Universul, septembrie 1940 (Anul 57, nr. 240-269)
1940-09-18 / nr. 257
STATUL NAŢIONAL LEGIONAR Pornind de la concepţia că ţara ta, neamul tău stau înaintea oricăror interese individuale, luptând cu îndărătnicie pentru punerea ei în practică, îndurând toate suferinţele şi toate umilinţele, generalul Antonescu şi mişcarea legionară au reuşit să gonească întunerecul şi să statornicească o formă nouă în conducerea statului, care devine „stat naţional legionar“. Conduşi de crezul, care pentru ei era o religie dinamică, de a face să domnească dreptatea în ţară, ca legea să fie stăpână, ca meritul să conducă, să se bucure de trai bun toţi românii, nu numai unul ori numai unii, legionarii, sub îndemnul magnetic al Căpitanului Corneliu Codreanu, au pornit pe calea înfăptuirii idealului, pe calea pe care ştiau că vor întâlni reacţiunea tiranică a profitorilor. Despotismul, în orbirea şi în lăcomia lui, nu ştia un lucru elementar când semăna moartea şi desnădejdea în rândurile legionarilor : că o idee generoasă nu poate fi omorîtă cu sisteme inchizitoriale, că sângele celor nevinovaţi constitue cel mai patetic mijloc de propagandă pentru crezul pornit din mistica dragostei de neam. Închişi, schingiuiţi în mod barbar, legionarii n’au cedat presiunii păgânilor cari nu ştiau ce chinuri înfiorătoare să mai iscodească, n’au cedat chiar în faţa spectacolului pe care sadicii îl ofereau mulţimii uluite : sute de vieţi tinere suprimate fără judecată de gloanţele pornite, potrivit indicaţiunilor morbide ale unor suflete de fiară. Tocmai această cruzime criminală, îndreptată împotriva unor oameni cărora nimeni nu le putea contesta patriotismul, a îngroşat mereu rândurile legionare şi a făcut să se audă până sus protestul dârz al unei ţări care n’a cunoscut în toată istoria ei o perioadă mai tristă, mai cumplită. Ca un vis urât, a trecut totul. România e azi un stat naţional legionar. Au triumfat ideile de cinste, dreptate şi omenie pentru care şi-au sacrificat viaţa atâţia legionari, în frunte cu Căpitanul care rămâne în mintea tuturora ca un simbol, ca un stindard în acţiunea pozitivă ce abea începe. Conducătorul statului şi şeful regimului legionar, generalul Ion Antonescu, anunţă că de sus până jos, de la tânăr până la bătrân, din colibă până la palate, se va face purificare totală, desăvârşită, purificare în tot şi în toate. Ţara întreagă a îndurat toate suferinţele posibile, până la cea mai dureroasă, a desmembrării, şi îşi dă seama că nimic solid nu se poate construi fără această pecetluire a trecutului prin sancţionarea vinovaţilor. Ţara aşteaptă cu încredere ca Justiţia să-şi facă datoria fără ură, fără părtinire, dar şi fără întârziere! Paralel cu aceasta, ţara aşteaptă să vadă la lucru echipa de guvernare în mijlocul căreia se află, în calitate de vicepreşedinte al consiliului de miniştri, d. Horia Sima, comandantul mişcării legionare, echipă care are sarcina de a face ca opera constructivă să fie în concordanţă cu idealul preconizat de Corneliu Codreanu şi cu îndrumările conducătorul statului naţional legionar, generalul Antonescu. Grele sunt problemele unui stat micşorat şi sărăcit de conducătorii de până ieri. Nimeni nu cere minuni, dar înţelepciunea, cuminţenia, cinstea, munca sârguitoare şi pricepută a celor de sus, pot să facă minunea de a redresa complet neamul întreg pe calea unei activităţi rodnice, pe calea propăşirii ce ne va îngădui să privim mai cu încredere viitorul şi să aşteptăm ziua reparării nedreptăţii ce ni s’a făcut prin sfâşierea ce nu poate fi uitată. In misticismul şi în tinerescul lor avânt, demult legionarii au pus în cântecele lor, scandate în ritmul unui imn, imperativul: „Să faci Căpitane o ţară, ca Soarele sfânt de pe Cer“. Ţara aşteaptă de la ei să facă ceea ce cereau ei celui al cărui suflet îi călăuzeşte de dincolo de mormânt ! Cortegiul cu MM. II. Regele Mihai I şi Regina Mamă Elena trecând pe sub Arcul de triumf de la Şosea CAPITALA IN SĂRBĂTOARE ÎNTREGUL CORP DIPLOMATIC PREZINTĂ OMAGII M. S. REGELUI MIHAI I $ M. S. REGINEI MAMĂ ELENA.MANIFESTAŢIA DIN FATA PALATULUI REGAL Am arătat în reportajul nostru de em entusiasmul sincer, nestăvilit, cu care populaţia Capitalei a primit pe M. S. Regina Mamă Elena. In balcoane, la ferestre, pe acoperişuri chiar, fie- care căuta un loc mai bun ca să privească şi să aclame pe Rege, pe Regină şi pe Conducătorul Statului. Iar miile de cămăşi verzi ce străjuiau întregul parcurs, aduceau cu ele speranţa bătătoare de viaţă a României celei noui. După înpoierea la Palatul Regal, M. S. Regele Mihai I şi M. S. Regina Mamă Elena au primit omagiile corpului diplomatic. D. general I. Antonescu, conducătorul Statului, întâmpină pe M. S. Regina Mamă Elena în gara regală Băneasa D. general I. Antonescu şi MM. LI. Regina Elena şi Regele Mihai ieşind din catedrala Patriarhiei după ceremonierea serviciului divin OMAGIILE CORPULUI DIPLOMATIC In sala Tronului se găseau adunaţi, spre a prezenta omagii Maiestăţilor Lor, în afară de persoanele prezente la Te-Deum-ul de la Patriarhie, şefii misiunilor străine acreditaţi la Bucureşti şi anume : E. S. Mgr. Andrea Cassulo, Nunţiu Apostolic ; E. S. Constantin Collas, ambasadorul Greciei; E. S. Al. Avakoumovitch, ambasadorul Iugoslaviei; E. S. René de Weck, ministrul Elveției; E. S. L. de Bardossy, ministrul Ungariei; E. S. Sir Reginald Hoare, ministrul Marei Britanii; E. S. P. de Reutersword, ministrul Suediei; E. S. W. Fabricius, ministrul Germaniei ; E. S. E. J. Amaya, ministrul Argentinei; E. S. L. van Hoorn, ministrul ţărilor de Jos ; E. S. Franklin Mott Gunther, ministrul Statelor Unite ; E. S. O. de Oliveira Bastos, ministrul Portugaliei ; E. S. Mohsen Rats, ministrul Iranului ; E. S. Pellegrino Ghigi, ministrul Italiei ; E. S. de Ouro Preto, ministrul Braziliei ; E. S. Carl F. Sandberg, ministrul Norvegiei; E. S. Vicontele du Parc, ministrul Belgiei; E. S. I. Milecz, ministrul Slovaciei ; E. S. Lone Liang, ministrul Chinei ; E. S. M. Amin Fouad, ministrul Egiptului ; E. S. K. Kiyasaki, ministrul Japoniei ; E. S. Bruno Kivikoski, ministrul Finlandei ; E. S. Anatoli Lavrentiev, ministrul U.R.S.S. ; D. F. Vasquez Treserra, însărcinat cu afaceri al Mexicului ; D. M. Angel Rivera, însărcinat cu afaceri al Rep. Chili ; D. Alfonso Mery del Val y Alzola, însărcinat cu afaceri al Spaniei ; D. Henry Spitzmuller, însărcinat cu afaceri al Franţei ; D. Basir Rizan, însărcinat cu afaceri al Turciei ; precum şi ataşaţii militari ai aerului şi navali ai Statelor respective. Şefii misiunilor au fost prezentaţi M. S. Regelui, Maiestăţii Sale Regina Mamă Elena, şi Conducătorului Statului de către E.S. Nunţiul Apostolic, în calitatea sa de Decan al Corpului diplomatic, de d. Mihail R. Sturdza, ministrul afacerilor străine, ajutat de d. M. Stănescu, directorul protocolului. MANIFESTAŢIA ŞI DEFILAREA DIN PIAŢA PALATULUI După slujba religioasă de la Patriarhie,cortegiul cu M. S. Regele Mihai I, Regina Mamă Elena şi d. general Ion Antonescu, conducătorul statului şi preşedintele consiliului de miniştri, a venit pe acel’«! traseu la palatul regal din t^.ea Vitoriei. Aci, Majestăţile Lor Regele Mihai I şi Regina Mamă Elena, d. general Ion Antonescu conducătorul statului şi preşedintele consiliului de miniştri; d. Horia Sima, vice-preşedinte al consiliului de miniştri; membrii guvernului, înalţii demnitari şi corpul diplomatic, veniţi să prezinte felicitări la palat, au ieşit în balcoanele de la etajul I, pentru a primi defilarea. Au defilat întâi membrii mişcării legionare, în cămăşi verzi, apoi armata, în sunetele marşului „Deşteaptă-te Române“. Tot timpul, mulţimea, care umpluse piaţa palatului, a ovaţionat pe M. S., Regele Mihai I, Regina Mamă Elena şi d. general Ion Antonescu. Defilarea a durat aproape o oră. La sfârşit, M. S. Regele şi Regina Mamă Elena au salutat publicul din balcon. Publicul a aplaudat şi a ovaţionat îndelung. Seara, începând de la ora 8 până la ora 10, muzicile militare au cântat cântece patriotice, în diferite parcuri şi pieţe publice ale Capitalei. In piaţa teatrului Naţional, mulţimea adunată, acompaniind în cor, muzica militară ce intona „Pe-al nostru steag“, a încins o horă mare. Clădirile instituţiunilor publice din centru au fost iluminate, iar cetăţenii din toate straturile sociale, au populat străzile până aproape de miezul nopţii. Cu prilejul zilei de eri, „Salvarea“ a înfiinţat, pentru orice eventualitate, următoarele ■cinci posturi de ajutor : La Băneasa şi Ateneu, sub conducerea internului Pascu,la Deatul Naţional, cu internul Pupăzescu; la piaţa Senatului, internul Soţii, , în faţa spitalului Brâncovene - cu Internul Beldie. L RECUNOŞTINŢĂ POPORULUI ROMÂN ROMÂNI. In numele M. S. Regelui Mihai I şi al Reginei Mame, vă înfăţişez tot gândul de recunoştinţă pe care Majestăţile Lor îl trimit întregei Naţiuni pentru măreaţa primire şi caldul entuziasm ce L-aţi închinat Lor în aceDupă 13 ani de la întemeerea mişcării legionare, după jertfe nenumărate şi suferinţe cumplite, România Legionară a devenit o realitate. Prin înţelepciunea Conducătorului Statului Român şi Şeful Regimului Legionar, Generalul Ion Antonescu, singurul care, prin suferinţă, luptă şi idei comune, ne-a înţeles adânca noastră iubire de Patrie, prigoana a încetat şi tineretul României a fost chemat să clădească şi să asigure viitorul Neamului nostru. Acest act istoric al proclamării României Legionare înseamnă totala eliberare a Poporului Românesc din tirania unui trecut întunecat şi realizarea destinului său istoric după propria sa voinţă şi putere. Prin actul său istoric, Generalul Antonescu a dat posibilitate sufletelor româneşti să crească în duhul nou al vremii, în spiritul legionar, a creiat cadrul de reînoire morală pentru întreaga Naţiune. Dar se cere şi din parta noastră a tuturora o mare putere de înţelegere, spre a ne da seama de sensul nou al acestei schimbări şi a ne încadra în noua ordine morală. Numai când întreaga Naţiune română va fi legionarizată se va putea vorbi de biruinţa deplină a mişcării. Spre acest scop suprem se îndreaptă gândul Generalului Antonescu : o transformare a sufletelor spre a se realiza o Naţiune legată numai de intersele nepieritoare ale Patriei. După răsturnare de la 6 Septembrie, pe Tronul României se află un Rege tânăr, legat de generaţia noastră prin vârstă, legături sufleteşti şi înconjurat de iubirea unei Mame fericite că revine în Patrie, după un lung exil. Regele Mihai I este Regele generaţiei tinere. In El întruchipăm toate biruinţele de mâine ale poporului nostru şi este aşezat în inima noastră a tuturor aste zile de nou destin românesc. Intre Tron şi Naţiune s’a redeschis astfel drumul credincios şi curat în care tradiţia regească de iubire şi respectul poporului s’au înfrăţit întotdeauna. DELA ACEST DRUM SA NU NE ABATEM NICIODATĂ, ROMANI, LEGIONARI, Să fim vrednici de cutremurătoarele jertfe ale martirilor şi eroilor noştri, de nădejdile îndurerate ale Neamului întreg, de încrederea Majestăţii Sale Regelui şi a Marelui Ostaş, Generalul Ion Antonescu, Salvatorul Patriei în ceasurile cele mai grele ale existenţei ei, al cărui nume trece azi ca o binecuvântare a lui Dumnezeu peste întreg poporul românesc. După ce am fost împiedicaţi permanent până astăzi să ne mântuim Patria, sub noua conducere ostăşească a Generalului Hortonescu, începem mobilizarea tuturor elanurilor româneşti, încep ceasurile grele ale tuturor jertfelor pentru refacerea Ţării şi cucerirea ei în adâncuri, începe munca aspră şi fără odihnă, începe organizarea în locul haosului care ne-a stăpânit până acum. Va fi considerat duşman al Neamului oricine dispreţueşte munca, oricine părăseşte cinstea, oricine nu urmăreşte dreptatea în toate faptele lui, sau oricine nuTRAIASCA MAIESTATEA SA REGELE MIHAI I. TRIASCAA REGINA MAMA. ■ar eu, vă înfăţişez toată recunoştinţa mea pentru măreaţa închinare făcută Majestăţilor Lor şi pentru caldele aclamaţii cu care m-aţi cinstit. GENERAL ANTONESCU lipeşte zăcămintele morale şi materiale ale Neamului nostru. In faţa Naţiunii Române şi în faţa Generalului Ion Antonescu, Conducătorul Suprem alStatului Naţional-Legionar, repetăm jurământul pe care Căpitanul l-a cerut elitei legionare in faţa mormântului lui Moţa şi Marin : • 1. — Să trăim în sărăcie, ucigând în noi poftele de îmbogăţire materială; 2. — Să trăim o viaţă aspră şi severă, cu alungarea luxului şi a îmbuibării; 3. — Să înlăturăm orice încercare de exploatare a omului de către om; 4. — Să jertfim permanent pentru Ţară; 5. — Să apărăm mişcarea legionară cu toată puterea noastră împotriva a tot ce ar putea s’o ducă pe căi de compromisuri sau compromitere, sau împotriva a tot ce ar putea să-i scadă măcar înalta linie morală. Cu aceste gânduri, păşim pe drumul nou al Istoriei. HORIA SIMA Bucureşti, 15 Sept. 1940. APELUL DOMNULUI HORIA SIMA, VICE-PREŞEDINTELE CONSILIULUI, CĂTRE LEGIONARI LEGIONARI. Air Norme cu caracter general pentru organizarea şi funcţionarea ministerului de Justiţie Domnul ministru al Justiţiei va pune în studiu şi va realiza şi prezenta urgent : 1. Coordonarea intr’un cadru legal a tuturor măsurilor luate sub imperiul necesităţilor, în săptămâna următoare loviturii de Stat. 2. — Prezentarea proectului pentru organizarea unui Consiliu de Stat, Regulamentul funcţionării lui. 3. — Măsuri pentru armonizarea şi simplificarea, legislaţiei. Rău s’a făcut că s’a dat o nouă titulatură codurilor. Pe viitor ele nu vor mai purta nici un titlu. 4. — Reorganizarea şi purificarea magistraturei. Meritul şi probitatea, conştiinţa şi patima de a o servi, vor fi singurele criterii de bază care se vor avea In vedere la îndeplinirea acestei reforme care este urgentă, fiindcă stă la baza asanării Statului. 5. — Va găsi până la stabilirea normelor definitive, formulele practice şi realizabile pentru simplificarea procedurei, pentru accelerarea proceselor, mai ales a acelora de asanare morală şi de restituirea patrimoniului public, care a fost prădat sau ruinat, prin măsuri conştient sau inconştient luate. 6. — Justiţia militară trebue să intre sub tutela justiţiei generale pentru îndrumare, soluţionare şi control. 7. — Organizarea justiţiei eftine pentru săraci. (Continuare in pag. 2 a) linji- Viori» S.s»a. vicepreşedinte?* consiliului de miniştri şi conducătorul mişcăritagionare; î»roT. t*.-».vi,*»„•.. Vagomir, ministrul coordonării şi Statului major economic; şi d. general Const. . îtrovicescu, ministrul internelor în faţa catedralei