Universul, iulie 1939 (Anul 56, nr. 192-207)
1939-07-16 / nr. 192
* 4 Anul al 56-lea 12 Pagini fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: »UNIVERSUL» S. A. —I înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov In România 9 iei exemplarul 1 t 4 l In străinătate 6 iei Taxă poștală plătită In numerar conform aprobării dir. G le P. T. T. Nr. 24.464/339 CELE,DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Sl TELEFONICE REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No.23• 35 CENTRALA^TELEFONICA^A ZIARULUI...3.30.10: SECRETARIATUL DE REDACȚIEL 3.30.15 Un nou parc e încă o inovaţie edilitiară. I Se dărâmă instalaţiunile tdi-retractive din târgul „Moşilor”, păstrându-se ce mai este utilizabil în vederea creerei unui parc de distracţii în altă regiune a Capitalei, în condiţiuni mai corespunzătoare cu importanţa sa actuală. In ce priveşte cadrul, înfăptuirile din zona lacurilor „Lumei Bucureştilor” legitimează speranţe frumoase. In ce priveşte construcţiunile, localurile de distracţie, întreprinderile specifice, se cer mai multe condiţiuni. Astfel, ele trebue să înfăţişeze calităţile celor mai înaintate realizări similare din alte ţări, renunţându-se la Vechituri dispărute pretutindeni. Apoi, aşezarea lor implică gust şi prevedere, căci un amalgan de felul celui de la „Moşi” ar restabili copleşirea Celor modeste dar interesante de către cele de proporţii neegalate de atracţia exercitată asupra vizitatorilor. O consideraţiune care nu poate fi neglijată este imprimarea unui caracter cât mai popular viitorului „Prather” posibilitatea cât mai mare de a beneficia de el masele lipsite de mijloacele reclamate de alte distracţii. In ce priveşte fondurile necesare pentru crearea unui parc distractiv compatibil cu prestigiul primului oraş al ţării, nu este lipsit de oportunitate să se examineze şi ideia ventilată în vremuri mai vechi la primăria Capitalei. Şi anume, cointeresarea experienţei şi a capitalului străin. Intr’o asemenea eventualitate, pe de o parte, marea lucrare municipală s’ar executa în condiţiuni tehnice verificate cu rezultate pozitive în localităţi de aceeaşi însemnătate; pe de altă parte, s’ar scuti bugetul primăriei de Investiţii mari şi mari, care ar urma să fie făcute de concesionari şi acoperite într’un interval convenit, aşa cum se obicinueşte în astfel de cazuri. 720 milioane lire sterline din anul 1939 pentru apărarea naţională Camera Comunelor a adoptat legea financiară Londra, 13 (Rador). — Camera Comunelor a adoptat în a treia citire legea financiară, înainte de adoptarea legii. Camera a respins o moţiune depusă de opoziţie, cerând respingerea legii, cu 206 voturi contra 141. La sfârşitul desbaterilor, a luat cuvântul, în numele guvernului, sir John Simon, ministrul finanţelor, care a constatat că totalul creditelor pentru apărarea naţională pe acest an vor fi în fapt de 720 de milioane lire sterline, în vreme ce după primele previziuni, aceste credite nu trebuiau să treacă de suma de 580 de milioane lire sterline.O tranşă de 500 de milioane lire va trebui să fie obţinută pe calea împrumutului în loc de 380 de milioane lire. Sir John Simon a arătat că va fi posibil să se obţină 150 de milioane lire prin bonuri de tezaur. O parte numai din nevoile acestui an va putea fi acoperită prin datoria flotantă. Un nou împrumut al apărării ţării va trebui să fie deci lansat, „în momentul oportun”, la care populaţia este rugată să contribue din toată inima Mişcări secrete de trupe la Brenner Paris, 13 (Rador). — Cu privire la deportarea a 225.000 locuitori ai Tirolului, trimisul special în Elveţia al ziarului Excelsior scrie că în jurul Brenneruilui se pregătesc însemnate mişcări de trupe, care trebue să rămână secrete. Ei adaugă că forţe germane, echipate special pentru colonii, se află îm apropiere de Innsbruck-Graz şi se pregătesc să plece în Lykia, prin Triest. Acelaş ziar afirmă că numeroase transporturi de alimente aşteaptă pe linia Innsbruck- Salzburg-Wels. Donnadieu afirmă în L’Epoque că Germania şi Italia urmăresc să facă din regiunea Bolzano un important centru militar. Mişcările de trupe din acea regiune nu trebue să fie jenate de observatori străini. Cum Roma vrea să expulzeze din acea regiune pe germani de acord cu Berlinul, nu ţine ca francezii şi englezii să asiste la asemenea scene penibile. L’Ordre, amintind că Iugoslavia este una din rarele ţări de la graniţa Germaniei, care nu a fost garantată, se întreabă dacă activitatea la Brenner nu pregăteşte împotriva Iugoslaviei un nou succes politic al axei. România pitoreasca întrevederea de la Bled Primul ministru bulgar, d. Kioseivanof, înapoindu-se de la Berlin, a avut, în drum spre ţara sa, o întrevedere la Bled cu d. Ţintar Mancovici, ministrul de externe al Iugoslaviei. Cu acest prilej, cei doi miniştri au făcut reprezentanţilor presei declaraţiuni pe cari cititorii le vor găsi în numărul de faţă al ziarului nostru la rubrica telegramelor. Aceste declaraţiuni rezumă punctele asupra cărora cei doi miniştri au căzut de acord, în urma convorbirilor avute. Subliniem cu deosebire următoarele două puncte: 1. „Politica de independenţă şi neutralitate corespunde atât intereselor Iugoslaviei şi Bulgariei cât şi păcii în Balcani“. 2. „Este necesar ca amândouă guvernele să continue politica lor de bună şi prietenească vecinătate faţă de toţi vecinii“. Este incontestabil că în cadrul acestor principii, pacea în Balcani va putea fi menţinută şi consolidată. Şi „înţelegerea balcanică“, chiar acum de curând, cu prilejul vizitei d-lui Grigore Gafencu la Ankara şi Atena, a afirmat independenţa politicei ei şi dorinţa statelor cari o compun de a întreţine relaţii de prietenească vecinătate cu vecinii lor. In cadrul acestor principii, politica înţelegere! balcanice s’a desfăuşrat fără întrerupere şi n’a fost prilej ca ea să nu dea dovada de hotărârea ei de a se menţine pe această linie de conduită. Dovada n’a fost numai prin vorbe ci şi prin fapte, cum a fost de pildă acordul de la Salonic, care a stabilit pentru Bulgaria principiul egalităţii, deschizându-i astfel calea unei colaborări pentru asigurarea păcei balcanice în folosul tuturor. Această solicitudine, această comprehensiune a intereselor balcanice, a întârziat să fie înţeleasă, aşa cum trebuia, la Sofia. Revizionismul părea că domină tactica politicei bulgare, descurajând astfel parcă cu tot dinadinsul, orice bunăvoinţă. Vizita d-lui Kioseivanof la Berlin a fost folosită de revizioniştii bulgari ca un prilej pentru propaganda lor şi pentru menţinerea unei atmosfere de neîncredere cu totul contrarie unor raporturi „de bună şi prietenească vecinătate“. Iar inadvertenţa unor ziare germane, care au socotit că îndatoririle de curtoazie ospitalieră se pot extinde până la aprobarea unor veleităţi de expansiune teritorială, a fost interpretată în cercurile revizioniste bulgare ca o încurajare, o îndreptăţire şi o solidarizare politică — ceea ce după unele ştiri sosite în urmă din Berlin a apărut cel puţin ca o interpretare pripită şi exagerată. Declaraţiile făcute la Bled, după înapoierea de la Berlin, pare să confirme netemeinicia acestei pripite interpretări. In orice caz ele lasă impresia că, cu prilejul convorbirilor avute la Bled, în cadru şi atmosferă pur balcanice, primul ministru bulgar a înţeles că pacea balcanică şi interesele tuturor ţărilor din această regiune comandă raporturi „de bună şi prietenească vecinătate“intre toate ţările balcanice şi că aceste raporturi nu se pot stabili şi menţine decât cu respectarea integrităţii teritoriale a fiecărui stat. De altfel din declaraţiile făcute la Bled rezultă că, in concepţiunea Iugoslaviei, însuşi pactul bulgaro-iugoslav de prietenie eternă este legat de această condiţie. Intr’adevăr cele patru puncte asupra cărora cei doi miniştri au căzut de acord, formează, aşa cum au fost expuse, un tot şi orice abatere de la unul din de slăbeşte şi periclitează aplicarea celorlalte. „Este în Interesul Iugoslaviei şi al Bulgariei — spune primul punct al acordului — să adâncească colaborarea politică în spiritul pactului bulgaro - iugoslav“. Iar punctul patru — ca un adaos la cel dintâi, — constată necesitatea „ca amândouă guvernele să continue politica de bună şi prietenească vecinătate faţă de toţi vecinii“. Este evident că Iugoslavia, membră în înţelegerea balcanică, deci garantă solidară la menţinerea statutului teritorial actual în Balcani, a înţeles să lege adâncirea colaborărei ei politice cu Bulgaria „în spiritul pactului bulgaro-iugoslav“, de necesitatea pentru ea dar şi pentru Bulgaria de „a continua politica de prietenească vecinătate faţă de vecinii respectivi. „A continua“ — cuvântul poate să nu fie tocmai cel potrivit în ce priveşte politica de până acum a unora dintre oamenii politici bulgari. El însă, încadrat în celelalte puncte ale acordului de la Bled, apare ca o obligaţie pentru viitor. înregistrând deci declaraţiile de la Bled, ne place să sperăm că, în urma convorbirilor ce au avut loc în frumoasa localitate climaterică, se va manifesta din partea Bulgariei şi în domeniul faptelor, nu numai al vorbelor, o mai bună înţelegere a realităţii şi a propriilor ei interese. Pentru tineretul nostru de N. BATZARIA Ministerul educaţiei naţionale, făcând totalul cifrelor pe întreaga ţară, a constatat că în actuala sesiune de iunie, au reuşit, în cifră rotundă, 60 la sută din candidaţii la examenele de bacalaureat. Este, fără îndoială, destul de mare proporţia de 40 la sută a tinerilor cari au căzut la aceste examene. Totuşi, ţinând seamă de rezultatele din alţi ani — au fost ani când numărul celor respinşi a atins aproape trei sferturi din numărul total al candidaţilor — proporţia din anul acesta între tinerii cari au reuşit şi cei ce au căzut, vădeşte un oarecare progres. Mărturisim, însă, că ne-ar fi cam greu să precizăm în ce anume constă acest progres. Oare, tinerii cari s’au prezentat în sesiunea actuală la examenele de bacalaureat s’au pregătit ei mai bine decât colegii lor din anii trecuţi? Oare, la liceu se învaţă acum mai multă carte, de cum se învăţa mai înainte ? Oare, comisiile de examinare s-au arătat mai indulgente decât comisiile din trecut ? Greu de răspuns şi de stabilit căror cauze şi împrejurări se datoreşte rezultatul relativ mai favorabil din anul acesta. Fireşte, explicaţia cea mai mulţumitoare ar fi aceea — cu condiţia ca ea să fie dovedită — că numărul ceva mai urcat de candidaţi reuşiţi la examenul de bacalaureat arată că tineretul de pe băncile şcoalelor secundare începe să se pătrundă de sentimentul datoriei şi de cultul muncii. O astfel de concluzie optimistă riscă insă să fie desminţită de realitate. E însă un punct ce pare a fi considerat ca un adevăr stabilit — şi anume că în trecut se învăţa mai multă carte decât astăzi şi că tinerii din generaţiile trecute erau mai pătrunşi de sentimentul datoriei şi de dragostea de învăţătură de carte. Credem că în această afirmaţie e o bună parte de exagerare. Au fost şi în trecut, aşa cum sunt şi astăzi, şcolari silitori şi şcolari leneşi, şcolari mai bine înzestraţi şi alţii mai puţin înzestraţi în ce priveşte inteligenţa. Au fost şi în trecut, aşa cum nu se poate spune că nu sunt şi astăzi, intervenţii lăturalnice şi nu tocmai oneste pentru a obţine reuşita la examen a cutărui sau cutărui candidat — fiu, nepot, fiu, etc. De asemenea, şi atunci ca şi astăzi, reuşita sau căderea la examene au fost o chestie de noroc sau în funcţiune de gradul de severitate ori de indulgenţă al domnilor examinatori. Dar se ştie că trecutul este văzut totdeauna în culori mai trandafirii. De câte ori nu ne este dat să auzim, ba chiar să spunem noi înşine: „Pe vremea noastră — adică atunci când eram şi noi pe băncile şcoalei — nu era aşa cum este astăzi. Atunci se învăţa carte, se muncea serios, tineretul şcolar de atunci nu-şi pierdea timpul cu nimicuri , ci îşi vedea de treabă şi avea simţul disciplinei şi al respectu- lui. Atunci...“, în sfârşit, tot binele cu putinţă despre ceea ce a fost şi nu mai este. Cu toată partea de exagerări, despre care am spus că intră în astfel de afirmaţiuni, rămâne totuşi adevărat că, în ce priveşte învăţătura de carte, şcoalele — desigur, nu toate — dau astăzi rezultate mai puţin bune şi mulţumitoare. Se impune deci, pe de o parte, o revizuire, în sensul simplificării programelor de învăţământ din cursul secundar. Se impune cu o putere şi mai mare o sforţare serioasă şi susţinută cu scopul ca tineretul şcolar să fie câştigat pentru o viaţă mai intelectuală, pentru preocupări de ordin mai intelectual. Să nu-şi mai facă un titlu de laudă un tânăr, că ştie, bunăoară, greutatea fizică şi însuşirile sportive ale cutărui sau cutărui boxeur, dar să nu roşească atunci când nu cunoaşte faptele marilor Domni din trecutul ţării. Tot aşa, cum trebue să arate mai puţin interes pentru viaţa şi aventurile cutărui artist sau cutărei artiste de cinematograf, socotind de prisos a studia şi cunoaşte viaţa, faptele şi meritele marilor figuri ale ţării şi neamului. Mai multă tragere de inimă spre ceea ce este serios şi folositor. Un ultim cuvânt. Pentru ca tineretul să fie aşa cum este de dorit să fie, se mai cere ceva: să nu-i dăm numai sfaturi, ci să-i dăm mai ales exemple bune. RECOMPENSA SILVITII lată câte cărţi a căpătat Luni 10 c., la Sorbona, din mâna preşedintelui Franţei, tânărul Bruginier, laureat al concursului general ------------------------------ Ziarişti francezi arestaţi Paris, 13 (Rador). — Unele ziare de azi dimineaţă s-au ocupat de o afacere privitoare la siguranţa statului, afacere în care ar fi compromise două personalităţi din lumea presei parisiene. Aceste două personalităţi ar fi fost arestate. „Lantransigeant” scrie în această privinţă. Din cercetările noastre se pare că această informaţie este exactă în liniile sale generale. Se ştie însă că legea din 1934 şi decretul din Martie 1939 interzic orice divulgare a instrucţiei relative la fapte care ţin de cercetările justiţiei militare. Consilii de miniştri de Joi seară Executarea bugetului Joi seară, la ora 6, s-a ţinut un consiliu de miniştri, sub preşedinţia d-lui Armand Călinescu. Au participat toţi miniştrii şi subsecretarii de stat. D. Mitiţă Constantinescu, ministrul finanţelor şi guvernator al Băncii Naţionale a făcut consiliului o amănunţită expunere asupra executării bugetului pe primul trimestru al exerciţiului curent. Consiliul constatând rezultatele cu totul satisfăcătoare ale executării bugetare până în prezent, precum şi bunele perspective de desfăşurare în viitor, a luat act cu deosebită mulţumire de aceasta, hotărând ca plusurile de mişcări bugetare ce vor rezulta, să fie conservate numai operii de înzestrare şi apărare naţională. Consiliul după ce a rezolvat lucrările curente, a luat sfârşit la ora 7 jum. seara. Kr. 192 Duminică 16 Iulie 1939 12 Pagini Pilii DIRECTOR 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Mănăstirea Putna . Poporul român este hotărât să-şi apere teritoriul A doua scrisoare este semnată de către publicistul Edward Bach, care arată in chip categoric că este inoportună orice sugestie de concesii teritoriale din partea României. „Sforţările Marii Britanii întru întărirea frontului păcii nu se pot baza pe revizuirea frontierelor. Cât priveşte România, opinia publică este într’atâta măsură unită în hotărîrea de a-şi apăra graniţele teritoriului locuit de poporul român, încât niiciun guvern român n’ar putea accepta o discuţie pe o asemenea bază. Dorim noi, de altfel, — pune întrebarea d. Edward Bach — să încurajăm agitaţiile care subminează România pentru a îndepărta această ţară de ţările democratice de la vest?“ A treia scrisoare este semnată de către d. C. G. Costă©Tiescu, care, în introducerea sa înţelege să prezinte punctul de vedere al oricărui român pe chestiunea Dobrogei și în special a Cadrilaterului. Drepturile indiscutabile ale României asupra Dobrogei şi Cadrilaterului „Times“ nimiceşte argumentările revizioniste bulgare Londra, 13 (Rador). — In legătură cu campania revizionistă a presei şi cercurilor bulgare, ziarul „Times“ publică trei interesante scrisori cari nimicesc complet întreaga argumentare bulgară. Prima scrisoare este semnată de către marele biograf şi istorie sir Charles Pertrie, care dovedeşte cu citate şi documente oficiale, că Bulgaria a refuzat continuu să se prevaleze de facilităţile ce i s’au acordat pentru acces la Marea Egee. POPORUL ROMÂN NU-ŞI CUMPĂRĂ PACEA CU CONCESII TERITORIALE Garanţiile date de către Marea Britanie şi Franţa României nu au schimbat întru nimic atitudinea poporului român, care, şi mai înainte de aceste garanţii, a fost intransigent pe chestiunea integrităţii sale teritoriale. Poporul român va considera ca neprieten pe oricine îşi va îngădui să sugereze concesii teritoriale, chiar dacă ar fi vorba numai de un centimetru pătrat de pământ. D. Costăchescu termină spunând că poporul român nu-şi cumpără pacea cu preţul unor concesii teritoriale. Aceia Principesă engleză, care a fost buna şi marea noastră Regina Maria, în înţelepciunea Ei, a cerut ca inima Ei să fie înmormântată în bisericuţa pe care a ridicat-o la Balcic în Cadrilater. In acest chip, Ea a lăsat poporului român obligaţia de a păstra acest „altar sfânt” pentru veşnicie în graniţele sale. --------xX®ö®Xx-------Religia Dobrogea şi Cadrilaterul au fost locuite de strămoşii poporului român Ziarul arată că din timpuri străvechi Dobrogea şi Cadrilaterul de astăzi au făcut parte din teritoriul locuit de strămoşii poporului român şi în consecinţă românii au un drept de naştere asupra acestor teritorii; că alipirea Dobrogei şi a Cadrilaterului la România nu a fost decât o restaurare de drepturi. Insă chiar dacă această restaurare ar fi socotită ca un dar, el ar fi bine meritat prin sângele generos vărsat de români în războiul de la 1877— 1878, în urma căruia bulgarii şi-au câştigat independenţa. In urma unor intrigi interesate, prin tratatul de la Berlin, Dobrogea a fost alipită României fără graniţa ei firească şi naturală, care este Cadrilaterul. Pentru îndreptarea acestor erori, românii şi bulgarii au început negocieri amicale încă din 1912 ajungându-se la un acord principial în Mai 1913. Mai departe, d. Costăchescu dovedeşte că regiunea Cadrilaterului a fost alipită României nu numai pentru motive strategice, dar şi cu înţelegerea că în el aveau să fie colonizaţi românii din Macedonia, punându-se astfel capăt cauzei unei fricţiuni între noi şi bulgari. Dela 1878 am început colonizarea în Dobrogea a veteranilor din acel războiu, a românilor emigrând din Transilvania şi dela 1913 am colonizat în Cadrilater români macedoneni, iar după 1919 pe veteranii marelui războiu. La 1928, bulgarii nu reprezentau decât 24, 34% din populaţia Dobrogei. Numai în câteva sectoare bulgarii ating un procent de peste 30% fără a avea nicăeri nici majoritatea relativă, nici majoritatea absolută. Bulgaria, o ţară cu o populaţie de circa şase milioane şi un hinterland de 39.000 mile pătrate, nu este mulţumită cu cele două porturi pe care le are la Marea Neagră, Burgas şi Varna şi ar dori să reducă litoralul României, o ţară cu o populaţie de aproape 20 milioane şi un hinterland de 122.000 mile pătrate, la un minimum posibil, ameninţându-i , întăreşte portul ei vital, Constanţa. scoasă din şcolile din Danzig Varşovia, 13 (Rador). — Corespondentul agenţiei „HAVAS“ este informat că autoritățile din Danzig au luat o serie de măsuri în scopul de a limita influenţa clerului asupra populaţiei. Senatul din Danzig a hotărît să suprime cursurile de religie din şcoli. Aceste măsuri vor fi înlocuite prin cursuri asupra ideologiei națiional-socialiste. întrevedere intre Cancelarul Hitler şi Gauleiterul Foerster Berlin, 13 (Rador)__ Gauleiterul Foerster a avut joi o întrevedere destul de îndelungată cu cancelarul Hitler la Berchtesgaden. DANZIGER VORPOSTEN publică în această privinţă următorul comunicat : ,,Gauleiterul Foerster, însoţit de conducătorii Zarske şi Hess, a locuit joi la Berghof, în Berchtesgaden, ca oaspete al Fuehrerului, cu care a avut o destul de îndelungată întrevedere. Cancelarul Hitler a însărcinat pe Gauleiterul Foerster să transmită populaţiei din Danzig salutările sale cordiale“. * I Un mesagiu al d-lui Roosevelt adresat Papei Roma, 13 (Rador). — Corespondentul agenţiei Havas transmite: In anumite cercuri din Roma s’a răspândit svonul că monseniorul Cicognani, legatul apostolic la Washington, care a sosit de curând la Roma, ar fi remis la secretariatul de stat al Vaticanului un mesagiu personal al preşedintelui Roosevelt adresat Papei. In acest mesagiu, preşedintele Roosevelt ar asigura pe Papa Pius XII că Statele Unite urmăresc cu cea mai mare simpatie acţiunea Vaticanului în favoarea păcii şi ar sublinia că înalta autoritate morală a Papei este în- I deosebi capabilă să asigure suc-I cesul acestei acţiuni. Monseniorul Cicognani s’a întreţinut îndelung Miercuri ,în înaltele personalităţi dela secretariatul de stat. Până acum a fost imposibil să se obţină confirmarea sau infirmarea acestui svon. i