Universul, iulie 1939 (Anul 56, nr. 192-207)

1939-07-16 / nr. 192

* ­ 4 Anul al 56-lea 12 Pagini fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: »UNIVERSUL» S. A. —I înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov In România 9 iei exemplarul 1 t 4 l In străinătate 6 iei Taxă poștală plătită In numerar conform aprobării dir. G­ le P. T. T. Nr. 24.464/339 CELE,DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Sl TELEFONICE REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No.23• 35 CENTRALA^TELEFONICA^A ZIARULUI...3.30.10: SECRETARIATUL DE REDACȚIEL 3.30.15 Un nou parc e încă o inovaţie edilitiară. I Se dărâmă instalaţiunile tdi-r­etractive din târgul „Moşilor”, păstrându-se ce mai este uti­lizabil în vederea creerei unui parc de distracţii în altă re­giune a Capitalei, în condi­­ţiuni mai corespunzătoare cu importanţa sa actuală. In ce priveşte cadrul, înfăp­tuirile din zona lacurilor „Lu­­mei Bucureştilor” legitimează speranţe frumoase. In ce priveşte construcţiu­­nile, localurile de distracţie, întreprinderile specifice, se­­ cer mai multe condiţiuni.­­ Astfel, ele trebue să înfăţi­şeze calităţile celor mai îna­intate realizări similare din alte ţări, renunţându-se la Vechituri dispărute pretutin­deni.­­ Apoi, aşezarea lor implică gust şi prevedere, căci un a­­malgan de felul celui de la „Moşi” ar restabili copleşirea Celor modeste dar interesante de către cele de proporţii nee­galate de atracţia exercitată asupra vizitatorilor. O consideraţiune care nu poate fi neglijată este impri­marea unui caracter cât mai popular viitorului „Prather” posibilitatea cât mai mare de a beneficia de el masele lipsite de mijloacele recla­mate de alte distracţii. In ce priveşte fondurile ne­cesare pentru crearea unui parc distractiv compatibil cu prestigiul primului oraş al ţării, nu este lipsit de oportu­nitate să se examineze şi ideia ventilată în vremuri mai vechi la primăria Capitalei. Şi anume, cointeresarea ex­perienţei şi a capitalului străin. Intr’o asemenea eventuali­tate, pe de o parte, marea lucrare municipală s’ar exe­cuta în condiţiuni tehnice ve­rificate cu rezultate pozitive în localităţi de aceeaşi însem­nătate; pe de altă parte, s’ar scuti bugetul primăriei de In­vestiţii mari şi mari, care ar urma să fie făcute de conce­sionari şi acoperite într’un interval convenit, aşa cum se obicinueşte în astfel de ca­zuri. 720 milioane lire sterline d­in anul 1939 pentru apărarea naţională Camera Comunelor a adoptat legea financiară Londra, 13 (Rador). — Came­ra Comunelor a adoptat în a treia citire legea financiară, înainte de adoptarea legii. Camera a respins o moţiune de­pusă de opoziţie, cerând res­pingerea legii, cu 206 voturi contra 141. La sfârşitul desbaterilor, a luat cuvântul, în numele gu­vernului, sir John Simon, mi­nistrul finanţelor, care a cons­tatat că totalul creditelor pen­tru apărarea naţională pe acest an vor fi în fapt de 720 de mi­lioane lire sterline, în vreme ce după primele previziuni, aceste credite nu trebuiau să treacă de suma de 580 de milioane lire sterline.­­O tranşă de 500 de mi­lioane lire va trebui să fie ob­ţinută pe calea împrumutului în loc de 380 de milioane lire. Sir John Simon a arătat că va fi posibil să se obţină 150 de milioane lire prin bonuri de te­zaur. O parte numai din nevoile acestui an va putea fi acope­rită prin datoria flotantă. Un nou împrumut al apărării ţării va trebui să fie deci lansat, „în momentul oportun”, la care populaţia este rugată să contri­­bue din toată inima Mişcări secrete de trupe la Brenner Paris, 13 (Rador). — Cu privire la deportarea a 225.000 locuitori ai Tirolului, trimisul special în Elveţia a­l ziarului Excelsior scrie că în jurul Brenneruilui se pregătesc în­semnate mişcări de trupe, ca­re trebue să rămână secrete. Ei adaugă că forţe germane, echipate special pentru colo­nii, se află îm apropiere de Innsbruck-Graz şi se pregă­tesc să plece în Lykia, prin Triest. Acelaş ziar afirmă că numeroase transporturi de a­­limente aşteaptă pe linia Inn­sbruck- Salzburg-W­els. Donnadieu afirmă în L’E­­poque că Germania şi Italia urmăresc să facă din regiu­nea Bolzano un important centru militar. Mişcările de trupe din acea regiune nu trebue să fie jenate de obser­vatori străini. Cum Roma vrea să expulzeze din acea regiune pe germani de acord cu Berlinul, nu ţine ca fran­cezii şi englezii să asiste la asemenea scene penibile. L’Ordre, amintind că Iugo­slavia este una din rarele ţări de la graniţa Germaniei, care nu a fost garantată, se în­treabă dacă activitatea la Brenner nu pregăteşte împo­triva Iugoslaviei un nou suc­ces politic al axei. România pitoreasca întrevederea de la Bled Primul ministru bulgar, d. Kioseivanof, înapoindu-se de la Berlin, a avut, în drum spre ţara sa, o întrevedere la Bled cu d. Ţintar Mancovici, mini­strul de externe al Iugosla­viei. Cu acest prilej, cei doi mi­niştri au făcut reprezentan­ţilor presei declaraţiuni pe cari cititorii le vor găsi în numărul de faţă al ziarului nostru la rubrica telegrame­lor. Aceste declaraţiuni rezumă punctele asupra cărora cei doi miniştri au căzut de acord, în urma convorbirilor avute. Subliniem cu deosebire ur­mătoarele două puncte: 1. „Politica de independen­ţă şi neutralitate corespunde atât intereselor Iugoslaviei şi Bulgariei cât şi păcii în Bal­­cani“. 2. „Este necesar ca amân­două guvernele să continue politica lor de bună şi prie­tenească vecinătate faţă de toţi vecinii“. Este incontestabil că în ca­drul acestor principii, pacea în Balcani va putea fi men­ţinută şi consolidată. Şi „în­ţelegerea balcanică“, chiar a­­cum de curând, cu prilejul vizitei d-lui Grigore Gafencu la Ankara şi Atena, a afir­mat independenţa politicei ei şi dorinţa statelor cari o compun de a întreţine relaţii de prietenească vecinătate cu vecinii lor. In cadrul acestor principii, politica înţelegere! balcanice s’a desfăuşrat fără întreru­pere şi n’a fost prilej ca ea să nu dea dovada de hotărâ­rea ei de a se menţine pe a­­ceastă linie de conduită. Do­vada n’a fost numai prin vorbe ci şi prin fapte, cum a fost de pildă acordul de la Salonic, care a stabilit pen­tru Bulgaria principiul egali­­tăţii, deschizându-i astfel ca­lea unei colaborări pentru a­sigurarea păcei balcanice în folosul tuturor. Această solicitudine, acea­stă comprehensiune a inte­reselor balcanice, a întârziat să fie înţeleasă, aşa cum tre­buia, la Sofia. Revizionismul părea că domină tactica po­liticei bulgare, descurajând astfel parcă cu tot dinadin­sul, orice bunăvoinţă. Vizita d-lui Kioseivanof la Berlin a fost folosită de re­vizioniştii bulgari ca un pri­lej pentru propaganda lor şi pentru menţinerea unei at­mosfere de neîncredere cu totul contrarie unor raporturi „de bună şi prietenească ve­cinătate“. Iar inadvertenţa unor ziare germane, care au socotit că îndatoririle de curtoazie ospitalieră se pot extinde până la aprobarea u­­nor veleităţi de expansiune teritorială, a fost interpretată în cercurile revizioniste bul­gare ca o încurajare, o în­dreptăţire şi o solidarizare politică — ceea ce după unele ştiri sosite în urmă din Ber­lin a apărut cel puţin ca o interpretare pripită şi exage­rată. Declaraţiile făcute la Bled, după înapoierea de la Ber­lin, pare să confirme netemei­nicia acestei pripite interpre­tări. In orice caz ele lasă im­presia că, cu prilejul convor­birilor avute la Bled, în cadru şi atmosferă pur balcanice, primul ministru bulgar a în­ţeles că pacea balcanică şi in­teresele tuturor ţărilor din a­­ceastă regiune comandă ra­porturi „de bună şi prietenea­scă vecinătate“­intre toate ţările balcanice şi că aceste raporturi nu se pot stabili şi menţine decât cu respectarea integrităţii teritoriale a­ fiecă­rui stat. De altfel din declaraţiile făcute la Bled rezultă că, in concepţiunea Iugoslaviei, însuşi pactul bulgaro-iugoslav de­ prietenie eternă este le­gat de această condiţie. Intr’adevăr cele patru puncte asupra cărora cei doi miniştri au căzut de acord, formează, aşa cum au fost expuse, un tot şi orice aba­tere de la unul din de slă­beşte şi periclitează aplicarea celorlalte. „Este în Interesul Iugosla­viei şi al Bulgariei — spune primul punct al acordului — să adâncească colaborarea politică în spiritul pactului bulgaro - iugoslav“. Iar punctul patru — ca un adaos la cel dintâi, — con­stată necesitatea „ca amân­două guvernele să continue politica de bună şi prietenea­scă vecinătate faţă de toţi vecinii“. Este evident că Iugoslavia, membră în înţelegerea bal­canică, deci garantă solidară la menţinerea statutului teri­torial actual în Balcani, a în­ţeles să lege adâncirea cola­­borărei ei politice cu Bulga­ria „în spiritul pactului bul­garo-iugoslav“, de necesitatea pentru ea dar şi pentru Bul­garia de „a continua politica de prietenească vecinătate faţă de vecinii respectivi. „A continua“ — cuvântul poate să nu fie tocmai cel potrivit în ce priveşte politi­ca de până acum a unora dintre oamenii politici bul­gari. El însă, încadrat în ce­lelalte puncte ale acordului de la Bled, apare ca o obliga­ţie pentru viitor. înregistrând deci declara­ţiile de la Bled, ne place să sperăm că, în urma convorbi­rilor ce au avut loc în fru­moasa localitate climaterică, se va manifesta din partea Bulgariei şi în domeniul fap­telor, nu numai al vorbelor, o mai bună înţelegere a rea­­lităţii şi a propriilor ei in­­terese. Pentru tineretul nostru de N. BATZARIA Ministerul educaţiei naţionale, făcând totalul cifrelor pe în­treaga ţară, a constatat că în actuala sesiune de iunie, au reu­şit, în cifră rotundă, 60 la sută din candidaţii la examenele de bacalaureat. Este, fără îndoială, destul de mare proporţia de 40 la sută a tinerilor cari au căzut la aceste examene. Totuşi, ţinând seamă de rezultatele din alţi ani — au fost ani când numărul celor res­pinşi a atins aproape trei sfer­turi din numărul total al candi­daţilor — proporţia din anul a­­cesta între tinerii cari au reuşit şi cei ce au căzut, vădeşte un oarecare progres. Mărturisim, însă, că ne-ar fi cam greu să precizăm în ce anume constă acest progres. Oare, tine­rii cari s’au prezentat în sesiu­nea actuală la examenele de ba­calaureat s’au pregătit ei mai bine decât colegii lor din anii tre­cuţi? Oare, la liceu se învaţă acum mai multă carte, de cum se învăţa mai înainte ? Oare, co­misiile de examinare s-au arătat mai indulgente decât comisiile din trecut ? Greu de răspuns şi de stabilit căror cauze şi împrejurări se da­­toreşte rezultatul relativ mai fa­vorabil din anul acesta. Fireşte, explicaţia cea mai mulţumitoare ar fi aceea — cu condiţia ca ea să fie dovedită — că numărul ceva mai urcat de candidaţi reu­şiţi la examenul de bacalaureat arată că tineretul de pe băncile şcoalelor secundare începe să se pătrundă de sentimentul datoriei şi de cultul muncii. O astfel de concluzie optimistă riscă insă să fie desminţită de realitate. E însă un punct ce pare a fi considerat ca un adevăr stabilit — şi anume că în trecut se învăţa mai multă carte decât astăzi şi că tinerii din generaţiile trecute erau mai pătrunşi de sentimen­tul datoriei şi de dragostea de învăţătură de carte. Credem că în această afirma­ţie e o bună parte de exagerare. Au fost şi în trecut, aşa cum sunt şi astăzi, şcolari silitori şi şcolari leneşi, şcolari mai bine înzestraţi şi alţii mai puţin în­zestraţi în ce priveşte inteligen­ţa. Au fost şi în trecut, aşa cum nu se poate spune că nu sunt şi astăzi, intervenţii lăturalnice şi nu tocmai oneste pentru a obţine reuşita la examen a cutărui sau cutărui candidat — fiu, nepot, fiu, etc. De asemenea, şi atunci ca şi astăzi, reuşita sau căderea la examene au fost o chestie de­­ noroc sau în funcţiune de gra­dul de severitate ori de indul­genţă al domnilor examinatori. Dar se ştie că trecutul este vă­zut totdeauna în culori mai tran­dafirii. De câte ori nu ne este dat să auzim, ba chiar să spu­nem noi înşine: „Pe vremea noa­stră — adică atunci când eram şi noi pe băncile şcoalei — nu era aşa cum este astăzi. Atunci se învăţa carte, se muncea se­rios, tineretul şcolar de atunci nu-şi pierdea timpul cu nimicuri , ci îşi vedea de treabă şi avea­­ simţul disciplinei şi al respectu-­­ lui. Atunci...“, în sfârşit, tot bi­­­­nele cu putinţă despre ceea ce a­­ fost şi nu mai este. Cu toată partea de exagerări, despre care am spus că intră în astfel de afirmaţiuni, rămâne to­tuşi adevărat că, în ce priveşte învăţătura de carte, şcoalele — desigur, nu toate — dau astăzi rezultate mai puţin bune şi mul­ţumitoare. Se impune deci, pe de o parte, o revizuire, în sensul simplifică­rii programelor de învăţă­mânt din cursul secundar. Se impune cu o putere şi mai mare o sforţare serioasă şi sus­ţinută cu scopul ca tineretul şco­lar să fie câştigat pentru o viaţă mai intelectuală, pentru preocu­pări de ordin mai intelectual. Să nu-şi mai facă un titlu de laudă un tânăr, că ştie, bună­oară, greutatea fizică şi însuşi­rile sportive ale cutărui sau cu­­tărui boxeur, dar să nu ro­şească atunci când nu cunoaşte faptele marilor Domni din trecu­tul ţării. Tot aşa, cum trebue să arate mai puţin interes pentru viaţa şi aventurile cutărui artist sau cutărei artiste de cinemato­graf, socotind de prisos a studia şi cunoaşte viaţa, faptele şi me­ritele marilor figuri ale ţării şi neamului. Mai multă tragere de inimă spre ceea ce este serios şi folositor. Un ultim cuvânt. Pentru ca ti­neretul să fie aşa cum este de dorit să fie, se mai cere ceva: să nu-i dăm numai sfaturi, ci să-i dăm mai ales exemple bune. RECOMPENSA SILVITII lată câte cărţi a căpătat Luni 10 c., la Sorbona, din mâna preşe­dintelui Franţei, tânărul Brugi­nier, laureat al concursului general ------------------------------­ Ziarişti francezi arestaţi Paris, 13 (Rador). — Unele ziare de azi dimineaţă s-au o­­cupat de o afacere privitoare la siguranţa statului, afacere în care ar fi compromise două personalităţi din lumea presei parisiene. Aceste două persona­lităţi ar fi fost arestate. „Lantransigeant” scrie în a­­ceastă privinţă. Din cercetările noastre se pare că această in­formaţie este exactă în liniile sale generale. Se ştie însă că legea din 1934 şi decretul din Martie 1939 interzic orice divul­gare a instrucţiei relative­ la fapte care ţin de cercetările justiţiei militare. Consilii de miniştri de Joi seară Executarea bugetului Joi seară, la ora 6, s-a ţinut un consiliu de miniştri, sub preşedinţia d-lui Armand Că­­linescu. Au participat toţi miniştrii şi subsecretarii de stat. D. Mitiţă Constantinescu, ministrul finanţelor şi guver­nator al Băncii Naţionale a fă­cut consiliului o amănunţită expunere asupra executării bu­getului pe primul trimestru al exerciţiului curent. Consiliul constatând rezulta­tele cu totul satisfăcătoare ale executării bugetare până în prezent, precum şi bunele pers­pective de desfăşurare în vii­tor, a luat act cu deosebită­­ mulţumire de aceasta, hotă­rând ca plusurile de mişcări bugetare ce vor rezulta, să fie conservate numai operii de în­zestrare şi apărare naţională. Consiliul după ce a rezolvat lucrările curente, a luat sfârşit la ora­ 7 jum.­ seara.­ Kr. 192 Duminică 16 Iulie 1939 12 Pagini Pilii DIRECTOR 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Mănăstirea Putna . Poporul român este hotărât să-şi apere teritoriul A doua scrisoare este sem­nată de către publicistul Ed­ward Bach, care arată in chip categoric că este ino­portună orice sugestie de concesii teritoriale din par­tea României. „Sforţările Ma­rii Britanii întru întărirea frontului păcii nu se pot ba­za pe revizuirea frontierelor. Cât priveşte România, opinia publică este într’atâta măsu­ră unită în hotărîrea de a-şi apăra graniţele teritoriului locuit de poporul român, în­cât niiciun guvern român n’ar putea accepta o discuţie pe o asemenea bază. Dorim noi, de altfel, — pune între­barea d. Edward Bach — să încurajăm agitaţiile care sub­minează România pentru a îndepărta această ţară de ţă­rile democratice de la vest?“ A treia scrisoare este sem­nată de către d. C. G. Costă­­©Tiescu, care, în introducerea sa înţelege să prezinte punc­tul de vedere al oricărui ro­mân pe chestiunea Dobrogei și în special a Cadrilaterului. Drepturile indiscutabile ale României asupra Dobrogei şi Cadrilaterului „Times“ nimiceşte argumentările revizioniste bulgare Londra, 13 (Rador). — In legătură cu campania revi­zionistă a presei şi cercuri­lor bulgare, ziarul „Times“ publică trei interesante scri­sori cari nimicesc complet întreaga argumentare bulga­ră. Prima scrisoare este sem­nată de către marele bio­graf şi istorie sir Charles Pertrie, care dovedeşte cu ci­tate şi documente oficiale, că Bulgaria a refuzat conti­nuu să se prevaleze de facili­tăţile ce i s’au acordat pen­tru acces la Marea Egee. POPORUL ROMÂN NU-ŞI CUMPĂRĂ PA­CEA CU CONCESII TERITORIALE Garanţiile date de căt­re Marea Britanie şi Franţa Ro­mâniei nu au schimbat întru nimic atitudinea poporului român, care, şi mai înainte de aceste garanţii, a fost in­transigent pe chestiunea in­tegrităţii sale teritoriale. Po­porul român va considera ca neprieten pe oricine îşi va îngădui să sugereze concesii teritoriale, chiar dacă ar fi vorba numai de un centime­tru pătrat de pământ. D. Costăchescu termină spunând că poporul român nu-şi cumpără pacea cu pre­ţul unor concesii teritoriale. Aceia Principesă engleză, care a fost buna şi marea noastră Regina Maria, în înţelepciu­nea Ei, a cerut ca inima Ei să fie înmormântată în bise­ricuţa pe care a ridicat-o la Balcic în Cadrilater. In acest chip, Ea a lăsat poporului român obligaţia de a păstra acest „altar sfânt” pentru veşnicie în graniţele sale. --------xX®ö®Xx-------­Religia Dobrogea şi Cadrilaterul au fost locuite de strămoşii poporului român Ziarul arată că din timpuri străvechi Dobrogea şi Cadri­­laterul de astăzi au făcut parte din teritoriul locuit de strămoşii poporului român şi în consecinţă românii au un drept de naştere asupra acestor teritorii; că alipirea Dobrogei şi a Cadrilaterului la România nu a fost decât o restaurare de drepturi. Insă chiar dacă această restaura­re ar fi socotită ca un dar, el ar fi bine meritat prin sân­gele generos vărsat de ro­mâni în războiul de la 1877— 1878, în urma căruia bulgarii şi-au câştigat independenţa. In urma unor intrigi intere­sate, prin tratatul de la Ber­lin, Dobrogea a fost alipită României fără graniţa ei fi­rească şi naturală, care este Cadrilaterul. Pentru îndrep­tarea acestor erori, românii şi bulgarii au început nego­cieri amicale încă din 1912 ajungându-se la un acord principial în Mai 1913. Mai departe, d. Costăche­­scu dovedeşte că regiunea Ca­dril­aterului a fost alipită Ro­mâniei nu numai pentru mo­tive strategice, dar şi cu în­ţelegerea că în el aveau să fie colonizaţi românii din Ma­cedonia, punându-se astfel capăt cauzei unei fricţiuni între noi şi bulgari. Dela 1878 am început co­lonizarea în Dobrogea a vete­ranilor din acel războiu, a românilor emigrând din Transilvania şi dela 1913 am colonizat în Cadrilater ro­mâni macedoneni, iar după 1919 pe veteranii marelui războiu. La 1928, bulgarii nu repre­zentau decât 24, 34% din populaţia Dobrogei. Numai în câteva sectoare bulgarii ating un procent de peste 30% fără a avea nicăeri nici majoritatea relativă, nici ma­joritatea absolută. Bulgaria, o ţară cu o popu­laţie de circa şase milioane şi un hinterland de 39.000 mile pătrate, nu este mulţu­mită cu cele două porturi pe care le are la Marea Neagră, Burgas şi Varna şi ar dori să reducă litoralul României, o ţară cu o populaţie de aproa­pe 20 milioane şi un hinter­land de 122.000 mile pătrate, la un minimum posibil, ame­­ninţându-i , întăreşte portul ei vital, Constanţa. scoasă din şcolile din Danzig Varşovia, 13 (Rador). — Co­­respondentul agenţiei „HAVAS“ este informat că autoritățile din Danzig au luat o serie de mă­suri în scopul de a limita influ­enţa clerului asupra populaţiei. Senatul din Danzig a hotărît să suprime cursurile de religie din şcoli. Aceste măsuri vor fi înlocuite prin cursuri asupra ideologiei națiional-socialiste. întrevedere intre Cancelarul Hitler şi Gauleiterul Foerster Berlin, 13 (Rador)__ Gauleiterul Foerster a a­­vut joi o întrevedere des­tul de îndelungată cu can­celarul Hitler la Berchtes­gaden. DANZIGER VORPOS­TEN publică în această privinţă următorul comu­nicat : ,,Gauleiterul Foerster, însoţit de conducătorii Zarske şi Hess, a locuit joi la Berghof, în Berchtes­gaden, ca oaspete al Fu­­ehrerului, cu care a avut o destul de îndelungată întrevedere. Cancelarul Hitler a în­sărcinat pe Gauleiterul Foerster să transmită populaţiei din Danzig sa­lutările sale cordiale“. * I Un mesagiu al d-lui Roosevelt adresat Papei Roma, 13 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei Havas transmite: In anumite cercuri din Roma s’a răspândit svonul că monse­niorul Cicognani, legatul aposto­lic la Washington, care a sosit de curând la Roma, ar fi remis la secretariatul de stat al Vaticanu­lui un mesagiu personal al preşe­dintelui Roosevelt adresat Papei. In acest mesagiu, preşedintele Roosevelt ar asigura pe Papa Pius XII că Statele Unite urmă­resc cu cea mai mare simpatie acţiunea Vaticanului în favoarea păcii şi ar sublinia că înalta au­toritate morală a Papei este în- I deosebi capabilă să asigure suc-I cesul acestei acţiuni. Monseniorul Cicognani s’a în­treţinut îndelung Miercuri ,în înaltele personalităţi dela secre­tariatul de stat. Până acum a fost imposibil să se obţină confirmarea sau infir­marea acestui svon. i

Next