Universul, martie 1940 (Anul 57, nr. 59-73)
1940-03-01 / nr. 59
Amur al 57-lea 14 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. Înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CIRCULAŢIA BANILOR La congresul „Asociaţiei generale a inginerilor din România“, d. inginer N. G. Caranfil, fost ministru, a făcut, intr’o expunere documentată, câteva constatări interesante cu privire la situaţia economică actuală, propunând ca statul să execute mari lucrări publice, cari vor ajuta la menţinerea puterii de cumpărare a monetei. In statele mari, cari au adoptat autarhia drept dogmă de guvernământ,—Italia, Germania etc., — sistemul a dat roade excelente, a înlăturat şomajul, a adus, prin circulaţia banului, o eră de prosperitate, şi, în acelaş timp, s’au executat lucrări monumentale, în toate domeniile, lucrări cari au încoronat toate sforţările făcute în acest sens. Intr’o epocă în care, pe drept cuvânt, primează problema pregătirii armate a naţiunii, chestiunea ia alt aspect. Toate cheltuelile se fac de stat aproape esclusiv in această direcţie. Circulaţia monetară devine mai mare, dar statului nu îi rămâne posibilitatea să se ocupe şi de alte lucrări însemnate. Prin furnituri, prin muncă, particularii sunt cei cari profită de această circulaţie monetară mărită şi coordonată de stat. Acest fenomen economic determină particularii să caute plasamentul banilor in valori mobiliare ori imobiliare. Jocul susţinut al Bursei, creşterea valorii acţiunilor, cursul devizelor, sunt datorite acestei necesităţi. Valoarea imobilelor de asemenea e în mare creştere şi ea atrage după sine o problemă cu caracter social : sporirea chiriilor. In acest domeniu poate fi diriguită soluţia pe care o propunea d. ing. Caranfil , de a determina particularii să învestească banii în construcţii, înfăptuiri de lucrări etc Banul ar circula, prosperitatea ar fi apreciată de toate clasele sociale, investiţiunile ar avea o bază solidă şi s’ar atenua şi problema scumpirii chiriilor. In aceste vremuri, când statul e nevoit să cheltuiască sume importante pentru înzestrarea oştirii, naţiunea întreagă ar fi în câştig dacă banii particularilor ar fi plasaţi în construcţiuni, în întreprinderi industriale etc. Circulaţia banilor ar fi mai lesnicioasă, mai folositoare colectivităţii. Scumpirea traiului n’ar lua o formă acută şi banii n’ar rămâne sub formă de capital leneş în plasamente îndoelnice. Această latură „particulară“ a sugestiei d-lui Caranfil merită o atenţie deosebită din partea celor puşi să soluţioneze liniile generale ale problemei economice din frământarea actuală a pieţii. LA ŞCOALA LUI VULCU CE POATE SĂ FACĂ VREDNICIA OMULUI Pe masa mea de lucru stau îngrămădite scrisori peste scrisori. Le-am primit, şi primesc mereu, din toate părţile ţării, aducând fiecare mărturie despre halul fără de hal în care se găsesc negoţul şi meşteşugurile noastre. Va veni vremea să mă opresc la unele din ele, — la cele de interes obştesc, fireşte. înainte de toate însă, trebue să intre în capul tuturora că îndreptarea nu stă în „legi de ocrotire”, în „sprijinul Statului” şi în „solidaritatea românească”, atât timp cât învăţătura va fi socotită un decret de boerie, care îţi dă dreptul la slujbele Statului. Tinerii noştri cată să fie îndrumaţi spre comerţ şi meserii, fără nici un salamtlâc, fără înlesniri de a trece bacalaureatul, de a intra la Universitate şi de acolo la slujbe. Comerţul şi meşteşugurile cer îndemânare şi pricepere. Aceste însuşiri se capătă de copil, mai ales în prăvălie, la tejghea, în atelier. Un prieten, care a petrecut intr’o vară la Deva şi prin împrejurimile ei, îmi spunea acum patru ani: — La Deva e un liceu de băieţi, e un liceu de fete, o şcoală normală de băieţi. Iar în judeţ, te tot împiedici de licee şi gimnazii: liceu la Brad, liceu la Petroşani, şcoală normală, gimnaziu de fete, măreţ liceu de băieţi, cumpărat cu şeapte milioane, la Orăştie, — Orăştie să tot aibă şeapte mii de locuitori, — gimnaziu şi şcoală comercială la Haţeg, gimnaziu la Ilia, gimnaziu şi şcoală profesională de fete la Hunedoara, gimnaziu la Lupeni, — la Lupeni, târguşor nu mai mare decât Comăneştii, din Moldova. Fetele umplu şcoalele secundare. Şi nu se mai poate însura nici un fecior de plugar, nici un meseriaş, fiindcă fetele, care au isprăvit gimnaziul, ori au făcut numai câteva clase secundare, nu mai vor, nu se mai „înjosesc”, să se mărite cu un plugar sau cu un meseriaş. Bat mai degrabă drumurile. Desmăţul acesta de şcoale, care strică rostul târgurilor şi al satelor, care dearanaminează pe copii, ii abate de la plug,rie, rie a negoţ şi meşteşuguri, îi face străini de părinţi, de pământ şi varsă mereu la semidocţi — boeri — trebue să se sfârşească odată, şi cât mai repede. Iată acum şi ce poate să facă un om vrednic. E la Orăştie un negustor de ispravă. Se numeşte Ion I. Vulcu. Are o prăvălie cu de toate. Din băieţii lui din prăvălie ocheşte pe cei mai destoinici, mai isteţi, îi îndrumează, le face şcoală, fără psihologie, fără logică, fără sociologie şi fără să le vâre în cap, cum face d. Vasile Mera, că au un rol de jucat „în transformarea ce se operează (!) în organizarea socială a statelor”! Când se fac mari îi trimete prin comunele rurale, unde Ie deschide prăvălii, le plăteşte chiria, le dă marfă pe credit, îi face negustori. A împănat, astfel, întreg ţinutul Haţegului cu negustori români, înlăturând în multe părţi pe negustorii minoritari. La fel lucrează şi d. Ilie Fîoaşiu, negustor la Sibiu, şi d. Boilă, negustor în Dicio-Sânmartin. Avem şi în Moldova un om tot aşa de vrednic, pe d. Popa din Târgu-Ocna, negustor de lapte cu toate derivatele lui, de miere, şi miere bună, de fructe de toată frumuseţea. Lucrează cu metode americane. Are cirezile lui, păşunile lui, grădinile lui, grădini minunate, unde cultivă flori pentru albine, are livezile lui, unde cultivă, cu toată îngrijirea, pomi fructiferi. Târgu-Ocna e un orăşel plin de evrei, ca şi judeţul Bacău, de altfel. Ei bine, nici un evreu n’a putut să pătrundă în nici una din ramurile de negoţ ale d-lui Popa. In 1913, grecii au intrat în Salonic, oraş cu 150 de mii de locuitori, dintre cari 90 de mii erau evrei. Câţi evrei au rămas? Nici pe jumătate. De ce? Fiindcă s’au aşezat la Salonic negustori greci şi vrednici, ca alde Vulcu, Ilie Floaşiu, Boilă şi Popa, cari s’au pus pe lucru fără să aştepte legi de ocrotire, sprijinul Statului sau solidaritatea grecească. T. POSANI « TT n NEUTRALITATEA ÎNGRIJORATA A STATELOR NORDICE de I. LUGOSIANU Desbaterile conferinţei miniştrilor de externe ai celor trei State nordice la Copenhaga se rezumă într’o singură preocupare: păstrarea neutralităţii faţă de conflictul ruso-finlandez şi faţă de războiul maritim al Marilor Puteri apusene. Comunicatul oficial publicat cu acest prilej constată unanimitatea guvernelor nordice în privinţa politicii de neutralitate a Statelor lor. Odată această afirmaţie de principiu făcută, cei trei miniştri se mărginesc, în faţa gravelor probleme concrete, care pot primejdui neutralitatea lor, să-şi exprime dorinţele, fără a lua însă hotărîri. In ce priveşte războiul rusofinlandez „toate naţiunile nordului, spune comunicatul oficial, au dorinţa fierbinte ca acest conflict să ia sfârşit cât mai curând posibil şi ca Finlanda să-şi păstreze independenţa deplină“. In ce priveşte răsboiul maritim, miniştrii reuniţi în conferinţă sunt de acord spre a protesta contra metodelor acestuia şi spre a încerca să se apere împotriva pericolului. Această încercare de apărare se limitează însă la ajutorul reciproc, pe care cele trei ţări şi-l făgăduesc în negocierile lor cu beligeranţii, relative la această chestiune. Un ultim deziderat încheie comunicatul oficial. Ţările nordice vor saluta toate sforţările ce se vor face pentru începerea unor negocieri între beligeranţi, menite să ducă la o pace dreaptă şi trainică. laela de solidaritate ,nu mai este afirmată ca altădată in reuniunile Statelor nordice. Se menţine între ele numai acel paralelism politic întemeiat pe asemănarea dintre poziţiile lor de neutri şi pe comunitatea lor de interese. Singurul lucru pozitiv afirmat în comunicatul de la Copenhaga este deci colaborarea lor diplomatică spre a-şi susţinea prin negocieri punctul de vedere faţă de metodele actuale ale războiului maritim. Ce sorţi de izbândă pot avea dorinţele exprimate la Copenhaga de reprezentanţii politic I cei oficiale a Suediei, Norvegiei şi Danemarcei ? Fără îndoială puţini. Restabilirea păcii generale nu poate fi încă socotită ca o înfăptuire a viitorului apropiat. Speranţa de a vedea o Finlandă deplin independentă în stare de pace cu Sovietele „cât mai curând posibil“ nu pare nici ea conformă cu logica situaţiei de astăzi. Nu se vede cum Uniunea Sovietică ar înceta un războiu destinat să-i asigure în Baltica de Nord situaţia strategică precisă arătată de d. Molotov în expunerea sa din Noembrie asupra negocierilor cu Finlanda, nici cum această din urmă ţară, care luptă cu atâta curaj pentru independenţa ei, ar ceda azi, după trei luni de rezistenţă îndârjită, într’un moment când asistenţa ei începe să se organizeze, ceeace n’a cedat când necunoscuta primejdiei o putea face să prefere o linişte umilitoare unui războiu fără cruţare şi când se afla singură în faţa uriaşei ei vecine. S’ar putea, precum se spune, ca dorinţa exprimată la Copenhaga să fie un apel la mediaţie. Ar fi prea devreme ca să ne pronunţăm asupra lui fără să-i cunoaştem origina şi fără să fim informaţi, în cazul când vestea ar rm.r.ff. r/ tVtCTIt'VJl sau fără știrea Finlandei. Se poate conchide că în urma conferinţei de la Copenhaga atitudinea Statelor nordice a rămas neschimbată. Dar neutralitatea nu este decât în principiu rezultatul unei hotărîri unilaterale. In practică ea este rezultanta raporturilor dintre neutri şi beligeranţi şi în această privinţă situaţia ţărilor nordice apare din ce în ce mai grea. Pe de o parte războiul submarin german le pricinueşte pierderi tot mai mari. Pe de altă parte la Londra şi la Paris li se face imputarea că observă o neutralitate pasivă şi că nu fac nimic spre a-şi apăra poziţia şi drepturile de neutri. In cuvântarea sa de la Birmingham d. Chamberlain a recunoscut cu sinceritate că în cazul Altmark, bastimentele britanice au comis o violare — de natură mai mult tehnică — a neutralităţii apelor teritoriale norvegiene fără a cauza pierderi de vieţi sau proprietăţi neutre. Dar această violare a fost motivată de pasivitatea Norvegiei, care s’a tradus printr’un avantaj făcut adversarului. Raporturile dintre un neutru şi un beligerant nu pot fi indiferente celuilalt beligerant, iar protestările şi negocierile diplomatice nu au valoare decât dacă Statul neutru este decis să se apere în cazul când ele rămân fără urmare. Intr’o situaţie din ce în ce mai grea, Statele nordice au menţinut deci la Copenhaga punctul lor de vedere juridic. Pentru beligeranţi punctele de vedere realiste politic şi strategic sunt însă astăzi cele care cântăresc mai greu în cumpăna războiului. Evenimentele politice sau militare trebue urmărite cu atenţie : în Finlanda, în Marea Nordului şi Atlantic, în Oceanul Antic, unde, de câteva zile se vorbeşte despre posibilitatea unor lupte navale. Ele pot schimba sau influenţa, în chip neaşteptat, echilibrul nestatornic astăzi al Nordului european, în cea mai nesigură situaţie, pe care acesta a cunoscut-o de la începutul războiului. Senatul statului New-York a cerut o lege prin care să se interzică preşedinţilor Statelor Unite să-şi pună candidatura a 3-a oară. Intre Marea Britanie şi Japonia s-a ajuns la un acord in chestia incidentului „Asama Maru.“ Marinarii germani capturaţi vor fi restituiţi Japoniei Agenţia polonă „Pat“ din Paris anunţă că germanii au confiscat proprietăţile agricole şi silvice particulare din Polonia ocupată. (Citiţi telegramele în corpul ziarului). S’A PRĂBUŞIT PODEAUA UNEI CAPELE IN CARE SE AFLAU COSCIUGELE CU CADAVRELE A 21 DE NAUFRAGIAŢI Vigo, 27 (Rador). — Un bac cu 21 de persoane a naufragiat în apropiere de capul Harnosa şi toţi cei aflaţi pe bord au pierit. Cadavrele lor au fost transportate în comuna San Jengo, unde au fost depuse într’o capelă. Azi noapte, podeaua capelei s’a prăbușit cu toate coșciugele. Patru persane, cari priveghiau au fost grav ră- I nite. IN FINLANDA Intr’un sat finlandez pe unde a trecut aviaţia inamică EXEMPLARUL IR România S le! " în străinătate 6 lei Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gle P. T. T. Nr. 24.464/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 COMENTARII FRANCEZE ASUPRA CĂLĂTORIEI D-LUI SUMNER WELLES IN EUROPA Prin telefon de la corespondentul nostru din Paris Paris, 27. — Se urmăreşte la Paris, cu toată atenţia cuvenită, călătoria d-lui Sumner Welles în Europa. Dar contrariu Berlinului, care face mare zarvă în jurul acestei călătorii şi vede in ea posibilitatea de a o folosi pentru el însuşi, la Paris nu se consideră că mesagerul preşedintelui Roosevelt ar putea aduce în America altceva decât informaţiuni concrete. In această privinţă, informaţiile pe care d. Sumner Welles le-a obţinut la Roma trebue să fie destul de clare spre a putea avea o idee despre ce va găsi la Berlin. Nicio informaţie oficială n’a relevat de fapt cele ce s’au petrecut în cursul întrevederilor pe care d. Sumner Welles le-a avut cu d. Mussolini. După unele informaţii sosite la Paris, s’ar părea că d. Welles a putut afla la Roma că Italia consideră că origina răului de care suferă lumea este tratatul dela Versailles care a făcut învinşi şi învingători şi că deci pentru a face să dispară efectul trebue înlăturată cauza, adică înlăturat tratatul dela Versailles şi să nu mai existe nici învinşi şi nici învingători. In acelaş timp s’ar mai fi adăugat că părerea Italiei este că bogăţiile lumii trebue să fie distribuite in mod echitabil între toţi. Cercurile pariziene consideră că dacă aceste informaţii se confirmă, ele se apropie de modul de a vedea al Germaniei. Pe de altă parte se mai remarcă în cercurile pariziene că există o identitate de aprecieri între Berlin şi Roma şi în ce priveşte comunicatul statelor scandinave care şi-au exprimat dorinţa de a vedea realizându-se o pace rapidă. Cercurile franceze văd în acest paralelism o accentuare a solidarităţii italo-germane care se manifestă tocmai în momentul când d. Welles soseşte în Europa şi pe care însuşi d. Hitler a ţinut să o precizeze cu prilejul discursului din urmă rostit la Muenchen. Cercurile franceze subliniază aceste fapte şi trag concluziunea că ele ar dovedi voinţa d-lor Mussolini şi Hitler de a convinge pe d. Welles şi opinia publică americană de necesităţile unei păci rapide. S’ar putea să fie şi o dovadă că raporturile germano- sovietice au slăbit. Dar această ipoteză nu se crede probabilă. De altfel d. Hitler a vorbit la Muenchen nu numai de amiciţia italiană dar şi de legăturile cu Rusia Sovietică. De altfel există o dovadă sigură de strânsa legătură intre Germania şi Soviete în faptul că propaganda celor două ţări formează un bloc. Astfel postul de radio „Humanité“ care transmite proclamaţiile comuniste în limba franceză par să fie instalate la sud de Pădurea Neagră la câţiva kilometri de Băle. Transmisiunile se fac pe trei lungimi de undă de posturile Zeecen şi Nauen din Germania şi Leningrad în Uniunea Sovietică. Este cunoscută politica pe care o urmează Italia în Balcani și care a făcut o atât de bună impresie, anume politica de a feri regiunea sud-est europeană de posibilitatea unei incursiuni comuniste. G. P. D. SUMNER WELLES PE PE FRONTUL DE VEST. Niciun eveniment important. FRONTUL FINO-SOVIETIC: ------ Ruşii continuă să atace în vestul istmului Careliei. Finlandezii au respins numerose atacuri sovietice în alte sectoare, făcând o însemnată pradă. In regiunea Petsamo, ruşii au început din nou să atace, silind pe finlandezi să se retragă. PE MARE: ------ Vas german capturat de englezi şi un vas suedez capturat de germani. Alte vase britanice şi neutre scufundate. ---- Un submarin german scufundat de un torpilor francez. IN AER: — Avioane germane deasupra Parisului şi raiduri ale avioanelor britanice deasupra teritoriului german. Englezii au doborât două avioane germane iar un avion britanic a fost doborât de germani. BONURILE DE ÎNZESTRARE ÎNSEAMNĂ o investire ideală, de fructuoasă RENTABILITATE §I DESĂVÂRŞITĂ SIGURANŢĂ Mr. 59 Tineri 1 Martie 19414 Pagini P 1111 DIRECTOR SI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU 1 IN ANGLIA Prima zi de câmp a unui corp de ofiţeri englezi care se antrenează asm STATELE NORDICE SUNT OBIECTUL UNOR VII DISCUŢII LA BERLIN CERCURILE NEUTRE CRED CĂ IN CURÂND SE VOR PRODUCE EVENIMENTE IMPORTANTE Prin telefon de la corespondentul nostru din Berlin Berlin. 27. — Privita prin prisma Berlinului, situaţia războiului în domeniul luptei politice este caracterizată prin faptul că statele neutre joacă din ce în ce un rol mai mare. Având în vedere că statele nordice sunt obiectul celor mai aprigi discuţii, nu este de mirare că cercurile neutre din Berlin se cred îndreptă fic a presupune că in regiunile nordice europene se vor produce în curând evenimente care vor modifica foarte mult aspectul neobişnuit de până acum al războiului. In legătură cu ştirile repetate despre prezenţa unor unităţi navale britanice în Atlanticul de Nord şi în faţa portului Murmansk, a produs la Berlin o deosebită senzaţie vestea despre un incident petrecut pe coasta de Nord a Norvegiei, care s’ar fi terminat cu eşuarea pe mal a două vase de comerţ germane. Această ştire a fost categoric desminţită de cercurile competente germane, astfel că n’a putut influenţa asupra modului cum e judecată la Berlin situaţia generală. In schimb, limbajul adoptat până acum la Berlin faţă de Norvegia, a înrgistrat o profundă schimbare. In locul satisfacţiei manifestate pentru atitudinea pe care Norvegia a avut-o în cazul „Altmark“, se exprimă azi, la Berlin, critici serioase împotriva acestui stat. Acest fapt s’a produs în urma ultimului răspuns al Norvegiei adresat Angliei, răspuns care — după părerile germane — nu mai manifestă acelaș ton energic ca prima notă de protest trimisă la Londra. Criticile ce se fac în cercurile marcante ale ministerului de externe german, privesc atitudinea d-lui Kohl, ministrul de externe norvegian, care a produs impresia la Berlin că se scuză în mod direct faţă de Londra şi anume într’o chestiune in care — după părerile germane — Norvegia ar trebui să figureze ca acuzatoare. Mai mult chiar, „Berliner Börsenzeitung“, organul ministerului de externe german, se întreabă dacă la Oslo există părerea că o situaţie de drept se schimbă imediat ce oamenii de stat britanici ar anunţa că „doresc o schimbare a situaţiei politice şi militare in sensul unei extinderi a teatrului de război“. Nu mai puţin caracteristic pentru schimbarea atmosferei de la Berlin este faptul că se vorbeşte „de o slugărnicie care nu mai poate fi compatibilă cu obligaţiile neutrilor“, cuvinte ce nu sunt adresate numai Norvegiei, ci şi altor state nautre, al căror nume însă, nu este indicat. De asemenea, la Berlin se constată în ultimele zile din ce în ce mai mult că statele neutre vor să argumenteze împreună cu Anglia, împotriva Germaniei. Această părere se datorește faptului că atât Norvegia cât şi celelalte state scandinave continuă să se plângă de metodele războiului submarin german. In acelaş timp se constată la Berlin că statele neutre se complac în situaţia de a suporta capriciile Angliei. Din cauza acestui fapt, se fac aluzii că Germania va şti să treacă la contra-acţiuni. LA BERLIN CIRCULĂ SVONUL CĂ GERMANIA VA MIJLOCI INTRE RUSIA ŞI FINLANDA Prin telefon de la corespondentul nostru din Berlin Borlin, 27. — In urma comunicatului asupra conferinţei de la Copenhaga şi a modului cum a fost redactat conţinutul acestui comunicat, au început să circule la Berlin din nou svonuri asupra posibilităţii unei mijlociri a Germaniei între Rusia şi Finlanda. Chiar şi un ziar german, anume „Frankfurter Zeitung” spune că „posibilitatea unei rezolvări paşnice a conflictului ruso-finlandez ar fi acum mai mare, deoarece succesele ruseşti din ultimele trei săptămâni ar fi putut pregăti terenul pentru reluarea tratativelor”. Cercurile competente germane însă, se îndepărtează în mod categoric de părerile că posibilitatea unei mijlociri a Germaniei ar fi acum mai mare ca altădată, britanici au identificat, în repetate rânduri, greşit localităţile germane deasupra cărora au sburat. Se adaugă deasemenea că sborurile avioanelor britanice au fost executate la înălţimi mari, astfel că nu au avut niciun efect şi deci nu li se acordă nicio importanţă în Germania IN LEGĂTURĂ CU SBORURILE AVIAŢIEI BRITANICE DEASUPRA GERMANIEI Berlin, 27. ■— Cercurile competente germane nu fac declaraţii amănunţite în legătură cu diferitele ştiri că avioanele britanice au executat mai multe sboruri deasupra Germaniei, printre cari şi unele deasupra Berlinului. Se dau numai diferite exemple din cari reiese că aviatorii COLOANA TRAIANA de EM. PANAITESCU directorul Şcolii Române din Roma Roma, Februarie 1910 In „Buletinul Arheologic Şi Numismatic“ din Universul de la 30 Ianuarie d. Const. Moisil publică un articol: Columna lui Traian. Autorul aminteşte că „proectul reproducerii columnei lui Traian pentru capitala României“ a fost reluat la anumite momente ale mişcării noastre naţionale, „dar până astăzi el n’a putut fi realizat“ şi crede că ar fi mai util să reproducem reliefurile coloanei. De când sunt directorul Şcolii Române din Roma, una dintre preocupările mele cele mai stăruitoare a fost aceea de a reuşi să văd coloana împăratului in capitala ţării noastre. Am adunat date şi informaţii, am făcut studiile pregătitoare şi am înaintat diferite memorii şi rapoarte. Am întâmpinat aproape totdeauna mare entusiasm retoric, numai rareori înţelegere serioasă pentru realizare. In primăvara anului trecut, chestiunea a fost cunoscută de M. S. Regele Carol al II-lea şi decisiunea a fost luată. Am primit însărcinarea şi mijloacele necesare de a proceda la executarea lucrării conform propunerilor făcute in memoriul meu din 2 Februarie 1939. In raportul din 16 Mai 1939, suunutrvit înştiinţa Academia Română că lucrările au fost începute. Prevederile pentru executarea basoreliefurilor aveau un termen de 18 luni; vor fi însă terminate în 12 luni. Au fost executate până acum 90 de basoreliefuri şi mai rămân de lucrat încă 35. Actualmente duc tratativele cuvenite spre a putea proceda la lucrările pentru reproducerea bazei coloanei. Reproducerea integrală a bazei coloanei traiane va fi făcută întâia dată de noi şi pentru noi. Reproducerile în ghips, făcute de către Napoleon al V-lea, nu au avut în vedere baza coroanei, iar admirabilele reproduceri în ciment armat din grădinile Vaticanului, făcute la dorinţa şi sub continua grijă a Papei Pius al XI-lea, nu cuprind decât o singură lăture a bazei, aceea cu inscripţia. Pentru ca opera să fie cât mai desăvârşită, voi adăuga şi reproducerea busturilor şi statuile de Daci aflătoare în muzeele din Roma, Napoli şi Florenţa, cum şi o reconstituire, la o scară potrivită pentru un muzeu, a forului împăratului Traian, împreună cu Mercato di Traiano. Cum spaţiile muzeelor de laContinuare in pag. 2-a) i.