Universul, septembrie 1940 (Anul 57, nr. 240-269)
1940-09-18 / nr. 257
ASIGURARE A "FRANCO ROM" Bucureşti, Griviţei 23 acordă ABONAŢILOR „UNIVERSULUI" PREMII DIN OFICIU în numerar şi lozuri ale Loteriei Statului. Cadouri In obiecte Despăgubiri moştenitorilor, oricare ar fi vârsta abonatului. Trageri generale lunare şi speciale. O tragere festivă pentru aniversarea a 10 ani de la înfiinţarea secţiunii „UNIVERSUL” a Societăţii. Asigurări pe durată de plată foarte scurtă şi chiar cu primă unică şi cu plata in efecte la cursul nominal. Asigurări cu plata dubii a capitalului asigurat în caz de accident. Asigurare de zestre. Asigurarea copiilor dela orice vârstă (chiar şi dela naştere) cu un premiu din oficiu pentru studii, de 10 000 lei la 7 ani, alţi 10.000 la 11 ani şi 30.000 lei la 13 ani. Condiţiuni speciale pentru riscul de războiu. Se poate cere trecerea ratelor plătite dela o asigurare veche —• chiar dacă nu e la curent — la o asigurare nouă — făcută în condiţiunile sus arătate. Trimiteţi acest cupon — dimpreună cu le! 20 — şi veţi primi un bon de participare la tragerea festivă — chiar dacă mai aveţi şi alte bonuri. CEREŢI LĂMURIRI ŞI PROSPECTE. »»♦♦»+++»41+4 »»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦•♦•♦♦■♦ 4 PENTRU STUDENŢII REFUGIAŢI BASARABENI ŞI BUCOVINENI Primim următoarele: Se aduce la cunoştina studenţilor refugiaţi Basarabeni şi Bucovineni că faţă de greaua lor situaţie creiată de dureroaselevenimente de la 28 iunie a. c. în Capitala ţării funcţionează un comitet Universitar pentru ajutorarea studenţilor refugiaţi din Basarabia şi Bucovina. Acest for lucrând pe lângă ministerul educaţiei naţionale are de scop: 1. Aranjarea situaţiei şcolare a studenţilor. 2. Aranjarea situaţiei materiale. Pentru clarificarea situaţiei şcolare, toţi studenţii refugiaţi sunt obligaţi de a trimite ministerului educaţiei naţionale declaraţiuni personale arătând situaţia lor şcolară cu toate examenele trecute. Se atrage atenţia că aceste declaraţiuni să fie riguros exacte întrucât orice încercare de înşelăciune va fi aspru pedepsită. Pentru situaţia materială se aduce la cunoştinţă respectivelor categorii de studenţii următoarele : 1. Pentru cei cari se găsesc sau sunt nevoiţi a se stabili în Bucureşti înainte de deschiderea cursurilor anului şcolar 1940/41 s’a aprobat deocamdată încartiruirea studentelor la căminul Asociaţiei Corpului Didactic iar a studenţilor în căminul Asistenţei Universitare, întrucât până în prezent nu sunt încă fixate noile centre universitare şi deci nu se ştie precis numărul de studenţi refugiaţi care va reveni fiecăruia, din aceste centre chestiunea întreţinerii pentru toată durata anului şcolar viitor, deşi aprobată în principiu, rămâne să fie precizată în amănunt ulterior. 2. Ministerul de interne a aprobat şi pentru studenţi refugiaţi plata alocaţiei de 50 lei zilnic, începând de la 1 August, a. c. 3. Cercul basarabenilor din Capitală a mai acordat un ajutor bănesc de 500 lei lunar pe lunile Iulie, August şi Septembrie pentru sudenţii Basarabeni studenţii Bucovineni primesc, in măsura sumelor disponibile, ajutoare băneşti de la Cercul Bucovinenilor. 4. Atât comitetul universitar cât şi cercul basarabenilor studiază problema procurării efectelor de îmbrăcăminte, lingerie şi încălţăminte precum şi a cursurilor necesare studenţilor. Pentru a se bucura de toate binefacerile acestei opere de asistenţă, toţi studenţii refugiaţi sunt obligaţi a trimite de oriunde s’ar găsi o declaraţie către Comitetul Universitar pentru ajutorarea Studenţilor refugiaţi basarabeni Str. Gogu Cantacuzino Nr. 21 Bucureşti, arătând: a) numele şi pronumele; b) data şi locul naşterei; c) situaţia şcolară (dacă urmează regulat cursurile, facultatea şi anul de studii cu arătarea centrului universitar) Nr. carnet de student. d) localitatea de unde s'a refugiat (Nr. carnet de refugiat). e) numele pronumele şi ocupaţia părinţilor. f) unde sunt părinţii (decedaţi, rămaşi în teritoriul evacuat sau dacă sunt evacuaţi adresa lor). g) averea cu care s-a refugiat studentul personal sau familia sa. h) numărul, numele, vârsta, situaţia, persoanelor pe care le are de întreţinut familia studentului sau chiar studentul personal. i) ocupaţia sau funcţia părinţilor studentului după evacuare. j) mijloacele de întreţinere ale studentului în urma evacuării. k) mijloacele de întreţinere în anii şcolari trecuţi (burse, cămin, ajutoare, funcţie, părinţi, etc. l) ajutoarele (toate) primite până în prezent de la diferite autorităţi sau prin iniţiative particulare. m) ajutoarele de care au nevoie în viitor. Se atrage atenţiunea următoarelor categorii de studenţi: 1) Cei cari fiind temporar în Bucureşti şi numai in primele zile după evacuare au indicat la biroul studenţilor numai facultatea, anul de studii şi jocul de origine trebue să înainteze în cel mai scurt timp declaraţiile de mai sus. 2) Cei cari şi-au anunţat prezenţa lor în România liberă prin corespondenţă sau chiar comunicări verbale de ale colegilor, rudelor şi cunoscuţilor, trebue ca să înainteze în cel mai scurt timp declaraţiile de mai sus. 3) Cei cari anunţându-ne adresa lor actuală şi cărora li s’au trimis formularele declaraţii pe cari complectându-le le-au înaintat la F. N. S. simt obligaţi a trimite la aceiaşi adresă şi datele care nu erau cerute în acele declaraţii,date pe cari Ie găsesc în modelul declaraţiei de mai sus. 4) Cei cari deşi au făcut declaraţii şi le-au trimis, dar fie că nu le-au iscălit citeţ, fie că nu le-au iscălit deloc ori fie că n’au indicat centrul universitar al facultăţii la care urmează, neputând fi identificaţi şi deci şi înscrişi în lista studenţilor refugiaţi Basarabeni sau Bucovineni sunt obligaţi a trimite declaraţii scrise de mână absolut complete şi semnate citeţ. 5. Cei concentraţi sau militari activi sunt obligaţi şi ei de la unităţile la care se găsesc declaraţii cu datele de mai sus. Studenţii cari au înaintat cereri pentru primirea ajutorului lunar şi nu l-au ridicat personal sunt rugaţi a îndeplini următoarele:: 1. Cei de la Universitatea şi Politechnica Iaşi să se înscrie pe un tablou colectiv la Universitatea Iaşi şi luând certificarea cabilităţii lor de student să înainteze acest tablou Comitetului care în urmă va trimite suma globală la Universitate. 2. Cei de la Universitatea din I Cernăuţi ne vor anunţa adresa lor printr-o adeverinţă de certificare a calităţii de student fie de anumite persoane cunoscute, din personalul profesoral, fie de autorităţile ad-tive (prefecturi, preţuri, primării sau comisariate poliţieneşti). La fel vor proceda şi cei din provincie. 3. Cei concentraţi sau militari activi vor trimite adresa precisă şi adeverinţă cu certificarea calităţii de student şi refugiat din Basarabia şi Bucovina de la unităţile respective. Pentru primirea alocaţiei zilice, fiecare student să-şi scoată carnet de refugiat de la Prefecturile respective unde li se va efectua şi plata alocaţiei cuvenite. Pentru toate celelalte ajutoare studenţii refugiaţi sunt invitaţi în propriul lor interes a urmări anunţurile in cauza lor prin presă şi radio. Delegaţia Studenţilor refugiaţi Basarabeni şi Bucovineni UNIVERSUL Norme cu caracter general pentru organizarea şi funcţionarea ministerului de Justiţie (Urmare din pagina I-a) Trebue dat săracilor şi nevoiaşilor putinţa să-şi găsească dreptatea repede şi fără a umbla prea mult pe drumuri şi a se ruina. 8. — Se vor întrebuinţa la maximum magistraţii din teritoriile evacuate, pentru accelerarea justiţiei, creindu-se la nevoe, provizoriu sau definitiv, secţii suplimentare. 9. Se va studia în cadrul Statului in Consiliul de Stat, asigurarea unui trai al magistratului printr’o leafă suficientă, pentru că el să fie scos din starea inferioară în care a fost ţinut în cadrul Statului şi din care cauză, sau a fost supus la tentaţiuni, sau a căutat diferenţa de posibilităţi normale de viaţă în diferite comisiuni exterioare. 10. — Pe viitor gradaţiile vor fi date pe merite nu pe vechime. 11. — Să se înceteze total sistemul ca magistraţii cu grade înalte să ocupe funcţii inferioare, aceasta păleşte prestigiul nu numai al judecătorului dar chiar al justiţiei. 12. — Organizarea asistenţei pentru magistraţi şi familiile lor. 13. — Toţi magistraţii care au fost puşi în locuri înalte prin influenţe oculte sau care au judecat in contra conştiinţei lor, din ordin — atât în Justiţia de stat cât şi în cea militară, — vor trebui să tragă consecinţele. 14. — Rezolvarea problemei localurilor, care trebue să fie spaţioase, curate, luminoase. 15. — Reorganizarea penitenciarelor şi punerea lor pe baze umane şi civilizate. Deţinutul nu poate fi tra-tat de nimeni ca un animal. Este un om şi mai presus de toate el este un Român. Orice ar fi făcut, trebuie, chiar şi când este condamnat, să nu se uite că el trebue redat societăţii refăcut ca educaţie şi morală şi nu transformat în epavă fizică. De aceea, personal înfierez şi voiu stârpi orice abuz care se va mai face de azi înainte, în această privinţă. 16. Trebuiesc luate măsuri ca garantarea libertăţii individuale, a inviolabilităţii domiciliului, a secretului corespondenţei şi a conversaţiilor telefonice să fie asigurate la maximum. Fac excepţie duşmanii neamului — Români sau străini. * Acestea sunt primele indicaţiuni sumare ce găsesc de datoria mea să dau Justiţiei. Altele vor urma cu ocazia vizitei ce voiu avea onoarea să fac la ministerul Justiţiei şi la înalta Curte. G-ral ION ANTONESCU Cinstirea zilei Căpitanului şi manifestaţia legionară la Călăraşi (Ialomiţa) Călăraşi, 13 Ziua Căpitanului Cameliu Codreanu a fost sărbătorită în oraşul nostru printr-o însufleţită manifestare a cadrelor mişcării legionare. La ora 9 dim., în piaţa Catedralei, în prezenţa fruntaşilor mişcării şi a şefilor de autorităţi locale, în frunte cu d. col. V. Nica, prefectul judeţului, s’a oficiat serviciul divin de către clerul catedralei. In timpul evangheliei toţi cei de faţă au îngenunchiat După serviciul religios, legionarii în formaţie au parcurs strada principală trecând în parcul comunal. Aci, în asistenţa unui însemnat public tânăr şi bătrân, fruntaşii mişcării legionare, între cari d-nii S. Ionescu, D. Nestor, Gh. Paloşan şi pr. Ştefan Diana, au vorbit despre importanţa zilei Căpitanului şi a biruinţei evocând valoarea celui dispărut şi prin cuvinte emoţionante se leagă ca din clapa în care un soare nou pentru România a răsărit, să cinstească necontenit memoria căpitanului şi a tuturor martirilor căzuţi pentru cauza legionară, prin datoria de ordine şi disciplină a gărzii de fier, prin muncă şi fapte. Festivitatea s’a încheiat printr-un program de cântece legionare, care a mişcat până la lacrimă tot ce simte ceasul biruinţei poporului român. »♦»♦»♦»»♦♦♦♦ »♦♦»♦♦»♦♦»♦■ Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiascâ a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi- l, reînoirea abonamentului să lipească pe cupru, mandatului poştal eticheta abonamentului expirat. Cal&ncLvn MARȚI, T1 SEPTEMBRIE Ort. Sfintele Martire Sofia, Elpida Agapi și Pistis. Cat. Stigmatele Sfântului Francisc. Prot. Hildegard. Evreesc: 14 Elul 5700. Mahomedan : 14 Saban 1350. * Răsăritul soarelui 5.59 , apusul soarelui 18.22. ★ ■jr Iulia Hasdeu (1888). C &czcLisCt OMISIUNI IN I.BIBA ROMANA ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO —Ora românească* — 27.55: Posturile italiene (pe lungimile de undă 19 70 m. şi 25 51 m. în fiecare Sâmbătă. 18.20: Posturile italiene (pe lungimile de undă 19.70 m. şi 25.51 m.). 18.45—19: DUNĂREA (325,4 m.) 922 kHz. Bremen II 1339 m. şi posturile de unde scurte. DJA 31,38 m. şi DTP 25,31 m 19.50: TIRANA (49,30m.) afară de Duminică. 20.15: ZEESEN (31,38m.) 20.30—20.40: DUNĂREA (325,4 m.) 922 kHz., Bremen II. 21.35 - BELGRAD (49,18m.) 22.15—22.30: DUNĂREA (325,4 m.); 922 kHz. şi postul de unde scurte DJA 31,38. 22.20 : Posturile italiene (pe lungimile de undă 16.84 m., 19.70 m., 25.40 m., 31.15 m., 41.55 m., 221 m și 263 m.). 22.30: LONDRA (261 m.) 22.30: DAVENTRY (30.96 m.- 49.59 m.-41.49 m.) MARTI, 17 SEPTEMBRIE RADIO-ROMANIA. RADIO-BUCURESTI SI POSTUL PE UNDA SCURTA 33.4 m. 6.45: ORA DIMINEŢII. RADIO-ROMANTA ŞI RADIOBUCUREŞTI 13: Ora; Jurnal cultural, 13.15: Muzică variată (discuri); Uvertură la „Regele Ysului” de I Lalo (arch. filarm. din Berlin); Intermezzo de Brahms (pian: Lui Ise Gmeiner); Ave Marie din „Otello” de Verdi (voce: Dusolina Giannini); Adagio din sonta ,Patetică” și Adagio din Sonta lunei de Beethoven (arch. filarm. din Berlin); Cântec de seară de Schumann (vioară: Georg Kulenkampff); Inimă sdrobită și Ultima primăvară de Grieg (arch. fil. din Berlin). 14. Radio-jurnal (H). 14.20: Cântece populare din Ardeal-voce: Maria Tănase; S’am zis verde şi una; S’ar fi bătut Dumnezeu; Banii; Frunză verde Crunzuliţă; Lungi drumul Clujului; Dragă mi-a fost calea încoace: Cântecul lui Budac. 14.45: Radio-jurnal (HI). 20: Radio-jurnal (TV). 20.15: Marşuri (discuri); Marş de Friedrich cel Mare; Marş de paradă de Meilendorf. 20.25: Coruri de copii (discuri): Cântecul de dimineaţă al călăreţului şi Cântec popular; Serenadă de Orlando di Lasso şi Cântec popular (corul de copii al Domnului din Regensberg). 30.40: Paul Jelssen (pian): Sonatină de Răni; Nocturna de Faure. 21: Radio-jurnal (V). 31.15: Compozitori români ardeîn limbile: germană şi italiană. 33.30: Muzică de cameră: Th. Lujm-violoncel şii Quartetul Theo- Idorescu (Al. Theodorescu-vioara I. I. Jelescu-vioara II-a, Al. Radu- Ilescu-violă și I. Fotino-violoncel), Quintet de Schubert. 33.15: Miron Soarec (pan): Allegro de Pescetti; Gigă de Ilutini. • Intermezzo de Brahms; Noveletă de Poulenc; La plus que lente de Debussy. V 20*40. Jurnal pentru străinătate în limbile franţuză și engleză. MARCURI, 18 SEPTEMBRIE RADIO-ROMANIA. RADIOBUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 33,4 m. 6.45: Ora dimineţii. RADIO-ROMANIA ŞI RADIO-BUCUREŞTI 13: Ora; Jurnal cultural. 13.15: D-ra Doina Suchici (acor- 1 deon. acomp. de taraf): Cântece bătrâneşti; Romanţe şi cântece vechi; „Româna”, potpuriu de cân-tece bătrâneşti. ■ 13.35: Fanfara reg. de gardă .Mihai Viteazul”, cond. de căp. Giugariu; Pui de lei; Graiul neamului, de Titus Cornea; Scene din Carpaţi, potpuriu de Lăzărescu. 14. Radio-jurn M (II). 14.30: Continuarea concertului fanfarei: Doină basarabeană; Imn de slavă de rpt. Giugariu; Jubileumarş de Mureşanu: Marşul „Mihai” de Cutrupi. 14.45: Radio-jurnal (III). 30: Radio-jurnal (IV.) 20.15: Corul bărbătesc A. C. T., condus de Radu Botez; Pârâiaş cu apă lină, de E. Elenescu (solo voce , Emil Filip Măriţica dintre munţi, de G. Danga; Trandafir de pe răzoare, de Sabin Drăgoi; Zamfira, de G. Danga; Cântec de leagăn, de Radu Botez; In poeniţă de G. Danga; Mama, de Christescu. 20.35: Orchestra de concert Radio dirij de Alfred Alessandriscu; voce: d-na Emilia Guţianu; Către stele ,de Duparc; Aria Paminei din „Flautul fermecat”, de Mozart (voce: d-na Emilia Guţianu); Cân- tecul de leagăn al Măriei, de Max Reger (voce: d-na Emilia Guţianu); Pavană pentru o infantă moartă, de Ravel; Când înfloreşte liliacul, de Chansson (voce: d-na Emilia Guţianu); Idilă tristă, de Alfred Alessandrescu RADIO-ROMANIA. RADIO* BUCURESTI SI POSTUL PE UNDA SCURTA 32,4 m 21: Radio-jurnal (V). 21.15: Continuarea concertului orchestrei Radio dirij. de Alfred Alessandrescu: Serenadă de Mozart; Eglogă de Rabaud; Tablouri rustice de Giulio Sonzogno. 22: Radio-jurnal (VI); Sport. 22.20: Jurnal pentru străinătate in limbile: germană şi italiană. 22.30: Quartetul Metzner: B. Metzner (vioara I.) I. Lapoş (vioara II) D. Botez (violă) şi J. Bonis (violoncel): Quartet nr. 21 in re maur de Mozart (în patru părţi). 22.50: Piese corale (discuri): Cântec popular german: Loreley-cor de Silcher; Corul focului din „Otello”, de Verdi (corul și orca Operei din Berlin); Imnul soarelui din „Iris” de Mascagni (corul Operei Scala). 23.20: Septet de Ravel dirij. de autor (discuri). 23.30: Jurnal pentru străinătate în limbile franceză și engleză. leni-Orchestra Radio dirij. de Tir. De asemenea capitala impe- AAM I“ -buia - fie stăpână pe româneasă de Sabin Drăgoi; Rap- mante înconjurătoare, atât pensodia română de Marţian Negrea; teu asigurarea aprovizionării, cât Suita românească de Iuliu Mure- I Şi a transporturilor militare, iairsianu. * din acest punct de vedere poziţia 33: Radio-jurnal (VI). Sport. Bizanţului era mult superioară 32.20. Jurnal pentru străinătatea poziţiei ce o avea Roma. A apărut NOU!!! ,,ÎNDRUMARE pentru LUCRU DE MÂNĂ“ de XENIA NICOLAU şi ELIZA CIORTAN Este prima lucrare apărută in ţară în limba românească şi este necesară atât profesoarelor de lucru şi elevelor de la orice şcoală de grad primar şi secundar cât şi oricărei gospodine; conţine şi explică toate capitolele şi toate punctele de lucru; cuprinde peste 1000 clişee, cu modele pentru feţe de masă, rochiţe, păpuşi, etc. Se recomandă oricărei gospodine care vrea să-şi împodobească căminul cu lucrări de artă şi să realizeze însemnate economii in casă. Comenzile se primesc la Librăria „Universul“ şi la Şcoala Eraclide, str. Barbu Catargiu No. 3. Preţul unui volum lei 220. finul al 57-lea Nr. 257 Miercuri 18 Septembrie BULETIN ARHEOLOGIC ŞI NUMISMATIC MONETE COMEMORATIVE PENTRU CONSTANTINOPOL ŞI ROMA de CONST. MOISIL Intre numeroasele serii monetare ce ni s’aiu păstrat din antichitate, prezintă un interes deosebit cele emise pentru comemorarea înfiinţării oraşului Canistainitinopol şi ridicării lui la rangul de capitală a imperiului roman. Noua capitală a fost construită de către împăratul Constantin cel Mare pe ruinele vechiului oraș grecesc Byzantium, iar motivele cari l-au determinat pe acest suveran să mute capitala imperiului aci au fost multiple. De pe la jumătatea veacului A III-lea d. Cr., când năvălirile popoarelor barbare dela răsărit şi dela nord — în special ale numeroaselor triburi germane aşezate deai lungul graniţei europene — deveniseră tot mai amenânţătoaire pentru imperiu, punctul de gravitate s’a deplasat spre nord-est, obligând pe împăraţi să fie mereu in regiuni de ameninţare. De altă parte imperiul avea nevoie de o capitală aşezată într’un punct strategic puternic, care să nu poartă fi cucerit; iar Bizanţul prezenta acest avantaj. cel Mare, spre a fi stăpân pe imperiu, trebuiia să scape de tu- I teta plicticoasă a senatului ro- I man, care îşi mai păstrează anumite prerogative şi era contra stabilirii unei dinastii ereditare. In sfârşit, Roma era prea mult legată de trecutul său păgân, pe câtă vreme Bizanţul putea de- I veni uşor un centru creştin. Pentru toate aceste motive, Constantin cel Mare părăsi încă în anul 326 Roma şi luă conducerea lucrărilor de restaurare a vechiului Bizanţ, pe care-l transformă cu totul într’o capitală demnă de rolul pe care împăratul voia să-l aibă. Natural, că în acest scop Roma a trebuit să-şi dea şi ea tributul, trimiţând nenumărate obiecte de artă spre împodobirea capitalei rivale. De altfel încă din vremea împâratului Diocleţiiam oraşul Roma nu mai conta decât de formă ca centru al imperiului şi începuse să-şi piardă orice importanţă politică şi comercială. Inaugurarea capitalei celei noi, căreia i s’a dat numele de Constantiinopol, s’a făcut în Mai 330 şi de atunci atât curtea cât şi au-torităţiile civile şi militare şi-au luat reşedinţa acolo. Cu acest pitici s’au bătut şi manete comemorative — în speciali medalioane de bronz, dintre cari umede se referă la noua capitală, altele la vechea Romă. Numismaţii însă nu sunt de acord asupra datei când au fost emise aceste medalioane. Unii le pun in timpul domniei lui Constantin cel Mare, soiţii în domniile fiilor săi, sau poate şi mai târziu. Cu toate acestea unele piese sunt recunoscute de toţi ca fiind bătute în timpul lui Constantin cell. Mare. Seria de medalioane privitoare la noua capitală reprezintă pe faţă un bust de femeie — personificarea cetăţii — cu coif în cap şi ţinând în mână un sceptru, de jur împrejur legenda : CONSTANTINOPOLIS. Pe revers este înfăţişată Fortuna, — protectosirea cetăţii — cu coroană murală în cap şi şezând pe un jeţ; ea ţine în mâna dreaptă o ramură de palmier sau de măslin, iar în stânga un corn de abundenţă. Legenda : VICTORIA AVGVSTI Uneori Fortuna e întraripată. (g. 1-2). Medalioanele cari se referă la capitala veche reprezintă pe faţă tot un bust de femeie, cu coif în cap, dstr fără sceptru şi legenda : ROMA URBS. Pe revers lupoaica alăptând pe Rom şi Rem şi deasupra două stele, cari simbolizează origina divină a copiilor. Legenda lipseşte. (Fig. 3). Este foarte interesant de observat, că personificarea oraşului Roma nu are sceptru, pe câtă vreme a oraşului Cometantinopol ţine totdeauna un sceptru în mână. Să însemneze lipsa acestui atribut situaţia inferioară a Romei, decăderea ei din rangul de capitală a imperiului ? Deasemenea legenda Victoria augusti de pe medalioanele oraşului Constantinopol poate fi considerată ca o indicaţie a împăratului, că a reuşit să întemeieze o nouă capitală, abandonând pe cest veche cu tradiţiile ei senatoriale şi lilberându-se de sub influenţa ei. In afară de medalioanele descrise mai sus s’au bătut și manete mici de bronz cu tipurile 4 aestea. Ele trădează tehnica monetară din epoca lui Constantin cel Mare, dovadă că au fost bătute in timpul domniei acestuia, sau cel mult al fiilor săi. Printre numeroasele manete constentiniane ce se găsesc la noi sunt amestecate fosrte adeseori astfel de piese comemorative privitoare la Roma și la Constantinopol; medalioane însă nu se găsesc decât foarte rar. Afară de acestei Constantin Fig. S înştiinţări pentru refugiaţi D, profesor Gheorghe Şerbănescu, refugiat din Ismail, şi Grigore Iordache sunt rugaţi săreacă pe la Crucea Roşie, biroul refugiaţilor pentru a-şi lua scrisorile sosite aici. D-na Alexandrina Grippa refugiată din Chişinău ,înştiinţerizu pt fiica ei dr. Grippa Vera-Canta- Iragiu de la Schiţea Veche Lăpume că se găseşte în Bucureşti, str. Schitu Măgureanu 35 1 Serg. Vlad Dumitru din gru■ pul 7 grăniceri pază. Alba Iulia, I caută familia Vlad din com. Pedecanu jud. Cernăuţi. Leon Bercescu din Chişinău comunică adresa: Satul Bureni jud. , Baia of. Paşcani, casa d-lui Grigore Popa, func. P. T . pentru familie şi copii. Nicolae Popovici, pensionar re- Iungiat, Bucureşti, str. Florica Nr. 18 înştiinţează pe fiica ei dr. Anatole Băcăianu, învăţător din jud Cahul, că a certuit repatrierea lor prin Crucea Roşie. Colegii şi cunoscuţii cari ştiu ceva de soarta lor simt rugaţi să anunţe la adresa de mai sus. D-na Guţui refugiată din Chişinău, cu destinaţia Bârlad este dinsufflet rugată a trimite actele lui Adam Xenofon, şoseaua Pantelimon 158, Bucureşti. Unchiul Nicolae Dimiitriu comunică nepoatelor Tatiana şi Eliabeta Cepalo că sunt aşteptate la Râmnicu Sărat, str. Carol Nr. 3, fa la Visarion Butic. Ivanov Igor Îşi anunţă familia, prietenii şi cunoscuţii că se găseşte la Camera agricolă Vaslui. D. Gheorghe Cojocaru, învăţător refugiat, în prezent în oraşul Rădăuţi, str. Oborului Nr. 1, roagă pe d-ra Negrea venită în ziua de 3 Sept. din Cernăuţi-Roşa să-i comunice unde se află familia Zugrav de la Roşa. Puşcaru Valentina din Corjanţi, jud. Hohn, anunţă pe soţul ei lt. Fuşcaru Vasile reg. 8 grăniceri că îl aşteaptă în com. Bogdăneşti, jud. Bacău. Elevul plut. Marcoci Nicoala din şcoala ofiţeri activi de administraţie roagă pe părintele Tucicovschi să comunice despre soarta părinţilor rămaşi In Basarabia. Cel care ştie ce va da soarta d-rei Ludmilla Jdlitcov din comuna Chiţceni, jud TigridBB, care la ocuparea Basarabiei a rămas la d. ing. agr. Alex. Goluibov din str. Puşchin 40, Tighime, să comunic© pe adineaa d-rei Tamara Poduist, str. Subit. Constanitiniiu 217, Piatra- Neamţ. Serg- Tokjevsahâ Vectile din comp. 6 transmasdumd, offidiul poştal militar nr. 63 roagă pe toţi ped veniţi din Basarabia cari ştie ceva ce fraţii Gădi Sergiu Torjevschi, Diomisá© Torjevschi, aummetuil Liviţchi Petre, d-ra Lidia Calamanaf sau alte rude, să-i comunice pe adresa: d-ra Rozina Mărculescu, str. Claiuidiam Laiubemţdu nr. 24 Bucureşti. Toţi ced o© cunosc pe Vasiile Oscoboinic, refugiat din Rosaşani (jud. Hotin) sunt rugaţi a enunţa pe adresa d-rei Tica Lepedien, Abrud, jud. Alba. Alexe Taipenou, car© a terminat liceul tehnidic egricol Soroca in anul 1940 şi s’a retras din Basarabia in prima zi cu armata română este rugat de tatăl său refugiat din com. Ghdriîen, jud. Sorava pe data de 7 August să-l scrie pe adresa Tapenou Leontie, str. Eilisabeta Doamnei nr. 1, Calafat. Schimbăitoria, Ion, agricultor, comni. Durieşti (Lăpuşne); Begleţ Pavel, agr., Dubiteştii (Lăpuşna); Maria Piruiteanu, casnică, Durieşti (Lăpuşne); Ana Schimbătorul, casnică, Dumeşti (Lăpuşna), să scrie pe adresa caporalăVaitiraniu Vasiile brigada 24 mixtă of. poştal militar nr. 53. D- Butuc Visarion enunţă pe d-irele Tatiane şi Elisabeta Cepalo că se găsesc la R.Sărati, str. Carol I nr. 27 şi 3© roagă să vie. «1 Cu Aurel Vlaicu in turneu prin Ardeal Amintiri In primăvara anului 1912 s’a fve-mi cumpăr un automobil po-deschis la Viena întâia expoziţie internaţională a aviaţiei, urmată de demonstraţiuni practice de sbor, încadrate în formă de concurs cu premii. In „palatul rotund“ (Rotonda) de lângă craterul metropolei habpsburgice de atunci au stat expuse, timp de câteva săptămâni, diferitele tipuri de avioane, — mono şi biplane — cunoscute în epoca aceea, când aviaţia nu împlinise încă zece ani de realizări reuşite. Mai mult decât jumătate erau creaţiuni franceze, alături de produsele aviaţiei militare din Austria, Italia era reprezentată prin un avion „Caproni“. Germania n’a participat. Era însă prezentă România, cu un sistem propriu: monoplanul original „Vlai I cu II“. Acesta era cel mai discutat, de o parte, pentru faptul, că România se găsea prezentă cu un produs autochton, la o manifestaţie de avangardă a technicii deschizătoare de noui orizonturi; de altă parte, pentru însăşi înfăţişarea aparatului prezentat, vizibil deosebit de toate celelalte ca structură şi ca mărime; unii cierdeau că e numai un model redus, şi pândeau momentul sa-l vadă cum sboară aevea. După încheierea expoziţiei s’au succedat sborurile, timp de zece zile, la aerodromul Asper de lângă Viena. Aci, aeroplanul lui Aurel Vlaicu fu primit cu ovaţiuni, şi aclamat la toate probele, având încă de la expoziţie câştigată simpatia publicului, care vedea cu interes participarea României, vecine şi aliate, înainte de alte ţări, cu sistem şi pilot indigen — Vlaicu, — care nu numai că se menţinea onorabil alăturea de aşii internaţionali, între cari era renumitul Garros, ci lua şi premii înaintea lor. Prieten de şcoală cu Vlaicu şi trăind atunci în Viena ca tânăr licenţiat-doctorand şi publicist, eram zilnic împreună, legaţi ca prin un fel de „frăţie de cruce“. In urma articolelor animate, ce publicasem în „Românul“ din Arad şi în „Universul“ despre succesele lui Vlaicu la Viena, am fost asaltat de telegrame şi scrisori din Ardeal şi Banat, oglindind entuziasmul răscolit în public de măreţul triumf românesc realizat în văzul lumei- Vlaicu Lua cu plăcere cunoştinţă despre aceste însufleţite mărturii de interes venite ,spontan“ „de acasă“, din Ardeal şi-mi reamintea despre extazul bucuriei vijelioase, cu care a fost primit sborul său pe „Câmpia Libertăţii“ de la Blaj, în anul precedent, 1911, la jubileul „Astrei“. Nu mi-a fost greu, deci, să-l conving, ca, laureat la Aspern, să facă o serie de sboruri publice în centrele principale din Transilvania. A primit îndemnul, cu condiţia, să-l însoţesc, garantând să-şi va scoate măcar cheltuelile. La beneficiu material nu ne gândeam de loc. Dar cu duioşie îi înfăţişam, de înainte, bucuria uluită a mulţimilor, cari acuma întâi vor avea să vadă sbor uman, şi, mai ales, mândria Românilor, ‘ — pentru ei ne duceam, — că acel sburător falnic e dintre ai lor, frate cu dânşii, Român de pe Mureş, inginer fiu de plugar din Binţinţ. Am întocmit itinerarul aşa, ca, după putinţă, să atingem toate colţurile locuite de Români. Vlaicu nu prea călătorise, şi era interesat să cunoască regiuni noui. Au început cu Aradul, întâiul în drum, de la Viena, şi pentru că acolo era ziarul principal „Românul“. Ne-au întâmpinat extrem de călduros fruntaşii partidului naţional, Vasile Goldiş, Ştefan C. Pop şi numeroasa intelectualitate românească din Crişana. Au urmat, pe rând: Lugoj; Orăştie; Haţeg; Vârşeţ în Banat; Alba-Iulia; Selişte; Elisabetopol (Dumbrăveni); Tg.-Mureş; Bistriţa. Ciclul urma să se încheie în Maramureş. Numai Duminecile şi sărbătorile erau zile de sbor, ca să fie liber poporul satelor, către care era îndreptat, dintru început, gândul nostru. Timpul s’a menţinut favorabil, până la Bistriţa unde ne-au surprins ploi persi s■ tente, de toamnă, împedecând continuarea turneului. Pretutindeni am profitat de concursul inimos al intelectualilor români din partea locului, constituiţi în comitete de organizare pentru a ne ajuta la toate lucrările pregătitoare, ca: afişaj; improvizarea aerodromului ocasional; vestirea publicului; pri■ unirea şi călăuzirea oaspeţilor, ■ ş. a. Vlaicu nu era preocupat decât I de Sbor. Uneori observa, în glumă: „Vezi să nu ne alegem , cu datorii prea mari, la sfârşit“. Arraipistrate extrem de ordo- mari; şi precis, taxele de intrare la aerodrom,—intenţionat foarte , reduse, ca să fie aiooesilbâtte săte miilor, lăsaţi şi gratuit dacă nu aveau destuii — acoperiau toate cheltuele, dând și beneficiu ! net, pe care îl totalizam pe seama lui Vilaicu. Pentrucă dânsul obicmuia să-mi spună: „Când vom avea un prisos suficient, voi căuta tai-va’’, .după sborul de la Alba- Iufea i-a am făcut surpriza: „Știi, matos, că «veni capital pentru autos.nobi'lul dorit!“ S’a''. ,bucurat ea ..un copiii. Nu-i venea'4,săcreadă. I-am numărat suma, iri hârtie monedă nouă, neatinsa.' ■ N’a stat pe gânduri. Ne-am despărţit îi gară: «il a plecat la Viena, să-şi' aleagă „maşină“, eu la Selişte, petou pregătirea «borului" de Duimfenca Viitoare. După câteva ore mi-a depeşat: „Sosesc Varieri, cu *iutomobilul!“. A fost bucuria «cea mai mare ce şi-a îngăduit. După avion, aiutomabilul ena pasktwea şi jucăria lui. Era încântat că aputut găsi 0 marcă de calitate existentă, os motor şi construcţie (Laurinclement), şi de linie distinsă, ca formă. .Căci era pretenţios din ambele consideraţii la oric«? realizare tehnică: cântartea conitrusţiei şi distincţia formei. De aci înainte, in toate z.\'el® libera, dai® un sbor la altul, făceam escapade cu automobilă?"! în împrejurimi. Acestea îi erau şi prilejuri de experimernări, uneori glumeţe, ca să pună la încercare volubilitatea motorului în diferite împrejurări. Alteori îi făcea plăcere să mă înveţe să conduc, vorbind cu pasiune despre preciziunea mecanismelor tehnice, cari, dirijate cu grijă, lucrează singure, par’că ar avea minte proprie, suflet. Stând mulţumit la volan, adeseori povestea despre perfecţionările ce va realiza la viitorul său tip de avion: „Vlaicu III“... . Mă pasiona conversaţia acea-' gta prietenească, mai ales că, cu’ câţiva emi mai înainte, asistasem şi la spornicele înfăptuiri aviatice ale bănăţeanul lui Traian Vuia, la Paris, despre care Vlaicu mă întreba adeseori, ca despre unu frate mai mare. Prined cu mult interes observaţiiunile şi părerile ce-mi cerea când avea indoeli. „Mai uşor te înţelegi cu laicii, decât cu specialiştii, ca ei tehnicieni la rândul lor, ţin morţiş la ideile proprii şi te contrazic când aduci ceva nou, neprevăzut. Filosofii au judecata limpede, şi e cu fijlos să te ştii aprobat de logicul lor. Aparatul meu cel nou vai avea două locuri alăturea; veţţ şedea lângă mine, şi vei vedea şi cât de uşor se manevrează, şi cât de sigur. Vei fi întâiul pilot venit din lumea dăscălească, dragă profesore“. Duminicile cu sbor erau adevărate praznice domneşti pentru mitreg ţinutul. Oraşul era în picioare. De la ţară veneau, pe toate drumurile şi liniile, mii de spectatori, de persfcă de neat de kilometri. Aerodromul palpita în frea-A, măr discret. Ardoarea curiozităţii* era astâmpărată de grija să nu survină vre-un accident. Nu se poate descrie frenezia oveţuuilor, cu care era aclamat 1* aterisare. Lumina bucuriei delirante vibra în priviri, în gesturi, mişcări şi îmbrăţişări ale mulţimei extaziate. Ziua se termina cu serbări, organizate de tineretul oraşan, în timp ce sătenii se întorceau, fermecaţi şi fascinaţi, la vetrei« lor, având ce poveşti, cu mândrie sporită cu conştiinţa infinit potenţată, înălţată. „Ungurii nu au sburător !“, se repeta măreţ, solemn, senin, de la om la om, ca un refren luminos, ca o rază care deschidea perspective miraculoase, revărsând nădejdi mari spre un viitor visat de milenii... ...Toamna a pus capăt turneului triumfal. Chemaţi în mult® alte centre, le-am lăsat pentm vara următoare. „Vom începe în Mai, profesor® ca să îi putem mulţumi pe toţi“, zicea Vlaicu. Din beneficiu nu s-a realizat numai automobilul, ci şi preţul unui motor nou, pentru „Vlaicu III“. O colectă iniţiată de ziarul „Românul“ din Arad a sporit suma la dublu, ca să fie acoperii® şi pentru un motor de rezervă. Vara anului 1913, în loc de turneu, a adus campania în Bulgaria, pacea de la Bucureşti, Cadrilaterul „Nu puturăm continua programul în Ardeal, profesore, să mergem măcar la congresul „Astrei“ la Orăştie, tot trebue să luăm rămas bun înainte de ce am pleca în Anglia pentru contractul cu „Casa Marconi“, propunea Vlaicu, făcând zilnic sboruri strălucite deasupra Capitalei, tot ca de „rămas bun“, în minunatele a- I miurguri străvezii din August, cu , zări de linişte încremenită, cu orizonturi poleite în aur. Pe o asemenea zi a survenit sborul tragic deasupra Carpaţilor, spre Sinaia-Braşov-Orăştie, spre congresul „Astrei“, în ziua fatală de Sâmbătă, 31 August st. , v., 13 Septembrie st. n., 1913. „ Niciodată această aniversar® n’a fost mai dureroasă, decât acuma. Cadrilaterul... Carpaţii... Va trebui să revină între noi avântul eroic al lui Aurel Vlaicu, Prof. Constantin Nedrilcu * Cantina Crucii Roşii filiala Câmpina 13 Septembrie In ultimele zile de evacuarea armatei şi populaţiei civile din Ardeal, sute de maşini au trecut prim oraşul nostru. Pentru ca cei flămânzi şi obosiţi să poată găsi, în drum spre Capitala Ţării, um ceai fierbinte şi o gustare, Crucea Roşie din Câmpina, de sub preşedinţia d.ned Gabriela dr. V. Grădi- Rescu, a luat frumoasa iniţiativă, de a deschide o cantină, in strada Cardl. Numeroase autobuze S. T. B. încărcate cu soldaţi şi populaţie civilă au staţionat în faţă cantinei. Doamnele din Crucea Roşie, în frunte cu dnna preşedintă, îmbrăcate îm uniforma Crucii Roşii, au servit celor cari s'au refugiat di Ardeal şi soldaţilor desconcentraţi, câte o camă de ceai fierbinte, brânză, pâine şi tuifcum. Măsura luată de filiala Crucii Roşii din Câmpina, este una din faptele frumoase ale acestei instituţii de binefacere şi de ocrotire. f r