Universul, aprilie 1940 (Anul 57, nr. 90-104)
1940-04-01 / nr. 90
f % Sinucidere Croitorul Nae Sofronescu, în vârstă de 48 ani, pe când se afla .Vineri la locuinţa sa din str. Adiator Vasile nr. 4, şi i-a pus capăt zilelor, trăgându-şi un glonte de revolver în inimă. Motivul disperatului gest este de ordin sentimental. Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrul sinucigașului a fost transportat la „Institutul medico-legal“. Furturi Traminer . . . „ Pinot gris............... . SPECIALITĂȚI Fetească dessert 0.7 litri Lei 60 Tămăioasă (Ott.) „ ,, 65 Ambrosi Privat . „ „ 85 Perla de Târnava „ „ ,, 125 Ambrosi Imperial..............200 l de 10.000 lei, pe care-l avea expus pe zid, în faţa magazinului. Camionarul Gh. Topor, din str. Crişana I nr. 5, a reclamat circ. 7 poliţieneşti, că i să furat din grajd un cal şi o iapă. Bănueşte ca autori ai furtului pe nişte ţigani pe cari i-a văzut în cursul zilei prin prejurul grajdului. Moartea victimei unui accident de circulaţie Am relatat că în timp ce căruţa de pâine cu nr. 688, aparţinând brutăriei comerciantului S. Ardeleanu dinstr. Laborator nr. 100, mergea pe şoseaua Mihai Bravu, a fost tamponată de un vagon de tramvai de pe linia 26, condus de vatmanul Ion Butilă, în dreptul străzii Eristorului. Din cauza ciocnirii, conducătorul căruţii, distribuitorul Clh. Poteraş, fiind aruncat jos de pe capră, s-a lovit, în cădere, cu capul de pavaj, alegându-se cu fractura bazei craniului. A fost internat de „Salvare" la spitalul Colentina, unde a încetat ori din viaţă. Rectificare Suntem rugaţi că arătăm că, greşit ni s’a indicat că, unul din adăposturile de vagabonzi, recent descoperit de poliţie, se afla în şoseaua Mihai Bravu nr. 107. La această adresă locueşte d. I. Dumitrescu, cerealist, în vreme ce, așa zisa „bombă“ se află la nr. 7 pe sus zisa stradă. O SURPRIZĂ CARE IMPRESIONEAZĂ PLĂCUT CUNOSCUȚII DV. ESTE UN VIN FIN DE Târnava Dr. AMBROSIGRASĂ DE TÂRNAVA 0.7 Kgr. LEI 28 VINURI DE MASĂ © VINURI DESSERT IVin d® masă..................Lei 16 Riesling . . . 0.7 litri Lei 43 fetească Regală „Vin vechi de Târnava I Vin vechi de Târnava 11 Riesling....................... Fetească.................. Fetească Regală . . .Pinot gris Tămâioasă (M. Ottone!) Fetească vin superior Pinot gris vin superior 18 20 24 26 27 28 30 32 37 Cabernet VINURI ROŞII 0.7 litri Lei 32 Pinot noir . . . 1 kgr. Lei 30 Vin vechi negru ... 1 kgr. Lei 22 w Vin vechi negru ... 1 kgr. Lei II Ambrosi CALEA VICTORIEI 122 INTRAREA PRIN STR. PIAŢA AMZEI TELEFON 496-56 * SERVIM LA DOMICILIU „FRANC®ROMÂNĂ“ S. A. de Asigurări Generale București, Griviţei 23 acordă ABONAŢILOR „UNIVERSULUI“ PREMII DIN OFICIU în numerar şi lozuri ale loteriei Statului. Cadouri în obiecte. Despăgubiri moştenitorilor oricare ar fi vârsta abonatului. Trageri generale lunare şi speciale. O mare tragere festivă pentru aniversarea a 10 ani de la înfiinţarea secţiunii „UNIVERSUL“ a Societăţii. Asigurări pe o durată de plată foarte scurtă. Vechii asiguraţi pot beneficia şi ei de aceste avantaje — CEREŢI LAMURIRI^ŞI PROSPECTE^— Câmplifin Capitală D. S. Căuş, patron-croitor, din calea Victoriei nr. 202, a reclamat circumscripţiei 3 poliţieneşti, că i s’au furat din magazin, trei bucăţi de stofă în valoare totală de 12.000 lei. Bănueşte pe două necunoscute cari au fost în magazin şi care au examinat nişte eşantioane. Muncitoarea Nenţ Mihai, din str. Tudor Ştefan nr. 13, a reclamat circumscripţiei 7 de poliţie că o prietenă a sa, anume Juliana Sass, de fel din Sovata (jud. Mure), pe care o găzduia de câteva zile, a dispărut, — în lipsa ei de acasă, — furându-i suma de 3000 lei. — D-na Eufrosina Kehaioglu, proprietara magazinului de obiecte de artă şi covoare din str. Alex. Lahovari nr. 25, a reclamat circ. 3 de poliţie că, din faţa magazinului i s’a furat un covor persan de doi metri în valoare TOh m ♦ .............................. 45 47 50 Pe urmele lui Ion Creangă în numărul 14, de Sâmbătă 30 Martie, al revistei „Universul literar“, d. NICOLAE ROŞU publică articolul „PE URMELE LUI ION CREANGĂ“, foarte interesant prin informaţiile culese direct din Humuleşti, satul povestitorului moldovean. Mai colaborează în acelaş număr al revistei, d-nii: MIRCEA ELIADE, RADU GYR, G. C. NICOLESCU, STEFAN STANESCU, COCA FARAGO, MIHAIL STRAJE, TEODOR SCARLAT. Pagina TEATRULUI critică și informativă, este scrisa de : V. MAXIMILIAN, Victor Popescu, Adriana Kiselef, Romeo Alexandrescu, Traian Lalescu, Gh. Soare. Revista publică la „CORESPONDENŢA NOASTRA“ numeroase manuscrise ale debutanţilor. Mai iscălesc cronici, poezii şi nuvele, d-nii : George Fonea, Horia Niţulescu, George Meniuc, Ştefan Baciu, C. I. Murgescu, N. Busuioceanu, Mircea Mateescu, Paul Miracovici, Titus Pârvulescu, Pascal N. Marco, R. Donici și Comstantin Fântâneru. I Citiți: UNIVERSUL LITERAR UNIVERSUL DUMINICA, 31 MARTIE Ortodox : f Duminica Sfintei Cruci. Sf. Martir Apatie Episcopul Garagreilor (f 373). Catolic : f Quasimodo. Sfânta Balbina Fecioara. Protestant : f Quasimodo. Evreesc : 21 Waadar 5700. Mahomedan : 21 Safar 1359. # Răsăritul soarelui 6.2, apusul soarelui 18.40- (ĂLaxllo DUMINICA, 31 MARTIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 13 kw. 9.30: Ora Religioasă: I. Clopote ; II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie; III. Predică de Pr. Marin Ionescu. 11.30: Concertul Societăţii Române de Radiodifuziune, Orchestra simfonică Radio, dirij. de TU. Rogalski, (Transmisie de la Ateneul Român), Mormântul lui Couperin. de Ravel, Concert în re minor pen- tru pian și orchestră, de Mozart I (solistă d-ra Rodica Soutzo). Pau- ză: Primăvara, simfonie de Darius Milhaud; Rapsodia spaniolă de Ravel. 13 : Ora ; Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.03: Orchestra Grigoraş Dinicu; Arii naţionale; Din visul meu frumos nimic n’a mai rămas, vals de I Raţiu; Cântec de leagăn de Gotdard. 13.20 : Ora ; Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.30 : Continuarea concertului Orchestrei Grigoraş Dinicu: Aur şi argint, vals de Lehar; Am plâns de mult odată, tango de N. Răducu; Mi-eşti dragă de Leon şi Vine lelea pe colnic; Ca să te întâlnesc la lumina lunii de Scotto ; Ţara mea şi mândra mea, de Vasilescu; Arii naţionale. 14 ; Radio-jurnal 14.20 : Continuarea concertului Orchestrei Grigoraş Dinicu; Tot ! Parisul, vals de Waldteufel; La căsuţa de sub paltin de Sbârcea; Soldaţelu lui tăticu de Vasilescu; Ay, Ay, Ay de Perez; O singură zi, tango de Sandu Feraru; Arii naţionale. 14.50: Radiofonice; Publicaţii ; Varietăţi. 15 : Veşti şi sfaturi agricole. 15.15 : Ora Satului: I. Pr. Grigore Popescu: Ţară şi Credinţă; II. Cântece şi jocuri din Ardeal, voce: Ilie Micu, acompaniat de Orchestra Nicu Predescu; III. Gazeta Sătenilor de Valeriu Măgureanu. 16.15: Jurnal Premilitar. 16.30: Muzică variată (discuri); Marşul militar din „Suita Algeriană“ de Saint-Saëns (Orch. simf. dirij. de Piero Cappola); Dans suedez No. 1 şi 2 de Graener; Selecţiuni din opera „Miracolul“ de Humperdink (orch. simf. din Londra) ; Mică suită de concert de Coleridge Taylor (Orch. simf. din Izandra, dirij. de Sargent); Kreisleriana de Fritz Kreisler (arch. Simf. din Mineapolis, dirij. de Eugene Ormandy). 17.15 . Ora „Muncă şi Voe Bună“: I. Sufletul unei legi de Ştefan Christoiu; II. Roland Fill, inventatorul mărcii poştale, scenariu radiofonic de T. Erudiu; III. Muzică vocală, d-na Natalia Stroescu ; IV. Doi muncitori stau de vorbă despre : „Calul putere’’; V. Jurnalul muncitorului. 18.15 : Ora. Mersul vremii. 18.17: Fanfara Regimentului de gardă „Mihai Viteazul”, cond. de Căpitan Giugariu; Marşul Reg. de Gardă „Mihai Viteazul” de Scheletty; Invitaţie la vals de Weber ; Uvertură la „Fra Diavolo“ de Auber; Potpuriu naţional de cântece româneşti de Popovici; Suita orientală de Fr. Popy; Credinţa camaraderească, marş de A. Bahre, 19 . Săptămâna. 19.15: Corul Căminului Asisten-ţei Universitare „Regele Carol II”, cond. de Ion Marian; Fie-ţi Regele icoană de Mihăilescu-Tescani (pian: D-ra Virginia Condiescu); Hâdai din Bihor de Ion Marian; In poe- niţă de George Dangă; Arcaşul dea Ion Vidu (solist: Tică Grigorescu); Bitoleanca de Radu Botez (pian: D-ra Virginia Condiescu) ; Sbori mândre de A. Bena; Zamfira de George Danga; Ţiganii de Fopescu-Runcu (solist: Tică Grigorescu); Sârbă’n căruţă de George Danga ; Graiul Neamului de Titus Cerne. 19.45: Iaşii primăvara, (conferinţă) . 20.05: Petre Munteanu (voce) ; Cântece de primăvară: Primăvara de Tirindelli; Vis de primăvară de Schubert; Amurg de primăvară de Brahms; Primăvara de Grieg; Primăvara peste un an de Hugo Wolf; Serenada primăverii de Donizetti 20.25; D-ra Constanţa Bădescu (voce): Pom înflorit de Marchner; Flori de primăvară de Fleischman; Privighetoare de Alabieff; Pasărea în pădure de Taubert. 21. TEATRU : „ROMEO Şi JULIETA“ de W. Shakespeare, adaptare radiofonică de Victor Burabeşti. Distribuţia : Julieta: Aura Buzescu; Romeo: N. Brancomir ; Doica: Sonia Cluceru; Părintele Laurenţiu: N. Soreanu ; Prinţul Veronel: Dem. Psatta; Montechin: C. Economu; Capoletto: C. Brădescu; Paris : Emil Botta; Tibald : I. Anastasia; Bonvolio: M. Zirra; Un servitor: Al. Mitric; Mama Julietei: Silvia Colberti. Regia artistică: Victor Bumbești. Regia : technică: Alex. Lohan. 22.10: Radio-jurnal (n). Rezultatele sportive. 22.30: „Muzica Străzii” — scenetă radiofonică de Horia Furtună. Distribuţia : l.ia : Lia C-tinescu-Botez; Ady : Adela Vintilă; Ghiţă; Gheorghe Ştefănescu; Ion; Ion Muşatescu. 23—24: Muzică de dans (discuri)Bumbă de Bochmann; Ghitara mea, tango de Orlandis şi Să-ţi vorbesc de dragoste, slowfox de Sussain (voce : Fernacno Orlandis); Fox de Cahn şi Fox de Tominn; Carioca de Serrano şi Rumba de Blanc (voce: Roşită Serrano) ; Slowfox de Loesser; Tango de Meisel şi Vals englez de Grothe ; Rumba de Scarpenter şi Rumba de Cascata; Vals de Melicbar şi Vals de Kreuder (voce: Eric Helgar); Tansio de Plesov şi Tango de Plato; Conga de Romane şi Conga de Caile. RADIO-CHISINAU 212,6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 9.45. Ora religioasă: I. Serviciul religios transmis de la Catedrala Metropolitană din Chişinău; H. Predică de părintele iconom stavrofor Nicola Grosu. 14. Ora. Concert de prânz, d-ra Elisette Deliamy, diseuză cu orchestra restaurantului Londra, din Chişinău; Fascinaţie, de Vasilescu; De la mine la Ploeşti, de Mişu Constantinescu; Te las cu bine, de Vasilescu; Aoleu, cine mi-ai fost matale de Constantinescu: O mia bella Florentina, de Vasilescu: Soldăţeiu lui tăticu, de Vasilescu. 14.30; Radio-jurnal. 14.45; Muzică uşoară şi de dans (discuri) : Două melodii de Rixner; Două melodii de Bruns; Polca şi Vals musette de Steurs; „Tino Rossi’, vals şi Tango de Bianco ; Foxtrot de Lilly şi Foxtrot de Power. 15.15: închiderea emisiunii de prânz. 21 : Ora. Concert. 21.20: Grigoraş Dinicu (discuri): Allegretto de Boccherini-Kreisler şi Serenadă de Moszkowski: Mică conversaţie, vals de Achi Albi. 21.30: Orchestra de mandoline „Basarabia”: Cavalcada amazoanelor, marş de Ritter; Nunta vântului de Hball; Moment muzical de Schubert; Gavotă păpuşoi, de Stolz; Polca mandolinei de Mazzacapo; Uvertură la o comedie de Keler-Bela; Dans ţărănesc de Dumitrescu. 22. Radio-juranl. 22.15; Muzică uşoară şi de dans (discuri): Foxtrot de Colocchio şi Foxtrot de Reser; Umbră şi lumină, tango de Renzo şi Adio Neapoli, tango de Murzilii; Potpuriu de şlagăre din filme; Vals creol de Carrera şi Tango mexican de Mateo; Rumba habanera de Rimac şi Tango de Serato; Vals de Kalman şi Vals din „Eva” de Lehar; Carioca de Leur şi Carioca, fox de Bochmann. 23. Închiderea emisiunii. BUDAPESTA. 549.5 m. 516 kHz. 120 kw. — 20.25. Recital de pian. 20.55. Sport. 31. Teatru radiofonic. 22.40. Informaţiuni în ungară, slovacă şi ruteană. 23.10. Jazz. 24. Inf. în germană ,italiană, engleză şi franceză. 0.20. Orchestră de țigani. 1.05. Inf. VIENA, 504,8 m. 592 kHz. l00 kw. — 21. Inf. în germană. 21.15. Concert de muzică rusească. 23. Inf. în germană. Orchestră de dans 23.45. Inf. în română. 1. Inf. în germană. 1.10. Concert nocturn. ROMA, 420,8 m. 713 kHz. — 20.15. Plăci. 20.35. Sport. 21 Ora, Int., Radiojurnal. 21.20. Conf. 21.20. Orchestră de dans. 22. „Trubadurul”, operă de Verdi. După operă muzică de dans. LUNI, 1 APRILIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 12 . Ora. Cota Dunării şi a barei Sulina. Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Orchestra Victor Predescu, voce: Ion Luican; Visul dragostei, vals de Covadiio; Ai plecat, romanţă de Dendrino şi Soldăţeiu lui tăticu, cântec românesc de Mişu Constantinescu (voce: Ion Luican); Valsul şi cântecul vesel din filmul „Cei trei Muşchetari“ de Sam Pokrass: ’ Draga mea, tango de Ion Lurian şi Mă duc mamă militar, cântec românesc de Tudorel Şerbănescu (voce: Ion Luican); Pentru tine de Boulanger şi Vals capriciu de Covadio; Unde-i mama să mă vadă şi Mândro hai în raniţă, cântece româneşti de Dendrino (voce: Ion Luican); Gavota de Gossec şi Menuet de Mozart; Ştii tu ce am visat mămica, melodie de Roman şi O, Ştefanie !, blues de Mişu Constantinescu (voce : Ion Luican) ; Arii româneşti. 13.20 : Ora ; SPECTACOLE; Ştiri artistice şi culturale. 13.30: Valsurile primăverii (disc.); Glasuri de primăvară, vals de Johann Strauss (voce: Ema Sack) ; Bucuria pădurii, vals; Rândunelele satului, vals de Josef Strauss; Vis de primăvară, vals de Johann Strauss; Ploaie de aur, vals de Waldteufel; Povestiri din pădurea vieneză, vals de Johann Strauss. 14: Radio-jurnal, 14.20: D-na Maria Tănase (voce, acomp. de taraf): Cântece vesele ! Chiticile ; Trandafiraş înflorit ! Dar’ar Dumnezeu să mor; Primăvară; Primăvară ia zăpada de pe afară; Câte flori pe Izan sus ; Iar Tismana; Pe vale ţaţo, pe vale; Dor, dor şi iar dor. 14.40 : Orchestra Fânică Luca : In zadar în larga lume, romanţă de Cavadia şi Hora lui Marin Nebunu; Doina oltenească şi Ciocârlia; S’aude clopotul la Schit. Crizantema şi Hora Romilor; Arii naţionale. 15 : Radiofonice; Publicaţii; Varietăţi. RADIO ROMANIA 19 : Ora; Mersul vremii. 19.02 : Cronica literară 19.17: Păsările în pădure (disc.); Pasărea în pădure de Taubert şi Privighetoarea de Alabieff (voce Adela Kern); Idila în pădure de Esslinger şi Pustnicul de Schmalstich; In pădure, cor de Schumann şi Privighetoarea de Mendelssohn; Murmurul pădurii din „Siegfried“ de Richard Wagner (Orch. Operei de Stat din Berlin, dirij. de Leo Bloch). 19.50: Radio-jurnal in limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20: Medalioane filosofice; Jean Marie Guyau, de Prof. Ion Petrovich 20.20 : Concert de muzică de dans oferit de casa de parfumerie „RICHARD HUDNUT“ — Jazzul Melody, cond. de Steve Bernard; voce: D-ra Sophie Gregor. 20.45. Radio-jurnal (I). 21 . Figuri de compozitori: MAURICE RAVEL. Prezentare muzicală. I. Cuvânt explicativ. II. Exemplificări muzicale (disc.): Valsuri nobile şi sentimentale (Orchestra Conserv, dirij. de P. Coppola); Undina solo pian: Walter Gitseking); Pavană pentru o infantă defunctă şi Copilul şi vrăjile (Orch. simf. dirij. de Piero Coppola); Jocuri de apă (pian: Maria Thereza Brazeau); Concertul pentru mâna stângă, pian şi orchestră (solist: Jacqueline Blanchard şi orch. filarm. din Paris, dirij. de Ch Minich); Bolero (Orch. simf. din Amsterdam dir. de Mengelberg). 22.10: Radio-jurnal (II); Sport, 22.30: Cântece păstoreşti — Alexandru Grozuţă (voce); Brediceanu: a) Foaie verde foi de nuc; b) Dragi îmi sunt oile, dragi; c) Mioriţa; Ciobănaşul de S. Nicolescu ; Ciobănaş de la miori de Kiriac ; Ciobănaşul de V. Buică. 22.50 : Muzică de J. S. Bach (discuri); Mulţumeşte-te (Corul din Dresda); Concertul italian (Orch filarm. din Berlin, dirij. de Schmidt- Isserstedt); Cor final din Motetul pentru două coruri (Corul Bisericii Sf. Toma din Leipzig); Chaconne (Orch. filarm. din Fnadelfia, dirij. de Stokowski); „Kirie“ din „Missa în si minor” (Orch. filarm. din Londra, dirij. de Albert Coates). 23.45: jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, engleză şi italiană. RADIO CHIŞINĂU 212,6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 11 . Ora. Concert de prânz. Muzică românească (discuri); Leana mea (Orchestra Grigoraş Dinicu) ; S’ar fi bătut Dumnezeu şi Neghinuţă neagră (voce: Maria Tănase); Ursitoare, ursitoare (voce: Fânică Luca); Şapte săptămâni din post şi Cântec lung oltenesc (voce: Ioana Zlătaru); Mai ţii minte puică bine (voce: Marin Tudor); Sârba oltenească (solo naj: Fănică Luca). 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Muzică distractivă (disc.); Adio venezia, tango barcarolă de Schmidseder şi Cântăreţul din Neapoli de Winkler (voce: Eric Helgar) ; Cafea la Viena, tango de Vacek şi Vals de Hans May ; Rumba de Roig şi Cântec popular american de Trommer; Melodie de Bochmann şi Melodie de Schwenn; Foxtrot bavarez de Schmidseder şi Polca de Glahe. 15.15: închiderea emisiunii de prânz. 21 : Ora; Concert de seară—D-ra Iulia Voloc (voce): Cântece populare; Sărmana inima mea; Pădure, spre pădure; Auzit-am, mândro, eu ; Cântec de pahar; Chira, badei, Chiră; Mărită-te, mândra mea ; Dragostea de unde ’ncepe ; Bărbatul care-i urât. 21.20: Muzică exotică (discuri) : Schiţe caucaziene de Ippolitow Iwanow (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Hans Bund); Pe o piaţă persană, intermezzo de Ketelbey ; In templul clopotelor de Yoshitomo şi Poveşti chinezeşti de Dreyer, 21.40 : D-ra Sabina Fux (pian): Variaţiuni de Haendel; Allegro de Haendel; Cântec de leagăn de Chopin; Barcarola de Chopin. 22 : Radio-jurnal. 22.15 : Muzică variată orchestrală (discuri): Marijana, uvertură de Wallace (Orch. Operei de Stat din Berlin, dirij. de Schmidt-Isserstedt); Istorioare ruseşti şi Cutia cu muzicuţă de Liudorf (Orch. simf. din Londra, dirij. de Albert Coates) . Potpuriu din operete de la Strauss la Ziehrer de Kobrpecht ; parafrază pe un lied de Eberle | Două dansuri englezești aranjate de Arnold Foster. 23. Închiderea emisiunii ! BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. I 120 kw. — 19.50: Dialog. 20.15: Inf. 20.25: Lecturi. 21.20: Concert de or- I chestră. 22.40: Inf. în ungară, slo- I vacă și ruteană, italiană, ungară, I franceză și esperanto. 0.25: Muzică I de dans pe plăci. 1.05 : Inf. I VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 100 I kw. — 18.45: Inf. în română. 19: I Concert de orchestră. 19.40: Conf. 20: Inf. în română. 20.15 : Concert de muzică militară. 21: Inf. în germană. 21.15: Muzică variată. 22 : Concert de plăci. 23: Inf. in română. 24: Conf., Concert de orchestră. 1: Inf. in germană. 1.10: Concert nocturn. ROMA, 420,8 m. 713 kHz.20.20: Plăci. 20.25: Lecţie de germană. 21: Ora, Info Radiojurnal. Plăci. 21.30: Concert de orchestră. 22: Teatru radiofonic. 22.35: Concert de muzică variată. 23.45: Plăci. 24: Radiojurnal. 0.15: Muzică de dans. Şedinţa Academiei Române Comunicarea d-lui prof. D. Danielopoiu Academia Română a ţinut Vineri şedinţă publică sub preşedinţia d-lui prof. C. Rădulescu- IVTatru. D. prof. D. Danielopoiu a făcut o comunicare asupra unei metode de reanimare a inimei, expunând rezultatul cercetărilor la cari a ajuns împreună cu d. dr. I. Marcu. D. prof. Danielopolu a expus o metodă personală de reanimare a inimei, ce poate fi foarte utilă în cazurile de colaps grav şi de sincopă cardiacă. S-au publicat mai multe cazuri de reanimare a inimii prin injecţii intracardiace de adrenalină, în cursul sincopei cardiace anestezice. In aceste cazuri era vorba de o eroare de diagnostic. Inima nu putea fi complet oprită din moment ce adrenalina a fost eficace. Adrenalina nu poate avea nici o acţiune atât timp cât circulaţia coronariană este oprită şi cât, prin urmare, medicamentul nu poate veni în contact cu celula miocardiacă. D. Danielopolu a putut restabili circulaţia la animale chiar atunci când inima era complet oprită, injectând în inimă un amestec de adrenalină, strofantină şi atropină, injecţie însoţită de masaj al inimii şi de respiraţie artificială. Metoda poate fi aplicată la om. Stările de colaps grav şi sincopă cardiacă pot fi provocate de boale infecţioase, de intoxicaţii generale, ca de ex. intoxicaţia cu oxid de carbon sau acid cianhidric în cursul atacurilor cu gaze de luptă, de o hemoragie abundentă, de anestezie şi în special de anestezia rachidiană, de traumatisme intense. Cauzele cari produc aceste stări sunt foarte frecvente în cursul războiului. Avem, aşadar, deseori ocazia în timp de război de a aplica metoda de reanimare a inimii. Iată tehnica metodei. In caz de colaps grav sau de sincopă cardiacă în cursul unei intervenţii chirurgiicale, chirurgul practică o laparotomie supra ombilicală în scopul de a face masajul transdiafragmatic al inimii. In acest timp ajutorul său injectează, la locul de elecţie, în inimă, un amestec cu doze bine stabilite de strofantină-adrenalină şi atropină (atradrenostrofantină). Imediat după injecţia intracardiacă, chirurgul începe masajul transdiafragmatic al inimii. In caz de ineficacitate, se repetă injecţia Şi se continuă masajul transdiafragmatic şi respiraţia artificială. In cazurile de colaps sau de sincopă cardiacă în afara intervenţiilor chirurgicale, condiţiuni în cari nu putem face laparotomie, se injectează acelaş amestec în inimă, se face respiraţie artificială după un ritm aproximativ 20 de ori pe minut şi un masaj abdomino-toracic după un ritm de aproximativ 80 de ori pe minut. Acest masaj împinge sângele din viscerele abdominale spre inima dreaptă și servă de excitant al inimii. Metoda s-a arătat foarte eficace în cercetările experimentale. Autorul insistă asupra faptului că în toate aceste cazuri moartea se produce în mod sigur dacă nu intervenim prin metoda intracardiacă. Avem, din contra, posibilitatea în unele cazuri să reanimăm inima prin metoda atrandrenostrofantinei asociată cu masaj al inimii sau masaj abdomino-toracic şi cu respiraţie artificială. In ce priveşte respiraţia artificială, d. prof. Danielopoiu recomandă metoda manuală, fără aparate, care este cea mai eficace. Metoda d-lui prof. Danielopoiu a fost publicată în Franţa în ianuarie 1940. Ea a fost binevoitor acceptată pentru posturile de prim ajutor în armata franceză. Instrumentaţia şi soluţiile necesare pentru aplicarea acestei metode nu trebue să lipsească în nicio sală de operaţie şi în niciun post de prim ajutor. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi, la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat. Anul al 57-lea Nr. 90 Luni 1 Aprilie 1940 Adevăratul SIROP PAGLIANO al inventatorului Prof. GIROLAMO PAGLIANO-Florenţa Previne şi vindecă INFLUENŢA Compusă exclusiv din substanţe vegetale, curăţă şi purifică organismul, pe care-l liberează străbătând intestinul, de toxinele cari infectează şi cari otrăvesc sângele. Cel mai vechi, neîntrecut sau egalat, dintre tratamentele naturale. La farmacii și drognerii. 1100 CLĂDIREA UNUI SAT IN TURCIA PE SOCOTEALA STATULUI ROMÂN (Urmare din ridicate de evenimente şi spre a perpetua o amintire românească consfinţită de munca şi materialele noastre”. Guvernul şi-a însuşit de îndată proiectul. D. Grigore Gafencu, ministrul de externe, a declarat Vineri la Cameră că „se asociază din toată inima în numele guvernului la acest proect care are înţelesul unei manifestaţiuni de simpatie şi de solidaritate faţă de încercata Turcie, prietena noastră curajoasă şi leală“. Camera a votat proectul cu unanimitate. pagina 7-a) Gestul acesta este salutat de întreaga opinie publică românească cu satisfacţia pe care i-o dă această manifestare care corespunde în totul sentimentelor sale de sinceră prietenie faţă de naţiunea turcă. Satul turcesc clădit „de munca şi materialele româneşti“ va fi, în cuprinsul ţarei aliate şi prietene, simbolul unor legături care constitue pentru ambele ţări nu numai temeiul securităţii lor respective dar şi al unei trainice şi pacinice cola- I borări în această regiune europeana. ELEMENTELE PUTERII MARITIME (Urmare din Acestea zise, să descriem, cât mai pe scurt, caracteristicile şi misiunile diferitelor unităţi navale din compunerea flotei de răsboi. Navele de linie (cuirasatele) sunt navele puternice care constituesc grosul flotei. Ele sunt capabile să dea ,o bătălie navală în cele mai bune condiţiuni, pot să reziste şi să încaseze cât mai multe lovituri. Cuirasatul este centrul de gravitate al flotei. Ca exemple de nave de linie menţionăm cuirasatele Rodney şi Nelson din marina britanică. Şantierele britanice construesc în prezent 7 cuirasate moderne cu deplasament de 35.000-40.000 tone, armate cu tunuri 406 m/m și viteză 30 noduri. Marina franceză a lansat două nave de linie Richelieu și Jean Bart de 35.000 tone, cu tunuri 381 m/m, cuirasa la linia de plutire 400 m/m, viteză 32 noduri. Toate marinele de întâiul ordin ca Statele Unite, Japonia, Germania, Italia au în construcţie nave de linie de acelaş tip. După cum vedem cuirasatul nu dispare, îşi măreşte deplasamentul, armamentul, protecţia şi mai ales viteza şi devine cuirasat rapid. Crucişetoarele de bătălie, sunt nave de mare deplasament 25.000—32.000 tone, cu o mare putere ofensivă (artilerie), mare viteză, dar reduse mult ca protecţie. Ele servesc să facă eclerajul flotelor la distanţă, sunt factori de siguranţă ofensivă şi defensivă. Un exemplu de ase- menea navă este crucişetorul Renown din marina britanică cu deplasament 32.000 tone. Armament tunuri 381 m/m, viteză 31,5, 4 avioane la bord. Experienţa bătăliei navale de la Iutland a arătat marea defectuozitate a acestei nave prin aceea că este lipsită de protecţie suficientă şi astăzi nu se mai construesc crucişetoare de bătălie. Crucişetoarele grele (tip Washington). Acest tip de navă a fost creat la Conferința de la Washington. Deplasamentul este 10.160 tone, calibrul tunurilor 203 m/m, viteza 32—34 noduri. Tipuri de asemenea nave sunt London în marina britanică, Admiral Hilpper în marina germană şi Trento în marina italiană. Caracteristica acestor nave este o mare rază de acţiune. Ele servesc în explorarea flote- lor, în recunoaşteri ofensive, în atacul şi apărarea comunicaţiilor maritime, de aceea se mai numesc crucişetoare oceanice. Nu am spus nimic de cuirasatele de buzunar germane tip Deutschland de 10.000 tone, căci nu au fost adoptate de celelalte marine streine. Crucișetoarele ușoare. Aceste nave au deplasament 3.500— 8.000 tone, armament compus din tunuri de 150 m/m, armament antiaerian, 6 tuburi lanstorpile, vitesa 33—37 noduri. Exemple de aceste nave sunt : Ajax şi Dido în marina britanică, Nürnberg în marina germană, La Galassonière şi Emil Bertin în marina franceză. Italia adaptând crucişetorul uşor la teatrul de operaţiuni mediteranian, a sacrificat raza de acţiune în favoarea vitezei, ajungând a obţine 38—40 noduri pe acest tip de navă. pagina 1-a) In Statele Unite se agită ideia construirii unui crucişetor de 8000 tone, având o punte suficientă de sbor şi putând purta la bord 15—20 avioane pentru a mări mijloacele de explorare şi apărarea contra navelor superioare. Distrugătoarele (Torpiloarele de escadră și Flotila leaders). Aceste nave au deplasament între 1400—2000 tone, tunuri de 120—130 m/m, 8—12 tuburi lans torpile, grenade antisubmarine, armament antiaerian, eventual mine, viteză 36—42 noduri. Misiunile lor ofensive; Atacuri cu torpile asupra navelor de linie şi navelor port-avioane, goana şi distrugerea submarinelor, siguranţa ofensivă. Misiuni defensive ; Apărarea navelor de linie contra atacurilor torpiloarelor şi submarinelor; perdele fumigene, excorta convoiurilor. Exemple de distrugătoare avem tipul Le Flibustier francez de 1770 tone, 6 tunuri de 130 m/m, 6 tuburi lans-torpile, vitesă 38 noduri; Carabiniere italian de 1620 tone, 4 tunuri 120 m/m, 6 tuburi lans-torpile, vitesă 39 noduri. Un tip remarcabil de Flotila Leaders este Jervis englez de 1700 tone, 6 tunuri 120 m/m, 4 tunuri 40 m/m AA, 8mitraliere AA, 10 tuburi lans-torpile, viteză 36 noduri. Marina noastră posedă distrugătoarele moderne Regele Ferdinand și Regina Maria. Navele port-avioane, au deplasament între 8.000—33.000 tone, armament 150 m/m, armament antiaerian, nici o protecţie, viteză 30 noduri. Pot lua la bord 20—70 avioane de recunoaştere, bombardament, vânătoare şi torpiloare. In afară de aceste forţe aeriene, navele de suprafaţă mari au la bord 4—6 avioane catapultate. Navele submarine torpiloare şi minere de medie şi mare croazieră, cu 6—8 tuburi lans-torpile, cu viteză 14—22 noduri la suprafaţă şi 9—10 noduri sub apă. Artileria de 88—203 m/m, la bordul submarinelor minere se pot lua 20—50 mine ofensive. Marina noastră posedă un submarin torpilor „Delfinul“. In afară de navele menţionate, flota este prevăzută cu numeroase nave dragoare de mine şi nave auxiliare pentru combustibil, uleiuri, apă, muniţiuni şi nave ateliere. Pentru goana submarinelor şi atacul navelor mari derăsboi, marinele dispun de vedete torpiloare rapide. Calitatea unei flote de rasboi se întemeiază pe doi factori: personalul şi materialul. Personalul cuprinde comandamentul, ofiţerii şi echipajele. Valoarea lor superioară stă în valoarea şefilor şi comandanţilor, pătrunderea şi pregătirea lor de luptă, spirit ofensiv ridicat, o lungă antrenare la mare a personalului de bord şi un moral cât mai bine susţinut. Materialul trebue să fie cât mai modern şi la înălţimea progreselor technice ale epocei. Materialul naval cel mai modern nu are însă nici o valoare, dacă nu este perfect cunoscut şi cu multă abilitate mânuit de ofiţeri şi echipaje. Vice-Amiral I. BALANESCU Adevărul asupra tragediei dela Mayerling Hhipa un martor ocular de EDOUARD REYER După zece ani dela drama dela Mayerling, mă aflam, într’o seară, la Press Club din Londra, în Fleet Street, cu Ernest Vizetelli, traducătorul romanelor lui Zola şi fratele său Edouard, singurul ziarist englez care a ştiut să traducă în argot londonez (slang) argotul romanului „Misterele din Paris“, de Eugene Sue. Am aflat în seara aceea că un mare cotidian va anunţa a doua zi publicarea de către un editor englez a unei lucrări senzaţionale asupra Curţii din Viena, lucrare care va arunca o vie lumină asupra dramei de la Mayerling. Volumul urma să fie publicat sub anonimat, dar se știa de pe acum, în cercurile literare din Londra, că autoarea era o doamnă de la Curte, care trăia în intimitatea împărătesei. ----Cunosc personal pe editor, ne-a spus Edouard Vizetelli Am să mă duc mâine la el, să-i cer 3 volume pentru serviciul de presă. Peste câteva zile, Edouard Vizetelli a venit să mă vadă şi mi-a spus : „Nu ştiu ce s’a petrecut la Mayerling; ştiu însă, că trebuie să se fi întâmplat ceva grav, deoarece volumul nu va fi pus în vânzare. Ambasada din Austria a anunţat că împăratul Frantz Iosef a dat instrucţiuni să se cumpere cele 5.000 exemplare ale ediţiei spre a le distruge. Editorul n’a vroit să-mi spună mai mult, totuşi a adăugat : un bărbat de stat englez a intervenit în această chestiune şi numai el are dreptul să ne dea desluşiri Bărbatul acesta este Sir Charles Dilke, fost ministru şi director proprietar al marei reviste britanice „Athenaeum“. — Am să mă duc chiar azi să-l văd, în Camera Comunelor, am răspuns eu şi veri. încerca să obţin câteva lămuriri. M’am dus la Westminster, unde Sir Charles Dilke, care reprezenta circumscripţia Forest of Dean, m’a primit cu amabilitatea sa obişnuită. — Aţi venit, desigur pentru afacerea de la Mayerling ; dar voi interveni azi în desbaterile Camerei. Veniţi deci mâine de dimineaţă la mine, la ora K, în Sloans Street şi vă voi arăta o scrisoare autografă a împăratului Frantz Iosif şi câteva pasagii ale volumului. A doua zi, la ora fixată, m’am prezentat lui Sir Charles Dilke, în Sloans Street. D-sa m’a primit în biroul său de lucru. — Iată un fotoliu primitor, mi-a spus d-sa, în franţuzeşte şi cutia de ţigări de foi, care vă stă la dispoziţie. înainte de a vă vorbi de drama de la Mayerling şi de a vă arăta câteva pagini mai importante ale volumului precum şi scrisoarea autografă a împăratului Frantz Iosif, trebue să-mi promiteţi că veţi fi de o discreţie desăvârşită în această chestiune, până în 1940. Nici un rând, nici o silabă. Supliciul lui Tantal timp de 40 de ani. Mi-am dat cuvântul. — Da, spuse dânsul, răspunzând la una din întrebările mele. Am intervenit pe lângă editorul, pe care îl cunosc personal, în urma stăruințelor ambasadorului Austriei. Lucrarea despre Curtea Austriei şi drama de la Mayerling urma să fie publicată sub anonimat când, pus în gardă de o notiţă a unui mare ziar, ambasadorul Austriei pe lângă Curtea din St. James a cerut instrucţiuni împăratului Frantz Iosif, care i-a dat imediat ordinul să cumpere cele 5.000 exemplare ale editorului spre a le distruge şi să trateze răscumpărarea drepturilor de autor. împăratul a trimis un emisar din Viena. Tratativele n’au durat multă vreme. Spre a-şi apăra interesele, editorul a cerut, fireşte, ca autorul să renunţe la drepturile lui. După cum am bănuit, autorul anonim este contesa Larish, propria fiică adoptivă a împărătesei Elisabeta, care a fost crescută împreună cu arhiducele Rudolf. Era fiica lui Ludovic al Bavariei, regele dement și meloman, care a fost protectorul lui Wagner ; împărăteasa Elisabeta care era vara sa, i-a spus într-o zi: „Fii fără grije ; dacă fiica ta va deveni orfană, o voi adopta“. Nu prea a avut cu ce se lăuda, deoarece contesa Larish, prietena Măriei Vetcera şi confidenta celor doi îndrăgostiţi, a fost aceea care a prezentat pe frumoasa grecoaică arhiducelui Rudolf. Drama de la Mayerling a fost întru câtva opera ei. De altminteri, — deși a încercat să se apere scriind povestirea, desigur, veridică și autentică a episodului final — a fost martora oculară a dramei. A ascuns faptul căutând să publice o versiune necomple- t tă. Iată paginile cele mai interesante ale volumului, cari cuprind adevărul. Citiţi le. Toate detaliile povestirii sunt riguros exacte. Te poţi întreba, cum se face că această femee a cunoscut toate aceste amănunte, dacă n’ar fi fost implicată în drama de la Mayerling ? Citiţi capitolul despre Mayerling şi vom discuta mai pe urmă. Iată deci povestirea dramei dela Mayerling, aşa cum a fost scrisă, în englezeşte, de contesa Larish. La 30 Ianuarie 1889, s’a petrecut drama dela Mayerling. Splendidul castel era pustiu, cu excepţia unui cordon de jandarmi, cu carabina în mână, a cărui menire era să împiedice intrarea oricărui nepoftit. Ninsese din belşug. Toate ferestrele castelului erau închise şi un ofiţer de poliţie, cu sabia în gardă, păzea intrarea principală. A doua zi dimineaţa, la 31 ianuarie, poarta s-a deschis şi câţiva servitori, în mare doliu, cu faclele în mână, formau un cortegiu, precedând pe principale Filip de Saxa Coburg şi pe contele Hoyos. Aceştia s-au oprit o clipă pe treptele palatului, până când un furgon, vopsit în negru şi tras de deri cai negri, a tras în faţa intrării principale. Toţi asistenţii erau descoperiţi. La sosirea furgonului, 6 valeţi din serviciul arhiducelui apărură purtând pe umeri un coşciug fără nici un ornament şi în care se aflau rămăşiţele tânărului vânjos şi vesel, care încă în ajun era speranţa şi bucuria unuia dintre cele mai mari imperii ale lumii. După ce coşciugul a fost aşezat în furgon, cortegiul a pornit. Amurgise. Caii mergeau la pas. Principele de Saxa Coburg, contele Hoyos şi trei funcţionari trimişi de împărat urmau cortegiul, în trei trăsuri. Deodată, principele de Coburg deschise portiera cupeului său şi strigă către conductorul furgonului: „Pentru Dumnezeu, mergi mai repede, căci altminterea înebunim cu toţii“. Cortegiul a pornit la trap, în noapte, prin pădure şi a ajuns în curând pe şoseaua care duce la Baden. Aci, coşciugul a fost aşezat într’un tren special. Abia a doua zi, în zori,, cadavrul arhiducelui a fost aşezat pe un pat, în apartamentele private dela Hofburg Puţine persoane ştiu în realitate cum a murit arhiducele. S’au publicat numeroase versiuni, mai mult sau mai puţin eronate, dar nimeni până azi n’a cunoscut adevăratele motive cari au determinat pe omul acesta curagios şi totodată credincios să se sinucidă. S-a pretins chiar că, înainte de a săvârşi un act condamnat de biserica catolică ,a ucis cu propia sa mână pe femeia pe care o iubea atât. Faptul este cu desăvârşire fals. Maria Vercera a murit în cursul nopţii de la 29 la 30 Ianuarie 1889. Este riguros dovedit că ea şi-a pus capăt vieţii, în timpul unei absenţe momentane a lui Rudy. Iată evenimentele cari au precedat cumplita dramă : In dimineaţa de 29 Ianuarie, Maria Vercera a primit o scrisoare printr’un trimis special. Maria era în iatacul ei, alături de sora sa, care a observat că pălise și că tremura ca o frunză. Maria a rupt scrisoarea în bucăți și a aruncat-o în foc, privind-o lung până ce aceasta s-a transformat în scrum. Sora ei, Hana, a întrebat-o ce este cu scrisoarea. Maria a refuzat să-i răspundă. Intr’un târziu, i-a spus că o doare capul şi că va eşi puţin să ia aer, îmbrăcată într’un costum închis şi purtând o pelerină şi un manşon, un mărunchiu de violete l la piept, Maria părăsi casa, străbătu Ringstrasse până la prăvălia unei vânzătoare de flori. Acolo cumpără alt buchet de violete, însă mai mare şi părăsind prăvălia se urcă într’o trăsură ce casă. S’a putut constata că trăsura s’a oprit nî faţa prăvăliei, exact în momentul în care Maria Vercera s’a dus să cumpere buchetul de violete. Când clienta ei s’a aşezat în trăsură, vânzătoarea^a exclamat: „Ciudat lucru, dacă nu mă înşel baroneasa a plecat în trăsura arhiducelui, condusă de vizitiul Bratfish !“ Vizitiul arhiducelui era bine cunoscut la Viena. Era un personaj tipic, care frecventa cabaretele literare, unde se bucura de oarecare reputaţie, fiind un bun canţoneltist. In aceste cercuri, arhiducele îl întâlnise şi se interesase de el. Bratfish primise ordinul să aştepte în faţa prăvăliei de flori, pe o doamnă care ţinea în mână un buchet de violete şi s-o aducă repede la Mayerling Când trăsura a ajuns la pavilionul de vânătoare, Rudolf, care aştepta pe Maria Vercera, i-a luatmâna și a condus-o în apartul lui particular, a cărat rachiero cu îngrijire. (Va urma)