Universul, octombrie 1940 (Anul 57, nr. 270-300)

1940-10-01 / nr. 270

2 ASIGURAREA FRANC©­­ROMÂNĂ Bucureşti, Griviţei 23 acordă ABONAŢILOR „UNIVERSULUI” PREMII DIN OFICIU numerar şi lozuri ale Loteriei Statului. Cadouri în obiecte. Des­­ăgubiri moştenitorilor, oricare ar fi vârsta abonatului. Trageri gene­­ale lunare şi speciale de premii cari nu se scad din capitalul asigurat. Asigurări pe durată de plată foarte scurtă şi chiar cu primă unică­­ cu plata în efecte la cursul nominal. — Asigurări cu plata DU­­LA a capitalului asigurat. — Asigurare de zestre. — Asigurarea co­lilor dela orice vârstă (chiar şi dela naştere), cu un premiu din ficiu pentru studii, de 10.000 lei la 7 ani, alti 10.000 lei la 11 ani și .000 lei la 18 ani. * Se poate cere trecerea ratelor plătite de la o asigurare veche — cHiar dacă nu e la curent — la o asigurare nouă — făcută în condi­­ţ­iunile sus arătate. CEREȚI ÎNTREAGA SERIE DE PROSPECTE PENTRU ASIGU­RĂRILE SUS ARATATE —­tin copil român, răpit şi ucis in Ardealul ocupat Dumbrăveni, 28 Sept. Copilul învăţătorului Costea din comuna de graniţă Agrişten, fiind întâlnit pe câmp de o pat­­rulâ de trâlitari unguri, a fost dus pe teritoriul unguresc, omo­rit şi apoi îngropat. Părinţilor nefericitului copil li s’a trimis o invitaţie ’batjocori­toare la ceremonia înmormân­­tării. ii CctimxcUt^ LUNI 30 SEPTEMBRIE !' Este ales Domn al Munteniei Matei Basarab (1633) Ort.: Sfântul Părinte Grigore Eylscopul Armeniei Mlairi. . .Cat.: Sfântul Ieronim. Prot.: leronim. Evreesc: 27 Mul 5700. Mahomedan: 217 Safoan 1350. Răs. soarelui 6.13. Apusul soare­lui 17.58. C^lcutU^ EMISIUNI IN LIMBA ROMANA ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO —­­Ora românească! — 27.55: Posturile italiene (pa lungimile de undă 19.70 m. și 25.51 m. în fiecare Sâm­bătă. 38.20: Posturile italiene (pe lungimile de undă 19.70 m. și 25.51 m.). 38.45—19 : DUNĂREA (325,4­­ m.) 922 kHz. Bremen II 1339 1 m. şi posturile de unde­­ scurte. DJA 31,38 m. şi DTP I 25,31 m. 19.50 : TIRANA (49,30m.) afa­­­­ră de Duminică. .. » 20.15: ZEESEN (31,38rrt.) ; 20.30—20.40: DUNĂREA (325,4 m.) 922 kHz., Bremen II. 23.35 : BELGRAD (49,18m.) 22.15—22.30: DUNĂREA (325,4 m.); 922 kHz. şi postul de unde scurte DJA 31,38. 22.20 : Posturile italiene (pe lungimile de undă 16.84 m., !• 19.70 m., 25.40 m., 31,15 m.,­­ 41.55 m., 221 m. şi 263 m.).­­­ 22.40 : LONDRA (261 m.). 22.30: DAVENTRY (30,96 m.- 49.59 m.-41,49 m. LUNI, 30 SEPTEMBRIE T" RADIO-ROMANIA, RADIO­­’[ BUCUREŞTI şi POSTUL DE II UNDA SCURTA 32,4 !1­6.45: Ora dimineţii, ii RADIO-ROMANIA ! şî ! RADIO-BUCUREŞTI 13: Ora; Cota apelor Dunării fi a barei Sulina; Informaţiuni artistice. 13.10 : Muzică populară: I) Ta­raful ţărănesc Nelu Busuioc. II) Mitică Ciuciu-ţambal: 1) Taraful Nelu Busuioc: Horă ide mână ca la Gorj; Inimă de pur­tregar; Sârbă ca la nuntă. 2) Mitică Ciuciu (ţambal): Eu ţi-am jertfit­., romanţă şi Doina Oltului; Pe deasupra casei şi Leliţă cârciumăreasă. .3) Taraful Nelu Busuioc: Ca­ horă; Ajungă-ţi mândro,­gă; Alimeiul bătut. 4) Mitică Ciuciu (ţambal): naţionale. 5) Taraful Nelu Busuioc: Firicel­i de iarbă neagră; Sălcioară-horă; Sârba lui Cărbunaru. 14.00: Radio-jurnal (II). 14.20: Cântăreţi francezi şi spani­oli (discuri); Arie din „Les Aben­­cerages” de Charubini (voce: Geor­ges Thill); Arie din „Thais” de Massenet (voce: Marthe Nespoulos); Cântec de Duparc (voce: Vanni- Mareoux); Vals no. 15 de Brahms (voce: Michele Fleta). Cântece populare spaniole voce: Cristina Maristany); Granadinas de Calleja Si Princessita de Padilla (voce: Tito Echipa). 14.15: Radio-jurnal (IH). 14.55: Jurnal cultural. 19.00: Concepţia Conducătorului Statului despre Justiţie, de Prof Mihail Antonescu, ministrul Justi­ţiei. 19.15: Muzică de cameră: Th. L­upu (violoncel) şi Th. Rogalski plan): Sonată în la minor de Boel­­m­an. 19.40: Peter Kreuder cântă muzi­că uşoară (discuri): Sub castan-fox de Kennedy şi Tango-fox de Halli­­fax; Selecţiuni de melodii din fil­mul: „Ailotiia” de Peter Kreuder; Singurătate, slowfox de Ellington şi Fox de Porter. 20.00: Radio-jurnal (IV). 20.20: Recital de pian: D-ra Ma­deleine Cocorăescu: Sonata appas­­sionata de Beethoven. 20.45: Cuvânt la deschiderea şco­lilor, de d. Profesor Traian Brăi­­leanu, ministrul Educaţiei Naţio­nale, al Cultelor şi Artelor. 21.15: Figuri de compozitori! GEORGE ENESCU: (dirijorul, vio­lonistul, compozitorul). .."— Cuvânt explicativ. II.—Exemplificări muzicale (disc.) Concert brandemburghez nr. 2 de Bach (Orch. filarmonică dirij. de George Enescu); Largo espressivo și Tempo di minuetto de Pugnani (vi­oară): George Enescu); Rapsodia română în la major de George E­­nescu (Orch. simf. din Minneapolis dirij. de Eugen (Ormandy). RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­RESTI POSTUL PE UNDA SCURTA 32,4 m. 22.00: Radio-jurnal (V); Sport. 22.20: Jurnal pentru străinătate în limbile: germană şi italiană. Dezb­­atareSi­d.TED 2, rda ^22.30: Selecţiuni din Mussorgsky, Ceaikowsky şi Borodina (discuri). Preludiu din „Khowantchina” de Mussorrgsky (Orch. Halié dirij. de Hamilton Harry); Cor din „Boris Godunow” de Mussorgsky (Corul şi Orch. Covent Gaden dirij. de Vin­cenzo Bellezza); Piaţa din Limoges şi Catacombele din „Tablourile u­­nei expoziţii” de Mussorgsky (Orch. simf. din Boston dirij. de Sergiu Kussewitzky); Arie din „Eugen O­­neghin” de Ceaikowsky (voce: Pe­ter Anders); Andante din Simfonia nr. 5 de Ceaikowsky (Orch. filarm. din Berlin); Poloneza din „Eugen Oneghin” de Ceaikowsky (Orch. filarm. din Berlin dir. de Schmitt- Isserstedt); In stepele Asiei Cen­trale de Borodin (Orch. Conserva­torului dirij. de Philippe Gaubert); Cavatina din „Prinţul Igor” de Bo­rodin (voce: Josef Rogacewsky); Dansuri polovţiene din „Prinţul Igor” de Borodin (Corul şi Orch. filarm. din Londra, dirij. de Tho­mas Beecham). 23.30: Jurnal pentru străinătate în limbile: franceză şi engleză. MARŢI, 1 OCTOMBRIE RADIO-ROMANIA, R­ADIO­­BUCUREŞTI şi pOSTUL PE UNDA SCURTA 3g,4 m. 6,45. ORA DIMINEŢII. RADIO-ROMANIA ŞI RADIO-BUCUREŞTI 13: Ora; Cota apelor Dunării şi a barei Sulina; Informaţiuni artri, Urc. 1 13.10: Selecţiuni din operetele anceze şi germane ■ (discuri) Uvertură la: „Nunta lui Nakiris“ de Lincke (Orch. Operei de Stat din Berlin) ; Vals şi Villanella din „Saltimband­i” de Louis Ganne (voce: Yvonne Guillet); Melodii din opereta „Muzică şi dragoste“ de Müller (voce: Erna Berger şi Peter Anders); Aide din „Micul Duce” de Lecocq (voce: Chama­­rys); Fantezie din „Vânzătorul de păsări“ de Zeller (arch. filarm. din Berlin); Arii din „Rip“ şi „Clopotele din Corneville“ de Plan­­quette (voce: Georges Villier); Se­­lecţiuni din „Ţareviciul” de Lehar (voce: Martina Wulf şi Hugo Wel­­fing). 14: Radio-jurnal. 14.20: Coruri de copii (discuri) ; Nimfe şi păstori de Purcell şi Me­lodie din „Haemsel şi Gretel“ de Humperdinck (Corul de copii din Manchester); Două cântece popu­lare (corul de copii din Bielefeld); Melodii englezeşti; încet cade ză­pada de Ebel şi Cântec popular (Corul de copii din Bielefeld). 14.45: Radio-juma! (III). 14.55: Universitatea românească de Octav Aricescu. 19.15: Corul legionar condus de Remus Ţincoca; Marşul legionari­lor Tecuceni; Urlă duşmanii; Dea­lul Negru; Ardealul tânăr legionar; Ştefan Vodă; Imnul tinereţii legio­nare. 19.35: Muzică de cameră (disc.) : Quartetul op. 125 nr. 1 de Schu­bert (Quartetul Calvet). 26: Radio-jurnal (IV). 20.15 : Cântă Beniamino Gigli, Amelita Galli-Curci şi Mattia Bat­­tistini (discuri): Arii din „Tra­­viata“ de Verdi şi „Lucia de Lam­­mermoor” de Donizetti (Beniami­no Gigli) ; Serenadă de Tosti şi Carceleras de Chapi (Amelita Gali-Curci); Melodie de Rotoli (voce: Mattia Battistini). 20.35: Mari instrumentişti: Thi­­baud, Backhaus, Maréchal (discuri); Două dansuri spaniole de Grana­dos (vioară: Jacques Thibaud) ; Moment muzical şi Seară la Viena de Schubert (pian: Wilhelm Bac­khaus); Elegie de Fauré (violoncel: Maurice Maréchal). 21. Concert simfonic al Orche­strei Radio, dirij. de Ionel Perlea; Simfonia I-a de Brahms; Uvertu­ră la „Tannhäuser“ de Wagner. RADIO-ROMANIA, RADIO­­BUCUREŞTI şi POSTUL PE UNDA SCURTA 32,4 m. 22: Radio-jurnal (V); Sport. 22.20: Jurnal pentru străinătate In limbile: germană şi italiană. 22.30: Mari cântăreţi germani (discuri); Arie din „Răpirea din Serai” de Mozart (voce: Adele Kern); Arie din „Cavalerul roze­lor“ de Rich. Strauss (voce: Peter Anders); Rugăciune de seară din „Haensel şi Gretel“ de Humper­­nick (voce: Elisabeth Schuman). 22.45: Sonata în do minor de Grieg (pian: Sergiu Rachmaninoff vioară: Fritz Kreisler), discuri. 23.10: Coruri din opere (discuri): Coruri din „Trubadurul” de Verdi şi „Cavaleria rusticana” de Mas­cagni (Corul Operei Scala); Epi­­talam din „Lohengrin“ de Wagner (Corul şi orch. Festivalurilor din Bayreuth dirij. de Tietjen); Corul din act. 4 din „Carmen” de Bizet (Corul şi orch. Operei comice din Paris dirij. de Pierre Coppola). 23.30: Jurnal pentru străinătate în limbile­ franceză şi engleză. iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii­uiiiiuiin® Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice r­eclamaţie sau schimbare de adresă să bine­­voiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi, la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poștal eti­cheta abonamentului expirat. mei« Jian­ajun-Arii jH­­flsh­ IK UNIVERSUL INFORMAŢII • Desfiinţându-se direcţia publicităţii, care a funcţionat în cadrul ministerului propa­gandei, publicaţiile instituţii­lor de stat şi ale regiilor pu­blice, nu se vor mai trimite a­­cestei direcţii, ci deadreptul ziarelor. • D. profesor Radu Gyr, di­rectorul general al teatrelor Na­ţionale şi O­perilor Române, mul­ţumeşte pe această cale tuturor camarazilor şi prietenilor cari i-au adresat felicitări cu prilejul numirii sale în această func­ţiune. ADMINISTRATIA COMERCIALA A MONOPOLULUI ALCOLULUI Cumpără­­sti­Numai zece zile l—10 Octombrie 1940, albe și verzi de Monopol plătind: 6 lei sticla albă de 1/1 Itr. 3 lei sticla albă de 1/4 Itr. 5 lei sticla verde de 1/1 Itr. Sticlele trebue să fie curate și în bună stare. Ele se predau contra bani imediat, în pro­vincie la Depozitele Judeţene M. A. T., iar în Capitală la : Dep. de Materiale, Calea 13 Septembrie No. 164 Dep. de Distribuţie Str. Vasile Lupu No. 47. Sticlele se cumpără de la oricine le are de vânzare. C dle • Ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor face cunos­­cut:Cu începere din ziua de 29 Septembrie a. c. se admite co­respondenţă poştală (scrisori şi cărţi poştale simple şi recoman­date), precum şi telegrame, pen­tru localităţile din Transilvania cedată Ungariei. Atât corespondenta poştala cat şi telegramele se vor taxa după tariful aplicabil în relaţiile cu Ungaria. L­ER­I EPISCOPIEI 7 Cu începere de Luni 30 Septem­brie expune noile modele de RO­­CHI-MANTOURI şi TAILLEUR­­URI. ____ 27 • Serviciul poliţiei legionare de pe lângă prefectura __ poliţiei Capitalei ne remigă să aratam ca din eroare un ziar a trecut prin­tre asasinii lui Sterie Ciumetti şi pe comisarul sef Zenobie Pope­­scu. _____ ION N. LEON AVOCAT Expert-Contabil REIA ACTIVITATEA Luigi Ca­zz­avillan 9 A, tel- 4.36.94 Consult. 8—10 dim. 902 • Un grup de profesori care h’ain catedră, a prezentat d-lui prof. Traian Brătileanu, minis­trul educaţiei naţionale, un me­moriu prin care roagă pe d. mi­nistru să cerceteze situaţia lor şi propun o serie de soluţii pen­tru remedierea acestei situaţii. Societatea Anonimă Ro­mână de telefoane roagă pe abonaţii săi care mai au încă Cartea veche de telefon din Septembrie 1939, să binevoiască a o distruge in interesul bu­nului mers al serviciului telefonic. 1148 ORIGINAL CALEA VICTORIEI 20 începând de Luni 30 Septembrie prezintă zilnic noua colecţe de Rochii şi Mantouri. 25 • Colegiul inginerilor invită insistent pe membrii săi,­ care nu şi-au ridicat până azi cărţile de legitimaţie, să le ridice fără în­târziere. Altfel, se vor expune sancţiunilor prevăzute de lege. A apărut ziarul „Româniza­rea” doctrinarul naţionalist de sub conducerea D-lui Al. Bertea, Doctor AXENTE IANCU Docent-Universitar, Medic pri­mar, director de spital de copii din Cluj, se află în Bucureşti, str. Muzelor 19, Et. I. 2 Nellu Mihăilescu Proprietarul magazinului de încălţăminte din calea Victoriei 52, anunţă onor, clientelă, că i-a sosit de la expoziţiile din VIE­NA, MILANO şi BERLIN, un mare transport de genţi de damă din diferite PIEI EXOTICE (CROCODIL). Foarte bogat asor­timent de modele în toate culo­rile. Expoziţie permanentă Ultimele creaţiuni ale modei 18 • Institutul german pentru ştiinţă, aduce la cunoştinţă, că înscrierile pentru cursurile de limba germană, organizate de către „Deutsche Akademie, Mün­chen“, au început la 23 Septem­brie 1940 şi continuă la sediul cursurilor, str. Berzei nr. 9. In­­formaţiuni zilnic între orele 10—1 şi 4—7 jum., afară de Sâmbătă după masă. Telefon 5.87.20. STUDIO JULIETTA execută dupe ultimele per­­fecțiuni cele mai artistice fotografii și pastel cu prețuri excepțional de convenarii. . Invalizii şi văduvele din răsboi, grade inferioare, din Capi­tală foştii membri ai soc. Isbân­­da I. O. V. şi membri de drept în societatea Mutilaţilor invalizi din război, sunt invitaţi a trece pe la sediul central al soc. Mutilaţi­lor din Splaiul Independenţii 64 pentru a semna memoriul privi­tor la aplicarea legii pensiilor gradelor inferioare. Maison Suzanne PA­SAGIUL IMOBILIARA prezintă colecţia de Rochii şi Mantouri ,cu începere de­ Joi 3 Oct. a. c. 26 • Ministerul lucrărilor publi­ce şi al comunicaţiilor face cu­noscut, că înscrierile la şcoala techniică de lucrări publice din din Bucureşti, str. Dumbrava Roşie 18, de sub autoritatea sa, s’au prelungit până la 14 oc­tombrie a .c., când va începe vi­zita medicală. Concursul de ad­mitere se va ţine după această dată. MODE Tanti Ionescu Pălării, Mulage originale străine Bd. Domniţei 9 etaj I. 30 D-na DOCTOR R. Hamudis-Iuster fost medic gynecolog al Disp. „Maşina de Pâine“ a reluat consultaţiile de Boli de femei şi venerice B-dul I. C. Brătianu. 26. Telef.5.30.79924 [0] Membrii comitetului de di­recţie ai societăţii naţionale de Cruce Roşie al României, precum şi toţi funcţionarii şi funcţiona­rele Societăţii, au depus în ziua de 26 Septembrie ort. jurământul de credinţă pentru naţiune şi M. S. Regele Mihai I, în faţa d-nei Maria Sturdza, preşedintă de o­­noare, a d-lui dr. I. Costinescu, preşedinte activ al societăţii Cru­cii Roşii şi a preotului loan Io­­nescu de la parohia bsiericei Am­­zei din Bucureşti. • Directorul general al teatre­lor şi operelor aduce la cunoş­tinţă următoarele: Carnetele legitimaţii, cu foto­grafii, culoarea maron, eliberate în trecut de către această direc­ţie generală, pentru delegaţii spe­ciale de control la sălile de spec­tacole, se anulează pe ziua de 1 Octombrie 1940. Toţi posesorii acestor carnete le vor depune la Direcţia genera­lă a Teatrelor şi Operelor, sub luare de semnătură. Pentru persoanele care vor fi delegate — în viitor — cu acest control, se vor elibera noui car­nete — de culoare verde — con­form dispoziţiilor art. 27, 149 şi 158 din lege, cu modificările a­­duse. UNIVERSITARE • Decanatul facultăţii de drept din Bucureşti comunică: Concursul de admitere în facul­tate va fi dela 25 octombrie a. c. până la 31 Octombrie. După această dată nu se va mai ţine concurs de admitere. Inscrierile pentru acest concurs se vor închide în seara zilei de 18 Octombrie. înscrierile în facultate die ce­lor reuşiţi la concurs se vor face de la 1 la 10 Noembrie a. c. Examenele de fine de an vor începe în ziua de 15 Octombrie conform programului ce se va afişa la timp la secretariatul fa­cultăţii. înscrierile la aceste examene se vor face între 1—8 Octombrie a. c. Cursurile facultăţii încep în ziua de 5 Noembrie a. c. • Se aduce la cunoştinţă ce­tăţenilor Capitalei, că s-a în­fiinţat „Buletinul Radiofonic”, prin care se va anunţa, în fie­care dimineaţă, preţurile ali­mentelor din hale şi pieţe. Cetăţenii sunt rugaţi, să nu plătească negustorilor alte pre­ţuri decât cele difuzate. SOLE MAXIMILIAN dentist diplomat, a reluat consulta­ţiile, str. Ing. A. Saligny 6, tel 3.65.98 2211 D-L AVOCAT RADU BUDISTEANU 9 ŞI-A RELUAT CONSULTAŢIILE Str. Dr. Felix 66. Telefon 3.36.11. Cons. 96 11 dim. 11 • Importanţa economică a grâului; Soiuri de grâu şi bazele selecţiunei; Condiţii şi metode de cultură; Sămănat, lucrări de în­treţinere şi recoltă; Duşmanii grâului, iată câteva capitole im­portante din lucrarea GRAUL, de E. Grinţescu, apărută în Biblioteca agricolă a ziarului nr. 99—100. Preţul 20 de lei. CITIŢI V­ESELIA Cum se va face restituirea rechiziţlor ridicate de la populaţia refugiată din jud. Caliacra şi Durostor Comunicatul Marelui Stat Major Se aduce la cunoştinţa în­tregii populaţii, retrasă sau refugiată, din judeţele­­ Ca­liacra şi Durostor, următoa­rele: — Marele Stat Major a dis­pus ca, rechiziţiile ridicate dela aceşti locuitori şi aflate în prezent la unităţile arma­tei, să fie restituite cu înce­pere dela 6 octombrie 1940. — Pentru restituire, locui­torii se vor adresa direct uni­tăţilor, trebuind a face urmă­toarele dovezi: — că este refugiat din ace­ste judeţe; — că este proprietarul bu­nului ce cere a i se restitui; — va prezenta bonurile de rechiziţie sau chitanţele pro­vizorii ce le-au fost eliberate la ridicarea rechiziţiilor. Acei care nu vor cere resti­tuirea până la 20 Octombrie 1940 — pierd dreptul de pro­prietate şi orice despăgubire. Repararea unei mari nedreptăţi Studenţii şi-au recăpătat cantinele şi căminurile D. prof. Traian Brăileanu, ministrul educaţiei naţionale a dat zilele trecute o dispoziţie ministerială prin care căminele şi cantinele studenţeşti vor fi redate imediat studenţimii. O măsură mai dreaptă şi mai bine venită nici că se putea lua. Cunoaştem pe d. prof. Traian Brăileanu şi ştim destul de bine ceea ce a însemnat cl-sa pentru studenţi, aşa că este de prisos să mai stăruim, asupra frumuseţii gestului prin care d-sa redă stu­­denţimii sufetul şi viaţa ei, că­­minele şi cantinele. Cine, din cei care au fost stu­denţi nu-şi aminteşte de mesele luate în comun la cantinele des­­tul de numeroase, cu colegi pe care nu-i cunoşteai şi cu care, acolo pe loc, înjghebat discuţii asupra atâtor subiecte, unele duse până la sfârşit cu cea mai adâncă seriozitate ? In aceste cămine şi cantine există o adevărată şi frumoasă familie, familia studenţească. A­­colo trăiam absolut şi domneam toţi în mod egal.. Aci se creiau a­­devăratele prietenii, se călca viaţa şi lupta cu lipsurile care totuş ne erau dragi, aci ne veri­ficam sufleteşte şi ne croiam planuri Aceste cantine şi cămine au dospit mişcările studenţeşti le-au înjghebat şi apoi le fiu urnit. Cred că nici un student de pe a­­tunci n’a uitat cantina Guten­berg, locul unde s’a plămădit mişcarea studenţească legionară, cantină care devenise un fel de marele stat major al studen­ţimii. Toate semnalele de luptă de aici au pornit şi toţi martirii prigoanei şi-au purtat pe aici en­­tusiasmul, verbul înflăcărat, ti­nereţea clocolitoare şi strigătul direptăţii româneşti it­e ţară ro­mânească... Azi, doar­­ umbrele­lor mai vin pe la Gutenberg... Toate acestea au mers până într’o zi, mai exact într’o noapte Intr’o noapte toate căminele au fost invadate de comisari iar studenţimea svârlită cu bagajul sărăcăcios în mijlocul străzii. Şi aşa s’a procedat in toată ţara. La prefectura de poliţie ni s’au dat nişte bilete de­­ drum pentru calea ferată şi ni s’a spus să părăsim Capitala imediat. Eram „elemente periculoase” şi trebuia să fim trimeşi acasă. Fu­seseră închise toate universită­ţile din întreaga ţară. Iar noi, ca nişte răufăcători, asediaţi în plină noapte, scoşi afară şi apoi luaţi de guler şi trimişi la „ur­mă“ ca pe nişte haimanale. Şi-au stat universităţile închid­se o bucată bună de timp, iar când s’au deschis viaţa studen­ţească, aceia din care apucasem câteva fragmente, murise. Toată poezia şi tot farmecul acestei vieţi pe care nimic n’o egalează, fusese îngropată în măsura dic­­tată de guvernul de atunci. Şi studenţii nu mai însemnau ni­mic. Un ceva doar mic de tot, pe care orice sergent de stradă putea să-i facă orice ar fi avut poftă, săl sugrume chiar. In grup nu aveam voie să stăm , complotam... Toate facultăţile păzite... Şi la adăpostul baione­telor noastre româneşti, ne sfi­dau streinii. Măsura închiderii căminelor şi cantinelor studenţeşti a fost cea dintâi măsură care a isbi serios în tineretul universitar, (câte ?) ere de care m­ai gravă, (câte ?) care de care mai gravă, exmatriculări, tot felul de şicane, cu taxele şi alte nedreptăţi până când s’a ajuns la prigoană şi­­apoi la crimă. Acum însă biruinţa legionară cântă... Regimul de teroare a că­zut. Răsare însfărşit pentru în­­treg neamul acesta, aşa de crunt încercat în ultimul timp, o via­ţă nouă. Canaliile cad una câte una. In România s’a aprins soa­rele dreptăţii... O viaţă universitară, nouă, va să înceapă. Vor fi pline iar can­­tinele, căminele îşi vor deschide porţile şi vor primi pe stăpânii lor fireşti... Studentul de azi va fi iarăş repus în drepturile sale, drepturi ce nouă ne-au fost smulse prin samavolnicie... DAN BALTEANU -o®o ■ Ştiri radiofonice Programul românesc de Radio îşi începe Luni 30 Septembrie ciclul de conferinţe, având drept ţintă difuzarea cât mai largă a ideilor conducătoare ale noului regim. In cadrul acesta şi în legătură cu probleme de imediată actua­litate, auditorii sunt rugaţi să as­culte Luni 30 Sept., la ora 19, conferinţa d-lui prof. Mihail An­­tonescu, ministrul Justiţiei, pri­vitoare la „Concepţia Conducă­torului Statului despre Justiţie”, iar la ora 20.45, Cuvântul d-lui prof. Traian Brăileanu, minis­trul educaţiei naţionale, culte­lor şi artelor, rostit cu prilejul deschiderii rscolilor. oxx • xxo- Un premiu de istoria româ­nilor la liceul „Ştefan cel Mare“ din Suceava Suceava, 27 Septembrie D. dr. Crâşmariu, Nicolai, me­dic de circumscripţie din Iaco­­beni (jud. Câmpulung) şi fost elev al l­iceul­uii „Ştefan cel Mare” din Suceava, a instituit un pre­miu anual de Istoria Românilor, numit „Ştefan cel Mare”, în valoare de 3.000 lei (trei mii), care se poate obţine în condi­­ţiunile următoare: In fiecare an, la 1 Noembre, pot concura elevii de origine etnică română, de confesiune ort. rom. din clasele VII şi VIII a liceului. Premiul este indivizibil şi se acordă celei mai bune lucrări scrise (concursul va fi deci nu­mai scris din istoria Românilor şi în special din Istoria Moldo­vei. Juriul va fi compus din trei profesori­ ai liceului „Ştefan cel Mare”. Acordarea premiului se va face în ziua de 8 Noem­­briie, în cadrul unei, serbări şco­lare şi va fi înmânat premiantu­lui, în fiecare de însuşi d. dr. Crâşmariu Nicollău. Scopul acestui premiu este de a stimula elevii să-şi înfrăţească sufletele cu paginile trecutullui nostru, spre a-şi înviora inimile tonicul iubirii de ţară şi al vi­tejiei, întru realizarea visului nostru: Unirea tuturor Românilor.­­ Anul al Nr. 270 Marți 1 Octombrie 1940 . A­LIANŢA DINTRE GERMANIA, ITALIA ŞI JAPONIA (Urmare din pag. I) şi cu Australia, în negocierile în curs la Washington. Din punct de vedere econo­mic pactul tripartit n’ar aduce modificări esenţiale în Euro­pa, unde Puterile Axei şi-au organizat o autarhie europea­nă, întregită de acordul comer­cial germano-sovietic din 1939 în Extremul Orient însă, întru­cât două treimi din comerţul Japoniei se face cu Statele U­­nite şi Imperiul britanic, el va da naştere la probleme, a că­ror soluţiune e mai probabil să fie căutată de către Japonia pe terenul militar de­cât pe cel economic. Tratatul din Berlin aduce în conflictul actual şi un element nou de ordin militar. Războiul devenind inter-continental, o­­peraţiile navale vor căpăta o im­portanţă şi mai mare de­cât cea pe care au avut-o până as­tăzi.. Puternica şi moderna flo­tă japoneză, care în progra­mul din 1937, avea un tonaj de 1.068.000 de tone, din care 12 bastimente de linie, adăugată la marinele de războiu ale Pu­terilor Axei,­­restabileşte echi­librul naval, cu Marea Brita­­nie, care avea în 1937, inclusiv­­ unităţile prevăzute în progra­mul acelui an, o forţă navală de 1.758.000 tone cu 17 basti­mente de linie. Singură contri­buţia marinei de războiu ame­ricane, care în 1937 avea 1.406.000 tone, cu 17 basti­mente de linie ar putea aduce o modificare esenţială echili­brului naval nou, înfăptuit prin tratatul de la Berlin. Perspective noui şi vaste se deschid lumii în urma eveni­mentului diplomatic din 27 Septembrie. In faţa imensităţii lor, nu ne putem da seama limpede, dacă ne vom afla mâine în faţa războiului eu­ropean sau sino-japonez, care s’ar putea termina sau în faţa războiului mondial, care ar putea începe. Pentru a putea trage o încheere logică, trebue să cunoaştem reacţiunile Ma­rilor Puteri rămase până azi în afară de conflict. Dar, în cea­sul de faţă, nu ne putem apăra de impresia că între evenimen­tul diplomatic de la Berlin şi negocierile de la Washington se află toată diferenţa­ care există între realitate şi posi­bilitate şi că în ce priveşte faza a doua a conflictului de astăzi, pactul de la Berlin pare menit să aibă o importanţă diploma­tică tot atât de covârşitoare, ca aceia, pe care a avut-o în 1939, pactul de la Moscova în faza europeană a războiului. I. L. TOLERANTA ROMANEASCA (Urmare din pag. I) Micul, Balc­icul, Siliştea, Ca­­varna etc., care sub bulgari erau doar nişte sate mari ne­­­ îngrijite, au fost ridicate la rangul de adevărate oraşe. La rândul lor, coloniştii ro­mâni, prin munca lor dârză, au realizat acolo o operă de cultură şi civilizaţie, ce nu poate fi tăgăduită şi care nu poate fi ştearsă. Robie de ordin moral sau naţional? Să privim şi acea­stă latură în lumina faptelor. Minoritatea bulgară din cele două judeţe cedate Bulgariei a avut şcoli secundare de bă­ieţi şi fete la Silistra, la Ba­­zargic, la Balcic şi la Cavar­­na. Aceste şcoli, cu personal didactic bu­lgaresc şi cu limbă de predare limba bulgară,­­ erau subvenţionate de statul­­ român. Comunităţile şcolare­­ şi bisericeşti bulgare erau in­­stituţii recunoscute şi spriji­nite de autorităţile române. In tot priveşte­ drepturile po­litice propriu zise, pomenim că bulgarii au fost reprezen­taţi în mod permanent în parlamentul român şi că s’au bucurat de libertatea de a scoate ziarele lor, ziare ce a­­păreau la Bazargic şi la Si­listra. Iată care a fost în rezumat robia românească. S’ar simţi foarte fericiţi românii din Bulgaria şi din alte state, da­că ar avea şi ei parte de un astfel de regim de robie. Iar refuzul bulgarilor din judeţe­le Tulcea şi Constanţa de a părăsi de bună voie teritoriul român şi de a renunţa la ca­litatea lor de cetăţeni ro­mâni pentru a deveni cetă­ţeni bulgari ilustrează şi mai bine modul cum trăesc şi cum se simt minorităţile etnice a­­flătoare în cuprinsul graniţe­lor României, încă un fapt caracteristic. Avem înaintea noastră o bro­şură scrisă de un învăţător — d. Tudor Barbu — despre „Si­tuaţia şcolilor din Constan­ţa”. Citim în această broşură că una din cele mai vechi şcoli primare române din Constanţa a fost desfiinţată pe motivul că n’ar fi avut, aşa cum pretinde legea învăţă­mântului primar, 40 de elevi de fiecare învăţător. In schimb, au fost menţi­nute toate şcolile primare străine din acel oraş, deşi nu­mărul de şcolari ce le frec­ventează este proporţional, incomparabil mai mic decât numărul şcolarilor de la şcoa­la română desfiinţată. Dăm aci şi lista şcolilor pri­mare străine de la Constanţa. Aceasta ca încă o dovadă de marea toleranţă românească.­ Iată care sunt şcolile străine: 1) Şcoala bulgară cu 7 în­văţători; 2) Şcoala greacă cu 1­4 învăţători; 3) Şcoala ar­meană cu 6 învăţători; 4) Şcoala italiană cu 5 învăţă­tori; 5) Şcoala germană cu 4 învăţători; 6) Şcoala turcă (numărul de învăţători nu este dat). In plus, um liceu grec. Toate aceste şcoli străine la Constanţa, oraş care nu este unul din marile oraşe ale ţării. N. BATZARIA -----------*----------­ — --------------•)♦(•)----------------------­Premiul „Robert Cremer“ Ministerul educaţiei naţionale, cultelor şi artelor, aduce la cu­noştinţa compozitorilor românii că „Premiul Robert Cremer“ se va acorda şi­ anul acesta, potri­vit actului de donaţie al dece­daţilor, soţi Cremer, pentru cea mai bună lucrare muzicală ori­ginală.. .­­ Lucrările candidaţilor la a­­cest premiu vor­ consta dintr’un­ lied profein sau religios, cu a­­companiament de piano, orgă orchestră, sau dintr’o operă mu­zicală; manuscrisele vor fi exa­minate de o comisie instituită de minister. Candidaţii trebue să-şi depu­nă lucrările la direcţia Artelor din minister (str. Gen. Berthelot No. 28), în termen de trei luni de la apariţia prezentei publi­caţii. Clasicii Români Editura „Cugetarea“ Georgescu Delafras va pune în curând în vânzare o colecţie comentată a autorilor clasici români. Această nouă colecţie, apărută în con­­diţiuni excepţionale, va constitui cea mai preţioasă lectură pentru elevii claselor secundare. 1140 Pe urma paşilor Tăi, Iisus de Olga Greceanu (Colecţia „Univers­ul Literar“, 1940) Pentru d-na Olga Greceanu scrisul este o activitate inciden­tală, u­n „violon d’Ingres“. Totuşi nu mai puţin expresiv decât pic­tura, pe care o practică fiindcă trebuia să picteze. Dar şi atunci când scrie d-sa o face din îndem­nul aceluiaşi imperativ lăuntric care­ o obligă să se exprime pic­tural. Ci­le citeşte, de pildă. Pe urma paşilor Tăi, Iisus... este nu numai surprins, dar bruscat de pasiunea exclusivă, partizană, de violenţa dogoritoare a cărţii. Aşa se şi explică atracţia care subjugă pe lectorul d-nei Greceanu. Spu­neam că scrie incidental, nu însă întâmplător, la o împrejurare festivă, calendaristică, din afară, ci provocată de o preferinţă pe care şi-o afirmă fără să menajeze ce o contrariază, sau pur şi sim­plu ce nu înţelege. N’a afirmat odată, negru pe alb, mărturisin­­du-şi lipsa de afinitate pentru pictura lui Utrillo, cu un curaj care a scandalizat, că un critic de artă trebuie să vorbească numai despre ceea ce iubeşte cu pasiune exclusivă şi că deci critica trebue să fie politică, partizană? Fiindcă scrie fără parti-pris li­terar, d-na Greceanu îl face şi pe cititor să vadă şi să simtă ceea ce vede şi simte d-sa, neîncercând a-l amăgi cu falsele podoabe ale sentimentalismului dulceag şi în­cropit cu care ni se comunică obişnuit impresiunile călătorilor în Ţara amintirilor evanghelice. Şi obţine această întovărăşire sufletească fără să se preocupe de nedumeririle, de susceptibilită­ţile şi de prejudecata îndătinată a unui ecletism amabil care pre­tinde admiraţiei să fie atoate în­ţelegătoare, obiectivă. D-na Greceanu admiră negre­şit arhitectura grandioasă a E­­giptenilor dar cu o rezervă, cu o lipsă de entuziasm şi de căldură a participării pe care nu le as­cunde — dimpotrivă: „Admir din plin ce văd, şi ad­mir cu toată convingerea, dar e ceva ce ţiu înţeleg. Nu înţeleg de ce admiraţia mea nu e amesteca­tă cu entuziasm“ sau. ....simt foarte limpede că admiraţia mea desăvârşită, neprecupeţită e totuşi rece. De unde vine că toate îmi sunt atât de străine, că nici o căl­dură nu se ridică în inima mea, că nici unul din aceste temple şi morminte nu vin spre mine, nu se amestecă cu gândurile mele, cu fiinţa mea, nu mă cuprind, nu mă înlănţuesc?*1 Explicaţia acestei lipse de înţe­legere, acestei răceli o aflăm pu­ţin mai departe: „Aştept cu ne­răbdare ziua de mâine, fiindcă mâine vom fi la Ierusalim şi nu­mai Dumnezeu ştie ce căldură aduce inimii mele cuvântul Ieru­salim ! Aci sunt pe pământul „înainte de Christos". Acolo voi fi pe pământul „după Christos". Ş­i de mâine înainte, nu mă voi mai uita cu capul în sus, să văd până unde se înalţă trufia ome­nească, ci îmi voi pleca privirile în jos, să caut urma paşilor lui Iisus !“ Dorul de a vedea cu ochii tru­pului „ceva“ din Evanghelie, de a recunoaşte şi verifica autentici­tatea sfintelor amintiri prin atin­gere, prin contact fizic denotă profunda structură artistică a că­lătoarei, care nu ajunge până la desăvârşita comuniune în spirit decât prin contactul nemijlocit al simţurilor: „Mă apropii în vârful picioarelor (de „Copacul Fecioa­rei“) şi inima îmi bate tare. Cum să nu bată când pentru prima oară în viaţa mea văd şi ating o realitate evanghelică?­“ (sublinie­rile sunt ale autoarei). Dar cealal­tă prezenţă, imaterială, se impu­ne fără întârziere, copleşitoare, exclusivă: „Eu, care încă azi dimi­neaţă m’am plimbat sub umbra­ vânătă a piramidei lui Keops, pot spune, cu mâna pe cruce, că dacă e ceva legendar pe acest pământ egiptian, atunci desigur tot Pi­ramida e, şi nici de cum odihna pruncului Iisus în deşertul din Matarya. E o odihnă care supravie­ţuieşte. Eu ştiu că Iisus a fost aci, fiindcă ceva nelămurit se topeşte în inima mea şi simt cum năvă­leşte în mine, în toată fiinţa mea, o cădură de duioşie, de nădejde, de iubire“. Arta este o supremă invocare, un fel de a căuta — al artistului — prin forme şi colori, prin me­lodii şi armonie lirică, începutul tuturor lucrurilor, a tot ce există, pe Autorul unic al creaţiei. Un fel de a se ruga. Arta e rugăciu­ne. E un adevăr presimţit instinc­tiv, o intuiţie profundă aceasta, nu simplă teorie estetică. Ce mărturie poate fi mai mişcătoare decât a pictorului care-şi mărtu­riseşte convingerea credinţei creştineşti dobândită şi înrădăci­nată prin înseşi uneltele lui, prin simţuri — văzând şi atingând ? „Strămoşii mei, de secole vor fi primit creştinismul. Eu însă îmi cunosc bine fiinţa mea morală şi desluşesc limpede că adevărata mea­ creştinare, adevărata uceni­cie întru Christos, adevărata iu­bire pentru Mântuitorul meu, abia acum începe, când mă în­credinţez de urma paşilor Luc...“ MIHAI NICULESCU­ !

Next