Universul, aprilie 1940 (Anul 57, nr. 105-117)

1940-04-16 / nr. 105

„FU A WC© -ROMAM” S. A. de Asigurări Generale Bucureşti. Griviţei 23 acordă ABONAŢILOR „UNIVERSULUI" PREMII DIN OFICIU în numerar şi lozuri ale Loteriei Statului. Cadouri in obiecte. Des­păgubiri moştenitorilor, oricare ar fi vârsta abonatului. Trageri ge­nerale lunare şi speciale. O mare tragere festivă pentru aniversarea a 10 ani data,­înfiinţarea secţiunii, „UNIVERSUL" a Societăţii. Asi­gurări pe o du­rată de­­ plată ,­foarte­­ scurtă, cu drept de participare la premii şi despăgubiri pe tot restul vieţii. Asiguraţii, cari din motive bine­, justifiiate, au încetat plata ratelor, pot cere recunoaşterea lor la o nouă asigurare — In condi­­ţiunile sus arătate. Vechii asiguraţi pot beneficia şi ei de aceste, avantaje. — CEREŢI LAMUBIRlişifPROSP®dŢE — , © Legaţiimeta Egiptcului face cunoscut că, dela 25 Aprilie. a.^p.,3 legaţiunea şi consulatul general vor­ avea următoarele adrese : lo­cuinţa ministrrullui : şoseaua Jianu 110, telefon: 2.3698 ; birourile legaţiunei şi consulatului general: strada Dioniaie­­ 12—14, telefon : 2.82.27. DOCTOR PETRE RADULESCU Laureat al facultăţii de medicină din Paris Asistent Universitar ECO INTERNE. — (nutriţie, diabet, ficat, rinichi) sifilis. — Consultaţii de la 3­ 7. Telefon 5.57.02 Bulevardul Carol 1­86 A, etajul 111 (Statuia Fake) • Dr. Marius Constantinescu, de la b­iserica Boteanu a­­fosat nu­mit revizor eparhial. LICHIDARE COMPLECTĂ 1­9 „Asociaţia Amicilor Spa­­­niei“,­ colonia spaniolă şi prie­­stenii particulari, vor oferi un di­neu la Athénée-Palace. Sâm­bătă, 20 ort., orele 9 seara. Ex­celenţei sale Don Pedro de­ Prat y Soutzo, Marchiz de Prat- de­ Nantouillet, ministru al Spaniei, cu ocazia­ plecării d-sale la noul său post ki Ankara. Persoanele cari doresc să­ asi­ste la acest dineu, sunt rugate­ a se adresa la Canicedaris consula­ră a Spaniei în str. Robert de Flers nr. 29, telefon 2.10.26.­­ Societatea rămână de şti­inţe, secţia matematici, va ţine şedinţă ordinară Luni, 15 Aprilie ora 21, in localul facultăţii de ştiinţe. La ordinea zile­i următoarele comunicări: d. prof. S. Stoiilov: „Asupra teoremei maximului modului”; d-­prof. Gr. Moisil: „Teoria algebrică a lanţurilor (II)5’. • Cetitorii şi abonaţii cari tri­mit sume de bani prin m. p. pentru abonamente, sunt rugaţi să menţioneze acest lucru pe cuponul 1 ma­te şi să scrie citeţ adresa cu oficiul poştal de desti­naţie.­­ Abonamentelor li se dă curs numai de la 1 şi 16­ ale fiecărei luni astfel că, spre a li se putea expedia ziarul la timp, vor tri­mite costul cu cel puţin 5 zile înainte de aceste date. • Legiunea de străjer® Ilfov, organizează un campament pen­tru toate comandantele din Ilfov în zilele de 21-23 Aprilie, la şcoa­la normală de fete din Măgurele. iarUciparea este obligatorie. în­treţinerea 200 lei de persoană Doamnele comandante sunt ru­gate să trimită telegrafic taxa de înscriere, pentru a putea fi a­­nunţate de data precisă a pre­­­­zen­tării. (A Consiliul cercului profesori­­ilo secundari este convocat pen­­tru­­a­­ doua oară, Marţi, 16 c. ora 6.30 d.va.v­, pentru alegerea noului comitet executiv. Fiind a doua convocare şedin­ţa se va ţine cu orice număr de membri. • Comitetul de acţiune pentru înfiinţarea breslei antreprenori­lor de lucrări publice şi particu­lare din ţinutul Bucegi, invită pe toţi antreprenorii să adere şi să se înscrie la constituirea breslei. Adeziunile se primesc zilnic în­tre orele 10 şi—12 a. m. la Came­ra de Muncă str. Calomfirescu , etajul I PAULA FRANKLIN 9 LENAJURI, MĂTĂSURI, CATIFELE, DANTELE, IMPRIMEURI. 410 . Se aduce la cunoştinţă fa­miliilor funcţionarilor particulari, muncitorilor şi­­meseriaşilor con­­centr­aţi*­ în­ cursul lunilor Februa­ri­­e şi Martie a. c­, că trebue să se adreseze, pentru primirea a­­juitoarator de concentrare, direct Casei sau,,, ofterul­ui de­ asigurări sociale din localitatea unde îri cu domiciliul, ministerul trufiei, nerezolvând­­nici -o cerere de­ a­­ces­t fel. CENTRUL ANTI-CANCEROS Ste/ Nic. Bălcescu Nr. 7 întern,ează legiţişul pentru diagnosticul şi tratamentul cu radium şi raze al tumorilor şi cancerului. Consultaţiuni 3—6 p. m. Telefon 3.36.47. 6 IN VAGOANELE RESTAURANTE ale Companiei Interna­ţionale a Marelor Ex­presse Europene se serveşte:vinul Selection-Stirbey- Moldova precum şi celelalte feluri de vin din Pivniţele Stirbey, 7000 S TU©IO JULIETTA execută dupe ultimele per­fecţiuni cele mai artistice fotografii şi pastel cu preţuri excepţional de convenabil. „ Societatea română de der­matologie şi sifiografie va ţine ■şedinţă de comunicări, sub pre­şedinţia d-lui prof. S. Nicolau. Luni 5 Aprilie, orele 9 seara, in localul clinicei dermatologice din spitalul Oo­entica. Dr. N. OBERFELD INIMA­­ INTERNE a reluat tunsul la­ţiunile, strada Olimpului No. 3, telefon 398/06 16 Cassia Autonomă a Monopo­lurilor a pus în vânzare o nouă ţigaretă superioară, de­numită „MARYLAND ROMA­NESC” cu preţul de lei 2 bu­cata. I . t.­­■ L 6634 pAMEŢII d-n­e invită Onor, clientelă la expoziţia­­ de rochi şi mantouri care are loc­­ Miercuri 17 Aprilie şi ÎS Aprilie la­­ orele 31­, d. a. la noua locuinţă Pasajul Imobiliara Scara C. meza­ula. Telefon 3.96.13 27 Două nenorociri in jud. Soroca Soroca, 12 Aprilie Pe când birjarul Ze­m­an. Sehi­­man, din târgul Edineţi (Hotin), venea cu trăsura plină cu­ pasa­geri spre gara Rediu-Maine, s’a abătut din drum, luând-o dea­­dreptul peste câmp, spre a scur­ta din cale. Pornindu-se un vis­col puternic și lăsându-se întu­­tunericul, trăsura a dat într’un iaz adânc de nouă metri. Cu sforţări supraomeneşti, ajutân­­du-se unii pe alţii, călătorii au reuşit să se salveze, dar birjarul cu caii şi trăsura cu bagajele s’au dus la fund. Uzi până la piele şi aproape îngheţaţi de frig, pasagerii au gă­sit, adăpost, după mai multe cea­suri de rătăcire în voia viscolu­lui, într’un sat din apropiere. Cazul a prodius adâncă im­presie. A DOUA NENOROCIRE Altă nenorocire s’a întâmplat lângă satul d'Climă­uţi, victima fiind evreul Isac Katz, originar din oraşul Galaţi. Acesta venea cu sania şi caii sătean­ul lui Ale­xandru Lienicu, din Cernoleuca, dela gara Donduşeni spre acest sat. La trecerea peste podul Cli­­măuţi, puhoiul a smuls scân­durile de pe sanie şi pe Isac Katz, târându-l In adânc. Alexandru Lisinicu s’a salvat, ţinându-se de hăţuri. Cadavrul Uruit Ketz a fost găsit a doua zi Bănueți de crimă nu sunt, în­trucât asupra victimei s-a găsit suma de 40.000 lei și actele de identitate. t UNIVERSUL* LUNI 15 APRILIE Ort. Ştinţii Amia­tar­oh Pud. şi Trofim (67). Cat. Sfântul Pallamu. Prot. Chorisiu. Evreesc: 7 Nissan 570Q. Mahomedan: 7 Rebi­el-Aver 1359. Ut Răsăritul Soarelei 5.36. Apusul Soarelui118.58. (%£ctdb& i LAMPA»e RADIO 4®yo LUNI 15 APRILIE RADIO -ROMANIA kHz. 1X75 m. 150 RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 12: Ora; Cota, Dunării şi a barei Sulu­m; Sfaturi gospodăreşti şi igie­nice. 12.10: Muzică românească (discuri); Ca pe luncă şi Hora boe­rească ; Bate murgu din picior şi Câne luare scârbă 'n lume de Ba­ăi­­loniu (voce: Arnold« Geoargewsky); Hora stacato; Şi-auzi mândruţe şi Zii, Zău, Zău ! (corul „Carmen“); Haţegana; Ciuicu... şi Mândre... mândruliţa mea (voce: Ion Lui­­uan); Eroul ; Unde te duci dorule (voce : Rodica Bujor) ; Foaier verde ioi cicori; Mândra mea frumoasă eşti ; Hora de la Corbeni. 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri arti­stice şi culturale; Sport. 13.30: Orchestra Grigoraş Dinicu; Hora boerească de Zaman şi Sârba din căruţă; Povestiri din Pădurea vieneză, vals de Strauss; Simplă mărturisire de Thomé; Tango de Alben­iz; Arii naţionale. 14: Radio-jorn­al. 14210: Continuarea concertului orchestrei Grigoraş Dinicu: Ro­manţe şi Arii naţionale; Vals din „Văduva veselă“ de Lebar; O noa­pte in Havana, tango de Liliana Delescu; Mi-e dor de nopţi cu lună plină şi învârtită; Te aştept, slow de Olivieri; My Lady de Sam­­’o krass; Arii naţionale. 15: Radiofonice; Publicaţii; Va­rietăţi. RADIO ROMANIA 19: Ora; Mersul vremii. 19.02: Cronica literară. 19­­7: Cântăreţi de muzică româ­nească uşoară (discuri); Ai plecat de Dendrino (voce: Mia Braia); Eşti fu­moasă de Vilinou şi Plâng pentu tine de Dendrino (voce: Pe­tre Alexandru); De nuntă şi Hore din Budeşti; Nu mă uita... eşti viaţa mea de Mişu Xancu şi La re­vedere... pe cine ştie când! de Vi­m­­­ou (voce: Nicu Orăşeanu); Fii’s! inimă să fii şi Mână măi că s’a 'noptat (voce: Ion Luipan); Hora lui Teişanu şi Sârba şi Hora din Teiş. 19­ 55: Radio-jurnal în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.05: Literatura marilor călăto­rii, de Radu Patrulius. 20.20 : I­­­na Emilia Guţianu (vo­ce) Aria Zertind din „Don Juan“ de Mozart; Fajţa cu chip îngeresc de T. Audi­ ; Pasărea iubirii divine de Haydn Wood; Marinella de Ser­rano ; Înţelepciune de Alfred Alee­­aandrescu; Fluturele de Camne­­valli. 20.45: Radio-jurnal (I). 21: Orchestra de concert Radio şi corul AC.T., dirij. de Th. Rogal­­ski. Compozitori români: Baladă pentru cor şi orchestră de I. Boho­­ciu (solişti: Gh. Bădule­scu, bariton şi Gh. Filip, tenor); Fabulă pentru cor şi orchestră de I. Moruzov (so­lişti: d-na Ştefania Stavri şi Gh. Rădulescu); Gh. Păunescu: a) Nos­talgie (l-a audiţie); b) Dans (l-a au­diţie); Rapsodia I, de Iliescu; Din Bătrâni, schiţă simfonică de Nona Ottescu; Amurg de toamnă de Al­fred Alesandrescu; Două dansuri de Lucian Teodosiu. 22.10: Radio-jurnal (II); Sport. 22.30 : D-ra Arta Florescu (voce); Muzică românească : Gondola de D. Florescu (1857); Dor pribeag de Fărcăşanu; Du-te dor de Ventura; Pasăre galbenă 'n coloe ; Cine trece pe uliţă de Kiriac; Cucuie pasăre blândă de N. Lungu. 22.15: Cântece şi jocuri româneşti (discuri), învârtită şi Fecioreasca de la Făgăraş; Vecinice, vecinice de Popescu-Pepu (voce: Ion Luiean); Hora lui Dobrică şi Sârba lui Ilie; Ioane, Ioane şi Fetiţo din satul meu (voce: Zavaidoc); Brâuleţul şi Bă­tuta; Mărăcine, mărăcine de Po­­pescu-Pepu (voce: Raul Ionescu) şi Sârba brătăşană de Tana Nanescu; Pe picior-joc; Teiuri, frunză ro­tundă (voce: Lucia Ciulei); Haţe­­gana de la Abrud, Ardeleană şi În­vârtită; Ursitoare, ursitoare (voce: Fănică Luca); Sârba lui Fănică Luca şi Sârba lui Buzdrumi (nai: Fănică Luca). 23.45: Jurnal pentru străinătate In limba franceză, germană, en­gleză şi italiană. RADIO-CHIŞINAU 212,8 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14: Oraş Concert de jaz. Muzică românească (discuri): Hora din nai şi Sârba din nai (nai: Fănică Luca). Spune mândre, ieşi nu ieşi şi Nu ştiu, Doamne, cum aşi face (voce: Ion Naşcu); Mândru pentru ochii mici (voce: Ioana Zlătaru şi Cos­­tică Vraciu) şi Aici lupii mă mă­nâncă (voce: Ioana Zlătaru); Să-ţi fie, mamă, păcat şi Adu Doamne, vânturile (voce: Tonta O,an); Sârba de la munte (orchestra Ioniţă Bă­diţă). 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Dansuri diferite (discuri): Polua de l’erlow şi Vals de Behling;­­Rumba de Cascata şi Rumba de Scarpenter; Mazurca de Kramer; Tango de Bochmann şi Tango de Brühne; Foxtrot de Coots şi Quick­­top de Country. 15.15: Inchiderea emisiunii de prânz. ti ZI: Ora; Coaceri de seară. Vilié,­­vioară; Soraata in Ta minor de Ve­­rapcini; Meditaţie­­ de Ceaikovski; »Ţiganca, de Kreisler. 34.20. .Muzică exotică (discuri): Dans arab de Ceaikovsky; Aurie din „Marouf" de Rabaud (voces Geor­ges Thil); Orientală''de Cesar Cui (vioară:­­ Miaeha Elman); Ninul de Leroux (voce: Ninon Valiin); Dans persan din „Kowantchina" de Mus­sorgsky (orch. simf. din Londra, dirij. de­­Albert Coates). 21.40: Concert de flaut. Vasile Bi­­cbiş:’Sonata No, fi de Bacii; a) An­dante, b) Presto, (B) Allegro, di Ada­­dio, e) .Alanuet; Antante ţi Allegro din Sonata1 No. 5 de Baoh. 22: Radio-jurnal. 22.15: Muzică uşoară (discuri);? Farmecul sirenelor.?- vals de: Vald-S teufed şi Visul, vals de Joyce; Ta­rantella de Jäger şi Nostalgie de Jäger; Două melodii din filmul „Iubesc toate femeile“ de Stolz (voce: Jan Kieputra); Onestop de Ibanez şi Serenadă napolitană de Winkler; Cântec ţigan de Dinien (orchestra Grigoraş Dinien); Prea iubita, vals de Waldteufel şi Scara la Nieder­harm, vals de Riehatrz; Cântec creol de Maurage şi Eva In Aprilie, melodie de Pedroli (voce: Armand Crabbé); Potpuriu de me­lodii de Schmidt-Hagen, 23, închiderea emisiunii. * BUDAPESTA, 549,5 m. 540 kHz.' 120 kw. —*20.30. Concert de orches­­tră; 22.40. Inf.' in ungară, slovacă și ruteană;*23.10. Orchestră de țigani; 24. Inf.' in germană, italiană, en­gleză, franceză și esperanto; 0.25. Plăci; 1.05. Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 100 kw. —18.45. inf. in ro­mănă; 19. Concert de orchestră; .19.30. Innf. in română; 20. Inf. in germană;­20.15. Cabaret politic; 21. Orchestră de dans; 22. Inf. în Germană, Plăci; 23. Concert de profaestră; 23.45. T-raf. în română; 24. Inf. in germani; 0.10. Concert nocturn. BELGRAD. 430,3 m. 20 kw. 686 kHz. — 20.40. Melodii populare; 21.10. Recital de vioară; 21.40. Tea­tru rad­io­foni­c; 22.40. Jnf.; 23. Re­cital de pian; 23.30. Muzică de dans; 23.40. Inf. ROMA, 420,8 m. 713 kHz. — 20.20. Plăci; 20.25. Lecție de germană; 21. Ora, Inf. Radio-jurnal, Plăci; 21.30. Selecțiuni din operate; 22. Romcort de muzică variată; 23. CamL; 2X15. Teatru radiofonie; 24. Radio-jurnal; MARȚI 18 APRILIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 km. RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m­. 12 kw. 12. Ora; Cota Dunării și a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti și igienice. 12.10: Muzică variată germană (discuri): Regele păstor^, uvertură­­ de Frederic cel Mare; Trei prelu-î dii de Bach (clavecin: Wanda Lan­dowska); Flautul din Sanssouci, suită de Graener; Arioso de Ha­­endel (voce: Eva Liebenberg); Bourrée şi Menuet de Haendel (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Hans von Benda); Nimicuri, frag­ment de balet de Mozart (orch. simf. din Londra, dirij. de Leo Bloch); Lacrimi de Schumann (voce, Schmitt-Walter); Cântec de seară de Schumann (vioară); Georg Mendelssohn (pian, Mischa Levit­zki); Scherz ode Mendelssohn- Bartholdy (orch. fila­m. din Ber­lin, dirij. de Leo Borehard); Arie din „Maeştrii cântăreţi“ de Ri­chard Wagner (voce : Alexandru Kipnis); Preludiu la „Burghezul gentilom“ de Richard Strauss (Or­chestra Operei de Stat din Ber­lin, dirij. de Leo Bloch); Interme­zzo din „Suita de dansuri“ de Künneke (Orch. filarm. din Ber­lin). 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri ar­tistice şi culturale; Sport. 13.30: Ansamblul vienez „Kreu­zer“ voce : Franz Toner: Cei din Schönbrunn, vals de Lanner; Trei cântece; 1) In ceruri cântă Ziehrer de Kronegger; 2) Vechiul orologiu de Gruber; S) Cântecul raiului al­bastru de Eysler; Cântece vieneze partea II-a de Rechtenwald. 14; Radio-jurnal. 14.20: Selecţiuni din operete (di­scuri) :Arie din „Contesa Maritza“ de Kalman (voce: Peter Anders); Potpuriu din „La Dubarry“ de Millöcker; Potpuriu din „După di­vorţ“ de Leo Fall (voce: Lille Claus); Selecţiuni din „Tenorul Ducesei" de Kanneke; Selecţiini din operetele lui Lehar (voce : Rauta Waara şi Peter Anders). 15: Radiofonice; Publicaţii; Va­rietăţi. RADIO ROMANIA 19 ; Ora; Mersul vremii. 19.02: Cronica medicală. 19.17; Muzică corală (discuri)de Coruri de Rfining și de Mücke; Lied de Brahms (Cor din Dresda); Două coruri populare (Corul Cae­­cilia); Cântec popular (Societatea Corală din Colonia) Cântec popular aranjat de Schumann (Corul Bise­ricii Sf. Tom­a din Leipzig); Lied de Krause (corul profesorilor din Berlin); Marşul din „Tannhäuser“ de Wagner (corul şi orchestra fe­stivalurilor din Bayreuth dirij. de Elmendorff). 19.50: Radio-jurnal în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.05: Muzică psaltică, de Pr. Nae Popescu. 20.25: Gabriel Năruja (voce); Lie­dorf ; Umbra de Sohnherr; Mân­gâierile primăverii de Brahms; Ci­neva de Schumann; Stai liniștit de Wagner; Visuri de Wagner . 20.45. Radio-jurnal (I). 21. Concert de muzică veche :— Orchestra simfonică Radio, dirij. de Dinu Ilpatti; Șase sonate de Scarlatti (aranj. de Dinu Lipatti); executate de Quintetul de suflători (V. .Hann­ flaut, Pavel Tornea oboi, D. Ungureanu clarinet, Pavel Ciu­­botărenu corn şi D. Alexandrescu fagot • Concert vn do major pentru după piane de Bach (solişti: D-ntre Smaranda Atanasoff şi Madeleine Cantacuzino) ; Concert branden­­bur­g­hez No. 3 in sol major de Bach. 22.10: Radio-jurnal (II); Sport. 22.30: Muzică ușoară germană (di­scuri); In frumoasa vale a Isarului, vals de LShr.; Melodie din filmul „Aventura continuă“ de Grothe (voce: Johann Heesters); Tango din filmul „Nanon“ de Melichar (vo­­ce: Erna Sack); Melodii de Peter Kreuder“ (voce: autorul); Lied din filmul „Iubesc toate femeile“* de Stolz (voce: Peter Anders); Teme de vals din „Văduva veselă“ de Lehar (pian: Wolff); Melodie de Buday (voce: Greta Keiler); Lied de Hungar (voce: Eric Helgar). 23. Selecţiuni din operele germa­ne (discuri); Gavotă din „Idome­­neu“ de Mozart- Arie din „Flau­tul fermecat“ de Mozart (voce: Gua, gu­elmetti); Arie din „Fidalio“ de Beethoven (voce: Franz Völker); Aria Leonorei din „Fidelio“ de Beethoven (voce : Hilde Konetzni); Prezentar­ea trandiv­­irului de argint din „Cavalerul rozelor“ de Richard Strauss (voce: Elisabeth Schumann şi Maria Olszewska); Dansul uceni­cilor şi Intrarea maeştrilor din „Maeştrii cântăreţi“ de Wagner (Orch. Operei din Berlin, dirij. d­l Leopold Ludwig); Cor din „Maeştrii cântăreţi“ de Wagner (corul şi Orch. Operei de Stat din Berlin, dirij. de Leo Blech). 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, engleză şi italiană. RADIO CHIŞINĂU 212,6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14. Oţa. Concert de prânz — Jo­curi româneşti (discuri); Hora de la Craiova (Orchestra Ioniţă Bădiţă); Doina şi Ardeleana dela Sibiu, Fe­cioreasca şi învârtită dela Braşov (Orchestra Traian Lăscuţ); Hora de mână şi Bordeiaşul (nai. Mihail Bălăşoiu); Jocul cel mare dela Câmpulung şi Trei Hşeşti (Orche­stra Bucovineană); Hora-sârba lău­tarilor şi Sârba craiovenilor (Or­chestra Fănică Vișan). 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Muzică de Offenbach (di­scuri); Uvertură la „Orfeu in In­fern“; Două arii din „Povestirile lui Hoffmann“ (voce: Julius Pa­lánk) ; Barcarola din „Povestirile lui Hoffmann" (Orchestra Operei din Berlin); Fantezie din „Fata Tamburub­ii major“ (Orchestra O­­perei din Berlin). 15.13: Închiderea emisiunii de prânz. 21. Oi­a. Concert de scară — Or­chestra Sindicatului Artiştilor In­strumentişti din Chişinău, dirij. de Victor Iuşchevici. Fantezie de mo­tiva din operele lui Verdi, de We­­ninger: Balet japonez din opera ,,Yedda“ de Dvorak; Serenada fran­ceză de Grieg; Uvertură poetică de Cocq. 21.40; Muzică corală (discuri); Melodie corală de Weber şi Cor de Silcher (Corul bărbătesc din Colo­nia); Corul vânătorilor din „Frei­schütz“ de Weber şi Corul torcă­toarelor din „Vasul fantomă“ de Wagner (Corul Operei din Berlin); Cântece de marinari şi Down South de Middleton. 20. Radio-jurnal. 2215. Continuarea concertului Or­chestrei Sindicatului Artiştilor In­strumentişti din Chişinău, dirij. de Victor Iuşchevici. Fantezie din „Za­­za“ de Leoncavallo; Te iubesc, vals de Waldteufel; Clopoţeii de argint, intermezzo de Kapplusch (pian: ■Leo Gorbatâi); Femei şi nimfe de Königsberger; Dans indian de Bi­zet ; Uvertură de Keler Bria. 23; închiderea­­ emisiunii. BUDAPESTA 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. yz 20.25: Orchestră de ţigani; 21.10: Teatru radiofonic; 22.40: Inf. în un­gară, slovacă şi ruteană; 23.10: Con­cert de orchestră; 24: Inf. în ger­mană, italiană, engleză şi france­ză; 0.20: Orchestră de ţigani; 1.05: Inf. W1­ 506,8 m. 592 kHz. 100 kw. 19.30: Inf. în română; 19.45:Coral. 20: Inf. în germană; 29.15: Concert de orchestră; 21: Simfonia în C.-moll (Bruckner); 22; Inf. în ger­mană, Plăci; 23: Concert de seară; 23.45: Inf. în română; 24; Inf. în germană; 0.10: Concent nocturn. BELGRAD 437,3 m. 20 kw. 686 kHz; 18.45: Melodii populare; 19. Conf.; 19.36: Plăci; 20.20: Ora naţiunii; 20.40: Melodii populare; 2110: Con­cert coral; 21.40: Concert­ simfonic; 23.40: Inf. ROMA 420.8 m 713 kHz; 20.20: Plăci; 2005: Conf.; 20.35: Lecţie de engleză; 21: Ora, Inf., Radiojurnal, Plăci; 21.30: Muzică variată; 21.45: „Pietro il Nero“ Operă de Schulze. După operă mu­zică de dans. • 16# km. I VIENA Alte restaurante cărora primăria Capitalei le-a impus să servească mâncări după un menu fix Primăria mimicipiul­ui Bucu­reşti a dat eri utrmătoarea ordo­nanţă: Având In volttere disipoBjitiuziile art. 18 din decratul-Ctege pentru Infirânairea şi reprimarea speculei titan­te, puibUftc­ați în Monitorul Ofi­cial Nr. 268 din 18 Noemi­­rie 1939, având în vedere că majoritatea re­staurantelor din Capitală, în ur­ma măsurilor Înalte de primărie, servesc publicului consumator mân­cări și d­upă un meni fix, cu pre­țuri reduse, pe baza dispoztțiunitilor art. 16 din legea administrativă, noi, general Viator Dombrowstoi, primarul general al municipiului Bucureşti, ordonăm: 1. Cu începere de la 15 Aprilie a. c. şi până la moui dispoziţiuni sunt obligaţi să servească, la cererea consumatorilor, şi mâncări după un meni fix şi patronii restaurante­lor arătate la art. 3 din această ordonanţă. Pentru meni­ul fix patronii a­­cestor restaurante vor destina din lista generală de consumaţii urmă­toarele feluri: a) Cri puţin 2 supe din care: o supă sau o ciorbă cu carne sau ouă; b) Cinci feluri de mâncare, din care cri puţin un fel de câine de vită şi unul cu carne de pasăre; c) Patru feluri de friptură;­d) Cinci feluri de desert: fructe sau prăjituri. In lista de consumaţie aceste fe­luri vor fi subliniate sau scrise cu cerneală de altă culoare. Din aceste feluri fiecare persoa­nă îşi va alege şi patronii sunt obligaţi să servească trei feluri şi anume: o supă sau o ciorbă, o mâncare, o friptură şi un desert. 2. Toate celelalte feluri de mân­care, care nu intră în cuprinsul menu­lui fix, lăsându-se la libera concurenţă, nu cad în prevederile legii speculei şi nu pot face obiectul unor contravenţiuni. 3. Preţul maxim al meni­ului de fiecare persoană va fi de: Lei 100 al restaurantele: „Conti­nental“, „Modern’’, „Bucureşti”, „Zissu”, str. Batiştei şi „Man Jar­­din“, calea Dorobanţilor No. 3. Lei 80, la restaurantele: „Parcul Luther“ „Tropadero”, „Ignat Mir­­cea”, „I. Răcani”, „Coşna”, „Te­rasa Cercului Militar­", „Luzana", „M. Iorgulescu“, calea Dorobanţi­lor, „Gogu Roşeanu”, „Neptun”, „Dorul Ancuţei”, str­. Al. Lahovary, „Scala”, „Urban, str. Bursei, „Mir­­cea cel Mare", b-dul Elisabeta, „La Generalul Kiseleff” (Par­tenie), „Iordăchescu”, str. Hfov, „Elisée", str. 11 Iunie şi „Grand Lafayette”. In preţul menu-ulid este socotită şi pâinea. 4. Patronii sumit obligaţi a im­prima foarte vizibil pe lista de mâncare, chiar In mijloc, infcr’un chenar, următoarele: Menu fix iei ... compus din: O supă sau o ciorbă, o mâncare,­­ o friptură, un desert, dintre friu- I rile subliniate sau scrise cu cer­neală de altă culoare de pe această listă. 5. Toate fetaile de mâncare din menu vor fi preparate caMitatv şi vor fi servite cantitativ ca şi toate celelate mâncări din lista de con­sumaţii. Pâine se va servi în cantitate su­ficientă. 6. Scăderea porţiilor sau schim­barea calităţii consumaţiilor din menii sunt considerate ca abateri la această ordonanţă. 7. Patronii vor trimite la primă­ria miunicipiu­lui (consideratul tehnic pentru infrânarea speculei, strada Sapientei Nr. 13), listele de consumaţii pentru viză. 8. Această ordonanţă, precum şi lista de consumaţie se vor afişa la locuri vizibile. 9. Contravenienţii la dispoziţiu­­nile acestei ordonanţe se fac pasi­bili de sancţiunile prevăzute la art. 24—30 din decretul-lege pentru în­­frânarea și reprimarea speculei ili­cite. 10. Constatarea abaterilor de la dispozițiunile acestei ordonanțe se va face numai de persoanele enu­merate la art. 32 și 48 din aceiaş lege. Procesele verbale, încheiate con­tra infractorilor, se vor depune, în chiar ziua dresării lor, la prima instanță de judecată a sectorului respectiv. Revărsarea râului Bârsa la Zărneşti O PARTE DIN STRADA ABA­TORULUI SUB APA 1 12 Aprilie : Din cauza topirii zăpezii că­zută din abundenţă zilele tre­cute, râul Bârsa s’a revărsat. O parte din strada Abatorului a fost complet acoperită de apă. Abatorul comunal şi câteva case din jurul său, de asemeni au fost inundate. Mai mulţi lo­cuitori şi-au părăsit casele în puterea nopţii, refugiindu-se în comună, numai cu ce aveau pe ei, iar alţii au încercat să-şi sal­veze micul avut, cum a fost ca­zul cu portarul Bârsai, dar au fost nevoiţi să renunţe din cauza valurilor ameninţătoare. Mai multe case au suferit pagube. Spre seară, apa s-a retras pu­ţin şi se speră că locuitorii de pe m­alul Bârsei nu vor mai avea de suferit. "Anul al I7-lea "nr. 105 Marți 16 Aprilie-194® Scrisori din Belgrad (Urmare din pagina I ea­­ borarea la guvern a eminenţilor reprezentanţi ai partidului Ma­­cek. Bucureştii a avut ocazia să cunoască una dintre personali­tăţile cele mai importante din grupul acesta, pe ministrul co­merţului, dr. Anders. Colaborarea totală şi fără re­zervă a­ conducerii croate la ac­ţiunea guvernamentală, învede­rează faptul că neînţelegeri, car­ în timpurile trecute au fost pri­vite dăunătoare pentru urarea in­ternă a Iugoslaviei, acum atât de necesară, au­ fost desfiinţate. Din această cauză, Iugoslavia nu mai vede motiv, cu toate tim­purile atât de grele ce le trăeşte Europa, să nu se gândească la alegeri parlamentare. Odată cu alegerile parlamentare se vor­ face, într’un timp apropiat, ale­gerile pentru Dieta croată, căci marea operă a formării autono­miei Croaţiei poate fi conside­rată în fond ca încheiată, prin a­­lăturarea bugetului Croaţiei la bugetul statului. Dacă nu vor interveni eveni­mente neprevăzute de naturii de politică externă, atunci alegere vor încorona peste câteva luni, opera de înţelegere sărbo-croată. Guvernul care ţi-a luat sarcina să înfăptuiască această operă, va primi, după ale­geri, din gura po­porului, sancţiunea pentru fapta sa istorică. Dr. D. GREGORICI PROFESIUNILE ŞI învăţământul profesional (Urmare din pagina l­a­­ tru toată viaţa la un trai fă­cut din sărăcie şi lipsuri con­­ţinui. Mai era şi o teamă, care, din nenorocire, n’a dis­părut încă, de-a îndruma şi forma pe tineri să lupte şi să răstească în viaţă prin pr­o­priile lor mijloace, să lupte creindu-şi o situaţie indepen­dentă, fără să caute asigura­rea într’un locşor din bugetul public. Relevând în treacăt că a­­ceastă mentalitate nu este proprie numai poporului ro­mân, ţinem să mai spunem că, aşa cum am pomenit mai sus şi cum s’a făcut dovada prin cifre precise, ridicarea în rang a fostelor şcoli de comerţ şi în­ mod cu totul deosebit a fostelor şcoli de meserii, a avut în ce priveşte numărul de elevi doritori de a le frecventa, un efect sim­ţitor. Părinţii, care nu se ho­tărau să-şi dea copiii la o­­ şcoală, care purta modestul nume de „şcoală de meserii", au adoptat cu totul altă ati­tudine, când acestor şcoli li s’a spus „licee induistriiale“. Aşa s’a ajuns ca în aceşti din urmă ani numărul elevilor care s’au prezintat­ să se în­­scrie la liceele industriale, să fie cu mult superior număru­lui locurilor disponibile. Insă, precum se ştie, latu­­rea cu adevărat importantă a chestiune­ nu stă în titula­tura şcolilor despre care este vorba şi nici în numărul mai mare ori mai mic al elevilor ce le frecventează, ci în mă­sura in care aceste şcoli îşi ating sau nu-şi ating scopul pentru care au fost înfiinţate. Ce devin în viaţă tinerii, care termină şcolile sau li­ceele — indiferent cum le-am spune — de învăţământ prac-­­ tic ? îşi câştigă ei viaţa prin­­ meseria ce au învăţat, sau­ pentru cei de la­ liceele de co­­merţ, prin cunoştinţele co­merciale ce au căpătat, ori, asemeni tinerilor provenind din învăţământul teoretic, merg şi ei să bată la porţile bugetului statului ? Recunoaştem, aceste ches­tiuni au făcut şi fac de mult obiect de discuţii şi cercetări, iar un răspuns oarecum mai documentat nu e cu putinţă să se dea în câteva rânduri. Rezervându-ne ca ulterior să luăm chestiunea intr’o cerce­tare mai amănunţită, deo­camdată ne mărginim, întru cât priveşte şcolile de meserii, cu constatarea, întemeiată pe statistici ce am avut la înde­mână, că ele şi-au îndeplinit în bună parte misiunea. Lor li se datoreşte numărul de mecanici şi alţi meseriaşi ro­mâni, pe care îl găsim, fie în întreprinderi înfiinţata de dânşii, fie ca salariaţi în uzi­ne, ateliere şi alte întreprin­­deri similare. Evident, numărul acestor meseriaşi­­români ar fi putut şi ar fi trebuit să fie mai mare decum este astăzi. Rea­lizarea acestui deziderat sau — mai bine zis — acestei ne­cesităţi de ordin economic şi social este într-o măsură mare împiedecată de faptul că, în ţară, industria, care ar putea utiliza pe aceşti tineri, se gă­seşte în proporţii mari în mâini neromâneşti. Stăpânii acestei industrii nu se arată doritori de a întrebuinţa ele­­menite etnice româneşti. Insă Învăţământul profe­­sional cuprinde, precum se ştie, şi liceele industriale şi comerciale de fete şi liceele comerciale pentru ambele sexe. De acestea ne vom o­­cupa intr’un articol viitor. N. BATZARIA Comercianţi amendaţi pentru speculă Agenţii poliţiei comunale se dovedesc a fi de un real folos în lupta ce primăria Capitalei o duce contra comercianţilor spe­culanţi. Publicăm o nouă serie de co­mercianţi amendaţi: Barbu Valerian, Rahovei 77 ; Ilie Oţu, Sireni 7; Voinescu Ma­rin, Rahovei 317; Ion Munteanu, Arionoaia 18 ; Miarin Grigore, Cuza Vodă 24 ; Ion Petroacă, O­­limpului 72; Ion Rădulescu, Șer­­ban Vodă 110; Gheorghe Strun­gă, Rahovei 106; Ion Moldovea­­nu, Mihai Bravu 264; Ni­stor Ciu­rel, Carol 62; Aurică Dumitrescu, Baicului 5; Miarioara Mihăilescu, Doamna Ghica 190; Florea Gh., Grozăveşti 31; Florea Gh. Ion, Grozăveşti 31 ; Trifon Dumitru, Fd. Baicului, 11; Petre Vişoiu, Sevastopol 32; Dragomir llie, Maşina de Pâine, 28; Grigores­­cu Vasile, Eliade între vii 52 ; Marinescu llie, Pârgari Tei 54 ; S. Filip, Dristor 18 ; Şerban Ion Măcelari 28 ; S. Pârvu, Triumfu­lui 89; Dumitru Niculescu, Bra­­tocea 45; Voicu Gicu, Giulești 77; Nicolae Comăne­scu, Olimpiului 72; Gh. Anghel, Mihai Bravu 272; Costică S. Stancu, Dristor 33; Constantin Dumitru, Dristor 33; Nicolae Ștefan, Maiorescu 65; M. Nicolae, Dristor 33; Ion Io­­nescu, Caraiman 3; Sima Petre, Făinari 27; Nicolae Truşcă, Fi­lantropia 32; S. Negoi, Orzari 28; I. R. Gherghina, Lotrului 31 ; M. Stanciu, Ziduri Moşi 1; Gh. R­ăducu, Griviţei 498 ; Rizea Ilie, Mihai Bravu II, 1; Petre Tăna­se, Şoltuzului 2 ; V. Sandu, Cu­­ţarida 18 ; Const. Dumitru, Dri­stor 18 ; David Smeti, Dristor 33; Nicolae Alexandru, Dristor 18; Gh. Miriță, Dristor 18. •—---pox s­hop-------­ Parchetul şi cabinetul de instrucţie C.­Lung (Bucovina) funcţionează într’un local insalubru IN ATENŢIA D-LUI MINISTRU­­ AL JUSTIŢIEI Câmpulung, 12 Aprilie Cetitorii noştri îşi reamintesc din ireportagiile anterioare^ de starea insalubră în care se găsesc aproape toate localurile ce ser­vesc pentru inaltanţele de jude­cată din oraşul de reşedinţă Câmpulung (Bucovina). Dacă tribunalul nu are o sală de şedinţă corespunzătoare, şi judecă­toria la fel, situaţia par­­chetului şi a cabinetului de ins­trucţie este mai rea. Cele două instituţiuni sunt a­­dăpostite într’o cocioabă, cu pes­te 200 de ani vechime, care pre­zintă cel mai evident pericol de îmbolnăvire­, atât pentru magis­traţi cât şi pentru funcţionarii de grefă­. Siliţi să stea ore întregi la datorie. Aducând cazul la cunoştinţa d-lui ministru al justiţiei propu­nem l­a remediere închirierea de îndată a unui local corespunză­tor misiunii pentru care a fost creată magistratura. NOUI DOVEZI DESPRE SECUIZAREA ROMÂNILOR de G. POPA­LISSEANU Cercetările făcute în timpul din urmă asupra originei etni­ce a populaţiunilor din sud­­, estul Transilvaniei, pe baza compoziţiei sarologice a sânge­lui, cercetări iniţiate mai Îna­inte de doctorul Popovici şi continuate apoi mai a­les de doctorul Râmneanţu, au dus la rezultate de o însemnătate ex­traordinară şi au ajuns la ace­leaşi concluziuni la cari ajun­­­­seseră şi studiile noastre asu­pra secuilor. Cercetările făcute in vremea din urmă au pornit mai ales din îndemnul profesorului Iu­­liju­ Moldovan, de la­ Cluj, pre­şedintele As­trei care, în Aduna­rea generală ţinută, in 1934 la Tg. Mureş, a spus: ,,Suntem, la marginea Sec­uimei, mormântul atâtor conştiinţe româneşti un­de, într’o conştientă acţiune de deznaţionalizare, duşmanii no­ştri şi-au sporit forţa lor nume­rică şi cu sânge românesc şi şi-au creiat o fortăreaţă tea­tru atacarea drepturilor noa­stre asupra acestui pământ“. Bun cunoscător în ale biolo­giei, profe­sorul Iul­iu Moldovan, şi-a dat seama că, faţă de com­plicata problemă a originii Se­cuilor, analiza de sânge poate să fie un­ izvor de o reală im­portanţă în determinarea ori­ginii etnice a Secuilor şi una din cele mai sigure dovezi în a­­ceaistă însemnată chestiune, iar studiile minuţioase ce s’au fă­cut în urmă, la tot pulsul său, de către doctorii P. Râmneanţu şi P. David, au dus la consta­tarea obârşiei româneşti a com­patrioţ­­ilor noştri Secui!­Aşa numita reacţie de lspixe­­ritagluttorare s’a făcut la un nu­măr neobişnuit de mare de per­soane. A fost analizat sângele la 20.092 de inşi (5086 Români, 13748 Secui, 708 Germani, 443 Ţigani, 107 Ovrei şi la alţi câ­ţiva inşi de alte naţionalităţi). Şi anume au fost cercetaţi: 1. Din judeţul Ciuc 3705 inşi, din comunele Voşlăbeni, Lăza­­rea, Siculeni, Gherciu şi Sânsi­­mon (­574 Români, 3026 Secui, restul alte naţionalităţi). 2. Din judeţul Mureş, 3090 inşi, din comunele Săbed, Pă­­net, Subcetate, Magherani, Me­ciul de Jos şi de Sus, Deieni, Marivirea Niraj şi Cozma, .(1240 Români, 1444 Secui, 292 Ger­mani din comuna săsească I­­deciu). 3. Din judeţul Odorheiu, 5774 m­işi, din comunele Feleag, Fir­liajşî, Lupeni, Cor­und, Jtorbor — altădată comună săsească,— Mereşti, Ioland, Luata, Zetea, Ouşaned şi Şiclod (516 Români, 5074 Secui, restul alte naţiona­lităţi). 4. Din judeţul Trei Scaune, 5866 inşi, din comunele Arcuş, Hăghig, Alb­a Mare şi Dalinic — aceste trei din urmă altădată comune săseşti — Reci, Breţcu, Esternie, Tulcia, Brateş, Micf­a­­­lău şi Zagon (1527 Români, 4187 Secui, restul alte naţionalităţi). Cercetările celor doi doctori învăţaţi au dus la unele înche­ieri pe cari le rezumăm în cele următoare: In Transilvania, în afară de Români, avem ca populaţi­uni mai mult sau mai puţin com­pacte, pe Unguri, pe Secui şi­ pe Saşi, iar în Banat pe Şvabi. Saşii din Ardeal şi Şvabii din Banat au aceaşi structură sang­vină ca şi fraţi lor dtn Germa­nia, de unde au venit, deşi s’au despărţit unii de alţii de mai multe vearouri. Saşii au un in­dice sangvin mai ridicat, de 4,008, ca şi al Nemţilor din Ger­mania. Ungurii prezintă aceeaşi pro­porţie die fiecare grupă sang­vină ca şi trunchiul neamului lor, din care s’au desfăcut. In general indicele lor biologic este mai scăzut decât al Româ­nilor. La Români media indicelui sangvin este intre 2.20 şi 2.00. In temeiul acestui indice sang­vin s’a ajuns la constatarea că originea etnică a Românilor dto sudestul Transilvaniei este i­­dentică cu a Românilor-Moţi, cu a Românilor dto Transilva­nia, în general şi cu a Români­lor din vechiul Regat. Micile variaţii sunt datorite uşoarelor influenţe ce s’au exercitat asu­pra trunchiului daco-roman. S’a consta­tat mai departe ci indicele biologie, in 22 comune, astăzi secueşti, împrăştiate în întreaga regiune, variază între 3,07 şi 1,56. Această variaţie, mai mare decât la Români se dator­eşte in parte analizelor puţine în unele comune, in­fluenţelor străine mai accen­tuate în unele regiuni şi faptu­lui că nu toţi cei analizaţi au aceeaşi origine etnică. Secuii din judeţul Ciuc, Odor­­heiu şi Trei Scaune au între ei acelaşi indice biologic şi, ne­­existând diferenţe însemnate între indicii lor, s’a conchis că ei au aceeaşi origine e­tnică. Indicele lor de 2,11 este iden­tic cu al Românilor din sud­­estul Transilvaniei şi ceva mai scăzut faţă de al Românilor in general. Măsurând matematic identi­tatea celor doi indici, al Secui­lor bazat pe 10.600 analize şi al Românilor din sud-estul Tran­silvaniei obţinut pe 3858 de cer­cetări observăm o suprapunere Această măsurare biologică şi matematică, rezultanta unui număr de analize fără prece­dent de mare în întreaga lite­ratură, ne dovedeşte fără pu­tinţă de contestare că originea etnică a locuitorilor numiţi as­tăzi Secui este identică cu a Românilor. Ungurii din judeţul Mureş, colonizaţi mai târziu, au un in­dice biologic mai aproape de al Ungurilor în general, fără însă să fie identic cu al lor. De alt­fel Ungurii din acest judeţ nici nu se declară de Socul. Ei nu au o origine identică cu cea a ungurilor, căci şi ei au absorbit multe elemente româneşti. Ma­ghiarizarea Românilor din a­­cest judeţ nu s’a putut face complet. Intre indicele biologic al Se­cuilor şi cel al Bulgarilor sau Firiilor nu este nici o asemă­nare. Analiza sângelui locuitorilor din comunele Jimbor, Alta Ma­rte, Palmir şi­­Haghig ne fac do­vada că Saşii din aceste locali­tăţi au fost seculzaţi în între­gime. Uşoara influenţă uralo-altai­­că în compoziţia sangvină a Ro­mânilor seculzaţi ne face dova­da, din punct de vedere demo­grafic, că Secuii au venit in Transilvania intr’un foarte mit­ număr şi că în cele mai multe localităţi au venit probabil nu­mai bărbaţi cari de la primele generaţii au fost absorbiţi în masa Românilor cari le-au dat sângele în schimbul limbii ma­ghiare. Domnii Râmneanţu şi David, ale căror concluzii le-am rezu­mat mai su­s, socotesc că secui­­zarea Românilor — secuizare pentru care noi am adus dovezi pentru ultimele două secole — s’ar fi făcut chiar dela început, deodată cu colonizarea ungu­rească din veacul al XII și XV-Je*. , ■___,__^

Next