Universul, iunie 1939 (Anul 56, nr. 162-176)

1939-06-16 / nr. 162

2 „GENERALA46 Societate Română de Asigurări Generale Bucureşti, Bulevardul Regele Carol I, No. 14. Capital Social deplin vărsat lei 50 000.000 înştiinţare Se aduce la cunoştinţa Domnilor asiguraţi că la a 138-a tragere pe luna Iunie 1039 a poliţelor de asigurări populare cu amortisment, făcută la sediul său în prezenţa Domnilor delegaţi ai Ministerului Economiei Naţionale şi al Prefecturii Poliţiei Capitalei, au eşit la sorţi următoarele combinaţiunil de câte 3 litere : 1) B. A. A. 2) E. B. X. 3) Q. E, X, 41 C. I. R. 5) C. Q. S. 14 Detaşamente străjereşti pentru străinătate Legiunea de străjeri Bucureşti, face cunoscut că Falanga Stră­­jerilor organizează în vara anu­lui 1939 următoarele detaşamen­te străjereşti pentru străină­tate : In Polonia: un detaşament pentru perfecţionarea planoris­mului şi aeromodelismului. Par­ticipanţi : 24 străjeri plus 2 co­mandanţi, durata : 21 zile; un detaşament pentru perfecţionarea marinarilor­­ la mare. Partici­panţi : 24 străjeri plus 2 coman­danţi, durata : 21 zile; un deta­şament pentru perfecţionarea marinarilor la lac. Participanţi: 24 străjeri plus 2 comandanţi, durata: 21 zile. In Italia: lui detaşament. Par­ticipanţi : 24 străjeri plus 2 co­mandanţi. In Franţa: un detaşament. Participanţi: 30 străjeri plus 2 comandanţi.­­ In Germania: un detaşament Participanţi : 30 străjeri plus 2 comandanţi. In Anglia: un detaşament. Par­ticipanţi : 6 străjeri plus 1 co­mandant. Cu oarecare aproximaţie taxe­le de participare vor­ fi următoa­rele : Pentru Italia: lei 5.000 de persoană; pentru Germania lei 5.000 de persoană ; pentru Franţa lei 6.000 de persoană ; pentru Polonia lei 2750 de persoană ; pentru Anglia lei 10.000 de per­soană. In taxele de mai sus nu este cuprins costul echipamentului şi nici banii de buzunar. Fiecare participant are dreptul a-şi lua banii de buzunar între 1000-3000 lei. înscrierile comandanţilor şi străjerilor doritori a face parte dintr-unul din aceste detaşa­mente se fac la sediul legiunei str. Eugen Carada nr. 9 până la 20 iunie crt. Cei înscrişi vor fi supuşi la a­­numite probe de selecţionare. Nu pot participa decât străjeri în­tre 14-18 ani. Fiecare participant, (coman­dant sau străjer) va înainta le­giunei în termen cererea de în­scriere. Pentru străjeri cererea va fi făcută de către părinţi şi va purta avizul unităţii din care face parte solicitantul. Cererea va cuprinde : numele şi prenu­mele solicitantului; origina et­nică ; adresa solicitantului ; uni­tatea unde activează; vârsta şi centuria (pentru străjeri) ; deta­şamentul în care vrea să parti­cipe ; consimţământul părinţilor (pentru străjeri) sau a coman­dantului pentru participare şi supunere de bună voe la toate dispoziţiunile date de Coman­dantul detaşamentului. Informaţiuni mai ample în le­­tură cu echipamentul necesar şi celelalte condiţiuni de participa­re se pot lua la sediul regiunei în orele de serviciu (8-12—16-19) Promoţia „Păcii din Balcani“ a ofiţerilor de artilerie, geniu şi marina sărbătoreşte 25 de ani de activitate Ofiţerii de artilerie, geniu şi marină, promoţia 1914 (promoţia „Păcii din Balcani“ sărbătoresc la 1 iulie )., aniversarea a 25 ani de carieră militară. Solemnitatea va fi la Bucureşti, în localul fostei şcoale de artile­rie, geniu şi marină din calea Gri­­viţei nr. 28, la ora 16, după un program ce se va stabili ulterior. Participanţii sunt rugaţi a-şi trimite adeziunea d-lui colonel G. M. Cosma, şeful de stat major al inspectoratului general tehnic, Bucureşti, str. General Budişteanu nr. 14, cel mai târziu până la 25 iunie c., arătând şi dorinţele de cazare. Solemnitatea nu va fi amânată, oricare ar fi numărul participan­ţilor. Ţinuta albă de ceremonie, ca­marazii civili sunt rugaţi a veni în ţinuta de rigoare. S-au făcut intervenţii la M.A.N., spre a se aproba pentru partici­panţi foi de drum şi o permisie de 3 zile (30 iunie, 1 şi 2 iulie). Uzinele hidro­electrice din masivul central al Franţei Sub auspiciile secţiunei româ­ne a societăţii inginerilor civili din Franţa, s-a proectat Marţi seară la Societatea politechnică din România un film în care se arată fazele recentelor cons­trucţii ale uzinelor hidroelec­trice de la Truyére, cele mai mari din Franţa, înainte de a se începe proemc­­ţiunea, d. prof. Const. Buşilă, preşedintele secţiunei, a explicat numerosului auditoriu, că Pri­mele proecte ale acestor lucrări datează de acum 29 de ani; ele au fost insă modificate ulterior, pentru o cât mai bună utilizare a forţelor hidraulice ce le pot da cursurile de apă din masivul central al­ Franţei. "Azi, uzinele construite la Truyére, legate cu reţelele de înaltă tensiune din Alpi şi Pi­­rinei, alimentează liniile de transport sub 220.000 volţi care duc spre Paris, Clenmond-Fer­­rand şi Lyon. Pentru producerea acestei for­midabile forţe s-a construit un prim baraj de 105 m. înălţime la Sarrans, formâmdu-se un lac de 1.000 ha., lung de 35 km., cu o capacitate de 300.000 m.c. de apă, care cade de la o înălţime de 90 m. Uzina, instalată la poa­lele barajului, e formată din trei grupe principale și are o putere totală de 102.000 kw. sub 15.000 volți. ,Irn aval de uzină s'a construit un alt baraj cu o rezervă de 600.000 m. c. apă, îndreptată printr’un tunel spre un al trei­lea baraj, construit la Brommne, un afluent al lui Truyére, cu o capacitate de 200.00 mc. Apa e condusă din acest baraj prin­tr’un al doilea tunel până la ca­mera de acumulare şi de aci, prin conducte forţate verticale, la uizima subterană d­in Bnomine, care funcţionează sub o cădere de apă dela 260 m. înălţime. A­­ceastă uzină produce 167.000 kw. sub 15.000 volţi. S-a proectat apoi filmul, după care a urmat altul, al celor 23 de faruri construite în jurul Franţei pentru asigurarea navi­gaţiei pe mare. Ora românească pentru străinătate la radio­ ­­Emisiunile „Orei româneşti pentru străinătate“ se inaugu­rează la posturile româneşti de radio, Joi 15 c.­­ Prima emisiune de acest fel se adresează Marei Britanii şi audi­torilor de limbă engleză. După cuvântul introductiv al Societăţii de radio, d. Reginald Hoare, ministrul Angliei la Bucu­reşti, va rosti o scurtă alocuţiune ocazională. Va urma o conferinţă despre România, un program de muzică românească şi un radio-jurnal sintetizând faptele săptămânii. Posturile româneşti de radio prevăd, în programul lor, o emi­siune consacrată Germaniei, Joi seară 22 a, alta pentru Franţa, la 29 Iunie şi una consacrată Italiei, la 6 Iulie a. c. Emisiunile orei româneşti pen­tru străinătate vor urma regulat în fiecare săptămână. Adunarea generală a asoc. profesorilor secundari de muzică din România Duminică la ora 5.30 d. a., a­­sociaţia profesorilor de muzică a ţinut adunarea generală în sala Cercului profesorilor din Bucureşti, str. Elie Radu G. D. prof. Emil Petrescu, vice­preşedintele asociaţiei, deschi­zând şedinţa dă cuvântul d-lui prof. Grigore Magiari, care a­­nunţă că, fiind numit inspector şcolar în ministerul educaţiei naţionale în locul d-lui Geo­r­­gescu Breazu, se vede silit să demisioneze din calitatea de preşedinte al asociaţiei. D-sa a propus apoi expedie­­rea de telegrame omagiale M. S. Regelui Carol al II-lea, d-lui ministru al educaţiei naţionale şi d-lui comandant al Străjii Ţării. Adunarea a aprobat în u­­­­nanimitate propunerea. Se intră în discuţia ordinei de zi, la care iau parte d-nele prof. Marieta Popescu-Paşcanu, Emilia Demetriade, Beatrice Li­­vezeanu şi d-nii prof. Marcel Botez, Delu-Sibiu, Mellert, Ni­­colau Lungu şi alţii. . Se hotărăşte convocarea unei adunări, generale extraordinare pentru alegerea unui preşedinte în locul rămas vacant prin de­misia d-lui inspector Magiari. Principiul s’a stabilit ca până la adunarea generală extraordi­nară care se va ţine în a doua jumătate a luniei octombrie 1939, lucrările asociaţiei să fie conduse de vechiul comitet, dându-se delegaţie de preşe­dinte d-lui porf. Emil Petrescu, vice-preşedintele asociaţiei. A urmat o agapă colegială la restaurantul din grădina bota­nică, la care au luat parte toţi membrii prezenţi C­ctl&ndctt* JOI, 15 IUNIE Ort.: Proorocul Amos (785 in Chr.) Cat.: Sf. Modesti. Prot. Vitus. Evw.esc. 28 Sivan 5699. Mahomedan: 26 Rebi-el-Ahir 1853. * Răsăritul soarelui 4.32, apusul 20.0.­­ Mihail Eminescu (1889) * Hactlo- JOI, 15 IUNIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi. 7. Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (disc.): Dans spaniol şi Bolero de Moskow­­sky. Fantezie din „Mireasa vându­tă” de Smetana. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi gospodăreşti. — Continuarea concertului dimi­neţii (discuri): Intermezzo rococo de Aletter şi Silietta de von Blon; Ploae de aur, vals de Waldteufel şi Aur şi argint, vals de Lehar. — Sfaturi medicale. — închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri): Acceleraţie, vals de Johann Strauss (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber) ; Cântec de leagăn de Rebikoff şi Scherzo în mi mi­nor, de Mendelssohn (arch. filarm. din Berlin); Ochii tăi, de Bonin­­contro şi Rămasul bun al tranda­firilor, de Openshaw (vioară: Yvo­nne Curti); Arii din „Manon“ de Massenet şi „Fedora“, de Giordano (voce: Alfred Piccaver); La bâlci, suită de Lecome; Selecţiuni din „Ţar şi teslar“, de Lortzing (corul şi orch. Operei din Berlin); Selec­ţiuni din ,,Iolanthe“ de Sullivan (arch. simf.). 13. Ora. Sport. Cota Dunării şi a barei de la Sulina. 13.05: Cântecele popoarelor (di­scuri): Sevillana, de Longas şi Cân­tec de plaje, de Granados (voce : Tito Schipa); Cântec provensal (voce: Paquy Desforges şi Gré­­goire); Două cântece populare en­glezeşti (voce: Florence Australi; Canţonetă napolitană, de Nutile (voce: Enrico Caruso); Potpuriu de lieduri (voce: Mancel Wittrisch). 13.35: Spectacole, 13.45: Continuarea concertului — cântecele popoarelor (discuri): Ko­­raliki, melodie poloneză (voce :­­ Szleminska); Trei melodii ceho- , slovace; Drago­nenii Mărioară, de Brăiloiu şi Vin la sânu-mi, de Mon­­ţia (voce: Georgewsky); Melodie japoneză, de Miyagi (voce: Yoshie Fujiwara); Cântec popular rus (quartetul Kedroff). 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului — cântecele popoarelor (discuri) ; Cântec popular francez (voce: Ju­les şi Julien); Tinereţe, cântec le­ton (voce: Meller); Cântec popular rus (voce: Alexander Kipnis). 14.40: Cântece româneşti — Ioana Radu (voce acomp. de taraf); Lea­­na mea; Pădure şi iar pădure; Jo­cul căluşarilor (taraf); Geaba mă mai duc acasă; De cine dorul se leagă; Jocuri şi cântece olteneşti (taraf); Dorule şi-o jale grea; Boala, boală de e boală. 15.10: Actualităţi. 18: Ora copiilor-I. „CAPRIOARA“, scenariu ra­diofonic, de Al. Mitric, şezătoarea şcoalei primare de băeţi şi fete din Ploeşti, sub conducerea d-nei pro­fesoare Ştefănescu-Priboia­n. Jurnalul copiilor. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi culturale. 19.15: Muzică de Ravel (discuri): Bolero (arch. simf. din Amsterdam, dirij. de Wilhelm Mengelberg). 19.30: Concert de pian — D-na Angela Giugaru : Sonată în si be­mol minor, de Mili Balakirev (în primă audiţie): 1) Sonata; 2) Ma­zurka; 3) Intermezzo; 4) Final. 20: Poezia filosofică a lui Emi­nescu, de Prof. Ion Petrovici-20.15: Muzică românească (disc.): Suita în stil românesc pentru pian de Nottara (pian: Madeleine Coco­­­­rescu): Mândruliţă de la munte, de Ştefănescu (voce: Georgewsky: Pa­storala Bărăganului, de Stan Gole­­stan (flaut. René le Roy); Cucuie pasăre grasă, de Chirescu (Corul Soc. „Carmen“ cond. de Chirescu); Poema română, de George Enescu (Orch. Filarmonică din Bucureşti, dirij. de George Georgescu). 20.45: In ţară pe urmele lui Emi­nescu, de Alexandru Hodos. 21: Concert .,SCHUMANN“ (di­scuri) ; Cucernicie şi Arabescă (pian: Mark Hambourg); Roman­ţă (voce: Heinrich Schlusnus); Presto-passionato (pian: Vladimir Horowitz); Nucul (voce: Vanni- Marcnux); Ghicitoarea (voce: Lot­te Lehmann); Sonata în sol minor (pian: Mischa Levitzki); Adagio espressivo şi Allegro din „Simfo­nia Nr. 2 în do major“ (Orch. O­­perii din Berlin, dirijată de Pfitz­­ner). 22. Radio-jurnal (I). Sport. 22.15: Cântece şi dansuri meri­dionale (discuri): Bolero şi dans spaniol de Lucchesi; Melodie, de Mazzola şi Melodie, de Deda (vo­ce: Titta Ruffo); Saldana, de Sole şi Roseta, de Buzzi-Peccia şi Melo­die, de Crescenzo (voce: Beniami­no Gigli); Paso doble, de Vilajos (voce: P­ar Arcos); Tarantela, din „Veneţia şi Neapole“, de Liszt; Fandanguillos, dans spaniol; To­reador şi Andaluza, de Rubinstein. 22.45: Radio jurnal (11) 23: Concert de noapte al Or­chestrei Victor Predescu, transmis de la restaurantul „Continental“. 23.30—24. Emisiune românească pentru ANGLIA: I. Cuvântul Socie­tăţii Române de Radiodifuziune; II. Cuvântul E. S. d-lui Reginald Hoare ministrul Angliei la Bucureşti; III. România, conferință; IV. Muzică ro­mânească; V. Faptele săptămânii. VARŞOVIA. 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw. — 22. Plăci; 22,30. Muzică­­ variată; 23. Teatru radiofonic; 23,25. Recital de canto; 24. Inf.; 0,05. Concert de muzică poloneză. BUDAPESTA. 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 21,30. Concert de orche­stră; 22,40. Inf.; 23. Concert de muzică variată; 23,40. Inf.; 24. Or­chestră de țigani; 0,05. Inf. VIENA. 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. — 21,15. Concert de muzică distrac-­­ tivă; 23. Inf.; 23,20. Camarade unde ești ?; 23,50. Concert de orchestră. PRAGA. 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20,50. Brno; 21,15. Conf.; 21,40. Brno; 22. Ora., Inf.; 22,10. Teatru radiofonic; 23. Ora. Inf., Cronica zilei, Sport; 23,10. Plăci; 24. Con­cert de muzică cehă, BELGRAD. 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 20,05. Concert de quartet; 20,40. Ora naţiunii; 21. Humor; 22. Melodii populare; 23. Inf.; 23,15. Recital de pian. ROMA. 420,8 m. 713 kHz.­­ 20,25. Plăci; 21. Ora, Inf., Radio-jurnal; 21,30. Muzică variată; 22. „La ve­­dova scaltra“, operă de Wolf-Fer­­rari. După operă muzică de dans. VINERI 16 IUNIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO -BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii — Concert de dimineaţă (disc.): Uvertură la „Frumoasa Galateea“, de Suppé; Blondă sau brună şi Po­mona, valsuri de Waldteufel; — Gimnastică ritmică; — Sfaturi gospodăreşti; — Continuarea concertului dimi­neţii (discuri); Selecţiuni din „Mi­kado“, de Sullivan; Fierarii satu­lui, de Seybold şi Idilă, de Lincke. — Sfaturi medicalei — închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri) ; Uvertură la „Băieţii veseli“, de Suppé; Două melodii, de Mostazo (voce: Estrellita Castro); Aubade, de Lacombe şi Puţină dragoste, de Sileiu; Poloneză şi Melodie, de Jäger (pian, autorul); Două cân­tece din „Nunta Jeanetei“, de Massé (voce: Germaine Féraldy); Mimosa, vals de Jones; Două fox­­troturi, de Washington (voce: Do­rothy Lamour); Tango, de Gardel; Serenadă din filmul „Tarantela“, de Frimi şi Melodie, de Verners; Parfum şi Mic balet (saxofon). 13. Ora. Sport. Cota Dunării şi a barei de la Sulina. 13.05: Concert de prânz. — Or­chestra Radio, dirij. de Ion Ghiga; Scherzo şi Nocturna din „Visul u­­nei nopţi de vară“ de Mendelsohn; Suită pastorală, de V. Vreuls; a) Pe câmp; b) Cântec de vară; c) Flu­turi; d) Dans țărănesc; Insectele fac muzică, de Carl Zimmer. 13.35: Spectacole. 13.45: Continuarea concertului orchestrei Radio: Intermezzo, de Enacovici; Idilă, de G. Ștefănescu (orchestrată de C. C. Nottara); Jocuri de apă, vals-intermezzo de Busch; Dans spaniol, de De Falia. 14.10; Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului orchestrei Radio, dirij. de Ion Ghi­ga (voce: d-na Lia Constantines­­cu-Botez); Primăvara, de Heinz Heitmann (Tg. Mureș), (voce : d-na Lia Constantinescu-Botez; Salcia, de Th. Rogalski (voce: d-na Lia Constantinescu-Botez) ; Fluera­­şul, de Andreescu-Skeletti (voce: d-na Lia Constantinescu-Botez); Jocuri românești, de Paul Constan­­tinescu; Peste vârfuri, poem pentru Voce și orchestră, de Enacovici (vo­ce: d-na Lia Constantinescu-Bo­tez); Când perdeaua dragei mele, de Alfred Alessandrescu (voce: d-na Lia Constantinescu-Botez); Uvertură la „Beizadea Baaminon­­da“, de Caudella 15.10: Actualităţi. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Muzică variată (discuri) : Bagatelle, uvertură de Rixner; Se­­lecţiuni din „Hansel şi Gretel“, de Humperdinck: Suită orientală de Popy (arch. filarm.­ din Berlin, dir. de Schmidt-Isserstedt). 19.45: Eminescu în limba germa­nă, de Konrad Richter . 20. Concert instrumental: I. D-na Marica Pessione (harpă). Mimi se travesteşte în marchiză, de Séverac: Consolaţie, de Liszt (I şi H); Baladă, de Hasselmans: ll. D-ra Mariana Iarosevici (vio­loncel) , 20.35. Seară de operă: „FAUST“, operă în 5 acte de Gounod ( disc.). Distribuţia: Margareta: Mireille Berthon; Faust: César Vezzani; Mefisto: Marcel Joumnet; Siebel: Marthe Coif­fier; Valentin: Louis Musy; Marta: Jeanne Montfort. Corul și orchestra Operei din Pa­ris, dirij. de Henri Busset. După act. II: (21.25—21.40): Ra­dio-jurnal (I). Sport. După act. III: (22.25—22.40): Ra­dio-jurnal (II). După act IV: (23.10—23.25): Jur­nalul pentru străinătate în limba franceză, germană și italiană. VARȘOVIA. 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw. — 20,25. Concert de seară; 21,25. Pentru săteni; 21,40. Inf., Radiojurnal; 22. Concert de mu­zică suedeză; 22,25. Conf.; 22,45. Plăci; 24. Inf. BUDAPESTA. 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 21,10. Retransmitere de la Operă; 22,40. Inf.; 23. Orchestră de Jazz; 24. Concert de orchestră. VIENA. 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. — 21,55. Concert de muzică contim­porană; 23. Inf.; 23,30. Leipzig. Concert de orchestră. PRAGA. 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 22. Ora. Inf.; 22,10. Concert co­ral; 22,25. Scene radiofonice; 22,45. Recital de violoncel; 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23,15. Plăci; 24. Concert de muzică cehă. BELGRAD. 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 19,20. Muzică de dans; 20,05. Melodii populare; 20,40. Ora na­ţiunii; 21. Retransmitere; 21,30. Concert variat; 82. Teatru radio­fonic; 23. Inf.; 23,15. Plăci. ROMA. 420,8 m. 713 kHz. — 20,25. Plăci; 21. Ora, Inf., Radiojurnal; 21,30. Muzică variată; 22. Reportaj; 22,30. Piesă muzicală; 24. Radiojur­nal; 0,15. Muzică de dans. Mihail Eminescu N-rul 23, de Sâmbătă 10 Iunie, al revistei „Universul literar“ este închinat lui MIHAIL EMINESCU, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea genialului poet. Scriu articole despre personalitatea celui mai mare creator român, d-nii: EMANOIL BUCUŢA, N. DAVI­DESCU, ION PILLAT, VICTOR PAPILIAN, MIRCEA ELIADE, N. CREVEDIA, AL. DIMA. Mai iscălesc articole, cronici, poezii şi nuvele, d-nii: Victor Popescu, Const. Salcia, N. P. Vaidomir, G. Putnea­­nu, Mihai Niculescu, L. Giurgeca, C. Ştefăniu, D. Hino­­veanu, Ionel Olteanu, Laurenţiu Fulga, Silviu Lazăr, Nicolae Peligrad, George Meniuc, Romeo Alexandrescu, Tatiana Grosu, Ștefan Baciu și Constantin Fântâneru. Reproduceri după CAMIL RESSU. UNIVERSUL LITERAR UNIVERSUL Ploaia torenţială de Marţi seară in Capitală Marţi seară, după ora 6, nori groşi plumburii au început să acopere cerul deasupra Capitalei. La ora 7­50 s-a pornit furtună cu direc­ţia de la sud la nord, însoţită de dese manifestaţiuni electrice şi de picături mari de ploaie. La ora 8 şi 11 minute, ploaia a devenit torenţială, menţinându-se astfel până la ora 3 şi 50 de minute. Ploaia,­ — după cum ne-a in­format observatorul astronomie aMIUM de la Băneasa, a avut caracter local, limitându-se doar la Ca­pitală şi cuprinsul judeţului Il­fov, — cantitatea de apă căzută evaluându-se la 12 milimetri, adică 12 litri la metrul pătrat. La ora 8.50 un trăznet puternic a căzut în direcţiunea nord, pro­babil nu departe de marginea o­­raşului, trăznet ale cărui conse­cinţe nu le cunoaştem deocam­dată. Comisiunile pentru examenele de capacitate ale normaliştilor şi nomalistelor 9. Şcoala normală de bă­eţi, Bucureşti Preşedinte : D. Theodosiu, in­spector g-ral, pedagogia. Mem­bri : C. Dinu, limba română; D. Simion, lim­ba franceză; Mihail Docea, istorie, geografie, drept ; Constantin Pană, fizico-chimi­­ce­­ şi­ naturale ; C. Roibănes­cu, matematici; Constantin Oprescu, cooperaţie. In faţa acestei comisiuni vor da examen şcolile normale de băeţi din ţinutul Bucegi, Bucu­reşti, Buzău, Câmpulung şi toţi candidaţii vechi, înscrişi prin inspectoratul regional. II. Şcoala normală de fete „Elena Doamna“, Bucu­reşti Preşedintă: Victoria Heroiu, inspectoare generală, pedago­gia. Membre: Alexandrina De­­metrescu, pedagogie la conducă­toare; Lizeta Marcu, geografie, istorie; Aurelia Baiculescu, lim­ba română; Elena Gh. Dumi­­trescu, şt. naturale-fizico-chi­­mice; Maria Mehtupciu, mate­matici; Maria Rodoş, limba franceză; Gheorghe Vlădulescu, cooperaţie; Olga Cristian, pueri­cultura. In faţa acestei comisiuni vor da examen şcolile normale de fete din ţinutul: Bucegi, „Elena Doamna“ Bucureşti, Buzău fete, Piteşti fete, „Pia Brătianu“ Bucureşti şi absolventele vechi înscrise­ prin inspectoratul regio­nal, cum şi conducătoarele din ţinuturile Bucegi, Marea, Du­nărea, Olt. III. Şcoala normală de băeţi, din Iaşi Preşedinte : V. Petrovanu, di­rectorul şc. norm. Iaşi, istorie, geografie. Membri : Radu Ma­­noliu, limba română ; Maria Verner, limba franceză; Vasile Strejeac, şt. naturale - fizico­­chimice; Gh. Domicescu, peda­gogie; Elvira Georgescu, peda­gogie la conducătoare; E. Fave­­lescu, cooperaţie. . .îr . In faţa acestei Comisiuni vor da, examen şcoale normale din ţinutul Prut, ţinutul Suceava şi ţinutul Nistru , Iaşi băieţi, Cernăuţi băieţi, Şendriceni bă­ieţi, Chişinău Eparhială, Iaşi conducătoare, cum şi toate con­ducătoarele vechi din­ ţinuturile sus arătate. IV. Şcoala normală de bă­­ eţi Piatra Neamţ Preşedinte: Virgil Dobrescu, pedagogie. Membri: Eufrosina Săvascu, limba română; Victor Andrei, istorie, geografie; Ana Ciulei, şt. naturale - fizico-chi­­mice; Grigore Capşa, matema­tici ; Cecilia Budu, limba fran­ceză; Teodosie ştirbu, coope­raţie. In faţa acestei comisiuni vor da examen şcolile normale de fete din Bacău, Piatra Neamţ, fete, Bacău băieţi, Piatra Neamţ băieţi, cum şi toate candidatele înscrise prin ţinuturile Prut, Nistru şi Suceava. V. Şcoala normală de bă­eţi din Galaţi Preşedinte: Iosif Gabrea, pe­dagogie. Membri: Gheorghe Bu­­joreanu, limba română; Al. Pol­­covnicu, limba franceză; Nico­­lae Conţ, istorie, geografie, drept; Florica Popescu, fizico­­chimice, matematici; Palanghiţă Eustaţie, st. naturale; T. Palăn­­ceanu, cooperaţie. In faţa acestei comisiuni vor da examen şcolile normale din Focşani băeţi, Galaţi băeţi, Brăi­la fete, cum şi candidaţii în­scrişi prin inspectoratul regio­nal Dunărea şi Marea. VI. Şcoala normală de bă­eţi din Tg. Mureş Preşedinte: Nicolae Mărgi­­neanu, pedagogie. Membri: Ion Lupşa, istorie, geografie; Lucian Bologa, limba română; St. Po­pescu, fizico-chimice­­ şi­ natu­rale; I. Cocişiu, limba franceză; Vaier Olaru, matematici; Ol. Barna, cooperaţie. In faţa acestei comisiuni vor da examen şcolile normale din Blaj băieţi, Tg. Mureş băieţi, Blaj fete, Sibiu fete şi toţi can­didaţii înscrişi prin inspectora­tul Mureş. VII. Şcoala normală de băeţi din Cluj Preşedinte : C. Sudeţeanu, pe­dagogie. Membri: Constantin Gheţie, limba română; Augus­tin Paşca, istorie, geografie, drept; Ilie Neagoe, fizico-chi­­mice­ şi­ naturale; Teofil Cucu, limba franceză; C. Dobrescu, matematici; Augustin Tătaru, cooperaţie. In faţa acestei comssiuni vor depune examen şcolile normale din Cluj băieţi, Gherla băieţi, Oradea băieţi, cum şi toţi can­didaţii înscrişi prin ţinutul So­meş. VIII. Şcoala normală de fete, din Cluj Preşedinte : Ioana Gabor, lim­ba română. Membri: Victoria Li­­teanu, matematici; Virginia Ni­­chifor, pedagogie; Lucia Cos­­tin, pedagogie; Adina Popovici, fizico-chimice; Liliana Voinescu, Umbra franceză; Maria Nestor, puericultură. In faţa acestei comssiuni vor da examen şcolile normale de fete din Cluj, Gherla, Beiuş conducătoare, cum şi toate can­didatele înscrise prin inspecto­ratul regional şi conducătoarele din ţinuturile Timiş, Mureş şi Someş. IX. Şcoala normală de băeţi din Timişoara Preşedinte : Liviu Rusu, peda­gogie. Membri­: Ştefan Petrescu, limba română; Ion Gheorghe, limba franceză; Aneta Trifan, istorie, geografie; Nicolae Grivu, fizico - chimice­­ şi­ naturale ; Dragoş Adam, matematici ; Gheorghe Ciurescu, cooperaţie. In faţa acestei comisiuni vor depune examen absolvenţii de la şcolile normale din Deva băieţi, Timişoara băieţi, Lugoj fete, cum şi toţi candidaţii şi candi­datele înscrişi prin inspectora­tul Timiş. X. Şcoala normală băeţi Craiova Preşedinte: Ilie Popescu Teiu­­şani, pedagogia. Membri: Mir­­cea Pârvulescu, 1. română; Du­mitru Şerbu, istorie, geografie, drept; Ilie Ioan 1. franceză ; Ana Merişescu, şt. naturale - fi­zico-chimice; Maria Perneşanu, matematici; I. Cioică, coopera­ţie. In faţa acestei comisiuni vor depune examen şcolile normale din Craiova băieţi, Tg. Jiu bă­ieţi, Craiova fete, cum şi toţi candidaţii şi candidatele înscrişi prin inspectoratul regional al ţi­nutului Olt. Crima din corn. Moviliţa (Ilfov) O bandă de tâlhari voind să jefuiască o cârciumă şi fiind surprinşi l-au rănit grav pe negustor iar pe soţia acestuia au omorât-o In noaptea de Luni pe la ora 12, o bandă de tâlhari, — patru la număr, — s’au introdus prin for­ţarea uşei. In cârciuma comer­ciantului Gheorghe Stere, din co­muna Moviliţa (judeţul Ilfov). In timp ce scotoceau prin ser- I tare şi rafturi au fost simţiţi de I comerciant şi soţia lui, cari au venit în prăvălie. Tâlharii năpustindu-se cu to­poarele — cu care veniseră înar­maţi — asupra lui Gheorghe Stere şi a femeii, l-au rănit grav pe negustor iar pe soţia lui au ucis-o , făcându-se apoi nevă­zuţi. Comerciantul, care se află în stare gravă, a fost internat la spitalul din Urziceni (judeţul Ia­lomiţa), comuna Moviliţa fiind situată la hotarul dintre acest ju­deţ şi judeţul Ilfov. Şeful postului de Jandarmi res­pectiv face cercetări pentru des­coperirea și arestarea crminalilor. Intâmplări din Capitală Arestarea unei bande de pungaşi care opera prin magazine Siguranţa Capitalei a arestat Marţi o bandă de pungaşi, venită aci de la Timişoara şi alcătuită din indivizii Francisc Weidsmann şi Mayer Ion precum şi femeile Ardeleanu Elena, Timiş Elisabe­­ta şi Timiş Maria. Numiţii, folosindu-se de două geamantane, cutreereau prin magazine, de unde, — prefăcân­­du-se că vor să târguiască, — fu­rau bucăţi de mătase, stofe, pân­zeturi, etc. Cu actele dresate, întreaga bandă va fi Înaintată astăzi par­chetului. S’a defectat cablul electric Datorită defectării cablului e­­lectric ce furnizează curentul ne­cesar, în cuprinsul sectorului III (Albastru), pe distanţa dintre po­dul Izvor şi podul Senatului circulaţa tramvaelor de pe liniile: 3, 7, 8, 12 şi 25 a fost întreruptă Marţi seară timp de aproximativ o jumătate de oră, începând de la ora 20 şi 45 de minute. Annu­ al 56-lea Nr. 162 Vineri 16 Iunie 1939 SOLIDARITATEA BALCANICĂ (Urmare din greieri cu Franţa, care se vor sfârşi, in zilele ce urmează, •printr’un pact de asistenţă mutuală in Mediterana şi A­­sia Mică şi printr’un acord asupra sangeacului Alexan­­dretta. Fiecare din statele membre ale Reuniunii balcanice avea să facă astfel faţă unor pro­bleme individuale noui. Pro­blema mai veche a acţiunii lor colective de aliaţi pentru apărarea frontierelor balca­nice, pe temeiul pactului de la Atena din 1934, turma ea sau nu sfi fie schimbată, în datele şi soluţiile ei, de in­­fluenţa centrifugală a noilor evenimente europene ? Iată chestiunea de istorică răspundere, căreia trebuia să-i facă faţă acţiunea di­plomatică a bărbaţilor de stat ai înţelegerii balcanice. Răspunsul la această în­trebare este afirmativ din partea tuturor membrilor U­­niunii balcanice. Ei îşi dau prea bine seama că puterea lor stă în unirea lor şi în voinţa lor de a-şi apăra, nu numai separat, ci colectiv, interesele lor balcanice şi că nevoile lor individuale ar suferi, dacă ele ar sacrifica sau ar minimiza politica lor de independenţă balcanică şi solidaritatea lor de aliaţi, pusă cu loialitate în servi­ciul singurei cauze, care le interesează: pacea în inde­pendenţă şi demnitate, in frontierele dobândite cu jert­fe grele ale patrimoniului lor naţional. Politica internaţională nu consistă numai in adaptarea raţională şi îndemănatecă la realităţi, ci şi în voinţa de neatârnare naţională şi re­gională, ca şi în credinţa statornică în prieteniile şi a­­lianţele încheiate pentru a­­părarea intereselor comune. In acest spirit se desfă­şoară vizitele, pe care d. Ga­­fencu, ministrul nostru de pagina I-a­ externs, în calitate de pre­şedinte un exerciţiu al înţe­legerii balcanice, le face, după ce a întâlnit pe d. Ţin­­ţar Marcovici, în celelalte două capitale aliate, la An­kara şi Atena. Oamenii de stat răspunzători vor fi exa­minat şi vor examina cu rea­­lism toate problemele poziti­ve, pe care li le pune situa­ţia internaţională. Dar rezul­tatul cel mai rodnic al con­sfătuirilor lor va fi afirmarea hotărîtă a voinţei lor de a menţine în întregime priete­nia statornică şi credincioasă, care le leagă; de a păstra ne­atinsă politica solidară de in­dependenţă balcanică; de a-şi dovedi o deplină înţele­gere reciprocă a intereselor lor şi de a pune forţele lor naţionale, din ce în ce mai bine organizate, în serviciul operei de pace şi siguranţă regională, pentru care sunt uniţi prin obligaţiile lor de alianţă, prin sentimentele lor de prietenie şi prin comuni­­tatea lor de interese. In toasturile, pe cari d-nii Saracioglu şi Gafencu le-au schimbat Duminică la An­kara cuvintele : pace, priete­nie şi colaborare revin în fie­care frază. Când vorbele au un conţinut atât de sincer şi o intonare atât de căldu­roasă, ele devin acte politice. Hotărîtă să-şi realizeze mi­siunea de echilibru şi de pace, înţelegerea balcanică nu e îndreptată contra nimă­nui şi nu exclude nici un popor balcanic. Ea apără in­terese de ordin general şi se strădueşte să întreţină bune legături cu toate puterile, în limitele demnităţii ei şi ale respectului independenţei ei. In felul acesta ea poate şi trebue să îndeplinească func­ţiunea ei superioară interna­ţională de menţinere a echi­librului şi a păcii în Balcani. I. LUGOSIANU Solemn­itatea închiderii ceferi­adei străjereşti Şezătoarea in jurul focului După trei zile, cât a ţinut pro­gramul ceferiadei. Marţi seară, la ora 9, a fost o şezătoare in ju­rul focului în prezenţa reprezen­tanţilor „Străjii Ţării“, ai adiţiei C. F. R. şi ai Casei muncii C. F. R. cu un foarte bogat şi intere­sant program condus de d. cdt. Va­sile Cădere în prezenţa d-lor: ing. N. Codreanu cd-tul cohortei spe­ciale C. F. R., prof. N. Mihăilescu conducătorul technic al laturei străjereşti a csfectadei, prof. Va­lentin Orăşanu, Gh. Enescu Poe­­nandre insp. şcolar C. F. R. cd­ţii şi col­tele celor 30 de stoluri cft. şi a unui numeros public. A urmat ceremonialul coborîrii pavilionului naţional peste cei 1500 de străjeri şi străjere fii şi fiice de ceferişti, cari au ştiut să se a­­chite aşa de frumos de îndatori­rile lor la aceste unice manifes­tări, solemnitate ce a încheiat ma­rile serbări ale Ceferiadei 1939. Echipele premiate la concursul de jocuri naţionale Fundaţia culturală regală „Prin­cipele Carol“ — Serviciul social— a organizat, cu prilejul celui de al V-lea congres general al că­minelor culturale un concurs de jocuri naţionale între echipele că­minelor culturale, din întreaga ţară. La acest concurs s-au pre­zentat 15 echipe de căluşari şi 42 de echipe cu alte jocuri, execu­tate de bărbaţi precum şi de e­­chipe mixte. Rezultatul concursu­lui a fost următorul: Echipe de căluşari: Premiul I: Dobrun-Romanaţi; Socolul de­­ Câm­pie-Mureş. Premiul II : Frumoasa-Teleor­­man; Curţişoara-Romanaţi. Premiul III: Bârla (Bătrâni)­­Teleorman; Fâlfani-Argeş; Ipo­­teşti-Olt. Menţiuni: Pânscoveni-Roma­­naţi; Bârla-Teleorman; Aiud- Alba; Conţeşti-Teleorman; Vine­­rea-Hunedoara. Echipe bărbăteşti şi mixte: Premiul I: Alexandria-Calia­cra; Săcalul de Pădure-Mureş; Grozeşti-Mehedinţi; Feleac-Cluj. Premiul II: Corbeni-Argeş; Mi­­loşul Mare-Mureş; Breaza-Câm­­pulung ; Amara-Ialom­iţa ; Rado­­vanu - Ilfov ; Câmpofenii - Gorj; Cârtigaţi-Teleorman. Premiul IIII: Băişoru-Târnava Mare­; Giubegu-Dolj ; Răuceşti- Neamiţ ; Blăjel - Târnava Mică ; Bisoca-Râmnicu Săb­at; Caranse­­beş-Severin; Săcădate-Sibiu; Mân­­dra-Făgăraş. Menţiuni: Valea Boului-Mehe­dinţi; Costişa - Rădăuţi; Voloca- Cernăuţi ; Cotu Băii-Baia; Hoi­­seşti-Neamiţ; Vasiova-Caraş; Fru­­moasa-Teleorman; Mihalţi-Alba; Poiana Câmpinei-Prahova; Livezi Vârâţi - Dolj; Obreja - Severin ; Conţeşti - Teleorman; Prelippa- Botoşani; Buciumeni-Dâmboviţa ; Maxut Deleni-Botoşani; Stulpi­­cani-Câmpulung; Bălileşti-Dâm­­boviţa. Tuturor acestor echipe li s-au acordat premii în bani şi în di­plome Aceste premii se vor tri­mite direct căminelor culturale. FESTIVALUL DE LA TEATRUL NAŢIONAL In seara de 8 iunie a fost la Teatrul Naţional o seară de jocuri româneşti la care au luat parte echipe de joc din felurite ţinuturi. Au asistat d-nii dr. Banu, di­rectorul general al serviciului sol 1 dal; Octavian Neamţu, secretar general, miniştrii Statelor Unite, Argentinei, Iranului, Egiptului, precum şi delegaţii italieni. Toţi invitaţii străini au urmărit cu deosebit interes programul, măr­­turisindu-şi entuziasmul pentru jocurile ţăranului nostru. Cei mai mulţi au declarat că au luat, cu acest prilej, un prim contact cu românul de la ţară, în ce priveşte manifestările sale de artă. D. ministru al Statelor Unite, apreciind frumuseţea costumului nostru, a comandat un costum naţional din judeţul Neamţ. De asemenea soţia d-lui ministru al Iranului a cercetat în­deaproape costumele echipelor de joc. Dintre echipele prezentate la concurs, s-au ales următoarele pentru spectacolul de la Teatrul Naţional: Săcădatele-Sibiu; Brea­za - Câmpulung; Giubega - Dolj; Boului - Dolj; Amara - Ialomiţa; Socolul de Câmpie-Mureş; Mân­dra - Făgăraş; Bolovanu - Ilfov; Câmpoteni - Gor­j; Ipoteşti-Olt; Groneşti - Mehedinţi; Răuceşti- Neamţ; Hoiseşti-Neamţ; Blăjel- Târnava Mică; Bisoca- R. Sărat; Feleacu-Cluj; Alexandria - Calia­­cra; Fâlfani-Argeş; Dăişoara-Târ­­nava Mare; Săcalul de Pădure- Mureş; Caransebeş-Severin; Cor­beni-Argeş; Cârtigaţi-Teleorman; Bârla-Teleorman ; Frumoasa-Te­­leorman; Bengeşti-Gorj; Miloşul Mare-Mureş; Dobrun-Romanaţi­ Au fost viu aplaudate cu deo­sebire echipele căminelor cultu­rale din Feleac (Cluj) cu jocul „Cu sudtoarele“ şi „Felecana“, echipa de jocuri macedonene din Alexandria - Caliacra, precum şi echipa de jocuri olteneşti din Gro­zeşti-Mehedinţi. Un cuvânt de laudă pentru echipa din Corbeni- Argeş care a jucat „Ciuleandra“, ca şi pentru echipa de căluşari I din Dobrun-Romanaţi care a în­­­­cheiat acest frumos spectacol de­­ dans românesc. Cele mai frumoase şi mai instructive cărţi pentru premiile şcolare sunt : In ţara copiilor trântori Lei 40 SANDU şi SANDA Lei 40 MICA ROBINSON Bilă Iepurilă Toate scrise de MOŞ NAE. De vânzare la librării. Lei 40 Lei 20

Next