Universul, octombrie 1939 (Anul 56, nr. 284-299)
1939-10-16 / nr. 284
Aniversarea naşterii M. S. Regelui Carol II Ţara sărbătoreşte mâine a 46-a aniversare a naşterii M. S. Regelui Carol al II-lea. Născut şi crescut pe pământul ţării, în mijlocul poporului care a considerat totdeauna Coroana drept arbitrul năzuinţelor sale, M. S. Regele a repetat mereu adevărul etern că unirea sufletească a tuturora stă la baza paşnicei propăşiri a poporului. „Să nu mai fie credinţe deosebite pe acest pământ — accentua anul trecut la Mărăşeşti, Suveranul — ci una singură, binele, înălţarea, întărirea sufletească a acestei ţări“. In această frază se sintetizează un îndemn imperativ, stă înţelegerea desăvârşită pe care oricine trebue s’o aibă despre greutatea vremurilor prin care trecem. Pe veci legaţi de pământul în care se odihnesc osemintele strămoşilor noştri, de pământul udat cu sângele milioanelor de înaintaşi, cari ne-au transmis, din generaţie în generaţie, dragostea de neam şi de ţară, venerând tradiţiile seculare, apărând cu îndârjire limba şi credinţa strămoşească, românii socotesc regalitatea nu numai un simbol, ci o realitate istorică. In vechime domnitorul, regele în vremurile moderne, noţiunea a constituit ideea de cârmuire: şeful suprem către care se îndreptau gândurile şi speranţele poporului. Dinastia actuală, care ne-a dus pe drumul independenţii, pe drumul unirii şi al consolidării statului întregit, a cimentat legătura trainică dintre Ţară şi Tron. De la un capăt la altul al ţării, românii urează Suveranului lor sănătate şi viaţă lungă, cu prilejul aniversării de mâine. Solicitudinea Maiestăţii Sale pentru tineretul român In noua structură politică internă a statului român, M. S. Regele a ţinut să dea tineretului o deosebită atenţiune. Element de bază al evoluţiei naţionale, izvor de energii, de entuziasm şi de iniţiative, M. S. a sprijinit mişcarea de redresare naţională pe tineretul românesc, căruia i-a acordat o deosebită solicitudine. Activitatea Suveranului în această direcţiune, grija pentru formarea unui tineret instruit, sportiv, disciplinat şi patriot, datează încă de pe vremea adolescenţei M. Sale, când era ofiţer în armata română. Atunci din iniţiativa M. Sale s’a creat corpul de cercetaşi care, mai târziu, în timpul marelui război, s’a dovedit atât de folositor atât organelor militare cât şi populaţiunei civile. Dar această iniţiativă nu s’a oprit la corpul de strujeri în formaţiunea lor iniţială. Straja Ţârei a devenit o instituţie din cele mai de seamă şi cu drept cuvânt se poate spune că ea este în întregime opera Regelui Carol al II-lea. Educaţiunea fizică şi educaţiunea sufletească şi a spiritului — iată obiectivele principale ale grijei M. Sale pentru tineretul românesc. 1. In ce priveşte educaţiunea fizică, toate iniţiativele sportive au fost încurajate şi sub impulsiunea M. Sale a fost creată o şcoală sportivă unde mii de tineri învaţă arta de a trăi un aer liber, într’o sănătoasă disciplină morală şi fizică, adevărata artă de a trăi sănătoşi. Sporturile de toate felurile au luat sub impulsiunea M. Sale o considerabilă dezvoltare la noi in ţară şi au căpătat o organizare raţională. In deosebi sporturile de iarnă s’au bucurat de o deosebită solicitudine din partea Suveranului. Staţiunile nocstre climatice din Carpaţi au devenit astfel centre de atracţiune pentru amatorii sporturilor de iarnă. Dar, dacă această educaţiune fizică e menită să asigure ţarei un tineret viguros şi bine dispus, Suveranul a supravegheat cu o egală solicitudine instrucţiunea şi educaţiunea sufletească a acestui tineret. Şcoala — temeiul de căpetenie al educaţiunei naţionale — de la cea inferioară până la cele mai inalte trepte universitare — se bucură de înalta solicitudine a Majestăţei Sale. M. S. REGELE CAROL AL II-LEA —— M. S. Regele semnând noua Constituție. M. S. REGELE ŞI APĂRAREA NAJIONALA „Oştirea nu e numai un instrument de luptă ci şi o şcoală a naţiunii“ — a spus M. S. Regele Carol al II-lea în ziua de 2 iulie 1930 cu prilejul promoţiei şcoalei militare. Cuvinte pline de adevăr şi de înţelepciune care dovedesc înalta concepţie pe care o are Suveranul ţării despre oştire. O şcoală a naţiunii fiindcă prin naţiune şi pentru naţiune oştirea este chemată să-şi îndeplinească înalta ei misiune şi să asigure unităţii şi securităţii ţăriei, perpetuitatea. Pornind de la această convingere M. S. Regele a vegheat, a stăruit, a controlat ca toate sforţările să fie depuse pentru întărirea oştirei, pentru înzestrarea şi pentru îmbărbătarea ei. „Oştirea întruchipează în cel mai înalt grad — a spus Suveranul în răspunsul dat comisiunii Camerei la 8 Martie 1934 — virtuţile strămoşeşti ale neamului: credinţă în Domnitor, dragoste desăvârşită de Patrie, spirit de jertfă şi de disciplină neprecupeţită. Prin aceasta ea nu este numai pavăza graniţei dar şi o veşnică şcoală morală cetăţenească“. Aceste virtuţi, sub înalta şi neîntrerupta supraveghere a Majestăţii Sale, au fost şi sunt cultivate şi răsplătite în armată. Dar dacă aceste virtuţi alcătuesc armătura sufletească a oştirei noastre, Suveranul ţărei prin cuvântul Său, prin îndemnul de toate zilele, prin grija neîntreruptă şi prin un efectiv şi cât mai riguros control, n’a încetat o clipă de a da oştirei şi acea organizare şi înzestrare care să-i dea tăria necesară pentru a-şi îndeplini, în orice clipă, misiunea ei naţională. „Toţi trebue să avem conştiinţa — a spus M. S. Regele în răspunsul adresei comisiunii Senatului la 23 Decembrie 1930 — că rezemaţi pe o oştire perfect organizată şi înzestrată după toate cerinţele moderne vom putea, în orice clipă, cu linişte, să asigurăm dezvoltarea noastră firească, păstrând astfel idealul nostru de menţinere a păcii între popoare, care a fost întotdeauna temelia chiar a politicii noastre internaţionale“. In vremurile de azi, aceste cuvinte constitue un imperativ. Grija noastră a tuturor trebue să fie dată armatei și astfel secondată neîntrerupta activitate a M. Sale Regelui. REGELE ŞI CULTURA ROMÂNEASCĂ M. S. Regele Carol II-lea, Regele înoitor de ţară, căreia i-a dat o organizare conformă cu nevoile ei şi cu spiritul modern, a înţeles, încă înainte de suirea Sa pe tron, că ridicarea unei ţări n Nu este o operă de suprafaţă, ci una de răscolire şi punere în valoare a tuturor energiilorspirituale ale neamului, o operă de culturalizare a întregei naţiuni, de înălţare culturală a românismului. Această convingere izvora dintr’o nedesminţită dragoste pe care Majestatea Sa întotdeauna a avut-o pentru tot ce e operă literară, ştiinţifică sau artistică. Din lumea cărţilor, a literelor şi a artelor, M. S. Regele Carol II-lea şi-a adunat cunoştinţele cele mai variate, pe cari le-a verificat pe teren şi le-a pus apoi în practică, pentru binele ţării. Suveranul nostru n’a lăsat niciodată să treacă vreun eveniment cultural, fără a-i sublinia cum se cuvine şi nu e instituţie intelectuală în ţară, pe care să nu o fi sprijinit cu sfaturile, cu atenţia şi chiar cu averea Sa. Majestatea Sa acordă înaltul Său patronaj tuturor operelor de utilitate generală şi se interesează personal de desvoltarea şi perfecţionarea învăţământului. M. S. Regele este preşedinte de onoare al Academiei Române, preşedinte activ al Societăţii regale de geografie, doctor honoris causa al universităţilor,încă de pe când era principe moştenitor, a întemeiat Fundaţia culturală „Principele Carol“. Iar după suirea pe tron, a centralizat fundaţiunile regale într’o „Uniune a fundaţiilor culturale regale“, care se ocupă de conducerea şi administrarea acestor instituţii de cultură. In special, nu putem trece cu vederea activitatea remarcabilă a Fundaţiei pentru literatură şi artă „Regele Carol II-lea“, care editează o seamă de colecţii binecunoscute şi unanim apreciate: biblioteca „Energia“, biblioteca informativă, biblioteca documentară, clasicii români, scriitorii români contemporani, biblioteca de istorie contemporană, etc. Tot Majestăţii Sale Regeli se datoreşte ideea şi chiar organizarea in fiecare an a unei sărbători a cărţii, în care se încununează activitatea de peste an în câmpul căţii. M. S. Regele Carol II a acordat întotdeauna o atenţie deosebită scriitorilor şi artiştilor. Pentru răsplătirea lor, a înfiinţat un premiu ,.anual de literatură în valoare de 1OO.OO0 lei şi şease mari premii naţionale de 200.000 lei fiecare, pentru poezie, proză literară, literatură dramatică, pictură, sculptură şi muzică şi cari se acordă prin rotaţie, câte două pe an. M. S. Regele n’a avut însă în vedere, în marea-i operă culturală, numai înălţarea minţii, ci şi cultura fizică. A creat în acest scop, pe când era principe moştenitor, Asociaţia cercetaşii României, instituţie atât de frumoasă, care a fost înlocuită apoi cu Straja Ţării, care are rostul de a aduce un spirit nou, curat, de înălţare culturală şi sufletească a tineretului românesc. DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU -J- ■■ .""J —=5V" CHEIA DE BOLTĂ A REZISTENŢEI NAŢIONALE: BISERIC La 30 Octombrie 1932, cu prilejul comemorării lui Alexandru cel Bun, M. S. Regele Carol II spunea: „Cum în trecutul nostru cheia de boltă a rezistenţei naţionale a fost Biserica — căci noţiunile de patriotism şi de credinţă se confundau într’una singură — influenţa organizării sale a fost covârşitoare, în decursul vremurilor. In lăcaşurile sfinte de sub jurisdicţia Mitropoliei moldoveneşti, s’a putut păstra în vremuri de răzmeriţe şi de bejenie, credinţa în puterea de rezistenţă naţională“. Iar la 8 Martie 1934, cu prilejul învestirii episcopilor, de Huşi şi Caransebeş, Suveranul spunea: „Biserica lui Christos, şi în deosebi a noastră cea ortodoxă, este o biserică îngăduitoare, o biserică a bunătăţii, a milei şi a păcii. Păstorii acestei biserici trebue să facă dintr’însa un lucru viu. Credinţa nu stă oblojită numai în cele patru ziduri ale bisericii,ci în sufletul fiecăruia. Aveţi grija acestor suflete, doritoare de pace, doritoare de bine“. M. S. Regele la luna cărții. Suveranul şi agricultura M. S. Regele şi-a manifestat în mod permanent grija pentru principalul factor de producţiune al ţării, agricultorul. La 28 Februarie 1937 Suveranul preciza: „Agricultura nu trebue să fie privilegiul unei caste sau al unei clase; agricultura trebue să fie, la noi în ţară, colaborarea strânsă şi inimoasă a tuturor locuitorilor acestei ţări, a tuturor factorilor de producţiune şi a tuturor în-drumătorilor“. Din îndemnul Său, au fost aduse legi şi regulamente în favoarea ţăranilor, pentru intensificarea şi raţionalizarea agriculturii, pentru procurarea uneltelor agricole, pe preţuri avantajoase, pentru obţinere de credit ieftin. Considerându-se legat de profesiunea de agricultor, M. S. Regele se ocupă personal de activitatea multilaterală a Domeniilor Coroanei, devenite astfel modele pentru ţăranii din acele regiuni. In ce priveşte învăţământul agricol M. S. Regele a făcut, tot în Februarie 1937, următoarea constatare: „învăţământul agricol, după Mine, nu are scopul de a produce agronomi, ci de a produce agricultori. Şi e trist de a vedea că din numărul celor cari urmează cursurile şcoalelor medii şi superioare de agricultură de la noi din ţară, nu vor să iasă decât funcţionari şi că nu urmează aceste c cursuri acei cari ar trebui să aibă mai mult la inimă — şi am putea zice şi la pungă —dezvoltarea agriculturii noastre“. m — M. S. Regele la concursul grâului 20 Septembrie 1938.