este o capitală politică, dar în schimb, va deveni din ce in ce mai mult, un impor­tant centru economic, o bază de plecare a expansiunii e­­conomice nemţeşti spre Sud- Estul european. Ei aşteaptă, deasemeni, să li se spună cu­vântul autorizat al conduce­rii Reichului şi asupra pro­blemei slovace. Slovacia este la numai câteva ceasuri de Viena şi ultimele evenimente de la Bratislava au avut un deosebit răsunet aci. PROBLEMA SLOVACIEI Mişcarea separatistă a găr­zii Hlinka se bucură de aceeaşi simpatie de care se bucurau mişcările sudeţilor din ajunul primei revizuiri a hotarelor Cehoslovaciei. Este impor­tant de reţinut simptomul a­­cesta. Dealtfel, chiar autono­­miştii slovaci, într’un mani­fest lansat acum două ’zile, solicită protecţia Führerului, iar ministrul Durcanski, din guvernul Tiso, care se află re­fugiat la Viena, a vorbit aci la radio, împotriva guvernului de la Praga şi a tendinţelor a­­cestuia de a ţine, cu orice preţ, Slovacia în subordine cehă. Iată dlar, că Viena nu şi-a pierdut cu totul importanţa politică. Ziua de azi şi cea de mâine vor aduce, cred, intere­sante preciziuni în toate pro­blemele care agită Europa Centrală. Ceea ce trebuie reţinut este faptul acesta : Germania mai are de spus încă un mare cu­vânt şi nu va întârzia să vi-l spună, iar poporul întreg aş­teaptă, fascinat, poruncile conducătorilor, consimţind vo­luntar orice sacrificii. Astăzi, de pildă, a băut ceaiul fără lă­mâie, fiindcă articolul acesta a lipsit de pe piaţă. Dar, cum imi spunea o austriacă: „Ce importanţă are lipsa unei lă­mâi, în istoria unei naţiuni care vrea să trăiască în liber­tate și onoare?“ AL. GREGORIAN A ­rni Y­

Next