Universul, iunie 1939 (Anul 56, nr. 162-176)
1939-06-16 / nr. 162
2 „GENERALA46 Societate Română de Asigurări Generale Bucureşti, Bulevardul Regele Carol I, No. 14. Capital Social deplin vărsat lei 50 000.000 înştiinţare Se aduce la cunoştinţa Domnilor asiguraţi că la a 138-a tragere pe luna Iunie 1039 a poliţelor de asigurări populare cu amortisment, făcută la sediul său în prezenţa Domnilor delegaţi ai Ministerului Economiei Naţionale şi al Prefecturii Poliţiei Capitalei, au eşit la sorţi următoarele combinaţiunil de câte 3 litere : 1) B. A. A. 2) E. B. X. 3) Q. E, X, 41 C. I. R. 5) C. Q. S. 14 Detaşamente străjereşti pentru străinătate Legiunea de străjeri Bucureşti, face cunoscut că Falanga Străjerilor organizează în vara anului 1939 următoarele detaşamente străjereşti pentru străinătate : In Polonia: un detaşament pentru perfecţionarea planorismului şi aeromodelismului. Participanţi : 24 străjeri plus 2 comandanţi, durata : 21 zile; un detaşament pentru perfecţionarea marinarilor la mare. Participanţi : 24 străjeri plus 2 comandanţi, durata : 21 zile; un detaşament pentru perfecţionarea marinarilor la lac. Participanţi: 24 străjeri plus 2 comandanţi, durata: 21 zile. In Italia: lui detaşament. Participanţi : 24 străjeri plus 2 comandanţi. In Franţa: un detaşament. Participanţi: 30 străjeri plus 2 comandanţi. In Germania: un detaşament Participanţi : 30 străjeri plus 2 comandanţi. In Anglia: un detaşament. Participanţi : 6 străjeri plus 1 comandant. Cu oarecare aproximaţie taxele de participare vor fi următoarele : Pentru Italia: lei 5.000 de persoană; pentru Germania lei 5.000 de persoană ; pentru Franţa lei 6.000 de persoană ; pentru Polonia lei 2750 de persoană ; pentru Anglia lei 10.000 de persoană. In taxele de mai sus nu este cuprins costul echipamentului şi nici banii de buzunar. Fiecare participant are dreptul a-şi lua banii de buzunar între 1000-3000 lei. înscrierile comandanţilor şi străjerilor doritori a face parte dintr-unul din aceste detaşamente se fac la sediul legiunei str. Eugen Carada nr. 9 până la 20 iunie crt. Cei înscrişi vor fi supuşi la anumite probe de selecţionare. Nu pot participa decât străjeri între 14-18 ani. Fiecare participant, (comandant sau străjer) va înainta legiunei în termen cererea de înscriere. Pentru străjeri cererea va fi făcută de către părinţi şi va purta avizul unităţii din care face parte solicitantul. Cererea va cuprinde : numele şi prenumele solicitantului; origina etnică ; adresa solicitantului ; unitatea unde activează; vârsta şi centuria (pentru străjeri) ; detaşamentul în care vrea să participe ; consimţământul părinţilor (pentru străjeri) sau a comandantului pentru participare şi supunere de bună voe la toate dispoziţiunile date de Comandantul detaşamentului. Informaţiuni mai ample în letură cu echipamentul necesar şi celelalte condiţiuni de participare se pot lua la sediul regiunei în orele de serviciu (8-12—16-19) Promoţia „Păcii din Balcani“ a ofiţerilor de artilerie, geniu şi marina sărbătoreşte 25 de ani de activitate Ofiţerii de artilerie, geniu şi marină, promoţia 1914 (promoţia „Păcii din Balcani“ sărbătoresc la 1 iulie )., aniversarea a 25 ani de carieră militară. Solemnitatea va fi la Bucureşti, în localul fostei şcoale de artilerie, geniu şi marină din calea Griviţei nr. 28, la ora 16, după un program ce se va stabili ulterior. Participanţii sunt rugaţi a-şi trimite adeziunea d-lui colonel G. M. Cosma, şeful de stat major al inspectoratului general tehnic, Bucureşti, str. General Budişteanu nr. 14, cel mai târziu până la 25 iunie c., arătând şi dorinţele de cazare. Solemnitatea nu va fi amânată, oricare ar fi numărul participanţilor. Ţinuta albă de ceremonie, camarazii civili sunt rugaţi a veni în ţinuta de rigoare. S-au făcut intervenţii la M.A.N., spre a se aproba pentru participanţi foi de drum şi o permisie de 3 zile (30 iunie, 1 şi 2 iulie). Uzinele hidroelectrice din masivul central al Franţei Sub auspiciile secţiunei române a societăţii inginerilor civili din Franţa, s-a proectat Marţi seară la Societatea politechnică din România un film în care se arată fazele recentelor construcţii ale uzinelor hidroelectrice de la Truyére, cele mai mari din Franţa, înainte de a se începe proemcţiunea, d. prof. Const. Buşilă, preşedintele secţiunei, a explicat numerosului auditoriu, că Primele proecte ale acestor lucrări datează de acum 29 de ani; ele au fost insă modificate ulterior, pentru o cât mai bună utilizare a forţelor hidraulice ce le pot da cursurile de apă din masivul central al Franţei. "Azi, uzinele construite la Truyére, legate cu reţelele de înaltă tensiune din Alpi şi Pirinei, alimentează liniile de transport sub 220.000 volţi care duc spre Paris, Clenmond-Ferrand şi Lyon. Pentru producerea acestei formidabile forţe s-a construit un prim baraj de 105 m. înălţime la Sarrans, formâmdu-se un lac de 1.000 ha., lung de 35 km., cu o capacitate de 300.000 m.c. de apă, care cade de la o înălţime de 90 m. Uzina, instalată la poalele barajului, e formată din trei grupe principale și are o putere totală de 102.000 kw. sub 15.000 volți. ,Irn aval de uzină s'a construit un alt baraj cu o rezervă de 600.000 m. c. apă, îndreptată printr’un tunel spre un al treilea baraj, construit la Brommne, un afluent al lui Truyére, cu o capacitate de 200.00 mc. Apa e condusă din acest baraj printr’un al doilea tunel până la camera de acumulare şi de aci, prin conducte forţate verticale, la uizima subterană din Bnomine, care funcţionează sub o cădere de apă dela 260 m. înălţime. Această uzină produce 167.000 kw. sub 15.000 volţi. S-a proectat apoi filmul, după care a urmat altul, al celor 23 de faruri construite în jurul Franţei pentru asigurarea navigaţiei pe mare. Ora românească pentru străinătate la radio Emisiunile „Orei româneşti pentru străinătate“ se inaugurează la posturile româneşti de radio, Joi 15 c. Prima emisiune de acest fel se adresează Marei Britanii şi auditorilor de limbă engleză. După cuvântul introductiv al Societăţii de radio, d. Reginald Hoare, ministrul Angliei la Bucureşti, va rosti o scurtă alocuţiune ocazională. Va urma o conferinţă despre România, un program de muzică românească şi un radio-jurnal sintetizând faptele săptămânii. Posturile româneşti de radio prevăd, în programul lor, o emisiune consacrată Germaniei, Joi seară 22 a, alta pentru Franţa, la 29 Iunie şi una consacrată Italiei, la 6 Iulie a. c. Emisiunile orei româneşti pentru străinătate vor urma regulat în fiecare săptămână. Adunarea generală a asoc. profesorilor secundari de muzică din România Duminică la ora 5.30 d. a., asociaţia profesorilor de muzică a ţinut adunarea generală în sala Cercului profesorilor din Bucureşti, str. Elie Radu G. D. prof. Emil Petrescu, vicepreşedintele asociaţiei, deschizând şedinţa dă cuvântul d-lui prof. Grigore Magiari, care anunţă că, fiind numit inspector şcolar în ministerul educaţiei naţionale în locul d-lui Georgescu Breazu, se vede silit să demisioneze din calitatea de preşedinte al asociaţiei. D-sa a propus apoi expedierea de telegrame omagiale M. S. Regelui Carol al II-lea, d-lui ministru al educaţiei naţionale şi d-lui comandant al Străjii Ţării. Adunarea a aprobat în unanimitate propunerea. Se intră în discuţia ordinei de zi, la care iau parte d-nele prof. Marieta Popescu-Paşcanu, Emilia Demetriade, Beatrice Livezeanu şi d-nii prof. Marcel Botez, Delu-Sibiu, Mellert, Nicolau Lungu şi alţii. . Se hotărăşte convocarea unei adunări, generale extraordinare pentru alegerea unui preşedinte în locul rămas vacant prin demisia d-lui inspector Magiari. Principiul s’a stabilit ca până la adunarea generală extraordinară care se va ţine în a doua jumătate a luniei octombrie 1939, lucrările asociaţiei să fie conduse de vechiul comitet, dându-se delegaţie de preşedinte d-lui porf. Emil Petrescu, vice-preşedintele asociaţiei. A urmat o agapă colegială la restaurantul din grădina botanică, la care au luat parte toţi membrii prezenţi Cctl&ndctt* JOI, 15 IUNIE Ort.: Proorocul Amos (785 in Chr.) Cat.: Sf. Modesti. Prot. Vitus. Evw.esc. 28 Sivan 5699. Mahomedan: 26 Rebi-el-Ahir 1853. * Răsăritul soarelui 4.32, apusul 20.0. Mihail Eminescu (1889) * Hactlo- JOI, 15 IUNIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi. 7. Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (disc.): Dans spaniol şi Bolero de Moskowsky. Fantezie din „Mireasa vândută” de Smetana. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi gospodăreşti. — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Intermezzo rococo de Aletter şi Silietta de von Blon; Ploae de aur, vals de Waldteufel şi Aur şi argint, vals de Lehar. — Sfaturi medicale. — închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri): Acceleraţie, vals de Johann Strauss (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber) ; Cântec de leagăn de Rebikoff şi Scherzo în mi minor, de Mendelssohn (arch. filarm. din Berlin); Ochii tăi, de Bonincontro şi Rămasul bun al trandafirilor, de Openshaw (vioară: Yvonne Curti); Arii din „Manon“ de Massenet şi „Fedora“, de Giordano (voce: Alfred Piccaver); La bâlci, suită de Lecome; Selecţiuni din „Ţar şi teslar“, de Lortzing (corul şi orch. Operei din Berlin); Selecţiuni din ,,Iolanthe“ de Sullivan (arch. simf.). 13. Ora. Sport. Cota Dunării şi a barei de la Sulina. 13.05: Cântecele popoarelor (discuri): Sevillana, de Longas şi Cântec de plaje, de Granados (voce : Tito Schipa); Cântec provensal (voce: Paquy Desforges şi Grégoire); Două cântece populare englezeşti (voce: Florence Australi; Canţonetă napolitană, de Nutile (voce: Enrico Caruso); Potpuriu de lieduri (voce: Mancel Wittrisch). 13.35: Spectacole, 13.45: Continuarea concertului — cântecele popoarelor (discuri): Koraliki, melodie poloneză (voce : Szleminska); Trei melodii ceho- , slovace; Dragonenii Mărioară, de Brăiloiu şi Vin la sânu-mi, de Monţia (voce: Georgewsky); Melodie japoneză, de Miyagi (voce: Yoshie Fujiwara); Cântec popular rus (quartetul Kedroff). 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului — cântecele popoarelor (discuri) ; Cântec popular francez (voce: Jules şi Julien); Tinereţe, cântec leton (voce: Meller); Cântec popular rus (voce: Alexander Kipnis). 14.40: Cântece româneşti — Ioana Radu (voce acomp. de taraf); Leana mea; Pădure şi iar pădure; Jocul căluşarilor (taraf); Geaba mă mai duc acasă; De cine dorul se leagă; Jocuri şi cântece olteneşti (taraf); Dorule şi-o jale grea; Boala, boală de e boală. 15.10: Actualităţi. 18: Ora copiilor-I. „CAPRIOARA“, scenariu radiofonic, de Al. Mitric, şezătoarea şcoalei primare de băeţi şi fete din Ploeşti, sub conducerea d-nei profesoare Ştefănescu-Priboian. Jurnalul copiilor. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi culturale. 19.15: Muzică de Ravel (discuri): Bolero (arch. simf. din Amsterdam, dirij. de Wilhelm Mengelberg). 19.30: Concert de pian — D-na Angela Giugaru : Sonată în si bemol minor, de Mili Balakirev (în primă audiţie): 1) Sonata; 2) Mazurka; 3) Intermezzo; 4) Final. 20: Poezia filosofică a lui Eminescu, de Prof. Ion Petrovici-20.15: Muzică românească (disc.): Suita în stil românesc pentru pian de Nottara (pian: Madeleine Cocorescu): Mândruliţă de la munte, de Ştefănescu (voce: Georgewsky: Pastorala Bărăganului, de Stan Golestan (flaut. René le Roy); Cucuie pasăre grasă, de Chirescu (Corul Soc. „Carmen“ cond. de Chirescu); Poema română, de George Enescu (Orch. Filarmonică din Bucureşti, dirij. de George Georgescu). 20.45: In ţară pe urmele lui Eminescu, de Alexandru Hodos. 21: Concert .,SCHUMANN“ (discuri) ; Cucernicie şi Arabescă (pian: Mark Hambourg); Romanţă (voce: Heinrich Schlusnus); Presto-passionato (pian: Vladimir Horowitz); Nucul (voce: Vanni- Marcnux); Ghicitoarea (voce: Lotte Lehmann); Sonata în sol minor (pian: Mischa Levitzki); Adagio espressivo şi Allegro din „Simfonia Nr. 2 în do major“ (Orch. Operii din Berlin, dirijată de Pfitzner). 22. Radio-jurnal (I). Sport. 22.15: Cântece şi dansuri meridionale (discuri): Bolero şi dans spaniol de Lucchesi; Melodie, de Mazzola şi Melodie, de Deda (voce: Titta Ruffo); Saldana, de Sole şi Roseta, de Buzzi-Peccia şi Melodie, de Crescenzo (voce: Beniamino Gigli); Paso doble, de Vilajos (voce: Par Arcos); Tarantela, din „Veneţia şi Neapole“, de Liszt; Fandanguillos, dans spaniol; Toreador şi Andaluza, de Rubinstein. 22.45: Radio jurnal (11) 23: Concert de noapte al Orchestrei Victor Predescu, transmis de la restaurantul „Continental“. 23.30—24. Emisiune românească pentru ANGLIA: I. Cuvântul Societăţii Române de Radiodifuziune; II. Cuvântul E. S. d-lui Reginald Hoare ministrul Angliei la Bucureşti; III. România, conferință; IV. Muzică românească; V. Faptele săptămânii. VARŞOVIA. 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw. — 22. Plăci; 22,30. Muzică variată; 23. Teatru radiofonic; 23,25. Recital de canto; 24. Inf.; 0,05. Concert de muzică poloneză. BUDAPESTA. 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 21,30. Concert de orchestră; 22,40. Inf.; 23. Concert de muzică variată; 23,40. Inf.; 24. Orchestră de țigani; 0,05. Inf. VIENA. 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. — 21,15. Concert de muzică distrac- tivă; 23. Inf.; 23,20. Camarade unde ești ?; 23,50. Concert de orchestră. PRAGA. 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20,50. Brno; 21,15. Conf.; 21,40. Brno; 22. Ora., Inf.; 22,10. Teatru radiofonic; 23. Ora. Inf., Cronica zilei, Sport; 23,10. Plăci; 24. Concert de muzică cehă, BELGRAD. 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 20,05. Concert de quartet; 20,40. Ora naţiunii; 21. Humor; 22. Melodii populare; 23. Inf.; 23,15. Recital de pian. ROMA. 420,8 m. 713 kHz. 20,25. Plăci; 21. Ora, Inf., Radio-jurnal; 21,30. Muzică variată; 22. „La vedova scaltra“, operă de Wolf-Ferrari. După operă muzică de dans. VINERI 16 IUNIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO -BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii — Concert de dimineaţă (disc.): Uvertură la „Frumoasa Galateea“, de Suppé; Blondă sau brună şi Pomona, valsuri de Waldteufel; — Gimnastică ritmică; — Sfaturi gospodăreşti; — Continuarea concertului dimineţii (discuri); Selecţiuni din „Mikado“, de Sullivan; Fierarii satului, de Seybold şi Idilă, de Lincke. — Sfaturi medicalei — închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri) ; Uvertură la „Băieţii veseli“, de Suppé; Două melodii, de Mostazo (voce: Estrellita Castro); Aubade, de Lacombe şi Puţină dragoste, de Sileiu; Poloneză şi Melodie, de Jäger (pian, autorul); Două cântece din „Nunta Jeanetei“, de Massé (voce: Germaine Féraldy); Mimosa, vals de Jones; Două foxtroturi, de Washington (voce: Dorothy Lamour); Tango, de Gardel; Serenadă din filmul „Tarantela“, de Frimi şi Melodie, de Verners; Parfum şi Mic balet (saxofon). 13. Ora. Sport. Cota Dunării şi a barei de la Sulina. 13.05: Concert de prânz. — Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga; Scherzo şi Nocturna din „Visul unei nopţi de vară“ de Mendelsohn; Suită pastorală, de V. Vreuls; a) Pe câmp; b) Cântec de vară; c) Fluturi; d) Dans țărănesc; Insectele fac muzică, de Carl Zimmer. 13.35: Spectacole. 13.45: Continuarea concertului orchestrei Radio: Intermezzo, de Enacovici; Idilă, de G. Ștefănescu (orchestrată de C. C. Nottara); Jocuri de apă, vals-intermezzo de Busch; Dans spaniol, de De Falia. 14.10; Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului orchestrei Radio, dirij. de Ion Ghiga (voce: d-na Lia Constantinescu-Botez); Primăvara, de Heinz Heitmann (Tg. Mureș), (voce : d-na Lia Constantinescu-Botez; Salcia, de Th. Rogalski (voce: d-na Lia Constantinescu-Botez) ; Flueraşul, de Andreescu-Skeletti (voce: d-na Lia Constantinescu-Botez); Jocuri românești, de Paul Constantinescu; Peste vârfuri, poem pentru Voce și orchestră, de Enacovici (voce: d-na Lia Constantinescu-Botez); Când perdeaua dragei mele, de Alfred Alessandrescu (voce: d-na Lia Constantinescu-Botez); Uvertură la „Beizadea Baaminonda“, de Caudella 15.10: Actualităţi. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Muzică variată (discuri) : Bagatelle, uvertură de Rixner; Selecţiuni din „Hansel şi Gretel“, de Humperdinck: Suită orientală de Popy (arch. filarm. din Berlin, dir. de Schmidt-Isserstedt). 19.45: Eminescu în limba germană, de Konrad Richter . 20. Concert instrumental: I. D-na Marica Pessione (harpă). Mimi se travesteşte în marchiză, de Séverac: Consolaţie, de Liszt (I şi H); Baladă, de Hasselmans: ll. D-ra Mariana Iarosevici (violoncel) , 20.35. Seară de operă: „FAUST“, operă în 5 acte de Gounod ( disc.). Distribuţia: Margareta: Mireille Berthon; Faust: César Vezzani; Mefisto: Marcel Joumnet; Siebel: Marthe Coiffier; Valentin: Louis Musy; Marta: Jeanne Montfort. Corul și orchestra Operei din Paris, dirij. de Henri Busset. După act. II: (21.25—21.40): Radio-jurnal (I). Sport. După act. III: (22.25—22.40): Radio-jurnal (II). După act IV: (23.10—23.25): Jurnalul pentru străinătate în limba franceză, germană și italiană. VARȘOVIA. 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw. — 20,25. Concert de seară; 21,25. Pentru săteni; 21,40. Inf., Radiojurnal; 22. Concert de muzică suedeză; 22,25. Conf.; 22,45. Plăci; 24. Inf. BUDAPESTA. 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 21,10. Retransmitere de la Operă; 22,40. Inf.; 23. Orchestră de Jazz; 24. Concert de orchestră. VIENA. 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. — 21,55. Concert de muzică contimporană; 23. Inf.; 23,30. Leipzig. Concert de orchestră. PRAGA. 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 22. Ora. Inf.; 22,10. Concert coral; 22,25. Scene radiofonice; 22,45. Recital de violoncel; 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23,15. Plăci; 24. Concert de muzică cehă. BELGRAD. 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 19,20. Muzică de dans; 20,05. Melodii populare; 20,40. Ora naţiunii; 21. Retransmitere; 21,30. Concert variat; 82. Teatru radiofonic; 23. Inf.; 23,15. Plăci. ROMA. 420,8 m. 713 kHz. — 20,25. Plăci; 21. Ora, Inf., Radiojurnal; 21,30. Muzică variată; 22. Reportaj; 22,30. Piesă muzicală; 24. Radiojurnal; 0,15. Muzică de dans. Mihail Eminescu N-rul 23, de Sâmbătă 10 Iunie, al revistei „Universul literar“ este închinat lui MIHAIL EMINESCU, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea genialului poet. Scriu articole despre personalitatea celui mai mare creator român, d-nii: EMANOIL BUCUŢA, N. DAVIDESCU, ION PILLAT, VICTOR PAPILIAN, MIRCEA ELIADE, N. CREVEDIA, AL. DIMA. Mai iscălesc articole, cronici, poezii şi nuvele, d-nii: Victor Popescu, Const. Salcia, N. P. Vaidomir, G. Putneanu, Mihai Niculescu, L. Giurgeca, C. Ştefăniu, D. Hinoveanu, Ionel Olteanu, Laurenţiu Fulga, Silviu Lazăr, Nicolae Peligrad, George Meniuc, Romeo Alexandrescu, Tatiana Grosu, Ștefan Baciu și Constantin Fântâneru. Reproduceri după CAMIL RESSU. UNIVERSUL LITERAR UNIVERSUL Ploaia torenţială de Marţi seară in Capitală Marţi seară, după ora 6, nori groşi plumburii au început să acopere cerul deasupra Capitalei. La ora 750 s-a pornit furtună cu direcţia de la sud la nord, însoţită de dese manifestaţiuni electrice şi de picături mari de ploaie. La ora 8 şi 11 minute, ploaia a devenit torenţială, menţinându-se astfel până la ora 3 şi 50 de minute. Ploaia, — după cum ne-a informat observatorul astronomie aMIUM de la Băneasa, a avut caracter local, limitându-se doar la Capitală şi cuprinsul judeţului Ilfov, — cantitatea de apă căzută evaluându-se la 12 milimetri, adică 12 litri la metrul pătrat. La ora 8.50 un trăznet puternic a căzut în direcţiunea nord, probabil nu departe de marginea oraşului, trăznet ale cărui consecinţe nu le cunoaştem deocamdată. Comisiunile pentru examenele de capacitate ale normaliştilor şi nomalistelor 9. Şcoala normală de băeţi, Bucureşti Preşedinte : D. Theodosiu, inspector g-ral, pedagogia. Membri : C. Dinu, limba română; D. Simion, limba franceză; Mihail Docea, istorie, geografie, drept ; Constantin Pană, fizico-chimice şi naturale ; C. Roibănescu, matematici; Constantin Oprescu, cooperaţie. In faţa acestei comisiuni vor da examen şcolile normale de băeţi din ţinutul Bucegi, Bucureşti, Buzău, Câmpulung şi toţi candidaţii vechi, înscrişi prin inspectoratul regional. II. Şcoala normală de fete „Elena Doamna“, Bucureşti Preşedintă: Victoria Heroiu, inspectoare generală, pedagogia. Membre: Alexandrina Demetrescu, pedagogie la conducătoare; Lizeta Marcu, geografie, istorie; Aurelia Baiculescu, limba română; Elena Gh. Dumitrescu, şt. naturale-fizico-chimice; Maria Mehtupciu, matematici; Maria Rodoş, limba franceză; Gheorghe Vlădulescu, cooperaţie; Olga Cristian, puericultura. In faţa acestei comisiuni vor da examen şcolile normale de fete din ţinutul: Bucegi, „Elena Doamna“ Bucureşti, Buzău fete, Piteşti fete, „Pia Brătianu“ Bucureşti şi absolventele vechi înscrise prin inspectoratul regional, cum şi conducătoarele din ţinuturile Bucegi, Marea, Dunărea, Olt. III. Şcoala normală de băeţi, din Iaşi Preşedinte : V. Petrovanu, directorul şc. norm. Iaşi, istorie, geografie. Membri : Radu Manoliu, limba română ; Maria Verner, limba franceză; Vasile Strejeac, şt. naturale - fizicochimice; Gh. Domicescu, pedagogie; Elvira Georgescu, pedagogie la conducătoare; E. Favelescu, cooperaţie. . .îr . In faţa acestei Comisiuni vor da, examen şcoale normale din ţinutul Prut, ţinutul Suceava şi ţinutul Nistru , Iaşi băieţi, Cernăuţi băieţi, Şendriceni băieţi, Chişinău Eparhială, Iaşi conducătoare, cum şi toate conducătoarele vechi din ţinuturile sus arătate. IV. Şcoala normală de bă eţi Piatra Neamţ Preşedinte: Virgil Dobrescu, pedagogie. Membri: Eufrosina Săvascu, limba română; Victor Andrei, istorie, geografie; Ana Ciulei, şt. naturale - fizico-chimice; Grigore Capşa, matematici ; Cecilia Budu, limba franceză; Teodosie ştirbu, cooperaţie. In faţa acestei comisiuni vor da examen şcolile normale de fete din Bacău, Piatra Neamţ, fete, Bacău băieţi, Piatra Neamţ băieţi, cum şi toate candidatele înscrise prin ţinuturile Prut, Nistru şi Suceava. V. Şcoala normală de băeţi din Galaţi Preşedinte: Iosif Gabrea, pedagogie. Membri: Gheorghe Bujoreanu, limba română; Al. Polcovnicu, limba franceză; Nicolae Conţ, istorie, geografie, drept; Florica Popescu, fizicochimice, matematici; Palanghiţă Eustaţie, st. naturale; T. Palănceanu, cooperaţie. In faţa acestei comisiuni vor da examen şcolile normale din Focşani băeţi, Galaţi băeţi, Brăila fete, cum şi candidaţii înscrişi prin inspectoratul regional Dunărea şi Marea. VI. Şcoala normală de băeţi din Tg. Mureş Preşedinte: Nicolae Mărgineanu, pedagogie. Membri: Ion Lupşa, istorie, geografie; Lucian Bologa, limba română; St. Popescu, fizico-chimice şi naturale; I. Cocişiu, limba franceză; Vaier Olaru, matematici; Ol. Barna, cooperaţie. In faţa acestei comisiuni vor da examen şcolile normale din Blaj băieţi, Tg. Mureş băieţi, Blaj fete, Sibiu fete şi toţi candidaţii înscrişi prin inspectoratul Mureş. VII. Şcoala normală de băeţi din Cluj Preşedinte : C. Sudeţeanu, pedagogie. Membri: Constantin Gheţie, limba română; Augustin Paşca, istorie, geografie, drept; Ilie Neagoe, fizico-chimice şi naturale; Teofil Cucu, limba franceză; C. Dobrescu, matematici; Augustin Tătaru, cooperaţie. In faţa acestei comssiuni vor depune examen şcolile normale din Cluj băieţi, Gherla băieţi, Oradea băieţi, cum şi toţi candidaţii înscrişi prin ţinutul Someş. VIII. Şcoala normală de fete, din Cluj Preşedinte : Ioana Gabor, limba română. Membri: Victoria Liteanu, matematici; Virginia Nichifor, pedagogie; Lucia Costin, pedagogie; Adina Popovici, fizico-chimice; Liliana Voinescu, Umbra franceză; Maria Nestor, puericultură. In faţa acestei comssiuni vor da examen şcolile normale de fete din Cluj, Gherla, Beiuş conducătoare, cum şi toate candidatele înscrise prin inspectoratul regional şi conducătoarele din ţinuturile Timiş, Mureş şi Someş. IX. Şcoala normală de băeţi din Timişoara Preşedinte : Liviu Rusu, pedagogie. Membri: Ştefan Petrescu, limba română; Ion Gheorghe, limba franceză; Aneta Trifan, istorie, geografie; Nicolae Grivu, fizico - chimice şi naturale ; Dragoş Adam, matematici ; Gheorghe Ciurescu, cooperaţie. In faţa acestei comisiuni vor depune examen absolvenţii de la şcolile normale din Deva băieţi, Timişoara băieţi, Lugoj fete, cum şi toţi candidaţii şi candidatele înscrişi prin inspectoratul Timiş. X. Şcoala normală băeţi Craiova Preşedinte: Ilie Popescu Teiuşani, pedagogia. Membri: Mircea Pârvulescu, 1. română; Dumitru Şerbu, istorie, geografie, drept; Ilie Ioan 1. franceză ; Ana Merişescu, şt. naturale - fizico-chimice; Maria Perneşanu, matematici; I. Cioică, cooperaţie. In faţa acestei comisiuni vor depune examen şcolile normale din Craiova băieţi, Tg. Jiu băieţi, Craiova fete, cum şi toţi candidaţii şi candidatele înscrişi prin inspectoratul regional al ţinutului Olt. Crima din corn. Moviliţa (Ilfov) O bandă de tâlhari voind să jefuiască o cârciumă şi fiind surprinşi l-au rănit grav pe negustor iar pe soţia acestuia au omorât-o In noaptea de Luni pe la ora 12, o bandă de tâlhari, — patru la număr, — s’au introdus prin forţarea uşei. In cârciuma comerciantului Gheorghe Stere, din comuna Moviliţa (judeţul Ilfov). In timp ce scotoceau prin ser- I tare şi rafturi au fost simţiţi de I comerciant şi soţia lui, cari au venit în prăvălie. Tâlharii năpustindu-se cu topoarele — cu care veniseră înarmaţi — asupra lui Gheorghe Stere şi a femeii, l-au rănit grav pe negustor iar pe soţia lui au ucis-o , făcându-se apoi nevăzuţi. Comerciantul, care se află în stare gravă, a fost internat la spitalul din Urziceni (judeţul Ialomiţa), comuna Moviliţa fiind situată la hotarul dintre acest judeţ şi judeţul Ilfov. Şeful postului de Jandarmi respectiv face cercetări pentru descoperirea și arestarea crminalilor. Intâmplări din Capitală Arestarea unei bande de pungaşi care opera prin magazine Siguranţa Capitalei a arestat Marţi o bandă de pungaşi, venită aci de la Timişoara şi alcătuită din indivizii Francisc Weidsmann şi Mayer Ion precum şi femeile Ardeleanu Elena, Timiş Elisabeta şi Timiş Maria. Numiţii, folosindu-se de două geamantane, cutreereau prin magazine, de unde, — prefăcându-se că vor să târguiască, — furau bucăţi de mătase, stofe, pânzeturi, etc. Cu actele dresate, întreaga bandă va fi Înaintată astăzi parchetului. S’a defectat cablul electric Datorită defectării cablului electric ce furnizează curentul necesar, în cuprinsul sectorului III (Albastru), pe distanţa dintre podul Izvor şi podul Senatului circulaţa tramvaelor de pe liniile: 3, 7, 8, 12 şi 25 a fost întreruptă Marţi seară timp de aproximativ o jumătate de oră, începând de la ora 20 şi 45 de minute. Annu al 56-lea Nr. 162 Vineri 16 Iunie 1939 SOLIDARITATEA BALCANICĂ (Urmare din greieri cu Franţa, care se vor sfârşi, in zilele ce urmează, •printr’un pact de asistenţă mutuală in Mediterana şi Asia Mică şi printr’un acord asupra sangeacului Alexandretta. Fiecare din statele membre ale Reuniunii balcanice avea să facă astfel faţă unor probleme individuale noui. Problema mai veche a acţiunii lor colective de aliaţi pentru apărarea frontierelor balcanice, pe temeiul pactului de la Atena din 1934, turma ea sau nu sfi fie schimbată, în datele şi soluţiile ei, de influenţa centrifugală a noilor evenimente europene ? Iată chestiunea de istorică răspundere, căreia trebuia să-i facă faţă acţiunea diplomatică a bărbaţilor de stat ai înţelegerii balcanice. Răspunsul la această întrebare este afirmativ din partea tuturor membrilor Uniunii balcanice. Ei îşi dau prea bine seama că puterea lor stă în unirea lor şi în voinţa lor de a-şi apăra, nu numai separat, ci colectiv, interesele lor balcanice şi că nevoile lor individuale ar suferi, dacă ele ar sacrifica sau ar minimiza politica lor de independenţă balcanică şi solidaritatea lor de aliaţi, pusă cu loialitate în serviciul singurei cauze, care le interesează: pacea în independenţă şi demnitate, in frontierele dobândite cu jertfe grele ale patrimoniului lor naţional. Politica internaţională nu consistă numai in adaptarea raţională şi îndemănatecă la realităţi, ci şi în voinţa de neatârnare naţională şi regională, ca şi în credinţa statornică în prieteniile şi alianţele încheiate pentru apărarea intereselor comune. In acest spirit se desfăşoară vizitele, pe care d. Gafencu, ministrul nostru de pagina I-a externs, în calitate de preşedinte un exerciţiu al înţelegerii balcanice, le face, după ce a întâlnit pe d. Ţinţar Marcovici, în celelalte două capitale aliate, la Ankara şi Atena. Oamenii de stat răspunzători vor fi examinat şi vor examina cu realism toate problemele pozitive, pe care li le pune situaţia internaţională. Dar rezultatul cel mai rodnic al consfătuirilor lor va fi afirmarea hotărîtă a voinţei lor de a menţine în întregime prietenia statornică şi credincioasă, care le leagă; de a păstra neatinsă politica solidară de independenţă balcanică; de a-şi dovedi o deplină înţelegere reciprocă a intereselor lor şi de a pune forţele lor naţionale, din ce în ce mai bine organizate, în serviciul operei de pace şi siguranţă regională, pentru care sunt uniţi prin obligaţiile lor de alianţă, prin sentimentele lor de prietenie şi prin comunitatea lor de interese. In toasturile, pe cari d-nii Saracioglu şi Gafencu le-au schimbat Duminică la Ankara cuvintele : pace, prietenie şi colaborare revin în fiecare frază. Când vorbele au un conţinut atât de sincer şi o intonare atât de călduroasă, ele devin acte politice. Hotărîtă să-şi realizeze misiunea de echilibru şi de pace, înţelegerea balcanică nu e îndreptată contra nimănui şi nu exclude nici un popor balcanic. Ea apără interese de ordin general şi se strădueşte să întreţină bune legături cu toate puterile, în limitele demnităţii ei şi ale respectului independenţei ei. In felul acesta ea poate şi trebue să îndeplinească funcţiunea ei superioară internaţională de menţinere a echilibrului şi a păcii în Balcani. I. LUGOSIANU Solemnitatea închiderii ceferiadei străjereşti Şezătoarea in jurul focului După trei zile, cât a ţinut programul ceferiadei. Marţi seară, la ora 9, a fost o şezătoare in jurul focului în prezenţa reprezentanţilor „Străjii Ţării“, ai adiţiei C. F. R. şi ai Casei muncii C. F. R. cu un foarte bogat şi interesant program condus de d. cdt. Vasile Cădere în prezenţa d-lor: ing. N. Codreanu cd-tul cohortei speciale C. F. R., prof. N. Mihăilescu conducătorul technic al laturei străjereşti a csfectadei, prof. Valentin Orăşanu, Gh. Enescu Poenandre insp. şcolar C. F. R. cdţii şi coltele celor 30 de stoluri cft. şi a unui numeros public. A urmat ceremonialul coborîrii pavilionului naţional peste cei 1500 de străjeri şi străjere fii şi fiice de ceferişti, cari au ştiut să se achite aşa de frumos de îndatoririle lor la aceste unice manifestări, solemnitate ce a încheiat marile serbări ale Ceferiadei 1939. Echipele premiate la concursul de jocuri naţionale Fundaţia culturală regală „Principele Carol“ — Serviciul social— a organizat, cu prilejul celui de al V-lea congres general al căminelor culturale un concurs de jocuri naţionale între echipele căminelor culturale, din întreaga ţară. La acest concurs s-au prezentat 15 echipe de căluşari şi 42 de echipe cu alte jocuri, executate de bărbaţi precum şi de echipe mixte. Rezultatul concursului a fost următorul: Echipe de căluşari: Premiul I: Dobrun-Romanaţi; Socolul de Câmpie-Mureş. Premiul II : Frumoasa-Teleorman; Curţişoara-Romanaţi. Premiul III: Bârla (Bătrâni)Teleorman; Fâlfani-Argeş; Ipoteşti-Olt. Menţiuni: Pânscoveni-Romanaţi; Bârla-Teleorman; Aiud- Alba; Conţeşti-Teleorman; Vinerea-Hunedoara. Echipe bărbăteşti şi mixte: Premiul I: Alexandria-Caliacra; Săcalul de Pădure-Mureş; Grozeşti-Mehedinţi; Feleac-Cluj. Premiul II: Corbeni-Argeş; Miloşul Mare-Mureş; Breaza-Câmpulung ; Amara-Ialomiţa ; Radovanu - Ilfov ; Câmpofenii - Gorj; Cârtigaţi-Teleorman. Premiul IIII: Băişoru-Târnava Mare; Giubegu-Dolj ; Răuceşti- Neamiţ ; Blăjel - Târnava Mică ; Bisoca-Râmnicu Săbat; Caransebeş-Severin; Săcădate-Sibiu; Mândra-Făgăraş. Menţiuni: Valea Boului-Mehedinţi; Costişa - Rădăuţi; Voloca- Cernăuţi ; Cotu Băii-Baia; Hoiseşti-Neamiţ; Vasiova-Caraş; Frumoasa-Teleorman; Mihalţi-Alba; Poiana Câmpinei-Prahova; Livezi Vârâţi - Dolj; Obreja - Severin ; Conţeşti - Teleorman; Prelippa- Botoşani; Buciumeni-Dâmboviţa ; Maxut Deleni-Botoşani; Stulpicani-Câmpulung; Bălileşti-Dâmboviţa. Tuturor acestor echipe li s-au acordat premii în bani şi în diplome Aceste premii se vor trimite direct căminelor culturale. FESTIVALUL DE LA TEATRUL NAŢIONAL In seara de 8 iunie a fost la Teatrul Naţional o seară de jocuri româneşti la care au luat parte echipe de joc din felurite ţinuturi. Au asistat d-nii dr. Banu, directorul general al serviciului sol 1 dal; Octavian Neamţu, secretar general, miniştrii Statelor Unite, Argentinei, Iranului, Egiptului, precum şi delegaţii italieni. Toţi invitaţii străini au urmărit cu deosebit interes programul, mărturisindu-şi entuziasmul pentru jocurile ţăranului nostru. Cei mai mulţi au declarat că au luat, cu acest prilej, un prim contact cu românul de la ţară, în ce priveşte manifestările sale de artă. D. ministru al Statelor Unite, apreciind frumuseţea costumului nostru, a comandat un costum naţional din judeţul Neamţ. De asemenea soţia d-lui ministru al Iranului a cercetat îndeaproape costumele echipelor de joc. Dintre echipele prezentate la concurs, s-au ales următoarele pentru spectacolul de la Teatrul Naţional: Săcădatele-Sibiu; Breaza - Câmpulung; Giubega - Dolj; Boului - Dolj; Amara - Ialomiţa; Socolul de Câmpie-Mureş; Mândra - Făgăraş; Bolovanu - Ilfov; Câmpoteni - Gorj; Ipoteşti-Olt; Groneşti - Mehedinţi; Răuceşti- Neamţ; Hoiseşti-Neamţ; Blăjel- Târnava Mică; Bisoca- R. Sărat; Feleacu-Cluj; Alexandria - Caliacra; Fâlfani-Argeş; Dăişoara-Târnava Mare; Săcalul de Pădure- Mureş; Caransebeş-Severin; Corbeni-Argeş; Cârtigaţi-Teleorman; Bârla-Teleorman ; Frumoasa-Teleorman; Bengeşti-Gorj; Miloşul Mare-Mureş; Dobrun-Romanaţi Au fost viu aplaudate cu deosebire echipele căminelor culturale din Feleac (Cluj) cu jocul „Cu sudtoarele“ şi „Felecana“, echipa de jocuri macedonene din Alexandria - Caliacra, precum şi echipa de jocuri olteneşti din Grozeşti-Mehedinţi. Un cuvânt de laudă pentru echipa din Corbeni- Argeş care a jucat „Ciuleandra“, ca şi pentru echipa de căluşari I din Dobrun-Romanaţi care a încheiat acest frumos spectacol de dans românesc. Cele mai frumoase şi mai instructive cărţi pentru premiile şcolare sunt : In ţara copiilor trântori Lei 40 SANDU şi SANDA Lei 40 MICA ROBINSON Bilă Iepurilă Toate scrise de MOŞ NAE. De vânzare la librării. Lei 40 Lei 20