Universul, august 1939 (Anul 56, nr. 208-222)

1939-08-01 / nr. 208

. Faţă de mulţimea nenorocirilor de pe cea mai circulată şosea naţională, Bucureşti- Braşov, am cerut adeseori să se aplice fără excepţie sancţiunile prevăzute atât de legea, regulamentul şi ordonanţele emise în această materie, cât şi de codul penal. Câtă vreme maximul de viteză este depăşit în majoritatea cazurilor, iar conductorii în stare de ebrietate nu sunt împiedicaţi de a a da iureş in vehicule şi trecători, nu se poate înfrâna cascada morţilor, infirmităţilor şi pagubelor, al căror reflux atinge culmea în tmpul verii. Desigur că aceeaşi convingere a determinat hotărîta intervenire a rezidentului regal al ţinutului Bucegi de a se veghea efectiv la respectarea normelor obligatorii şi de a nu se cruţa nici o abatere, ori de cine ar fi săvârşită. Subliniind acel demers, ne-am exprimat speranţa că cel puţin acum se va produce un început efectiv de profilaxie contra vitezei, de apărare chiar a vieţii suferinzilor, de această molimă, nu numai a fiinţelor ce sucombă zilnic sub roatele maşinilor vertiginoase. N’a trecut mult şi nădejdea noastră s’a dovedit întemeiată. De astă dată s’a trecut la fapte. In sfârşit, acţiunea de prevenire a accidentelor de circulaţie funcţionează real şi general în regiunea cea mai expusă. Cifrele arată că numai în cursul lunii trecute s’au încheiat acte şi au fost deferite justiţiei un număr fără precedent, într’un interval atât de scurt, de rebeli faţă de normalizarea circulaţiei. Astfel, jandarmii regiunii de Ilfov au stabilit 40 cazuri, cei din judeţul Braşov 50, cei din Prahova 30, cei din Vlaşca 25. Aproape unanimitatea automobilelor sunt din Bucureşti, Ploeşti, Braşov, deşi pe şoseaua ce străbate ţinutul Bucegi circulă multe vehicule pornite spre Capitală din toate părţile ţării. Printre cei trimişi în judecată sunt şi de aceia cari preconizează pentru alţii respectarea legilor, şi chiar de aceia cari au îndatorirea să constate abuzurile, pentru pedepsirea vinovaţilor. Cu cât se va stărui mai mult în această direcţiune cu caracter general, cu atât se va afirma mai mult egalitatea în faţa aplicării legilor şi în pedepsirea nesocotirii lor; şi cu cât sancţiunile vor fi mai severe, cu atât se va putea înfrâna mai vârtos o epidemie ce a costat prea multe vieţi, a cauzat prea multe dureri şi pagube, ca să nu se fi impus această reacţiune în fapt, care ar trebui să fie extinsă pe tot întinsul ţării. Uit început bun Acţiunea teroristă irlandeză Actele de terorism în Anglia au depăşit în ultimul timp ca I caracterul unor acţiuni izolate. Nu numai prin înmulţirea lor dar şi prin gravitatea lor se dovedeşte căMarea Britanie se găseşte în faţa unui program terorist stabilit in toate detaliile lui şi că autorii materiali, cari de cele mai multe ori n’au putut î fi prinşi dar cari sunt totuşi cu I noscuţi de poliţia britanică, au , Ia spatele lor protectori şi finanţele unor autori morali, I printre cari nu este exclus să I fie mulţi străini de naţiunea I britanică. I Gravitatea acestor acte teroriste şi certitudinea pe care o are guvernul britanic că există şi influenţe străine care se încurajează la o măsură cu totul neobicinuită în Marea Britanie ; el a cerut parlamentului şi a obţinut puteri speciale pentru reprimarea actelor de violenţă. In ţara libertatei tradiţionale, în ţara respectului tuturor opiniunilor, o asemenea măsură dovedeşte numai că guvernul are suficiente şi incontestabile I dovezi că primejdia este mare, dar mai ales hotărlrea lui de a , nu se lăsa intimidat, de a apăra I liniştea şi siguranţa statului cu oriice mijloace şi de a nu se lăsa împiedicat în această acţiune de asanare şi de apărare împotriva unor oameni ieşiţi din lege, de principii cari, oricât de scumpe îi sunt, nu pot constitui un privilegiu al crimei contra liniştei şi siguranţei statului. „Dacă în prezent aceste aten- I tate — a spus în Camera Lorzilor. De la War, ministrul educaţiei — au un caracter atât de grav, este uşor de închipuit cât de serioase vor deveni ele în cazul izbucnirii unui război”. Simpla enunţare a acestei îngrijorări justifică suficient hotărârea guvernului britanic de a nu mai pierde timp şi de a recurge cu hotărîre la măsuri excepţionale care să-i înlesnească posibilitatea de a cerceta repede, de a pătrunde oriunde, de a aresta fără dovezi incontestabile pe cei bănuiţi şi de a reprima cu cea asprime pe cei dovediţi vinovaţi Primatul ideei de stat, care încetează dacă dispare disciplina morală a tuturor cetăţenilor şi se pune în primejdie siguranţa şi liniştea statului, a dat guvernului britanic întreaga autoritate morală de a se abate, într’un moment de pri- I mejdie, de la concepţia, care continuă să fie conducătoare în întregul imperiu britanic, asupra ideilor de libertate. Ţara întreagă este alături de guvern şi întreaga naţiune britanică, indignată împotriva teroriştilor, susţine guvernul în această acţiune a lui pentru apărarea liniştei interne. Şi acum să vedem ce urmăresc teroriştii. " Ei fac parte din grupul revoluţionarilor irlandezi. Se ştie că la 6 Decembrie 1931, după îndelungate frământări, Anglia a recunoscut în mod oficial Statul liber al Irlandei căruia în acelaş timp i s’a recunoscut şi statutul Dominioane- i lor. Ulsterul însă cu cele şase ţinuturi ale sale a rămas izolate de Irlanda naţionalistă continuând a rămâne unit de Anglia. Această separare a Ulsteruluu a dat fireşte o lovitură unităţei Irlandei. Parlamentul irlandez şi cel britanic au ratificat tratatul. Prin Constituţiunea Statului liber al Irlandei se stabileşte că Irlanda rămâne membră în comunitatea naţiunilor cari compun Federaţiunea naţiunilor britanice, cu drepturi egale cu ceilalţi membri. De altfel atunci când statutul Dominioanelor a fost modificat, toate noile drepturi ca le-au fost acordate, au revenit bine înţeles ! Şi Statului liber, Constituţia, care e alcătuită pe baze democratice, prevede că toate puterile emană de la naţiune. Puterea legislativă este exercitată împreună de Regele Angliei şi de parlamentul irlandez compus dintr-o Cameră a deputaţilor şi dintr’un Senat. Alegerile se fac prin sufragiu universal şi toţi cetăţenii de ambele sexe, în vârstă de 31 de ani sunt alegători şi eligibili. Puterea exceptiva o deţine Regele Angliei. Statul liber Irlandez a fost admis ca membru în Societatea Naţiunilor la 10 Septembrie 1923. ; In mod general Statul liber al Irlandei, se bucură de toată libertatea în acţiunile sale ca orice alt stat. El are dreptul de a avea reprezentanţii săi în străinătate şi în afacerilor externe ca şi în cele interne res- ponsabilitatea lui este întreagă. ; Regele Angliei, atunci când semnează ca parte contractantă un acord internaţional, el n’o face decât numai în numele acelor membrii ai Imperiului cari au delegaţi plenipotenţiari şi în limita puterilor cu cari aceştia au fost învestiţi. Cu alte cuvinte Statul liber irlandez ca şi toţi ceilalţi membri ai Imperiului, nu poate fi angajat în nici un acord internaţional decât cu voinţa lui. Din cele de mai sus rezultă absoluta independenţă de care se bucură statul liber al Irlandei. Şi atunci naşte întrebarea: ce urmăreşte acţiunea teroristă? Ea are desigur diverse substra-turi: e doctrina naţionaliştilor integrali cari vor ca englezii să părăsească tot teritoriul irlandez, şi Ulsterul care să facă parte din statul liber, sunt elementele de extremă stângă care înţeleg să profite de aceste tulburări şi sunt agitatori străini cari au interesul să menţie o stare de agitaţie politică intensă a Marei Britanii. Cercetările din urmă ale poliţiei engleze au izbutit să găsească între alte documente, unul redactat sub formă de ultimatum prin care se cere complecta evacuare a Angliei de pe întregul teritoriu irlandez. Stăpânirea de sine pe care a dovedit-o guvernul britanic faţă de acţiunea teroristă a revoluţionarilor irlandezi şi hotărârea lui de a uza cu toată severitatea de puterile excepţionale ce i l-a acordat parlamentul şi în virtutea căror el va putea între altele să trateze pe supuşii irlandezi ca și pe străini și deci să-i expulzeze, îndreptăţesc / iv:...id .ea că.,ormele i vor mai pui-':' contigua. . CURIER LONDONEZ SERVICIUL SUBMARINELOR ENGLEZE de HERBERT DAWSON Submarinelebritanice pot fi împărţite în trei clase principale: tipul submarinelor de coastă, al căror rol e pur defensiv, vase care navighează în largul oceanului şi care sunt capabile să patruleze mările pe distanţe lungi şi în orice condiţii, şi „puitoarele de mine“ a căror atribuţie se înţelege de la sine. In momentul de faţă marina britanică posedă 69 submarine, construite, sau pe şantier şi încă patru din aceste vase au fost prevăzute în bugetul naval pe 1939. Dintre acestea 48 sunt vase de largul mării sau pentru „serviciul general“, 6 sunt puitoare de mine de cel mai nou model, iar resud sunt mici vase de patrulă a coastelor sau submarine mai vechi. In afară de submarinele atașate „Flotei de interior“, Marea Britanie posedă o flotă puternică în Mediterana și IB vase de cel mai recent model la baza navală de la Hong-Kong. Marea Britanie nu e prima ţară care a folosit submarinele. Ele au fost inventate în Statele Unite şi primele submarine ale Marei.Britanii au fost cumpărate din această ţară. Abia în 1904 o flotilă de submarine britanice a luat pentru prima oară parte la exerciţiile flotei. In acea epocă posibilităţile vaselor de război submersibile erau înţelese de foarte puţină lume. Noul serviciu era numit în deriziune „The Trade“ (comerţul) şi abia când o flotilă de submarine naviga din Anglia la Hong- Kong cu propriile ei mijloace „The Trade“ fu recunoscut în mod oficial. In 1914 submarinele britanice erau în apele inamice trei ore după izbucnirea războiului și la 5 August submarinul „E-9“ pătrunse în faimoasa bază de război de la Heligoland pe care o găsi goală. Activitatea submarinelor britanice în timpul războiului constitue una din cele mai aventuroase întreprinderi din istoria navală. Ele operau în continuu în așa zisele „gâturi de sticlă“ — strămtori — ca Dardanelele, Marea de Marmara, partea de răsărit a Mării Nordului şi Baltica. Cu cât submarinele engleze se apropiau mai mult de „terenul lor de vânătoare“, cu atât mai mari deveneau dificultăţile ce întâmpinau. In total ele au scufundat 54 de crucişătoare şi 274 vase de transport sau de aprovizionare ale inamicilor. Printre acestea au fost 19 submarine germane, aproape 7 la sută din cele 284 scufundate în timpul războiului — și numai datorită faptului că bazele lor navale erau foarte aproape, au scăpat alte vase germane de a se scufunda, după ce fuseseră atacate de submarinele britanice. La rândul ei, Marea Britanie a pierdut 61 de submarine, dintre care 35 au fost distruse de inamic. In această cifră se cuprind 20 de submarine „dispărute“ iar 26 s-au pierdut din pricina ciocnirilor, a defectării mecanismului și a naufragiilor, sau au fost distruse de propriile lor echipagii când armatele germane au invadat coasta baltică a Rusiei în 1917. Aceasta despre trecut. Care e situaţia flotei britanice submarine astăzi şi care sunt perspectivele ei într’un eventual război? Din punct de vedere tehnic submarinele Marei Britanii sunt egale cu ale oricărei alte flote din (Continuare in pag. 2-a) „VÂNAREA SUSPECŢILOR“ LA LONDRA Londra, 29 (Rador).— „Vâ- narea suspecţilor“, începută ! Vineri după amiază de îndată ce a fost votată legea pentru reprimarea terorismului, au durat în tot cursul nopţii. Până acum au fost arestaţi 30 de irlandezi, dintre cari 10 au şi fost expulzaţi. —----xXQOGX x------ : Danzigul introduce I serviciu obligatoriu Danzig, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei ,Havas“ transmite: Un svon neconfirmat, circulând la Danzig, pretinde că Senatul ar pregăti un decret prin care se institue serviciul obligatoriu. -------oxO *în Oxo------ D. Hitler a părăsit din nou Berlinul Berlin, 29 (Rador). — Cancelarul Hitler, care a sosit Vineri pe neașteptate la Berlin venind de la Beyreuth, a părăsit Sâmbătă capitala, revenind la Beyreuth. Și d. vom Ribbentrop, care a fost Vineri la Berlin, a revenit la Salzburg. Submarine britanice în bazinul de la Portsmouth APRECIERI DE PRIETENI de N. BATZARIA Am înaintea mea o carte apărută de curând. In format mare, frumos tipărită, bogat ilustrată şi având aproape 200 de pagini, titlul acestei cărţi este „România economică“. Adică aşa este în traducere românească, în originalul turcesc însă, fiindcă e vorba despre o carte apărută în limba turcă, este: „Iktisadî Romanya“. Autorul ei, d. Nejad Aytaman, este ataşatul comercial al Turciei la Bucureşti, un ataşat care nu s-a mărginit la rolul strict ieurocratic de a trimite din când în când rapoarte, menite să îngroaşe arhiva ministerului respectiv. A făcut ceva mai mult şi a izbutit pe deplin în ceea ce a făcut. Ne-a dat o lucrare, în privinţa căreia îmi îngădui o propunere: propunerea de a fi tradusă în limba română pentru uzul şi folosul nostru al românilor, cari avem multe de învăţat. Va fi un prilej de a cunoaşte mai bine şi mai documentat România sub diferiite aspecte din cele mai interesante. In adevăr, „Iktisadî Romanya“ este rodul unei munci încordate de câţiva ani de zile, muncă depusă de un specialist în materie. Numai că preocuparea de obiectivitate ştiinţifică a specialistului n’a întunecat în d. Nejad Aytaman sentimentele de profundă simpatie şi de înduioşătoare prietenie, ce nutreşte pentru Ţara Românească şi pentru poporul român. Aşa fiind, lucrarea d-sale nu are numai menirea de a înlesni compatrioţilor săi turci o bună şi exactă cunoaştere a situaţiei economice a României şi a posibilităţilor de desvoltare a raporturilor economice între România şi Turcia, ci, în acelaş timp, poate fi socotită şi ca o excelentă lucrare de propagandă în favoarea României şi a poporului român. Afirmaţia aceasta se dovedeşte îndată ce deschidem cartea şi citim prefaţa. E adevărat, prefaţa nu este a autorului, ci e scrisă de distinsul diplomat şi marele prieten al românilor d. Saphi Tannicer, ambasadorul Turciei la Bucureşti. Insă, de sentimentele exprimate pe scurt în prefaţă e străbătută întreaga lucrare. Iar ca să fim mai bine fixaţi asupra acestor sentimente, dăm în traducere unele pasagii din această prefaţă. „România, din ziua în care şi-a câştigat independenţa, a făcut să răsară o viaţă nouă şi puternică din întinsele mlaştini şi din bordeiele dărăpănate şi mizere ce o acopereau. Asemenea priveliştii ce înfăţişează primăvara după zilele iernei aspre, a răsărit şi România, ridicându-se în ochii lumii în acest colţ de pământ rămas în stare de înapoiere“. Şi ce crede Excelenţa Sa despre ţăranul român? „Ţăranul român are toate însuşirile popoarelor tari. E muncitor, e cinstit, e cumpătat. Ştie să asculte şi să fie disciplicat. Atât în timp de pace, cât şi în timp de război, dă dovadă de o rezistenţă într’un grad foarte înalt... Acest bloc de ţărani dârzi, bine făcuţi şi isteţi la minte, formează cheagul şi temelia poporului român“. Şi mai jos: „In Peninsula Balcanică, românii, cari şi-au însuşit cu uşurinţă cultura apuseană şi au făcut progrese rapize în toate ramurile ştiinţei şi artelor, sunt o naţiune chemată la un viitor plin de speranţe. Prietenia dintre Turcia şi România se reazimă pe o temelie solidă şi care nu se poate schimba, aşa cum nu se poate schimba situația geografică. Pentru un intelectual turc e o datorie patriotică aceea de a (Continuare in pag. 2-a) de N. I Fug locuitorii din Rusia Subcarpatică din cauza mizeriei şi persecuţiilor indurate dela unguri Satu Mare, 29 Iulie In noaptea de 27 Iulie s’au refugiat în România, prin punctul de frontieră Târna Mare, cetăţenii unguri Fedâk Ştefan, în etate de 40 ani, tată a patru copii minori şi Emil Jănkovitz, in vârstă de 20 ani. Refugiaţii s’au prezentat la postul de jandarmi din Târna Mare, declarând că s’au refugiat în România din cauza mizeriei precum şi a marilor persecuţii la care e supusă toată populaţia din Rusia Subcarpatică din partea ungurilor. Acestea sunt binefacerile regimului unguresc în această provincie pe care au smuls-o cu forţa. La interogatorul luat de către jandarmii din Tarna Mare, cei doi refugiaţi au declarat că un număr mare de locuitori sunt hotărîţi să fugă din Rusia Subcarpatică în România. Pe înserat în împrejurimile Câmpulungului muscelean Se desmintie arestarea unor generali germani Berlin, 29 (Rador). — Cercurile autorizate califică drept ,,ştire falsă, nemeritând nici măcar o desminţire”, ştirea publicată de ziarul englez „NEWS CHRONICLE”, după care ar fi fost arestaţi mai mulţi generali şi antreprenori şi ar fi fost numită o comisie de anchetă în urma inundaţiei unor fortificaţii ale liniei Siegfried. ---------6x0 ♦0x0-------- Pe plajă. — I-î-î-î!.. FILME De ,ce plângi, Tică? — I-î-î-î!.. — ’Suntem de zece zile aici și niciodată nu te-am văzut plângând... Te-a bătut cineva? — Nu.... I-î-i!.. Atunci? —• Sunt tare nenorocit, mămico! — Nenorocit!.. la vârsta ta de patru ani! — Da... I-i-i!.. — Ce ţi s’a întâmplat? — N’am ştiut până acum că eu am nume de câine... I-î-î!.. — Nume de câine?. — Da. — Cine ţi-a spus asta? — Nimeni... Am aflat eu... — Când? Adineauri... A strigat un domn la spatele meu: „Tieă-iă-ă!...” Eu m’aim întins şi aim întrebat: ,,Pe mine mă chemi?” El mi-a răspuns: „Vezi-ţi de treabă!... Nu te chem pe tine... Strig pe câinele meu”... I-î-î-î... Don José Olania aşteaptă 101 loviter tie tun Amsterdam, 29. — Cel mai târziu la 1 August, un eveniment fericit va fi anunţat la curtea regală olandeză. Principesa moştenitoare Juliana aşteaptă un copil şi olandezii speră că de data aceasta vor avea un principe. In principalele oraşe olandeze, pregătirile de sărbătoare au şi început. Un comunicat oficial a şi interzis sborul avioanelor deasupra palatului Soestdyk. Tryntje Boonstra, doica micei principese Beatrix, cel dintâi copil al perechei moştenitoare olandeze, a fost înştiinţată să fie gata sa se prezinte la palat la cea dintâi chemare telefonică, începând de azi, Duminică 30 iulie, olandezii aşteaptă cele 101 lovituri de tun care trebue să anunţe că Olanda va avea în sfârşit un rege.______________ Statutul centrului de pregătire politică a tinerilor italieni .Roma,. 29 (Rador). — Statutul centrului de pregătire politică a tinerilor italieni a fost dat publicităţii^ .___ 'Ageriţîă „STeiâuî", către transmite ştirea, arată că centrul acesta urmăreşte punerea în valoare a energiilor nouilor generaţii italiene şi pregătirea elementelor apte să exercite funcţiuni de mare răspundere în toate sectoarele vieţei naţionale, în cadrul partidului fascist. Elevii noului centru de pregătire politică vor fi aleşi printre tinerii membri ai partidului, cari vor fi dat dovezi precise că sunt adepţi fideli ai regimului faseist, că au voinţa fermă în a servi partidul în toate împrejurările şi din toate forţele lor şi că posedă aptitudini de conducere. Centrul le va fortifica dispoziţiile lor naturale, le va întări caracterul, le va desvolta inteligenţa şi cultura lor, îngrijindu-se şi de desvoltarea energiilor lor fizice. Citiţi în eosipîil zîai-arhii î Prescnpfiuni pentru ofiţeri, subofiţeri şi trupă, rezervişti, complotaşi şi miliţieni, in caz de mobilizare Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba Iulia, în trecere spre Istanbul a fost întâmpină în gară la Sofia către A.S.R. Prinţul Kiril reprezentând pe M. S. Regele Boris al Bulgariei, de şefii protocolului în ministerul de externe d. Belinov reprezentând pe d. Kiosseivanov şi d. Avramov, ministrul comunicaţiilor şi de personalul legaţie în frunte cu d. Crupenski. In clişeele noastre Măria Sa Marele Voevod Mihai şi A. S. R. Prinţul Kiril, pe peronul gărei din Sofia.