Universul, martie 1940 (Anul 57, nr. 59-73)

1940-03-01 / nr. 59

Amur al 57-lea 14 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. Înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CIRCULAŢIA BANILOR La congresul „Asociaţiei ge­nerale a inginerilor din Ro­­mânia“, d. inginer N. G. Ca­­ranfil, fost ministru, a făcut, intr’o expunere documentată, câteva constatări interesante cu privire la situaţia econo­mică actuală, propunând ca statul să execute mari lucrări publice, cari vor ajuta la men­­ţinerea puterii de cumpărare a monetei. In statele mari, cari au a­­doptat autarhia drept dog­mă de guvernământ,—Italia, Germania etc., — sistemul a dat roade excelente, a înlă­turat şomajul, a adus, prin circulaţia banului, o eră de prosperitate, şi, în acelaş timp, s’au executat lucrări monumentale, în toate dome­niile, lucrări cari au încoro­nat toate sforţările făcute în acest sens. Intr’o epocă în care, pe drept cuvânt, primează pro­blema pregătirii armate a na­­ţiunii, chestiunea ia alt as­pect. Toate cheltuelile se fac de stat aproape esclusiv in acea­stă direcţie. Circulaţia mone­tară devine mai mare, dar statului nu îi rămâne posibi­litatea să se ocupe şi de alte lucrări însemnate. Prin fur­­nituri, prin muncă, particu­larii sunt cei cari profită de această circulaţie monetară mărită şi coordonată de stat. Acest fenomen economic determină particularii să caute plasamentul banilor in valori mobiliare ori imobilia­re. Jocul susţinut al Bursei, creşterea valorii acţiunilor, cursul devizelor, sunt datorite acestei necesităţi. Valoarea imobilelor de asemenea e în mare creştere şi ea atrage după sine o problemă cu ca­racter social : sporirea chirii­­lor. In acest domeniu poate fi diriguită soluţia pe care o propunea d. ing. Caranfil , de a determina particularii să învestească banii în construc­ţii, înfăptuiri de lucrări etc Banul ar circula, prosperi­tatea ar fi apreciată de toate clasele sociale, investiţiunile ar avea o bază solidă şi s’ar atenua şi problema scumpirii chiriilor. In aceste vremuri, când sta­tul e nevoit să cheltuiască sume importante pentru în­zestrarea oştirii, naţiunea în­treagă ar fi în câştig dacă banii particularilor ar fi pla­saţi în construcţiuni, în în­treprinderi industriale etc. Circulaţia banilor ar fi mai lesnicioasă, mai folositoare colectivităţii. Scumpirea tra­iului n’ar lua o formă acută şi banii n’ar rămâne sub for­mă de capital leneş în plasa­­mente îndoelnice. Această latură „particula­ră“ a sugestiei d-lui Caranfil merită o atenţie deosebită din partea celor puşi să soluţio­­neze liniile generale ale pro­blemei economice din fră­mântarea actuală a pieţii. LA ŞCOALA LUI VULCU CE POATE SĂ FACĂ VREDNICIA OMULUI Pe masa mea de lucru stau în­grămădite scrisori peste scrisori. Le-am primit, şi primesc mereu, din toate părţile ţării, aducând fiecare mărturie despre halul fără de hal în care se găsesc ne­goţul şi meşteşugurile noastre. Va veni vremea să mă opresc la unele din ele, — la cele de in­teres obştesc, fireşte. înainte de toate însă, trebue să intre în capul tuturora că în­dreptarea nu stă în „legi de o­­crotire”, în „sprijinul Statului” şi în „solidaritatea românească”, atât timp cât învăţătura va fi socotită un decret de boerie, care îţi dă dreptul la slujbele Statu­lui. Tinerii noştri cată să fie în­­drum­aţi spre comerţ şi meserii, fără nici un salamtlâc, fără în­lesniri de a trece bacalaureatul, de a intra la Universitate şi de acolo la slujbe. Comerţul şi meşteşugurile cer îndemânare şi pricepere. Aceste însuşiri se capătă de copil, mai ales în prăvălie, la tejghea, în a­­telier. Un prieten, care a petrecut intr’o vară la Deva şi prin îm­prejurimile ei, îmi spunea acum patru ani: — La Deva e un liceu de băieţi, e un liceu de fete, o şcoală nor­mală de băieţi. Iar în judeţ, te tot împiedici de licee şi gimna­zii: liceu la Brad, liceu la Petro­şani, şcoală normală, gimnaziu de fete, măreţ liceu de băieţi, cumpărat cu şeapte milioane, la Orăştie, — Orăştie să tot aibă şeapte mii de locuitori, — gimna­ziu şi şcoală comercială la Haţeg, gimnaziu la Ilia, gimnaziu şi şcoală profesională de fete la Hunedoara, gimnaziu la Lupeni, — la Lupeni, târguşor nu mai mare decât Com­ăneştii, din Mol­dova. Fetele umplu şcoalele secun­dare. Şi nu se mai poate însura nici un fecior de plugar, nici un meseriaş, fiindcă fetele, care au isprăvit gimnaziul, ori au făcut numai câteva clase secundare, nu mai vor, nu se mai „înjosesc”, să se mărite cu un plugar sau cu un meseriaş. Bat mai degrabă drumurile. Desmăţul acesta de şcoale, ca­re strică rostul târgurilor şi al satelor, care dearanaminează pe copii, ii abate de la plug,­rie, rie­­ a negoţ şi meşteşuguri, îi face stră­ini de părinţi, de pământ şi varsă mereu la semidocţi — boeri — trebue să se sfârşească odată, şi cât mai repede. Iată acum şi ce poate să facă un om vrednic. E la Orăştie un negustor de ispravă. Se numeşte Ion I. Vulcu. Are o prăvălie cu de toate. Din băieţii lui din prăvălie ocheşte pe cei mai destoinici, mai isteţi, îi îndrumează, le face şcoală, fără psihologie, fără logică, fără so­ciologie şi fără să le vâre în cap, cum face d. Vasile Mera, că au un rol de jucat „în transformarea ce se operează (!) în organizarea so­cială a statelor”! Când se fac mari îi trimete prin comunele rurale, unde Ie deschide prăvălii, le plăte­şte chiria, le dă marfă pe credit, îi face negustori. A împănat, astfel, întreg ţinutul Haţegului cu negustori români, înlăturând în multe părţi pe negustorii mi­noritari. La fel lucrează şi d. Ilie Fîoa­­şiu, negustor la Sibiu, şi d. Boilă, negustor în Dicio-Sânmartin. Avem şi în Moldova un om tot aşa de vrednic, pe d. Popa din­­ Târgu-Ocna, negustor de lapte cu­­ toate derivatele lui, de miere, şi miere bună, de fructe de toată frumuseţea. Lucrează cu metode americane. Are cirezile lui, păşunile lui, grădinile lui, grădini minunate, unde cultivă flori pentru albine, are livezile lui, unde cultivă, cu toată îngrijirea, pomi fructiferi. Târgu-Ocna e un orăşel plin de evrei, ca şi judeţul Bacău, de altfel. Ei bine, nici un evreu n’a putut să pătrundă în nici una din ramurile de negoţ ale d-lui Popa. In 1913, grecii au intrat în Salonic, oraş cu 150 de mii de locuitori, dintre cari 90 de mii erau evrei. Câţi evrei au rămas? Nici pe jumătate. De ce? Fiindcă s’au aşezat la Salonic negustori greci şi vrednici, ca alde Vulcu, Ilie Floaşiu, Boilă şi Popa, cari s’au pus pe lucru fără să aştepte legi de ocrotire, sprijinul Statului sau solidaritatea grecească. T. POSANI « TT n­­ NEUTRALITATEA ÎNGRIJORATA A STATELOR NORDICE de I. LUGOSIANU Desbaterile conferinţei mini­ştrilor de externe ai celor trei State nordice la Copenhaga se rezumă într’o singură preocu­pare: păstrarea neutralităţii faţă de conflictul ruso-finlan­­dez şi faţă de războiul mari­tim al Marilor Puteri apusene. Comunicatul oficial publicat cu acest prilej constată unani­mitatea guvernelor nordice în privinţa politicii de neutrali­tate a Statelor lor. Odată această afirmaţie de principiu făcută, cei trei mi­niştri se mărginesc, în faţa gravelor probleme concrete, care pot primejdui neutralita­tea lor, să-şi exprime dorin­ţele, fără a lua însă hotărîri. In ce priveşte războiul ruso­­finlandez „toate naţiunile nor­dului, spune comunicatul ofi­cial, au dorinţa fierbinte ca a­­cest conflict să ia sfârşit cât mai curând posibil şi ca Fin­landa să-şi păstreze indepen­denţa deplină“. In ce priveşte răsboiul ma­ritim, miniştrii reuniţi în con­ferinţă sunt de acord spre a protesta contra metodelor a­­cestuia şi spre a încerca să se apere împotriva pericolului. Această încercare de apă­rare se limitează însă la ajuto­rul reciproc, pe care cele trei ţări şi-l făgăduesc în negocie­rile lor cu beligeranţii, relative la această chestiune. Un ultim deziderat încheie comunicatul oficial. Ţările nor­dice vor saluta toate sforţările ce se vor face pentru începerea unor negocieri între belige­ranţi, menite să ducă la o pace dreaptă şi trainică. laela de solidaritate ,nu mai este afirmată ca altădată in reuniunile Statelor nordice. Se menţine între ele numai acel paralelism politic întemeiat pe asemănarea dintre poziţiile lor de neutri şi pe comunitatea lor de interese. Singurul lucru pozitiv afirmat în comu­nicatul de la Copenhaga este deci colaborarea lor diploma­tică spre a-şi susţinea prin ne­gocieri punctul de vedere faţă de metodele actuale ale răz­boiului maritim. Ce sorţi de izbândă pot avea dorinţele exprimate la Copen­haga de reprezentanţii politic I cei oficiale a Suediei, Norvegiei­­ şi Danemarcei ? Fără îndoială puţini. Resta­bilirea păcii generale nu poate fi încă socotită ca o înfăp­tuire a viitorului apropiat. Speranţa de a vedea o Finlan­­dă deplin independentă în stare de pace cu Sovietele „cât mai curând posibil“ nu pare nici ea conformă cu logica situaţiei de astăzi. Nu se vede cum Uniunea Sovietică ar înceta un războiu destinat să-i asigure în Baltica de Nord situaţia strategică precisă arătată de d. Molotov în expunerea sa din Noembrie asupra negocierilor cu Finlanda, nici cum această din urmă ţară, care luptă cu atâta curaj pentru indepen­denţa ei, ar ceda azi, după trei luni de rezistenţă îndârjită, într’un moment când asistenţa ei începe să se organizeze, ceeace n’a cedat când necu­noscuta primejdiei o putea face să prefere o linişte umilitoare unui războiu fără cruţare şi când se afla singură în faţa u­­riaşei ei vecine. S’ar putea, precum se spune, ca dorinţa exprimată la Copenhaga să fie un apel la mediaţie. Ar fi prea de­vreme ca să ne pronunţăm asupra lui fără să-i cunoaştem origina şi fără să fim infor­maţi, în cazul când vestea ar rm­.r.ff. r/ tVtCTIt'­VJl sau fără știrea Finlandei. Se poate conchide că în urma conferinţei de la Copen­haga atitudinea Statelor nor­dice a rămas neschimbată. Dar neutralitatea nu este decât în principiu rezultatul unei hotă­rîri unilaterale. In practică ea este rezultanta raporturilor dintre neutri şi beligeranţi şi în această privinţă situaţia ţărilor nordice apare din ce în ce mai grea. Pe de o parte răz­boiul submarin german le pri­­cinueşte pierderi tot mai mari. Pe de altă parte la Londra şi la Paris li se face imputarea că observă o neutralitate pa­sivă şi că nu fac nimic spre a-şi apăra poziţia şi dreptu­rile de neutri. In cuvântarea sa de la Bir­mingham d. Chamberlain a re­cunoscut cu sinceritate că în cazul Altmark, bastimentele britanice au comis o violare — de natură mai mult tehnică — a neutralităţii apelor terito­riale norvegiene fără a cauza pierderi de vieţi sau proprie­tăţi neutre. Dar această viola­re a fost motivată de pasivita­tea Norvegiei, care s’a tradus printr’un avantaj făcut adver­sarului. Raporturile dintre un neutru şi un beligerant nu pot fi indiferente celuilalt belige­rant, iar protestările şi nego­cierile diplomatice nu au va­loare decât dacă Statul neutru este decis să se apere în cazul când ele rămân fără urmare. Intr’o situaţie din ce în ce mai grea, Statele nordice au menţinut deci la Copenhaga punctul lor de vedere juridic. Pentru beligeranţi punctele de vedere realiste politic şi strate­gic sunt însă astăzi cele care cântăresc mai greu în cumpă­na războiului. Evenimentele politice sau militare trebue urmărite cu atenţie : în Finlanda, în Marea Nordului şi Atlantic, în Ocea­nul Antic, unde, de câteva zile se vorbeşte despre posibilitatea unor lupte navale. Ele pot schimba sau influenţa, în chip neaşteptat, echilibrul nestator­nic astăzi al Nordului euro­pean, în cea mai nesigură situ­aţie, pe care acesta a cuno­scut-o de la începutul răz­boiului. Senatul statului New-York a cerut o lege prin care să se interzică preşedin­ţilor Statelor­­ Unite să-şi pună candidatura a­ 3-a oară. Intre Marea Britanie şi Japonia s-a ajuns la un acord in chestia incidentului „Asama Maru.“ Marinarii germani capturaţi vor fi restituiţi Japoniei Agenţia polonă „Pat“ din Paris anunţă că germanii au confiscat proprietăţile agricole şi silvice particu­lare din Polonia ocupată. (Citiţi telegramele în corpul ziarului). S’A PRĂBUŞIT PODEAUA UNEI CAPELE IN CARE SE AFLAU COSCIUGELE CU CADAVRELE A 21 DE NAUFRAGIAŢI Vigo, 27 (Rador). — Un bac cu 21 de persoane a naufra­giat în apropiere de capul Harnosa şi toţi cei aflaţi pe bord au pierit. Cadavrele lor au fost tran­sportate în comuna San Jen­­go, unde au fost depuse într’o capelă. Azi noapte, podeaua cape­lei s’a prăbușit cu toate coș­ciugele. Patru persane, cari priveghiau au fost grav ră- I nite. IN FINLANDA Intr’un sat finlandez pe unde a trecut aviaţia inamică EXEMPLARUL IR România S le! " în străinătate 6 lei Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G­le P. T. T. Nr. 24.464/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 COMENTARII FRANCEZE ASUPRA CĂLĂTORIEI D-LUI SUMNER WELLES IN EUROPA Prin telefon de la corespondentul nostru din Paris Paris, 27. — Se urmăreşte la Paris, cu toată atenţia cuvenită, călătoria d-lui Sumner Welles în Europa. Dar contrariu Berli­nului, care face mare zarvă în jurul acestei călătorii şi vede in ea posibilitatea de a o folosi pen­tru el însuşi, la Paris nu se con­sideră că mesagerul preşedinte­lui Roosevelt ar putea aduce în America altceva de­cât infor­­maţiuni concrete. In această privinţă, informa­ţiile pe care d. Sumner Welles le-a obţinut la Roma trebue să fie destul de clare spre a putea avea o idee despre ce va găsi la Berlin. Nicio informaţie oficială n’a relevat de fapt cele ce s’au pe­trecut în cursul întrevederilor pe care d. Sumner Welles le-a avut cu d. Mussolini. După unele informaţii sosite la Paris, s’ar părea că d. Wel­les a putut afla la Roma că Italia consideră că origina rău­lui de care suferă lumea este tratatul dela Versailles care a făcut învinşi şi învingători şi că deci pentru a face să dispară efectul trebue înlăturată cauza, adică înlăturat tratatul dela Versailles şi să nu mai existe nici învinşi şi nici învingători. In acelaş timp s’ar mai fi a­­dăugat că părerea Italiei este că bogăţiile lumii trebue să fie distribuite in mod echitabil în­tre toţi. Cercurile pariziene consideră că dacă aceste informaţii se confirmă, ele se apropie de mo­dul de a vedea al Germaniei. Pe de altă parte se mai remarcă în cercurile pariziene că există o identitate de aprecieri între Berlin şi Roma şi în ce priveş­te comunicatul statelor scandi­nave care şi-au exprimat do­rinţa de a vedea realizându-se o pace rapidă. Cercurile franceze văd în acest paralelism o accen­tuare a solidarităţii italo-ger­­mane care se manifestă tocmai în momentul când d. Welles so­seşte în Europa şi pe care în­suşi d. Hitler a ţinut să o preci­zeze cu prilejul discursului din urmă rostit la Muenchen. Cercu­rile franceze subliniază aceste fapte şi trag concluziunea că ele ar dovedi voinţa d-lor Mus­solini şi Hitler de a convinge pe d. Welles şi opinia publică ame­ricană de necesităţile unei păci rapide. S’ar putea să fie şi o dovadă­ că raporturile­ germano-­ sovietice au slăbit. Dar această ipoteză nu se crede probabilă. De altfel d. Hitler a vorbit la Muenchen nu numai de amici­ţia italiană dar şi de legăturile cu Rusia Sovietică. De altfel e­­xistă o dovadă sigură de strân­sa legătură intre Germania şi Soviete în faptul că propagan­da celor două ţări formează un bloc. Astfel postul de radio „Hu­­manité“ care transmite procla­maţiile comuniste în limba franceză par să fie instalate la sud de Pădurea Neagră la câţi­va kilometri de Băle. Transmi­siunile se fac pe trei lungimi de undă de posturile Zeecen şi Nauen din Germania şi Lenin­grad în Uniunea Sovietică. Este cunoscută politica pe care o urmează Italia în Bal­cani și care a făcut o atât de bună impresie, anume politica de a feri regiunea sud-est eu­ropeană de posibilitatea unei incursiuni comuniste. G. P. D. SUMNER WELLES PE PE FRONTUL DE VEST. Niciun eveniment important. FRONTUL FINO-SOVIETIC: ------ Ruşii continuă să atace în vestul istmu­lui Careliei. Finlandezii au respins numerose atacuri sovietice în alte sectoare, făcând o în­semnată pradă. In re­giunea Petsamo, ruşii au început din nou să atace, silind pe finlan­dezi să se retragă. PE MARE: ------ Vas german captu­rat de englezi şi un vas suedez capturat de germani. Alte vase bri­tanice şi neutre scu­fundate. ---- Un submarin ger­man scufundat de un torpilor francez. IN AER: — Avioane germane deasupra Parisului şi raiduri ale avioanelor britanice deasupra te­ritoriului german. En­glezii au doborât două avioane germane iar un avion britanic a fost doborât de ger­mani. BONURILE DE ÎNZESTRARE ÎNSEAMNĂ o investire ideală, de fructuoasă RENTABILITATE §I DESĂVÂRŞITĂ SIGURANŢĂ Mr. 59 Tineri 1 Martie 194­­14 Pagini P 1111 DIRECTOR SI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU 1 IN ANGLIA Prima zi de câmp a unui corp de ofiţeri englezi care se an­trenează asm STATELE NORDICE SUNT OBIECTUL UNOR VII DISCUŢII LA BERLIN CERCURILE NEUTRE CRED CĂ IN CURÂND SE VOR PRODUCE EVENIMENTE IMPORTANTE Prin telefon de la corespondentul nostru din Berlin Berlin. 27. — Privita prin prisma Berlinului, situaţia răz­boiului în domeniul luptei po­litice este caracterizată prin faptul că statele neutre joacă din ce în ce un rol mai mare. Având în vedere că statele nordice sunt obiectul celor mai aprigi discuţii, nu este de mi­rare că cercurile neutre din Berlin se­­ cred îndreptă f­­ic a presupune că in regiunile nor­dice europene se vor produce în curând evenimente care vor modifica foarte mult aspectul neobişnuit de până acum al răz­boiului. In legătură cu ştirile repetate despre prezenţa unor unităţi na­vale britanice în Atlanticul de Nord şi în faţa portului Mur­mansk, a produs la Berlin o deosebită senzaţie vestea despre un incident petrecut pe coasta de Nord a Norvegiei, care s’ar fi terminat cu eşuarea pe mal a două vase de comerţ germane. Această ştire a fost categoric desminţită de cercurile compe­tente germane, astfel că n’a pu­tut influenţa asupra modului cum e judecată la Berlin situa­ţia generală. In schimb, limbajul adoptat până acum la Berlin faţă de Norvegia, a înrgistrat o profun­dă schimbare. In locul satisfac­ţiei manifestate pentru atitudi­nea pe care Norvegia a avut-o în cazul „Altmark“, se exprimă azi, la Berlin, critici serioase împotriva acestui stat. Acest fapt s’a produs în urma ulti­mului răspuns al Norvegiei a­­dresat Angliei, răspuns care —­ după părerile germane — nu mai manifestă acelaș ton ener­gic ca prima notă de protest tri­misă la Londra. Criticile ce se fac în cercurile marcante ale mi­­nisterului de externe german, privesc atitudinea d-lui Kohl, ministrul de externe norvegian, care a produs impresia la Ber­lin că se scuză în mod direct faţă de Londra şi anume într’o chestiune in care — după pă­rerile germane — Norvegia ar trebui să figureze ca acuzatoa­re. Mai mult chiar, „Berliner Börsenzeitung“, organul ministe­rului de externe german, se în­treabă dacă la Oslo există pă­rerea că o situaţie de drept se schimbă imediat ce oamenii de stat britanici ar anunţa că „do­resc o schimbare a situaţiei po­litice şi militare in sensul unei extinderi a teatrului de război“. Nu mai puţin caracteristic pentru schimbarea atmosferei de la Berlin este faptul că se vorbeşte „de o slugărnicie care nu mai poate fi compatibilă cu obligaţiile neutrilor“, cuvinte ce nu sunt adresate numai Norve­giei, ci şi altor state nautre, al căror nume însă, nu este in­dicat. De asemenea, la Berlin se con­stată în ultimele zile din ce în ce mai mult că statele neutre vor să argumenteze împreună cu Anglia, împotriva Germaniei. Această părere se datorește fap­tului că atât Norvegia cât şi ce­lelalte state scandinave continuă să se plângă de metodele răz­boiului submarin german. In a­­celaş timp se constată la Berlin că statele neutre se complac în situaţia de a suporta capriciile Angliei. Din cauza acestui fapt, se fac aluzii că Germania va şti să treacă la contra-acţiuni. LA BERLIN CIRCULĂ SVONUL CĂ GERMANIA VA MIJLOCI INTRE RUSIA ŞI FINLANDA Prin telefon de la corespondentul nostru din Berlin Borlin, 27. — In urma comu­nicatului asupra conferinţei de la Copenhaga şi a modului cum a fost redactat conţinutul acestui comunicat, au început să circule la Berlin din nou svonuri asupra posibilităţii unei mijlociri a Ger­maniei între Rusia şi Finlanda. Chiar şi un ziar german, anu­me „Frankfurter Zeitung” spune că „posibilitatea unei rezolvări paşnice a conflictului ruso-fin­­landez ar fi acum mai mare, de­­oarece succesele ruseşti din ul­­timele trei săptămâni ar fi putut pregăti terenul pentru reluarea tratativelor”. Cercurile competente germane însă, se îndepărtează în mod ca­tegoric de părerile că posibilita­tea unei mijlociri a Germaniei ar fi acum mai mare ca altădată, britanici a­u identificat, în repe­tate rânduri, greşit localităţile germane deasupra cărora au sbu­­rat. Se adaugă deasemenea că sborurile avioanelor britanice au fost executate la înălţimi mari, astfel că nu au avut niciun efect şi deci nu li se acordă nicio im­portanţă în Germania IN LEGĂTURĂ CU SBORURILE AVIAŢIEI BRITANICE DEASUPRA GERMANIEI Berlin, 27. ■— Cercurile compe­tente germane nu fac declaraţii amănunţite în legătură cu dife­ritele ştiri că avioanele britanice au executat mai multe sboruri deasupra Germaniei, printre cari şi unele deasupra Berlinului. Se dau numai diferite exem­ple din cari reiese că aviatorii COLOANA TRAIANA de EM. PANAITESCU directorul Şcolii Române din Roma Roma, Februarie 1910 In „Buletinul Arheologic Şi Numismatic“ din Universul de la 30 Ianuarie d. Const. Moisil publică un articol: Columna lui Traia­n. Autorul aminteşte că „pro­­ectul reproducerii columnei lui Traian pentru capitala Româ­­niei“ a fost reluat la­ anumite momente ale mişcării noastre naţionale, „dar până astăzi el n’a putut fi realizat“ şi crede că ar fi mai util să reproducem reliefurile coloanei. De când sunt directorul Şcolii Române din Roma, una dintre preocupările mele cele mai stăruitoare a fost aceea de a reuşi să văd coloana împăratu­­lui in capitala ţării noastre. Am adunat date şi informaţii, am făcut studiile pregătitoare şi am înaintat diferite memorii şi rapoarte. Am întâmpinat a­­proape totdeauna mare entusi­­asm retoric, numai rareori înţe­legere serioasă pentru realizare. In primăvara anului trecut, chestiunea a fost cunoscută de M. S. Regele Carol al II-lea şi decisi­unea a fost luată. Am pri­­mit însărcinarea şi mijloacele necesare de a proceda la execu­tarea lucrării conform propu­nerilor făcute in memoriul meu din 2 Februarie 1939. In raportul din 16 Mai 1939, suu­­nu­trvit înştiinţa Academia Română că lucrările au fost în­­cepute. Prevederile pentru exe­cutarea basoreliefurilor aveau un termen de 18 luni; vor fi însă terminate în 12 luni. Au fost executate până acum 90 de basoreliefuri şi mai rămân de lucrat încă 35. Actualmente duc tratativele cuvenite spre a putea proceda la lucrările pentru reproducerea bazei coloanei. Reproducerea integrală a ba­zei coloanei traiane va fi făcu­tă întâia dată de noi şi pentru noi. Reproducerile în ghips, fă­cute de către Napoleon al V-lea, nu au avut în vedere baza co­­roanei, iar admirabilele repro­duceri în ciment armat din gră­dinile Vaticanului, făcute la dorinţa şi sub continua grijă a Papei Pius al XI-lea, nu cu­prind decât o singură lăture a bazei, aceea cu inscripţia. Pentru ca opera să fie cât mai desăvârşită, voi adăuga şi reproducerea busturilor şi sta­­tuile de Daci aflătoare în mu­zeele din Roma, Napoli şi Flo­renţa, cum şi o reconstituire, la o scară potrivită pentru un mu­zeu, a forului împăratului Tra­ian, împreună cu Mercato di Traiano. Cum spaţiile muzeelor de la­­Continuare in pag. 2-a) i.

Next