Universul, septembrie 1940 (Anul 57, nr. 240-269)

1940-09-18 / nr. 257

S­TATUL NAŢIONAL LEGIONAR Pornind de la concepţia că ţara ta, neamul tău stau înaintea oricăror interese individuale, luptând cu îndărătnicie pentru punerea ei în practică, îndu­rând toate suferinţele şi toate umilinţele, generalul Antonescu şi mişcarea legionară au reuşit să gonea­scă întunerecul şi să statornicească o formă nouă în conducerea statului, care devine „stat naţional legionar“. Conduşi de crezul, care pentru ei era o religie dinamică, de a face să domnească dreptatea în ţară, ca legea să fie stăpână, ca meritul să conducă, să se bucure de trai bun toţi românii, nu numai unul ori numai unii, legionarii, sub îndemnul magnetic al Căpitanului Corneliu Codreanu, au pornit pe calea înfăptuirii idealului, pe calea pe care ştiau că vor întâlni reacţiunea tiranică a profitorilor. Despotismul, în orbirea şi în lăcomia lui, nu ştia un lucru elementar când semăna moartea şi desnădejdea în rândurile legionarilor : că o idee generoasă nu poate fi omorîtă cu sisteme inchizi­toriale, că sângele celor nevinovaţi constitue cel mai patetic mijloc de propagandă pentru crezul por­nit din mistica dragostei de neam. Închişi, schingiuiţi în mod barbar, legionarii n’au cedat presiunii păgânilor cari nu ştiau ce chi­nuri înfiorătoare să mai iscodească, n’au cedat chiar în faţa spectacolului pe care sadicii îl ofereau mulţimii uluite : sute de vieţi tinere suprimate fără judecată de gloanţele pornite, potrivit indicaţiunilor morbide ale unor suflete de fiară. Tocmai această cruzime criminală, îndreptată împotriva unor oameni cărora nimeni nu le putea contesta patriotismul, a îngroşat mereu rândurile legionare şi a făcut să se audă până sus protestul dârz al unei ţări care n’a cunoscut în toată istoria ei o perioadă mai tristă, mai cumplită. Ca un vis urât, a trecut totul. România e azi un stat naţional legionar. Au triumfat ideile de cin­ste, dreptate şi omenie pentru care şi-au sacrificat viaţa atâţia legionari, în frunte cu Căpitanul care rămâne în mintea tuturora ca un simbol, ca un stindard în acţiunea pozitivă ce abea începe. Conducătorul statului şi şeful regimului legio­nar, generalul Ion Antonescu, anunţă că de sus până jos, de la tânăr până la bătrân, din colibă până la palate, se va face purificare totală, desăvârşită, pu­rificare în tot şi în toate. Ţara întreagă a îndurat toate suferinţele po­sibile, până la cea mai dureroasă, a desmembrării, şi îşi dă seama că nimic solid nu se poate construi fără această pecetluire a trecutului prin sancţio­narea vinovaţilor. Ţara aşteaptă cu încredere ca Justiţia să-şi facă datoria fără ură, fără părtinire, dar şi fără în­târziere! Paralel cu aceasta, ţara aşteaptă să vadă la lucru echipa de guvernare în mijlocul căreia se află, în calitate de vice­preşedinte al consiliului de mi­niştri, d. Horia Sima, comandantul mişcării legio­nare, echipă care are sarcina de a face ca opera constructivă să fie în concordanţă cu idealul pre­conizat de Corneliu Codreanu şi cu îndrumările conducătorul statului naţional legionar, generalul Antonescu. Grele sunt problemele unui stat micşorat şi sărăcit de conducătorii de până ieri. Nimeni nu cere minuni, dar înţelepciunea, cu­minţenia, cinstea, munca sârguitoare şi pricepută a celor de sus, pot să facă minunea de a redresa complet neamul întreg pe calea unei activităţi rod­nice, pe calea propăşirii ce ne va îngădui să privim mai cu încredere viitorul şi să aşteptăm ziua repa­rării nedreptăţii ce ni s’a făcut prin sfâşierea ce nu poate fi uitată. In misticismul şi în tinerescul lor avânt, demult legionarii au pus în cântecele lor, scandate în ritmul unui imn, imperativul: „Să faci Căpitane o ţară, ca Soarele sfânt de pe Cer“. Ţara aşteaptă de la ei să facă ceea ce cereau ei celui al cărui suflet îi călăuzeşte de dincolo de mormânt ! Cortegiul cu MM. II. Regele Mihai I şi Regina Mamă Elena trecând pe sub Arcul de triumf de la Şosea CAPITALA IN SĂRBĂTOARE ÎNTREGUL CORP DIPLOMATIC PREZINTĂ OMAGII M. S. REGELUI MIHAI I $­ M. S. REGINEI MAMĂ ELENA.­MANIFESTAŢIA DIN FATA PALATULUI REGAL Am arătat în reportajul nostru de em­ entusiasmul sincer, nestăvilit, cu care populaţia Capitalei a primit pe M. S. Regina Mamă Elena. In balcoane, la ferestre, pe acoperişuri chiar, fie-­ care căuta un loc mai bun ca să privească şi să acla­me pe Rege, pe Regină şi pe Conducătorul Statului. Iar miile de cămăşi verzi ce străjuiau întregul par­curs, aduceau cu ele spe­ranţa bătătoare de viaţă a României celei noui. După înpoierea la Palatul Regal, M. S. Regele Mihai I şi M. S. Regina Mamă Elena au primit omagiile corpului diplomatic. D. general I. Antonescu, conducătorul Statului, întâmpină pe M. S. Regina Mamă Elena în gara regală Băneasa D. general I. Antonescu şi MM. LI. Regina Elena şi Regele Mihai i­eşind din cate­drala Patriarhiei după ceremonierea serviciului divin OMAGIILE CORPULUI DIPLOMATIC In sala Tronului se găseau adu­naţi, spre a prezenta omagii Ma­iestăţilor Lor, în afară de per­soanele prezente la Te-Deum-ul de la Patriarhie, şefii misiunilor străine acreditaţi la Bucureşti şi anume : E. S. Mgr. Andrea Cassulo, Nunţiu Apostolic ; E. S. Constantin Collas, amba­sadorul Greciei; E. S. Al. Avakoumovitch, am­basadorul Iugoslaviei; E. S. René de Weck, ministrul Elveției; E. S. L. de Bardossy, ministrul Ungariei; E. S. Sir Reginald Hoare, mi­nistrul Marei Britanii; E. S. P. de Reutersword, mi­nistrul Suediei; E. S. W. Fabricius, ministrul Germaniei ; E. S. E. J. Amaya, ministrul Argentinei; E. S. L. van Hoorn, ministrul ţărilor de Jos ; E. S. Franklin Mott Gunther, ministrul Statelor Unite ; E. S. O. de Oliveira Bastos, ministrul Portugaliei ; E. S. Mohsen Rats, ministrul Iranului ; E. S. Pellegrino Ghigi, minis­trul Italiei ; E. S. d­e Ouro Preto, ministrul Braziliei ; E. S. Carl F. Sandberg, minis­trul Norvegiei; E. S. Vicontele du Parc, minis­trul Belgiei; E. S. I. Milecz, ministrul Slo­vaciei ; E. S. Lone Liang, ministrul Chinei ; E. S. M. Amin Fouad, ministrul Egiptului ; E. S. K. Kiyasaki, ministrul Ja­poniei ; E. S. Bruno Kivikoski, minis­trul Finlandei ; E. S. Anatoli Lavrentiev, mi­nistrul U.R.S.S. ; D. F. Vasquez Treserra, însăr­cinat cu afaceri al Mexicului ; D. M. Angel Rivera, însărci­nat cu afaceri al Rep. Chili ; D. Alfonso Mery del Val y Al­­zola, însărcinat cu afaceri al Spa­niei ; D. Henry Spitzmuller, însărci­nat cu afaceri al Franţei ; D. Basir Rizan, însărcinat cu afaceri al Turciei ; precum şi ataşaţii militari ai aerului şi navali ai Statelor res­pective. Şefii misiunilor au fost pre­zentaţi M. S. Regelui, Maiestăţii Sale Regina Mamă Elena, şi Con­ducătorului Statului de către E.S. Nunţiul Apostolic, în calitatea sa de Decan al Corpului diplomatic, de d. Mihail R. Sturdza, minis­trul afacerilor străine, ajutat de d. M. Stănescu, directorul proto­colului. MANIFESTAŢIA ŞI DEFILAREA DIN PIAŢA PALATULUI După slujba religioasă de la Patriarhie,­cortegiul cu M. S. Regele Mihai I, Regina Mamă Elena şi d. general Ion Anto­­nescu, conducătorul statului şi preşedintele consiliului de mi­niştri, a venit pe acel’«! traseu la palatul regal din t^.ea Vi­­­toriei. Aci, Majestăţile Lor Regele Mihai I şi Regina Mamă Elena, d. general Ion Antonescu con­ducătorul statului şi preşedin­tele consiliului de miniştri; d.­ Horia Sima, vice-preşedinte al­­ co­nsiliu­lui de miniştri; mem­­brii guvernului, înalţii demni­tari şi corpul diplomatic, veniţi să prezint­e felicitări la palat, au ieşit în balcoanele de la eta­jul I, pentru a primi defilarea. Au defilat întâi membrii miş­cării legionare, în cămăşi verzi, apoi armata, în sunetele mar­şului „Deşteaptă-te Române“. Tot timpul, mulţimea, care umpluse piaţa palatului, a ova­ţionat pe M. S., Regele Mihai I, Regina Mamă Elena şi d. ge­neral Ion Antonescu. Defilarea a durat aproape o oră. La sfârşit, M. S. Regele şi Regina Mamă Elena au salutat publicul din balcon. Publicul a aplaudat şi a ova­ţionat îndelung. Seara,­­ începând de la ora 8 până la ora 10, muzicile militare au cântat cântece patriotice, în diferite parcuri şi pieţe publice ale Capitalei. In piaţa teatrului Naţional, mulţimea adunată, acompaniind în cor, muzica militară ce intona „Pe-al nostru steag“, a încins o horă m­are. Clădirile instituţiunilo­r publi­ce din centru au fost iluminate, iar cetăţenii din toate straturile sociale, au populat străzile până aproape de miezul nopţii. Cu prilejul zilei de eri, „Sal­varea“ a înfiinţat, pentru ori­ce eventualitate, următoarele ■cinci posturi de ajutor : La Băneasa şi Ateneu, sub conducerea internului Pascu­,la Deatul Naţional, cu internul Pu­­păzescu; la­ piaţa Senatului, in­ternul Soţii, , în faţa spitalului Brâncovene - cu Internul Bel­die. L RECUNOŞTINŢĂ POPORULUI ROMÂN ROMÂNI. In numele M. S. Rege­­lui Mihai I şi al Reginei Mame, vă înfăţişez tot gândul de recunoştinţă pe care Majestăţile Lor îl trimit întregei Naţiuni pentru măreaţa primire şi caldul entuziasm ce L-aţi închinat Lor în ace­După 13 ani de la înte­­meerea mişcării legionare, după jertfe nenumărate şi suferinţe cumplite, Româ­nia Legionară a devenit o realitate. Prin înţelepciunea Conducătorului Statului Ro­­mân şi Şeful Regimului Legionar, Generalul Ion Antonescu, singurul care, prin suferinţă, luptă şi idei comune, ne-a înţeles adânca noastră iubire de Pa­trie, prigoana a încetat şi ti­neretul României a fost che­mat să clădească şi să asi­gure viitorul Neamului no­stru. Acest act istoric al procla­mării României Legionare înseamnă totala eliberare a Poporului Românesc din ti­rania unui trecut întunecat şi realizarea destinului său istoric după propria sa voin­ţă şi putere. Prin actul său istoric, Generalul Antonescu a dat posibilitate sufletelor româneşti să crească în du­hul nou al vremii, în spiritul legionar, a creiat cadrul de reînoire morală pentru în­treaga Naţiune. Dar se cere şi din parta noastră a tutu­rora o mare putere de înţe­legere, spre a ne da seama de sensul nou al acestei schimbări şi a ne încadra în noua ordine morală. Nu­mai când întreaga Naţiune română va fi legionarizată se va putea vorbi de biruinţa deplină a mişcării. Spre a­­cest scop suprem se în­dreaptă gândul Generalului Antonescu : o transformare a sufletelor spre a se realiza o Naţiune legată numai de intersele nepieritoare ale Patriei. După răsturnare de la 6 Septembrie, pe Tronul Ro­mâniei se află un Rege tâ­năr, legat de generaţia noa­stră prin vârstă, legături su­fleteşti şi înconjurat de iu­birea unei Mame fericite că­­ revine în Patrie, după un lung exil. Regele Mihai I este Regele generaţiei tine­re. In El întruchipăm toate biruinţele de mâine ale po­porului nostru şi este aşezat în inima noastră a tuturor a­­ste zile de nou destin ro­mânesc. Intre Tron şi Naţiune s’a redeschis astfel dru­mul credincios şi curat în care tradiţia regească de iubire şi respectul po­porului s’au înfrăţit întot­deauna. DELA ACEST DRUM SA NU NE ABATEM NI­CIODATĂ, ROMANI, LEGIONARI, Să fim vrednici de cutre­murătoarele jertfe ale mar­tirilor şi eroilor noştri, de nădejdile îndurerate ale Neamului întreg, de încre­derea Majestăţii Sale Rege­lui şi a Marelui Ostaş, Ge­neralul Ion Antonescu, Sal­vatorul Patriei în ceasurile cele mai grele ale existenţei ei, al cărui nume trece azi ca o binecuvântare a lui Dumnezeu peste întreg po­porul românesc. După ce am fost împiedi­caţi permanent până astăzi să ne mântuim Patria, sub noua conducere ostăşească a Generalului Hortonescu, în­cepem mobilizarea tuturor elanurilor româneşti, încep ceasurile grele ale tuturor jertfelor pentru refacerea Ţării şi cucerirea ei în a­­dâncuri, începe munca as­pră şi fără odihnă, începe organizarea în locul haosu­lui care ne-a stăpânit până acum. Va fi considerat duş­man al Neamului oricine dispreţueşte munca, oricine părăseşte cinstea, oricine nu urmăreşte dreptatea în toate faptele lui, sau oricine nu­TRAIASCA MAIESTA­TEA SA REGELE MIHAI I. TRIASCAA REGINA MAMA. ■ar eu, vă înfăţişez toa­tă recunoştinţa mea pen­tru măreaţa închinare fă­cută Majestăţilor Lor şi pentru caldele aclamaţii cu care m-aţi cinstit. GENERAL ANTONESCU lipeşte zăcămintele morale şi materiale ale Neamului nostru. In faţa Naţiunii Române şi în faţa Generalului Ion Antonescu, Conducătorul Suprem al­­Statului Naţio­­nal-Legionar, repetăm jură­mântul pe care Căpitanul l-a cerut elitei legionare in faţa mormântului lui Moţa şi Marin : • 1. — Să trăim în sărăcie, ucigând în noi poftele de îmbogăţire materială; 2. — Să trăim o viaţă as­pră şi severă, cu alungarea luxului şi a îmbuibării; 3. — Să înlăturăm orice încercare de exploatare a o­­mului de către om; 4. — Să jertfim perma­nent pentru Ţară; 5. — Să apărăm mişcarea legionară cu toată puterea noastră împotriva a tot ce ar putea s’o ducă pe căi de com­promisuri sau compromite­re, sau împotriva a tot ce ar putea să-i scadă măcar înalta linie morală. Cu aceste gânduri, păşim pe drumul nou al Istoriei. HORIA SIMA Bucureşti, 15 Sept. 1940. APELUL DOMNULUI HORIA SIMA, VICE-PREŞEDINTELE CONSILIULUI, CĂTRE LEGIONARI LEGIONARI. Air Norme cu caracter general pentru organizarea şi funcţionarea ministerului de Justiţie Domnul ministru al Justi­ţiei va pune în studiu şi va realiza şi prezenta urgent : 1.­­ Coordonarea intr’un cadru legal a tuturor măsu­rilor luate sub imperiul ne­cesităţilor, în săptămâna ur­mătoare loviturii de Stat. 2. — Prezentarea proectu­­lui pentru organizarea unui Consiliu de Stat, Regulamen­tul funcţionării lui. 3. — Măsuri pentru armoni­zarea şi simplificarea, legis­laţiei. Rău s’a făcut că s’a dat o nouă titulatură codurilor. Pe viitor ele nu vor mai purta nici un titlu. 4. — Reorganizarea şi pu­rificarea magistraturei. Me­ritul şi probitatea, conşti­inţa şi patima de a o servi, vor fi singurele criterii de bază care se vor avea In ve­dere la îndeplinirea acestei reforme care este urgentă, fiindcă stă la baza asanării Statului. 5. — Va găsi până la sta­bilirea normelor definitive, formulele practice şi realiza­bile pentru simplificarea pro­­cedurei, pentru accelerarea proceselor, mai ales a acelora de asanare morală şi de res­tituirea patrimoniului public, care a fost prădat sau ruinat, prin măsuri conştient sau inconştient luate. 6. — Justiţia militară tre­­bue să intre sub tutela jus­tiţiei generale pentru îndru­mare, soluţionare şi control. 7. — Organizarea justiţiei eftine pentru săraci. (Continuare in pag. 2 a) li­nji- Viori» S.­s»a. vicepreşedinte?* consiliului de miniştri şi conducătorul mişcări­­ta­­gionare; î»roT. t*.-».vi,*»„•.. Vagomir, ministrul coordonării şi Statului major economic; şi d. general Const. . îtrovicescu, ministrul internelor în faţa catedralei

Next