Universul, aprilie 1940 (Anul 57, nr. 105-117)
1940-04-16 / nr. 105
„FU A WC© -ROMAM” S. A. de Asigurări Generale Bucureşti. Griviţei 23 acordă ABONAŢILOR „UNIVERSULUI" PREMII DIN OFICIU în numerar şi lozuri ale Loteriei Statului. Cadouri in obiecte. Despăgubiri moştenitorilor, oricare ar fi vârsta abonatului. Trageri generale lunare şi speciale. O mare tragere festivă pentru aniversarea a 10 ani data,înfiinţarea secţiunii, „UNIVERSUL" a Societăţii. Asigurări pe o durată de plată ,foarte scurtă, cu drept de participare la premii şi despăgubiri pe tot restul vieţii. Asiguraţii, cari din motive bine, justifiiate, au încetat plata ratelor, pot cere recunoaşterea lor la o nouă asigurare — In condiţiunile sus arătate. Vechii asiguraţi pot beneficia şi ei de aceste, avantaje. — CEREŢI LAMUBIRlişifPROSP®dŢE — , © Legaţiimeta Egiptcului face cunoscut că, dela 25 Aprilie. a.^p.,3 legaţiunea şi consulatul general vor avea următoarele adrese : locuinţa ministrrullui : şoseaua Jianu 110, telefon: 2.3698 ; birourile legaţiunei şi consulatului general: strada Dioniaie 12—14, telefon : 2.82.27. DOCTOR PETRE RADULESCU Laureat al facultăţii de medicină din Paris Asistent Universitar ECO INTERNE. — (nutriţie, diabet, ficat, rinichi) sifilis. — Consultaţii de la 3 7. Telefon 5.57.02 Bulevardul Carol 186 A, etajul 111 (Statuia Fake) • Dr. Marius Constantinescu, de la biserica Boteanu afosat numit revizor eparhial. LICHIDARE COMPLECTĂ 19 „Asociaţia Amicilor Spaniei“, colonia spaniolă şi priestenii particulari, vor oferi un dineu la Athénée-Palace. Sâmbătă, 20 ort., orele 9 seara. Excelenţei sale Don Pedro de Prat y Soutzo, Marchiz de Prat- de Nantouillet, ministru al Spaniei, cu ocazia plecării d-sale la noul său post ki Ankara. Persoanele cari doresc să asiste la acest dineu, sunt rugate a se adresa la Canicedaris consulară a Spaniei în str. Robert de Flers nr. 29, telefon 2.10.26. Societatea rămână de ştiinţe, secţia matematici, va ţine şedinţă ordinară Luni, 15 Aprilie ora 21, in localul facultăţii de ştiinţe. La ordinea zilei următoarele comunicări: d. prof. S. Stoiilov: „Asupra teoremei maximului modului”; d-prof. Gr. Moisil: „Teoria algebrică a lanţurilor (II)5’. • Cetitorii şi abonaţii cari trimit sume de bani prin m. p. pentru abonamente, sunt rugaţi să menţioneze acest lucru pe cuponul 1 mate şi să scrie citeţ adresa cu oficiul poştal de destinaţie. Abonamentelor li se dă curs numai de la 1 şi 16 ale fiecărei luni astfel că, spre a li se putea expedia ziarul la timp, vor trimite costul cu cel puţin 5 zile înainte de aceste date. • Legiunea de străjer® Ilfov, organizează un campament pentru toate comandantele din Ilfov în zilele de 21-23 Aprilie, la şcoala normală de fete din Măgurele. iarUciparea este obligatorie. întreţinerea 200 lei de persoană Doamnele comandante sunt rugate să trimită telegrafic taxa de înscriere, pentru a putea fi anunţate de data precisă a prezentării. (A Consiliul cercului profesoriilo secundari este convocat pentrua doua oară, Marţi, 16 c. ora 6.30 d.va.v, pentru alegerea noului comitet executiv. Fiind a doua convocare şedinţa se va ţine cu orice număr de membri. • Comitetul de acţiune pentru înfiinţarea breslei antreprenorilor de lucrări publice şi particulare din ţinutul Bucegi, invită pe toţi antreprenorii să adere şi să se înscrie la constituirea breslei. Adeziunile se primesc zilnic între orele 10 şi—12 a. m. la Camera de Muncă str. Calomfirescu , etajul I PAULA FRANKLIN 9 LENAJURI, MĂTĂSURI, CATIFELE, DANTELE, IMPRIMEURI. 410 . Se aduce la cunoştinţă familiilor funcţionarilor particulari, muncitorilor şimeseriaşilor concentraţi* în cursul lunilor Februarie şi Martie a. c, că trebue să se adreseze, pentru primirea ajuitoarator de concentrare, direct Casei sau,,, ofterului de asigurări sociale din localitatea unde îri cu domiciliul, ministerul trufiei, nerezolvândnici -o cerere de acest fel. CENTRUL ANTI-CANCEROS Ste/ Nic. Bălcescu Nr. 7 întern,ează legiţişul pentru diagnosticul şi tratamentul cu radium şi raze al tumorilor şi cancerului. Consultaţiuni 3—6 p. m. Telefon 3.36.47. 6 IN VAGOANELE RESTAURANTE ale Companiei Internaţionale a Marelor Expresse Europene se serveşte:vinul Selection-Stirbey- Moldova precum şi celelalte feluri de vin din Pivniţele Stirbey, 7000 S TU©IO JULIETTA execută dupe ultimele perfecţiuni cele mai artistice fotografii şi pastel cu preţuri excepţional de convenabil. „ Societatea română de dermatologie şi sifiografie va ţine ■şedinţă de comunicări, sub preşedinţia d-lui prof. S. Nicolau. Luni 5 Aprilie, orele 9 seara, in localul clinicei dermatologice din spitalul Ooentica. Dr. N. OBERFELD INIMA INTERNE a reluat tunsul laţiunile, strada Olimpului No. 3, telefon 398/06 16 Cassia Autonomă a Monopolurilor a pus în vânzare o nouă ţigaretă superioară, denumită „MARYLAND ROMANESC” cu preţul de lei 2 bucata. I . t.■ L 6634 pAMEŢII d-ne invită Onor, clientelă la expoziţia de rochi şi mantouri care are loc Miercuri 17 Aprilie şi ÎS Aprilie la orele 31, d. a. la noua locuinţă Pasajul Imobiliara Scara C. mezaula. Telefon 3.96.13 27 Două nenorociri in jud. Soroca Soroca, 12 Aprilie Pe când birjarul Zeman. Sehiman, din târgul Edineţi (Hotin), venea cu trăsura plină cu pasageri spre gara Rediu-Maine, s’a abătut din drum, luând-o deadreptul peste câmp, spre a scurta din cale. Pornindu-se un viscol puternic și lăsându-se întutunericul, trăsura a dat într’un iaz adânc de nouă metri. Cu sforţări supraomeneşti, ajutându-se unii pe alţii, călătorii au reuşit să se salveze, dar birjarul cu caii şi trăsura cu bagajele s’au dus la fund. Uzi până la piele şi aproape îngheţaţi de frig, pasagerii au găsit, adăpost, după mai multe ceasuri de rătăcire în voia viscolului, într’un sat din apropiere. Cazul a prodius adâncă impresie. A DOUA NENOROCIRE Altă nenorocire s’a întâmplat lângă satul d'Climăuţi, victima fiind evreul Isac Katz, originar din oraşul Galaţi. Acesta venea cu sania şi caii săteanul lui Alexandru Lienicu, din Cernoleuca, dela gara Donduşeni spre acest sat. La trecerea peste podul Climăuţi, puhoiul a smuls scândurile de pe sanie şi pe Isac Katz, târându-l In adânc. Alexandru Lisinicu s’a salvat, ţinându-se de hăţuri. Cadavrul Uruit Ketz a fost găsit a doua zi Bănueți de crimă nu sunt, întrucât asupra victimei s-a găsit suma de 40.000 lei și actele de identitate. t UNIVERSUL* LUNI 15 APRILIE Ort. Ştinţii Amiataroh Pud. şi Trofim (67). Cat. Sfântul Pallamu. Prot. Chorisiu. Evreesc: 7 Nissan 570Q. Mahomedan: 7 Rebiel-Aver 1359. Ut Răsăritul Soarelei 5.36. Apusul Soarelui118.58. (%£ctdb& i LAMPA»e RADIO 4®yo LUNI 15 APRILIE RADIO -ROMANIA kHz. 1X75 m. 150 RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 12: Ora; Cota, Dunării şi a barei Sulum; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Muzică românească (discuri); Ca pe luncă şi Hora boerească ; Bate murgu din picior şi Câne luare scârbă 'n lume de Baăiloniu (voce: Arnold« Geoargewsky); Hora stacato; Şi-auzi mândruţe şi Zii, Zău, Zău ! (corul „Carmen“); Haţegana; Ciuicu... şi Mândre... mândruliţa mea (voce: Ion Luiuan); Eroul ; Unde te duci dorule (voce : Rodica Bujor) ; Foaier verde ioi cicori; Mândra mea frumoasă eşti ; Hora de la Corbeni. 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.30: Orchestra Grigoraş Dinicu; Hora boerească de Zaman şi Sârba din căruţă; Povestiri din Pădurea vieneză, vals de Strauss; Simplă mărturisire de Thomé; Tango de Albeniz; Arii naţionale. 14: Radio-jornal. 14210: Continuarea concertului orchestrei Grigoraş Dinicu: Romanţe şi Arii naţionale; Vals din „Văduva veselă“ de Lebar; O noapte in Havana, tango de Liliana Delescu; Mi-e dor de nopţi cu lună plină şi învârtită; Te aştept, slow de Olivieri; My Lady de Sam’o krass; Arii naţionale. 15: Radiofonice; Publicaţii; Varietăţi. RADIO ROMANIA 19: Ora; Mersul vremii. 19.02: Cronica literară. 197: Cântăreţi de muzică românească uşoară (discuri); Ai plecat de Dendrino (voce: Mia Braia); Eşti fumoasă de Vilinou şi Plâng pentu tine de Dendrino (voce: Petre Alexandru); De nuntă şi Hore din Budeşti; Nu mă uita... eşti viaţa mea de Mişu Xancu şi La revedere... pe cine ştie când! de Vimou (voce: Nicu Orăşeanu); Fii’s! inimă să fii şi Mână măi că s’a 'noptat (voce: Ion Luipan); Hora lui Teişanu şi Sârba şi Hora din Teiş. 19 55: Radio-jurnal în limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.05: Literatura marilor călătorii, de Radu Patrulius. 20.20 : Ina Emilia Guţianu (voce) Aria Zertind din „Don Juan“ de Mozart; Fajţa cu chip îngeresc de T. Audi ; Pasărea iubirii divine de Haydn Wood; Marinella de Serrano ; Înţelepciune de Alfred Aleeaandrescu; Fluturele de Camnevalli. 20.45: Radio-jurnal (I). 21: Orchestra de concert Radio şi corul AC.T., dirij. de Th. Rogalski. Compozitori români: Baladă pentru cor şi orchestră de I. Bohociu (solişti: Gh. Bădulescu, bariton şi Gh. Filip, tenor); Fabulă pentru cor şi orchestră de I. Moruzov (solişti: d-na Ştefania Stavri şi Gh. Rădulescu); Gh. Păunescu: a) Nostalgie (l-a audiţie); b) Dans (l-a audiţie); Rapsodia I, de Iliescu; Din Bătrâni, schiţă simfonică de Nona Ottescu; Amurg de toamnă de Alfred Alesandrescu; Două dansuri de Lucian Teodosiu. 22.10: Radio-jurnal (II); Sport. 22.30 : D-ra Arta Florescu (voce); Muzică românească : Gondola de D. Florescu (1857); Dor pribeag de Fărcăşanu; Du-te dor de Ventura; Pasăre galbenă 'n coloe ; Cine trece pe uliţă de Kiriac; Cucuie pasăre blândă de N. Lungu. 22.15: Cântece şi jocuri româneşti (discuri), învârtită şi Fecioreasca de la Făgăraş; Vecinice, vecinice de Popescu-Pepu (voce: Ion Luiean); Hora lui Dobrică şi Sârba lui Ilie; Ioane, Ioane şi Fetiţo din satul meu (voce: Zavaidoc); Brâuleţul şi Bătuta; Mărăcine, mărăcine de Popescu-Pepu (voce: Raul Ionescu) şi Sârba brătăşană de Tana Nanescu; Pe picior-joc; Teiuri, frunză rotundă (voce: Lucia Ciulei); Haţegana de la Abrud, Ardeleană şi Învârtită; Ursitoare, ursitoare (voce: Fănică Luca); Sârba lui Fănică Luca şi Sârba lui Buzdrumi (nai: Fănică Luca). 23.45: Jurnal pentru străinătate In limba franceză, germană, engleză şi italiană. RADIO-CHIŞINAU 212,8 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14: Oraş Concert de jaz. Muzică românească (discuri): Hora din nai şi Sârba din nai (nai: Fănică Luca). Spune mândre, ieşi nu ieşi şi Nu ştiu, Doamne, cum aşi face (voce: Ion Naşcu); Mândru pentru ochii mici (voce: Ioana Zlătaru şi Costică Vraciu) şi Aici lupii mă mănâncă (voce: Ioana Zlătaru); Să-ţi fie, mamă, păcat şi Adu Doamne, vânturile (voce: Tonta O,an); Sârba de la munte (orchestra Ioniţă Bădiţă). 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Dansuri diferite (discuri): Polua de l’erlow şi Vals de Behling;Rumba de Cascata şi Rumba de Scarpenter; Mazurca de Kramer; Tango de Bochmann şi Tango de Brühne; Foxtrot de Coots şi Quicktop de Country. 15.15: Inchiderea emisiunii de prânz. ti ZI: Ora; Coaceri de seară. Vilié,vioară; Soraata in Ta minor de Verapcini; Meditaţie de Ceaikovski; »Ţiganca, de Kreisler. 34.20. .Muzică exotică (discuri): Dans arab de Ceaikovsky; Aurie din „Marouf" de Rabaud (voces Georges Thil); Orientală''de Cesar Cui (vioară: Miaeha Elman); Ninul de Leroux (voce: Ninon Valiin); Dans persan din „Kowantchina" de Mussorgsky (orch. simf. din Londra, dirij. deAlbert Coates). 21.40: Concert de flaut. Vasile Bicbiş:’Sonata No, fi de Bacii; a) Andante, b) Presto, (B) Allegro, di Adadio, e) .Alanuet; Antante ţi Allegro din Sonata1 No. 5 de Baoh. 22: Radio-jurnal. 22.15: Muzică uşoară (discuri);? Farmecul sirenelor.?- vals de: Vald-S teufed şi Visul, vals de Joyce; Tarantella de Jäger şi Nostalgie de Jäger; Două melodii din filmul „Iubesc toate femeile“ de Stolz (voce: Jan Kieputra); Onestop de Ibanez şi Serenadă napolitană de Winkler; Cântec ţigan de Dinien (orchestra Grigoraş Dinien); Prea iubita, vals de Waldteufel şi Scara la Niederharm, vals de Riehatrz; Cântec creol de Maurage şi Eva In Aprilie, melodie de Pedroli (voce: Armand Crabbé); Potpuriu de melodii de Schmidt-Hagen, 23, închiderea emisiunii. * BUDAPESTA, 549,5 m. 540 kHz.' 120 kw. —*20.30. Concert de orchestră; 22.40. Inf.' in ungară, slovacă și ruteană;*23.10. Orchestră de țigani; 24. Inf.' in germană, italiană, engleză, franceză și esperanto; 0.25. Plăci; 1.05. Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 100 kw. —18.45. inf. in romănă; 19. Concert de orchestră; .19.30. Innf. in română; 20. Inf. in germană;20.15. Cabaret politic; 21. Orchestră de dans; 22. Inf. în Germană, Plăci; 23. Concert de profaestră; 23.45. T-raf. în română; 24. Inf. in germani; 0.10. Concert nocturn. BELGRAD. 430,3 m. 20 kw. 686 kHz. — 20.40. Melodii populare; 21.10. Recital de vioară; 21.40. Teatru radiofonic; 22.40. Jnf.; 23. Recital de pian; 23.30. Muzică de dans; 23.40. Inf. ROMA, 420,8 m. 713 kHz. — 20.20. Plăci; 20.25. Lecție de germană; 21. Ora, Inf. Radio-jurnal, Plăci; 21.30. Selecțiuni din operate; 22. Romcort de muzică variată; 23. CamL; 2X15. Teatru radiofonie; 24. Radio-jurnal; MARȚI 18 APRILIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 km. RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 12. Ora; Cota Dunării și a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti și igienice. 12.10: Muzică variată germană (discuri): Regele păstor^, uvertură de Frederic cel Mare; Trei prelu-î dii de Bach (clavecin: Wanda Landowska); Flautul din Sanssouci, suită de Graener; Arioso de Haendel (voce: Eva Liebenberg); Bourrée şi Menuet de Haendel (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Hans von Benda); Nimicuri, fragment de balet de Mozart (orch. simf. din Londra, dirij. de Leo Bloch); Lacrimi de Schumann (voce, Schmitt-Walter); Cântec de seară de Schumann (vioară); Georg Mendelssohn (pian, Mischa Levitzki); Scherz ode Mendelssohn- Bartholdy (orch. filam. din Berlin, dirij. de Leo Borehard); Arie din „Maeştrii cântăreţi“ de Richard Wagner (voce : Alexandru Kipnis); Preludiu la „Burghezul gentilom“ de Richard Strauss (Orchestra Operei de Stat din Berlin, dirij. de Leo Bloch); Intermezzo din „Suita de dansuri“ de Künneke (Orch. filarm. din Berlin). 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.30: Ansamblul vienez „Kreuzer“ voce : Franz Toner: Cei din Schönbrunn, vals de Lanner; Trei cântece; 1) In ceruri cântă Ziehrer de Kronegger; 2) Vechiul orologiu de Gruber; S) Cântecul raiului albastru de Eysler; Cântece vieneze partea II-a de Rechtenwald. 14; Radio-jurnal. 14.20: Selecţiuni din operete (discuri) :Arie din „Contesa Maritza“ de Kalman (voce: Peter Anders); Potpuriu din „La Dubarry“ de Millöcker; Potpuriu din „După divorţ“ de Leo Fall (voce: Lille Claus); Selecţiuni din „Tenorul Ducesei" de Kanneke; Selecţiini din operetele lui Lehar (voce : Rauta Waara şi Peter Anders). 15: Radiofonice; Publicaţii; Varietăţi. RADIO ROMANIA 19 ; Ora; Mersul vremii. 19.02: Cronica medicală. 19.17; Muzică corală (discuri)de Coruri de Rfining și de Mücke; Lied de Brahms (Cor din Dresda); Două coruri populare (Corul Caecilia); Cântec popular (Societatea Corală din Colonia) Cântec popular aranjat de Schumann (Corul Bisericii Sf. Toma din Leipzig); Lied de Krause (corul profesorilor din Berlin); Marşul din „Tannhäuser“ de Wagner (corul şi orchestra festivalurilor din Bayreuth dirij. de Elmendorff). 19.50: Radio-jurnal în limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.05: Muzică psaltică, de Pr. Nae Popescu. 20.25: Gabriel Năruja (voce); Liedorf ; Umbra de Sohnherr; Mângâierile primăverii de Brahms; Cineva de Schumann; Stai liniștit de Wagner; Visuri de Wagner . 20.45. Radio-jurnal (I). 21. Concert de muzică veche :— Orchestra simfonică Radio, dirij. de Dinu Ilpatti; Șase sonate de Scarlatti (aranj. de Dinu Lipatti); executate de Quintetul de suflători (V. .Hann flaut, Pavel Tornea oboi, D. Ungureanu clarinet, Pavel Ciubotărenu corn şi D. Alexandrescu fagot • Concert vn do major pentru după piane de Bach (solişti: D-ntre Smaranda Atanasoff şi Madeleine Cantacuzino) ; Concert brandenburghez No. 3 in sol major de Bach. 22.10: Radio-jurnal (II); Sport. 22.30: Muzică ușoară germană (discuri); In frumoasa vale a Isarului, vals de LShr.; Melodie din filmul „Aventura continuă“ de Grothe (voce: Johann Heesters); Tango din filmul „Nanon“ de Melichar (voce: Erna Sack); Melodii de Peter Kreuder“ (voce: autorul); Lied din filmul „Iubesc toate femeile“* de Stolz (voce: Peter Anders); Teme de vals din „Văduva veselă“ de Lehar (pian: Wolff); Melodie de Buday (voce: Greta Keiler); Lied de Hungar (voce: Eric Helgar). 23. Selecţiuni din operele germane (discuri); Gavotă din „Idomeneu“ de Mozart- Arie din „Flautul fermecat“ de Mozart (voce: Gua, guelmetti); Arie din „Fidalio“ de Beethoven (voce: Franz Völker); Aria Leonorei din „Fidelio“ de Beethoven (voce : Hilde Konetzni); Prezentarea trandivirului de argint din „Cavalerul rozelor“ de Richard Strauss (voce: Elisabeth Schumann şi Maria Olszewska); Dansul ucenicilor şi Intrarea maeştrilor din „Maeştrii cântăreţi“ de Wagner (Orch. Operei din Berlin, dirij. dl Leopold Ludwig); Cor din „Maeştrii cântăreţi“ de Wagner (corul şi Orch. Operei de Stat din Berlin, dirij. de Leo Blech). 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, engleză şi italiană. RADIO CHIŞINĂU 212,6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14. Oţa. Concert de prânz — Jocuri româneşti (discuri); Hora de la Craiova (Orchestra Ioniţă Bădiţă); Doina şi Ardeleana dela Sibiu, Fecioreasca şi învârtită dela Braşov (Orchestra Traian Lăscuţ); Hora de mână şi Bordeiaşul (nai. Mihail Bălăşoiu); Jocul cel mare dela Câmpulung şi Trei Hşeşti (Orchestra Bucovineană); Hora-sârba lăutarilor şi Sârba craiovenilor (Orchestra Fănică Vișan). 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Muzică de Offenbach (discuri); Uvertură la „Orfeu in Infern“; Două arii din „Povestirile lui Hoffmann“ (voce: Julius Palánk) ; Barcarola din „Povestirile lui Hoffmann" (Orchestra Operei din Berlin); Fantezie din „Fata Tamburubii major“ (Orchestra Operei din Berlin). 15.13: Închiderea emisiunii de prânz. 21. Oia. Concert de scară — Orchestra Sindicatului Artiştilor Instrumentişti din Chişinău, dirij. de Victor Iuşchevici. Fantezie de motiva din operele lui Verdi, de Weninger: Balet japonez din opera ,,Yedda“ de Dvorak; Serenada franceză de Grieg; Uvertură poetică de Cocq. 21.40; Muzică corală (discuri); Melodie corală de Weber şi Cor de Silcher (Corul bărbătesc din Colonia); Corul vânătorilor din „Freischütz“ de Weber şi Corul torcătoarelor din „Vasul fantomă“ de Wagner (Corul Operei din Berlin); Cântece de marinari şi Down South de Middleton. 20. Radio-jurnal. 2215. Continuarea concertului Orchestrei Sindicatului Artiştilor Instrumentişti din Chişinău, dirij. de Victor Iuşchevici. Fantezie din „Zaza“ de Leoncavallo; Te iubesc, vals de Waldteufel; Clopoţeii de argint, intermezzo de Kapplusch (pian: ■Leo Gorbatâi); Femei şi nimfe de Königsberger; Dans indian de Bizet ; Uvertură de Keler Bria. 23; închiderea emisiunii. BUDAPESTA 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. yz 20.25: Orchestră de ţigani; 21.10: Teatru radiofonic; 22.40: Inf. în ungară, slovacă şi ruteană; 23.10: Concert de orchestră; 24: Inf. în germană, italiană, engleză şi franceză; 0.20: Orchestră de ţigani; 1.05: Inf. W1 506,8 m. 592 kHz. 100 kw. 19.30: Inf. în română; 19.45:Coral. 20: Inf. în germană; 29.15: Concert de orchestră; 21: Simfonia în C.-moll (Bruckner); 22; Inf. în germană, Plăci; 23: Concert de seară; 23.45: Inf. în română; 24; Inf. în germană; 0.10: Concent nocturn. BELGRAD 437,3 m. 20 kw. 686 kHz; 18.45: Melodii populare; 19. Conf.; 19.36: Plăci; 20.20: Ora naţiunii; 20.40: Melodii populare; 2110: Concert coral; 21.40: Concert simfonic; 23.40: Inf. ROMA 420.8 m 713 kHz; 20.20: Plăci; 2005: Conf.; 20.35: Lecţie de engleză; 21: Ora, Inf., Radiojurnal, Plăci; 21.30: Muzică variată; 21.45: „Pietro il Nero“ Operă de Schulze. După operă muzică de dans. • 16# km. I VIENA Alte restaurante cărora primăria Capitalei le-a impus să servească mâncări după un menu fix Primăria mimicipiului Bucureşti a dat eri utrmătoarea ordonanţă: Având In volttere disipoBjitiuziile art. 18 din decratul-Ctege pentru Infirânairea şi reprimarea speculei titante, puibUftcați în Monitorul Oficial Nr. 268 din 18 Noemirie 1939, având în vedere că majoritatea restaurantelor din Capitală, în urma măsurilor Înalte de primărie, servesc publicului consumator mâncări și după un meni fix, cu prețuri reduse, pe baza dispoztțiunitilor art. 16 din legea administrativă, noi, general Viator Dombrowstoi, primarul general al municipiului Bucureşti, ordonăm: 1. Cu începere de la 15 Aprilie a. c. şi până la moui dispoziţiuni sunt obligaţi să servească, la cererea consumatorilor, şi mâncări după un meni fix şi patronii restaurantelor arătate la art. 3 din această ordonanţă. Pentru meniul fix patronii acestor restaurante vor destina din lista generală de consumaţii următoarele feluri: a) Cri puţin 2 supe din care: o supă sau o ciorbă cu carne sau ouă; b) Cinci feluri de mâncare, din care cri puţin un fel de câine de vită şi unul cu carne de pasăre; c) Patru feluri de friptură;d) Cinci feluri de desert: fructe sau prăjituri. In lista de consumaţie aceste feluri vor fi subliniate sau scrise cu cerneală de altă culoare. Din aceste feluri fiecare persoană îşi va alege şi patronii sunt obligaţi să servească trei feluri şi anume: o supă sau o ciorbă, o mâncare, o friptură şi un desert. 2. Toate celelalte feluri de mâncare, care nu intră în cuprinsul menului fix, lăsându-se la libera concurenţă, nu cad în prevederile legii speculei şi nu pot face obiectul unor contravenţiuni. 3. Preţul maxim al meniului de fiecare persoană va fi de: Lei 100 al restaurantele: „Continental“, „Modern’’, „Bucureşti”, „Zissu”, str. Batiştei şi „Man Jardin“, calea Dorobanţilor No. 3. Lei 80, la restaurantele: „Parcul Luther“ „Tropadero”, „Ignat Mircea”, „I. Răcani”, „Coşna”, „Terasa Cercului Militar", „Luzana", „M. Iorgulescu“, calea Dorobanţilor, „Gogu Roşeanu”, „Neptun”, „Dorul Ancuţei”, str. Al. Lahovary, „Scala”, „Urban, str. Bursei, „Mircea cel Mare", b-dul Elisabeta, „La Generalul Kiseleff” (Partenie), „Iordăchescu”, str. Hfov, „Elisée", str. 11 Iunie şi „Grand Lafayette”. In preţul menu-ulid este socotită şi pâinea. 4. Patronii sumit obligaţi a imprima foarte vizibil pe lista de mâncare, chiar In mijloc, infcr’un chenar, următoarele: Menu fix iei ... compus din: O supă sau o ciorbă, o mâncare, o friptură, un desert, dintre friu- I rile subliniate sau scrise cu cerneală de altă culoare de pe această listă. 5. Toate fetaile de mâncare din menu vor fi preparate caMitatv şi vor fi servite cantitativ ca şi toate celelate mâncări din lista de consumaţii. Pâine se va servi în cantitate suficientă. 6. Scăderea porţiilor sau schimbarea calităţii consumaţiilor din menii sunt considerate ca abateri la această ordonanţă. 7. Patronii vor trimite la primăria miunicipiului (consideratul tehnic pentru infrânarea speculei, strada Sapientei Nr. 13), listele de consumaţii pentru viză. 8. Această ordonanţă, precum şi lista de consumaţie se vor afişa la locuri vizibile. 9. Contravenienţii la dispoziţiunile acestei ordonanţe se fac pasibili de sancţiunile prevăzute la art. 24—30 din decretul-lege pentru înfrânarea și reprimarea speculei ilicite. 10. Constatarea abaterilor de la dispozițiunile acestei ordonanțe se va face numai de persoanele enumerate la art. 32 și 48 din aceiaş lege. Procesele verbale, încheiate contra infractorilor, se vor depune, în chiar ziua dresării lor, la prima instanță de judecată a sectorului respectiv. Revărsarea râului Bârsa la Zărneşti O PARTE DIN STRADA ABATORULUI SUB APA 1 12 Aprilie : Din cauza topirii zăpezii căzută din abundenţă zilele trecute, râul Bârsa s’a revărsat. O parte din strada Abatorului a fost complet acoperită de apă. Abatorul comunal şi câteva case din jurul său, de asemeni au fost inundate. Mai mulţi locuitori şi-au părăsit casele în puterea nopţii, refugiindu-se în comună, numai cu ce aveau pe ei, iar alţii au încercat să-şi salveze micul avut, cum a fost cazul cu portarul Bârsai, dar au fost nevoiţi să renunţe din cauza valurilor ameninţătoare. Mai multe case au suferit pagube. Spre seară, apa s-a retras puţin şi se speră că locuitorii de pe malul Bârsei nu vor mai avea de suferit. "Anul al I7-lea "nr. 105 Marți 16 Aprilie-194® Scrisori din Belgrad (Urmare din pagina I ea borarea la guvern a eminenţilor reprezentanţi ai partidului Macek. Bucureştii a avut ocazia să cunoască una dintre personalităţile cele mai importante din grupul acesta, pe ministrul comerţului, dr. Anders. Colaborarea totală şi fără rezervă a conducerii croate la acţiunea guvernamentală, învederează faptul că neînţelegeri, car în timpurile trecute au fost privite dăunătoare pentru urarea internă a Iugoslaviei, acum atât de necesară, au fost desfiinţate. Din această cauză, Iugoslavia nu mai vede motiv, cu toate timpurile atât de grele ce le trăeşte Europa, să nu se gândească la alegeri parlamentare. Odată cu alegerile parlamentare se vor face, într’un timp apropiat, alegerile pentru Dieta croată, căci marea operă a formării autonomiei Croaţiei poate fi considerată în fond ca încheiată, prin alăturarea bugetului Croaţiei la bugetul statului. Dacă nu vor interveni evenimente neprevăzute de naturii de politică externă, atunci alegere vor încorona peste câteva luni, opera de înţelegere sărbo-croată. Guvernul care ţi-a luat sarcina să înfăptuiască această operă, va primi, după alegeri, din gura poporului, sancţiunea pentru fapta sa istorică. Dr. D. GREGORICI PROFESIUNILE ŞI învăţământul profesional (Urmare din pagina la tru toată viaţa la un trai făcut din sărăcie şi lipsuri conţinui. Mai era şi o teamă, care, din nenorocire, n’a dispărut încă, de-a îndruma şi forma pe tineri să lupte şi să răstească în viaţă prin propriile lor mijloace, să lupte creindu-şi o situaţie independentă, fără să caute asigurarea într’un locşor din bugetul public. Relevând în treacăt că această mentalitate nu este proprie numai poporului român, ţinem să mai spunem că, aşa cum am pomenit mai sus şi cum s’a făcut dovada prin cifre precise, ridicarea în rang a fostelor şcoli de comerţ şi în mod cu totul deosebit a fostelor şcoli de meserii, a avut în ce priveşte numărul de elevi doritori de a le frecventa, un efect simţitor. Părinţii, care nu se hotărau să-şi dea copiii la o şcoală, care purta modestul nume de „şcoală de meserii", au adoptat cu totul altă atitudine, când acestor şcoli li s’a spus „licee induistriiale“. Aşa s’a ajuns ca în aceşti din urmă ani numărul elevilor care s’au prezintat să se înscrie la liceele industriale, să fie cu mult superior numărului locurilor disponibile. Insă, precum se ştie, laturea cu adevărat importantă a chestiune nu stă în titulatura şcolilor despre care este vorba şi nici în numărul mai mare ori mai mic al elevilor ce le frecventează, ci în măsura in care aceste şcoli îşi ating sau nu-şi ating scopul pentru care au fost înfiinţate. Ce devin în viaţă tinerii, care termină şcolile sau liceele — indiferent cum le-am spune — de învăţământ prac- tic ? îşi câştigă ei viaţa prin meseria ce au învăţat, sau pentru cei de la liceele de comerţ, prin cunoştinţele comerciale ce au căpătat, ori, asemeni tinerilor provenind din învăţământul teoretic, merg şi ei să bată la porţile bugetului statului ? Recunoaştem, aceste chestiuni au făcut şi fac de mult obiect de discuţii şi cercetări, iar un răspuns oarecum mai documentat nu e cu putinţă să se dea în câteva rânduri. Rezervându-ne ca ulterior să luăm chestiunea intr’o cercetare mai amănunţită, deocamdată ne mărginim, întru cât priveşte şcolile de meserii, cu constatarea, întemeiată pe statistici ce am avut la îndemână, că ele şi-au îndeplinit în bună parte misiunea. Lor li se datoreşte numărul de mecanici şi alţi meseriaşi români, pe care îl găsim, fie în întreprinderi înfiinţata de dânşii, fie ca salariaţi în uzine, ateliere şi alte întreprinderi similare. Evident, numărul acestor meseriaşiromâni ar fi putut şi ar fi trebuit să fie mai mare decum este astăzi. Realizarea acestui deziderat sau — mai bine zis — acestei necesităţi de ordin economic şi social este într-o măsură mare împiedecată de faptul că, în ţară, industria, care ar putea utiliza pe aceşti tineri, se găseşte în proporţii mari în mâini neromâneşti. Stăpânii acestei industrii nu se arată doritori de a întrebuinţa elemenite etnice româneşti. Insă Învăţământul profesional cuprinde, precum se ştie, şi liceele industriale şi comerciale de fete şi liceele comerciale pentru ambele sexe. De acestea ne vom ocupa intr’un articol viitor. N. BATZARIA Comercianţi amendaţi pentru speculă Agenţii poliţiei comunale se dovedesc a fi de un real folos în lupta ce primăria Capitalei o duce contra comercianţilor speculanţi. Publicăm o nouă serie de comercianţi amendaţi: Barbu Valerian, Rahovei 77 ; Ilie Oţu, Sireni 7; Voinescu Marin, Rahovei 317; Ion Munteanu, Arionoaia 18 ; Miarin Grigore, Cuza Vodă 24 ; Ion Petroacă, Olimpului 72; Ion Rădulescu, Șerban Vodă 110; Gheorghe Strungă, Rahovei 106; Ion Moldoveanu, Mihai Bravu 264; Nistor Ciurel, Carol 62; Aurică Dumitrescu, Baicului 5; Miarioara Mihăilescu, Doamna Ghica 190; Florea Gh., Grozăveşti 31; Florea Gh. Ion, Grozăveşti 31 ; Trifon Dumitru, Fd. Baicului, 11; Petre Vişoiu, Sevastopol 32; Dragomir llie, Maşina de Pâine, 28; Grigorescu Vasile, Eliade între vii 52 ; Marinescu llie, Pârgari Tei 54 ; S. Filip, Dristor 18 ; Şerban Ion Măcelari 28 ; S. Pârvu, Triumfului 89; Dumitru Niculescu, Bratocea 45; Voicu Gicu, Giulești 77; Nicolae Comănescu, Olimpiului 72; Gh. Anghel, Mihai Bravu 272; Costică S. Stancu, Dristor 33; Constantin Dumitru, Dristor 33; Nicolae Ștefan, Maiorescu 65; M. Nicolae, Dristor 33; Ion Ionescu, Caraiman 3; Sima Petre, Făinari 27; Nicolae Truşcă, Filantropia 32; S. Negoi, Orzari 28; I. R. Gherghina, Lotrului 31 ; M. Stanciu, Ziduri Moşi 1; Gh. Răducu, Griviţei 498 ; Rizea Ilie, Mihai Bravu II, 1; Petre Tănase, Şoltuzului 2 ; V. Sandu, Cuţarida 18 ; Const. Dumitru, Dristor 18 ; David Smeti, Dristor 33; Nicolae Alexandru, Dristor 18; Gh. Miriță, Dristor 18. •—---pox shop------- Parchetul şi cabinetul de instrucţie C.Lung (Bucovina) funcţionează într’un local insalubru IN ATENŢIA D-LUI MINISTRU AL JUSTIŢIEI Câmpulung, 12 Aprilie Cetitorii noştri îşi reamintesc din ireportagiile anterioare^ de starea insalubră în care se găsesc aproape toate localurile ce servesc pentru inaltanţele de judecată din oraşul de reşedinţă Câmpulung (Bucovina). Dacă tribunalul nu are o sală de şedinţă corespunzătoare, şi judecătoria la fel, situaţia parchetului şi a cabinetului de instrucţie este mai rea. Cele două instituţiuni sunt adăpostite într’o cocioabă, cu peste 200 de ani vechime, care prezintă cel mai evident pericol de îmbolnăvire, atât pentru magistraţi cât şi pentru funcţionarii de grefă. Siliţi să stea ore întregi la datorie. Aducând cazul la cunoştinţa d-lui ministru al justiţiei propunem la remediere închirierea de îndată a unui local corespunzător misiunii pentru care a fost creată magistratura. NOUI DOVEZI DESPRE SECUIZAREA ROMÂNILOR de G. POPALISSEANU Cercetările făcute în timpul din urmă asupra originei etnice a populaţiunilor din sud, estul Transilvaniei, pe baza compoziţiei sarologice a sângelui, cercetări iniţiate mai Înainte de doctorul Popovici şi continuate apoi mai ales de doctorul Râmneanţu, au dus la rezultate de o însemnătate extraordinară şi au ajuns la aceleaşi concluziuni la cari ajunseseră şi studiile noastre asupra secuilor. Cercetările făcute in vremea din urmă au pornit mai ales din îndemnul profesorului Iuliju Moldovan, de la Cluj, preşedintele Astrei care, în Adunarea generală ţinută, in 1934 la Tg. Mureş, a spus: ,,Suntem, la marginea Secuimei, mormântul atâtor conştiinţe româneşti unde, într’o conştientă acţiune de deznaţionalizare, duşmanii noştri şi-au sporit forţa lor numerică şi cu sânge românesc şi şi-au creiat o fortăreaţă teatru atacarea drepturilor noastre asupra acestui pământ“. Bun cunoscător în ale biologiei, profesorul Iuliu Moldovan, şi-a dat seama că, faţă de complicata problemă a originii Secuilor, analiza de sânge poate să fie un izvor de o reală importanţă în determinarea originii etnice a Secuilor şi una din cele mai sigure dovezi în aceaistă însemnată chestiune, iar studiile minuţioase ce s’au făcut în urmă, la tot pulsul său, de către doctorii P. Râmneanţu şi P. David, au dus la constatarea obârşiei româneşti a compatrioţilor noştri Secui!Aşa numita reacţie de lspixeritagluttorare s’a făcut la un număr neobişnuit de mare de persoane. A fost analizat sângele la 20.092 de inşi (5086 Români, 13748 Secui, 708 Germani, 443 Ţigani, 107 Ovrei şi la alţi câţiva inşi de alte naţionalităţi). Şi anume au fost cercetaţi: 1. Din judeţul Ciuc 3705 inşi, din comunele Voşlăbeni, Lăzarea, Siculeni, Gherciu şi Sânsimon (574 Români, 3026 Secui, restul alte naţionalităţi). 2. Din judeţul Mureş, 3090 inşi, din comunele Săbed, Pănet, Subcetate, Magherani, Meciul de Jos şi de Sus, Deieni, Marivirea Niraj şi Cozma, .(1240 Români, 1444 Secui, 292 Germani din comuna săsească Ideciu). 3. Din judeţul Odorheiu, 5774 mişi, din comunele Feleag, Firliajşî, Lupeni, Corund, Jtorbor — altădată comună săsească,— Mereşti, Ioland, Luata, Zetea, Ouşaned şi Şiclod (516 Români, 5074 Secui, restul alte naţionalităţi). 4. Din judeţul Trei Scaune, 5866 inşi, din comunele Arcuş, Hăghig, Alba Mare şi Dalinic — aceste trei din urmă altădată comune săseşti — Reci, Breţcu, Esternie, Tulcia, Brateş, Micfalău şi Zagon (1527 Români, 4187 Secui, restul alte naţionalităţi). Cercetările celor doi doctori învăţaţi au dus la unele încheieri pe cari le rezumăm în cele următoare: In Transilvania, în afară de Români, avem ca populaţiuni mai mult sau mai puţin compacte, pe Unguri, pe Secui şi pe Saşi, iar în Banat pe Şvabi. Saşii din Ardeal şi Şvabii din Banat au aceaşi structură sangvină ca şi fraţi lor dtn Germania, de unde au venit, deşi s’au despărţit unii de alţii de mai multe vearouri. Saşii au un indice sangvin mai ridicat, de 4,008, ca şi al Nemţilor din Germania. Ungurii prezintă aceeaşi proporţie die fiecare grupă sangvină ca şi trunchiul neamului lor, din care s’au desfăcut. In general indicele lor biologic este mai scăzut decât al Românilor. La Români media indicelui sangvin este intre 2.20 şi 2.00. In temeiul acestui indice sangvin s’a ajuns la constatarea că originea etnică a Românilor dto sudestul Transilvaniei este identică cu a Românilor-Moţi, cu a Românilor dto Transilvania, în general şi cu a Românilor din vechiul Regat. Micile variaţii sunt datorite uşoarelor influenţe ce s’au exercitat asupra trunchiului daco-roman. S’a constatat mai departe ci indicele biologie, in 22 comune, astăzi secueşti, împrăştiate în întreaga regiune, variază între 3,07 şi 1,56. Această variaţie, mai mare decât la Români se datoreşte in parte analizelor puţine în unele comune, influenţelor străine mai accentuate în unele regiuni şi faptului că nu toţi cei analizaţi au aceeaşi origine etnică. Secuii din judeţul Ciuc, Odorheiu şi Trei Scaune au între ei acelaşi indice biologic şi, neexistând diferenţe însemnate între indicii lor, s’a conchis că ei au aceeaşi origine etnică. Indicele lor de 2,11 este identic cu al Românilor din sudestul Transilvaniei şi ceva mai scăzut faţă de al Românilor in general. Măsurând matematic identitatea celor doi indici, al Secuilor bazat pe 10.600 analize şi al Românilor din sud-estul Transilvaniei obţinut pe 3858 de cercetări observăm o suprapunere Această măsurare biologică şi matematică, rezultanta unui număr de analize fără precedent de mare în întreaga literatură, ne dovedeşte fără putinţă de contestare că originea etnică a locuitorilor numiţi astăzi Secui este identică cu a Românilor. Ungurii din judeţul Mureş, colonizaţi mai târziu, au un indice biologic mai aproape de al Ungurilor în general, fără însă să fie identic cu al lor. De altfel Ungurii din acest judeţ nici nu se declară de Socul. Ei nu au o origine identică cu cea a ungurilor, căci şi ei au absorbit multe elemente româneşti. Maghiarizarea Românilor din acest judeţ nu s’a putut face complet. Intre indicele biologic al Secuilor şi cel al Bulgarilor sau Firiilor nu este nici o asemănare. Analiza sângelui locuitorilor din comunele Jimbor, Alta Marte, Palmir şiHaghig ne fac dovada că Saşii din aceste localităţi au fost seculzaţi în întregime. Uşoara influenţă uralo-altaică în compoziţia sangvină a Românilor seculzaţi ne face dovada, din punct de vedere demografic, că Secuii au venit in Transilvania intr’un foarte mit număr şi că în cele mai multe localităţi au venit probabil numai bărbaţi cari de la primele generaţii au fost absorbiţi în masa Românilor cari le-au dat sângele în schimbul limbii maghiare. Domnii Râmneanţu şi David, ale căror concluzii le-am rezumat mai sus, socotesc că secuizarea Românilor — secuizare pentru care noi am adus dovezi pentru ultimele două secole — s’ar fi făcut chiar dela început, deodată cu colonizarea ungurească din veacul al XII și XV-Je*. , ■___,__^