Universul, octombrie 1940 (Anul 57, nr. 270-300)
1940-10-01 / nr. 270
2 ASIGURAREA FRANC©ROMÂNĂ Bucureşti, Griviţei 23 acordă ABONAŢILOR „UNIVERSULUI” PREMII DIN OFICIU numerar şi lozuri ale Loteriei Statului. Cadouri în obiecte. Desăgubiri moştenitorilor, oricare ar fi vârsta abonatului. Trageri geneale lunare şi speciale de premii cari nu se scad din capitalul asigurat. Asigurări pe durată de plată foarte scurtă şi chiar cu primă unică cu plata în efecte la cursul nominal. — Asigurări cu plata DULA a capitalului asigurat. — Asigurare de zestre. — Asigurarea colilor dela orice vârstă (chiar şi dela naştere), cu un premiu din ficiu pentru studii, de 10.000 lei la 7 ani, alti 10.000 lei la 11 ani și .000 lei la 18 ani. * Se poate cere trecerea ratelor plătite de la o asigurare veche — cHiar dacă nu e la curent — la o asigurare nouă — făcută în condiţiunile sus arătate. CEREȚI ÎNTREAGA SERIE DE PROSPECTE PENTRU ASIGURĂRILE SUS ARATATE —tin copil român, răpit şi ucis in Ardealul ocupat Dumbrăveni, 28 Sept. Copilul învăţătorului Costea din comuna de graniţă Agrişten, fiind întâlnit pe câmp de o patrulâ de trâlitari unguri, a fost dus pe teritoriul unguresc, omorit şi apoi îngropat. Părinţilor nefericitului copil li s’a trimis o invitaţie ’batjocoritoare la ceremonia înmormântării. ii CctimxcUt^ LUNI 30 SEPTEMBRIE !' Este ales Domn al Munteniei Matei Basarab (1633) Ort.: Sfântul Părinte Grigore Eylscopul Armeniei Mlairi. . .Cat.: Sfântul Ieronim. Prot.: leronim. Evreesc: 27 Mul 5700. Mahomedan: 217 Safoan 1350. Răs. soarelui 6.13. Apusul soarelui 17.58. C^lcutU^ EMISIUNI IN LIMBA ROMANA ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO —Ora românească! — 27.55: Posturile italiene (pa lungimile de undă 19.70 m. și 25.51 m. în fiecare Sâmbătă. 38.20: Posturile italiene (pe lungimile de undă 19.70 m. și 25.51 m.). 38.45—19 : DUNĂREA (325,4 m.) 922 kHz. Bremen II 1339 1 m. şi posturile de unde scurte. DJA 31,38 m. şi DTP I 25,31 m. 19.50 : TIRANA (49,30m.) afară de Duminică. .. » 20.15: ZEESEN (31,38rrt.) ; 20.30—20.40: DUNĂREA (325,4 m.) 922 kHz., Bremen II. 23.35 : BELGRAD (49,18m.) 22.15—22.30: DUNĂREA (325,4 m.); 922 kHz. şi postul de unde scurte DJA 31,38. 22.20 : Posturile italiene (pe lungimile de undă 16.84 m., !• 19.70 m., 25.40 m., 31,15 m., 41.55 m., 221 m. şi 263 m.). 22.40 : LONDRA (261 m.). 22.30: DAVENTRY (30,96 m.- 49.59 m.-41,49 m. LUNI, 30 SEPTEMBRIE T" RADIO-ROMANIA, RADIO’[ BUCUREŞTI şi POSTUL DE II UNDA SCURTA 32,4 !16.45: Ora dimineţii, ii RADIO-ROMANIA ! şî ! RADIO-BUCUREŞTI 13: Ora; Cota apelor Dunării fi a barei Sulina; Informaţiuni artistice. 13.10 : Muzică populară: I) Taraful ţărănesc Nelu Busuioc. II) Mitică Ciuciu-ţambal: 1) Taraful Nelu Busuioc: Horă ide mână ca la Gorj; Inimă de purtregar; Sârbă ca la nuntă. 2) Mitică Ciuciu (ţambal): Eu ţi-am jertfit., romanţă şi Doina Oltului; Pe deasupra casei şi Leliţă cârciumăreasă. .3) Taraful Nelu Busuioc: Ca horă; Ajungă-ţi mândro,gă; Alimeiul bătut. 4) Mitică Ciuciu (ţambal): naţionale. 5) Taraful Nelu Busuioc: Firiceli de iarbă neagră; Sălcioară-horă; Sârba lui Cărbunaru. 14.00: Radio-jurnal (II). 14.20: Cântăreţi francezi şi spanioli (discuri); Arie din „Les Abencerages” de Charubini (voce: Georges Thill); Arie din „Thais” de Massenet (voce: Marthe Nespoulos); Cântec de Duparc (voce: Vanni- Mareoux); Vals no. 15 de Brahms (voce: Michele Fleta). Cântece populare spaniole voce: Cristina Maristany); Granadinas de Calleja Si Princessita de Padilla (voce: Tito Echipa). 14.15: Radio-jurnal (IH). 14.55: Jurnal cultural. 19.00: Concepţia Conducătorului Statului despre Justiţie, de Prof Mihail Antonescu, ministrul Justiţiei. 19.15: Muzică de cameră: Th. Lupu (violoncel) şi Th. Rogalski plan): Sonată în la minor de Boelman. 19.40: Peter Kreuder cântă muzică uşoară (discuri): Sub castan-fox de Kennedy şi Tango-fox de Hallifax; Selecţiuni de melodii din filmul: „Ailotiia” de Peter Kreuder; Singurătate, slowfox de Ellington şi Fox de Porter. 20.00: Radio-jurnal (IV). 20.20: Recital de pian: D-ra Madeleine Cocorăescu: Sonata appassionata de Beethoven. 20.45: Cuvânt la deschiderea şcolilor, de d. Profesor Traian Brăileanu, ministrul Educaţiei Naţionale, al Cultelor şi Artelor. 21.15: Figuri de compozitori! GEORGE ENESCU: (dirijorul, violonistul, compozitorul). .."— Cuvânt explicativ. II.—Exemplificări muzicale (disc.) Concert brandemburghez nr. 2 de Bach (Orch. filarmonică dirij. de George Enescu); Largo espressivo și Tempo di minuetto de Pugnani (vioară): George Enescu); Rapsodia română în la major de George Enescu (Orch. simf. din Minneapolis dirij. de Eugen (Ormandy). RADIO ROMANIA, RADIO BUCURESTI POSTUL PE UNDA SCURTA 32,4 m. 22.00: Radio-jurnal (V); Sport. 22.20: Jurnal pentru străinătate în limbile: germană şi italiană. DezbatareSid.TED 2, rda ^22.30: Selecţiuni din Mussorgsky, Ceaikowsky şi Borodina (discuri). Preludiu din „Khowantchina” de Mussorrgsky (Orch. Halié dirij. de Hamilton Harry); Cor din „Boris Godunow” de Mussorgsky (Corul şi Orch. Covent Gaden dirij. de Vincenzo Bellezza); Piaţa din Limoges şi Catacombele din „Tablourile unei expoziţii” de Mussorgsky (Orch. simf. din Boston dirij. de Sergiu Kussewitzky); Arie din „Eugen Oneghin” de Ceaikowsky (voce: Peter Anders); Andante din Simfonia nr. 5 de Ceaikowsky (Orch. filarm. din Berlin); Poloneza din „Eugen Oneghin” de Ceaikowsky (Orch. filarm. din Berlin dir. de Schmitt- Isserstedt); In stepele Asiei Centrale de Borodin (Orch. Conservatorului dirij. de Philippe Gaubert); Cavatina din „Prinţul Igor” de Borodin (voce: Josef Rogacewsky); Dansuri polovţiene din „Prinţul Igor” de Borodin (Corul şi Orch. filarm. din Londra, dirij. de Thomas Beecham). 23.30: Jurnal pentru străinătate în limbile: franceză şi engleză. MARŢI, 1 OCTOMBRIE RADIO-ROMANIA, RADIOBUCUREŞTI şi pOSTUL PE UNDA SCURTA 3g,4 m. 6,45. ORA DIMINEŢII. RADIO-ROMANIA ŞI RADIO-BUCUREŞTI 13: Ora; Cota apelor Dunării şi a barei Sulina; Informaţiuni artri, Urc. 1 13.10: Selecţiuni din operetele anceze şi germane ■ (discuri) Uvertură la: „Nunta lui Nakiris“ de Lincke (Orch. Operei de Stat din Berlin) ; Vals şi Villanella din „Saltimbandi” de Louis Ganne (voce: Yvonne Guillet); Melodii din opereta „Muzică şi dragoste“ de Müller (voce: Erna Berger şi Peter Anders); Aide din „Micul Duce” de Lecocq (voce: Chamarys); Fantezie din „Vânzătorul de păsări“ de Zeller (arch. filarm. din Berlin); Arii din „Rip“ şi „Clopotele din Corneville“ de Planquette (voce: Georges Villier); Selecţiuni din „Ţareviciul” de Lehar (voce: Martina Wulf şi Hugo Welfing). 14: Radio-jurnal. 14.20: Coruri de copii (discuri) ; Nimfe şi păstori de Purcell şi Melodie din „Haemsel şi Gretel“ de Humperdinck (Corul de copii din Manchester); Două cântece populare (corul de copii din Bielefeld); Melodii englezeşti; încet cade zăpada de Ebel şi Cântec popular (Corul de copii din Bielefeld). 14.45: Radio-juma! (III). 14.55: Universitatea românească de Octav Aricescu. 19.15: Corul legionar condus de Remus Ţincoca; Marşul legionarilor Tecuceni; Urlă duşmanii; Dealul Negru; Ardealul tânăr legionar; Ştefan Vodă; Imnul tinereţii legionare. 19.35: Muzică de cameră (disc.) : Quartetul op. 125 nr. 1 de Schubert (Quartetul Calvet). 26: Radio-jurnal (IV). 20.15 : Cântă Beniamino Gigli, Amelita Galli-Curci şi Mattia Battistini (discuri): Arii din „Traviata“ de Verdi şi „Lucia de Lammermoor” de Donizetti (Beniamino Gigli) ; Serenadă de Tosti şi Carceleras de Chapi (Amelita Gali-Curci); Melodie de Rotoli (voce: Mattia Battistini). 20.35: Mari instrumentişti: Thibaud, Backhaus, Maréchal (discuri); Două dansuri spaniole de Granados (vioară: Jacques Thibaud) ; Moment muzical şi Seară la Viena de Schubert (pian: Wilhelm Backhaus); Elegie de Fauré (violoncel: Maurice Maréchal). 21. Concert simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Ionel Perlea; Simfonia I-a de Brahms; Uvertură la „Tannhäuser“ de Wagner. RADIO-ROMANIA, RADIOBUCUREŞTI şi POSTUL PE UNDA SCURTA 32,4 m. 22: Radio-jurnal (V); Sport. 22.20: Jurnal pentru străinătate In limbile: germană şi italiană. 22.30: Mari cântăreţi germani (discuri); Arie din „Răpirea din Serai” de Mozart (voce: Adele Kern); Arie din „Cavalerul rozelor“ de Rich. Strauss (voce: Peter Anders); Rugăciune de seară din „Haensel şi Gretel“ de Humpernick (voce: Elisabeth Schuman). 22.45: Sonata în do minor de Grieg (pian: Sergiu Rachmaninoff vioară: Fritz Kreisler), discuri. 23.10: Coruri din opere (discuri): Coruri din „Trubadurul” de Verdi şi „Cavaleria rusticana” de Mascagni (Corul Operei Scala); Epitalam din „Lohengrin“ de Wagner (Corul şi orch. Festivalurilor din Bayreuth dirij. de Tietjen); Corul din act. 4 din „Carmen” de Bizet (Corul şi orch. Operei comice din Paris dirij. de Pierre Coppola). 23.30: Jurnal pentru străinătate în limbile franceză şi engleză. iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiuiin® Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi, la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poștal eticheta abonamentului expirat. mei« Jianajun-Arii jHflsh IK UNIVERSUL INFORMAŢII • Desfiinţându-se direcţia publicităţii, care a funcţionat în cadrul ministerului propagandei, publicaţiile instituţiilor de stat şi ale regiilor publice, nu se vor mai trimite acestei direcţii, ci deadreptul ziarelor. • D. profesor Radu Gyr, directorul general al teatrelor Naţionale şi Operilor Române, mulţumeşte pe această cale tuturor camarazilor şi prietenilor cari i-au adresat felicitări cu prilejul numirii sale în această funcţiune. ADMINISTRATIA COMERCIALA A MONOPOLULUI ALCOLULUI CumpărăstiNumai zece zile l—10 Octombrie 1940, albe și verzi de Monopol plătind: 6 lei sticla albă de 1/1 Itr. 3 lei sticla albă de 1/4 Itr. 5 lei sticla verde de 1/1 Itr. Sticlele trebue să fie curate și în bună stare. Ele se predau contra bani imediat, în provincie la Depozitele Judeţene M. A. T., iar în Capitală la : Dep. de Materiale, Calea 13 Septembrie No. 164 Dep. de Distribuţie Str. Vasile Lupu No. 47. Sticlele se cumpără de la oricine le are de vânzare. C dle • Ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor face cunoscut:Cu începere din ziua de 29 Septembrie a. c. se admite corespondenţă poştală (scrisori şi cărţi poştale simple şi recomandate), precum şi telegrame, pentru localităţile din Transilvania cedată Ungariei. Atât corespondenta poştala cat şi telegramele se vor taxa după tariful aplicabil în relaţiile cu Ungaria. LERI EPISCOPIEI 7 Cu începere de Luni 30 Septembrie expune noile modele de ROCHI-MANTOURI şi TAILLEURURI. ____ 27 • Serviciul poliţiei legionare de pe lângă prefectura __ poliţiei Capitalei ne remigă să aratam ca din eroare un ziar a trecut printre asasinii lui Sterie Ciumetti şi pe comisarul sef Zenobie Popescu. _____ ION N. LEON AVOCAT Expert-Contabil REIA ACTIVITATEA Luigi Cazzavillan 9 A, tel- 4.36.94 Consult. 8—10 dim. 902 • Un grup de profesori care h’ain catedră, a prezentat d-lui prof. Traian Brătileanu, ministrul educaţiei naţionale, un memoriu prin care roagă pe d. ministru să cerceteze situaţia lor şi propun o serie de soluţii pentru remedierea acestei situaţii. Societatea Anonimă Română de telefoane roagă pe abonaţii săi care mai au încă Cartea veche de telefon din Septembrie 1939, să binevoiască a o distruge in interesul bunului mers al serviciului telefonic. 1148 ORIGINAL CALEA VICTORIEI 20 începând de Luni 30 Septembrie prezintă zilnic noua colecţe de Rochii şi Mantouri. 25 • Colegiul inginerilor invită insistent pe membrii săi, care nu şi-au ridicat până azi cărţile de legitimaţie, să le ridice fără întârziere. Altfel, se vor expune sancţiunilor prevăzute de lege. A apărut ziarul „Românizarea” doctrinarul naţionalist de sub conducerea D-lui Al. Bertea, Doctor AXENTE IANCU Docent-Universitar, Medic primar, director de spital de copii din Cluj, se află în Bucureşti, str. Muzelor 19, Et. I. 2 Nellu Mihăilescu Proprietarul magazinului de încălţăminte din calea Victoriei 52, anunţă onor, clientelă, că i-a sosit de la expoziţiile din VIENA, MILANO şi BERLIN, un mare transport de genţi de damă din diferite PIEI EXOTICE (CROCODIL). Foarte bogat asortiment de modele în toate culorile. Expoziţie permanentă Ultimele creaţiuni ale modei 18 • Institutul german pentru ştiinţă, aduce la cunoştinţă, că înscrierile pentru cursurile de limba germană, organizate de către „Deutsche Akademie, München“, au început la 23 Septembrie 1940 şi continuă la sediul cursurilor, str. Berzei nr. 9. Informaţiuni zilnic între orele 10—1 şi 4—7 jum., afară de Sâmbătă după masă. Telefon 5.87.20. STUDIO JULIETTA execută dupe ultimele perfecțiuni cele mai artistice fotografii și pastel cu prețuri excepțional de convenarii. . Invalizii şi văduvele din răsboi, grade inferioare, din Capitală foştii membri ai soc. Isbânda I. O. V. şi membri de drept în societatea Mutilaţilor invalizi din război, sunt invitaţi a trece pe la sediul central al soc. Mutilaţilor din Splaiul Independenţii 64 pentru a semna memoriul privitor la aplicarea legii pensiilor gradelor inferioare. Maison Suzanne PASAGIUL IMOBILIARA prezintă colecţia de Rochii şi Mantouri ,cu începere de Joi 3 Oct. a. c. 26 • Ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor face cunoscut, că înscrierile la şcoala techniică de lucrări publice din din Bucureşti, str. Dumbrava Roşie 18, de sub autoritatea sa, s’au prelungit până la 14 octombrie a .c., când va începe vizita medicală. Concursul de admitere se va ţine după această dată. MODE Tanti Ionescu Pălării, Mulage originale străine Bd. Domniţei 9 etaj I. 30 D-na DOCTOR R. Hamudis-Iuster fost medic gynecolog al Disp. „Maşina de Pâine“ a reluat consultaţiile de Boli de femei şi venerice B-dul I. C. Brătianu. 26. Telef.5.30.79924 [0] Membrii comitetului de direcţie ai societăţii naţionale de Cruce Roşie al României, precum şi toţi funcţionarii şi funcţionarele Societăţii, au depus în ziua de 26 Septembrie ort. jurământul de credinţă pentru naţiune şi M. S. Regele Mihai I, în faţa d-nei Maria Sturdza, preşedintă de onoare, a d-lui dr. I. Costinescu, preşedinte activ al societăţii Crucii Roşii şi a preotului loan Ionescu de la parohia bsiericei Amzei din Bucureşti. • Directorul general al teatrelor şi operelor aduce la cunoştinţă următoarele: Carnetele legitimaţii, cu fotografii, culoarea maron, eliberate în trecut de către această direcţie generală, pentru delegaţii speciale de control la sălile de spectacole, se anulează pe ziua de 1 Octombrie 1940. Toţi posesorii acestor carnete le vor depune la Direcţia generală a Teatrelor şi Operelor, sub luare de semnătură. Pentru persoanele care vor fi delegate — în viitor — cu acest control, se vor elibera noui carnete — de culoare verde — conform dispoziţiilor art. 27, 149 şi 158 din lege, cu modificările aduse. UNIVERSITARE • Decanatul facultăţii de drept din Bucureşti comunică: Concursul de admitere în facultate va fi dela 25 octombrie a. c. până la 31 Octombrie. După această dată nu se va mai ţine concurs de admitere. Inscrierile pentru acest concurs se vor închide în seara zilei de 18 Octombrie. înscrierile în facultate die celor reuşiţi la concurs se vor face de la 1 la 10 Noembrie a. c. Examenele de fine de an vor începe în ziua de 15 Octombrie conform programului ce se va afişa la timp la secretariatul facultăţii. înscrierile la aceste examene se vor face între 1—8 Octombrie a. c. Cursurile facultăţii încep în ziua de 5 Noembrie a. c. • Se aduce la cunoştinţă cetăţenilor Capitalei, că s-a înfiinţat „Buletinul Radiofonic”, prin care se va anunţa, în fiecare dimineaţă, preţurile alimentelor din hale şi pieţe. Cetăţenii sunt rugaţi, să nu plătească negustorilor alte preţuri decât cele difuzate. SOLE MAXIMILIAN dentist diplomat, a reluat consultaţiile, str. Ing. A. Saligny 6, tel 3.65.98 2211 D-L AVOCAT RADU BUDISTEANU 9 ŞI-A RELUAT CONSULTAŢIILE Str. Dr. Felix 66. Telefon 3.36.11. Cons. 96 11 dim. 11 • Importanţa economică a grâului; Soiuri de grâu şi bazele selecţiunei; Condiţii şi metode de cultură; Sămănat, lucrări de întreţinere şi recoltă; Duşmanii grâului, iată câteva capitole importante din lucrarea GRAUL, de E. Grinţescu, apărută în Biblioteca agricolă a ziarului nr. 99—100. Preţul 20 de lei. CITIŢI VESELIA Cum se va face restituirea rechiziţlor ridicate de la populaţia refugiată din jud. Caliacra şi Durostor Comunicatul Marelui Stat Major Se aduce la cunoştinţa întregii populaţii, retrasă sau refugiată, din judeţele Caliacra şi Durostor, următoarele: — Marele Stat Major a dispus ca, rechiziţiile ridicate dela aceşti locuitori şi aflate în prezent la unităţile armatei, să fie restituite cu începere dela 6 octombrie 1940. — Pentru restituire, locuitorii se vor adresa direct unităţilor, trebuind a face următoarele dovezi: — că este refugiat din aceste judeţe; — că este proprietarul bunului ce cere a i se restitui; — va prezenta bonurile de rechiziţie sau chitanţele provizorii ce le-au fost eliberate la ridicarea rechiziţiilor. Acei care nu vor cere restituirea până la 20 Octombrie 1940 — pierd dreptul de proprietate şi orice despăgubire. Repararea unei mari nedreptăţi Studenţii şi-au recăpătat cantinele şi căminurile D. prof. Traian Brăileanu, ministrul educaţiei naţionale a dat zilele trecute o dispoziţie ministerială prin care căminele şi cantinele studenţeşti vor fi redate imediat studenţimii. O măsură mai dreaptă şi mai bine venită nici că se putea lua. Cunoaştem pe d. prof. Traian Brăileanu şi ştim destul de bine ceea ce a însemnat cl-sa pentru studenţi, aşa că este de prisos să mai stăruim, asupra frumuseţii gestului prin care d-sa redă studenţimii sufetul şi viaţa ei, căminele şi cantinele. Cine, din cei care au fost studenţi nu-şi aminteşte de mesele luate în comun la cantinele destul de numeroase, cu colegi pe care nu-i cunoşteai şi cu care, acolo pe loc, înjghebat discuţii asupra atâtor subiecte, unele duse până la sfârşit cu cea mai adâncă seriozitate ? In aceste cămine şi cantine există o adevărată şi frumoasă familie, familia studenţească. Acolo trăiam absolut şi domneam toţi în mod egal.. Aci se creiau adevăratele prietenii, se călca viaţa şi lupta cu lipsurile care totuş ne erau dragi, aci ne verificam sufleteşte şi ne croiam planuri Aceste cantine şi cămine au dospit mişcările studenţeşti le-au înjghebat şi apoi le fiu urnit. Cred că nici un student de pe atunci n’a uitat cantina Gutenberg, locul unde s’a plămădit mişcarea studenţească legionară, cantină care devenise un fel de marele stat major al studenţimii. Toate semnalele de luptă de aici au pornit şi toţi martirii prigoanei şi-au purtat pe aici entusiasmul, verbul înflăcărat, tinereţea clocolitoare şi strigătul direptăţii româneşti ite ţară românească... Azi, doar umbrelelor mai vin pe la Gutenberg... Toate acestea au mers până într’o zi, mai exact într’o noapte Intr’o noapte toate căminele au fost invadate de comisari iar studenţimea svârlită cu bagajul sărăcăcios în mijlocul străzii. Şi aşa s’a procedat in toată ţara. La prefectura de poliţie ni s’au dat nişte bilete de drum pentru calea ferată şi ni s’a spus să părăsim Capitala imediat. Eram „elemente periculoase” şi trebuia să fim trimeşi acasă. Fuseseră închise toate universităţile din întreaga ţară. Iar noi, ca nişte răufăcători, asediaţi în plină noapte, scoşi afară şi apoi luaţi de guler şi trimişi la „urmă“ ca pe nişte haimanale. Şi-au stat universităţile închidse o bucată bună de timp, iar când s’au deschis viaţa studenţească, aceia din care apucasem câteva fragmente, murise. Toată poezia şi tot farmecul acestei vieţi pe care nimic n’o egalează, fusese îngropată în măsura dictată de guvernul de atunci. Şi studenţii nu mai însemnau nimic. Un ceva doar mic de tot, pe care orice sergent de stradă putea să-i facă orice ar fi avut poftă, săl sugrume chiar. In grup nu aveam voie să stăm , complotam... Toate facultăţile păzite... Şi la adăpostul baionetelor noastre româneşti, ne sfidau streinii. Măsura închiderii căminelor şi cantinelor studenţeşti a fost cea dintâi măsură care a isbi serios în tineretul universitar, (câte ?) ere de care mai gravă, (câte ?) care de care mai gravă, exmatriculări, tot felul de şicane, cu taxele şi alte nedreptăţi până când s’a ajuns la prigoană şiapoi la crimă. Acum însă biruinţa legionară cântă... Regimul de teroare a căzut. Răsare însfărşit pentru întreg neamul acesta, aşa de crunt încercat în ultimul timp, o viaţă nouă. Canaliile cad una câte una. In România s’a aprins soarele dreptăţii... O viaţă universitară, nouă, va să înceapă. Vor fi pline iar cantinele, căminele îşi vor deschide porţile şi vor primi pe stăpânii lor fireşti... Studentul de azi va fi iarăş repus în drepturile sale, drepturi ce nouă ne-au fost smulse prin samavolnicie... DAN BALTEANU -o®o ■ Ştiri radiofonice Programul românesc de Radio îşi începe Luni 30 Septembrie ciclul de conferinţe, având drept ţintă difuzarea cât mai largă a ideilor conducătoare ale noului regim. In cadrul acesta şi în legătură cu probleme de imediată actualitate, auditorii sunt rugaţi să asculte Luni 30 Sept., la ora 19, conferinţa d-lui prof. Mihail Antonescu, ministrul Justiţiei, privitoare la „Concepţia Conducătorului Statului despre Justiţie”, iar la ora 20.45, Cuvântul d-lui prof. Traian Brăileanu, ministrul educaţiei naţionale, cultelor şi artelor, rostit cu prilejul deschiderii rscolilor. oxx • xxo- Un premiu de istoria românilor la liceul „Ştefan cel Mare“ din Suceava Suceava, 27 Septembrie D. dr. Crâşmariu, Nicolai, medic de circumscripţie din Iacobeni (jud. Câmpulung) şi fost elev al liceuluii „Ştefan cel Mare” din Suceava, a instituit un premiu anual de Istoria Românilor, numit „Ştefan cel Mare”, în valoare de 3.000 lei (trei mii), care se poate obţine în condiţiunile următoare: In fiecare an, la 1 Noembre, pot concura elevii de origine etnică română, de confesiune ort. rom. din clasele VII şi VIII a liceului. Premiul este indivizibil şi se acordă celei mai bune lucrări scrise (concursul va fi deci numai scris din istoria Românilor şi în special din Istoria Moldovei. Juriul va fi compus din trei profesori ai liceului „Ştefan cel Mare”. Acordarea premiului se va face în ziua de 8 Noembriie, în cadrul unei, serbări şcolare şi va fi înmânat premiantului, în fiecare de însuşi d. dr. Crâşmariu Nicollău. Scopul acestui premiu este de a stimula elevii să-şi înfrăţească sufletele cu paginile trecutullui nostru, spre a-şi înviora inimile tonicul iubirii de ţară şi al vitejiei, întru realizarea visului nostru: Unirea tuturor Românilor. Anul al Nr. 270 Marți 1 Octombrie 1940 . ALIANŢA DINTRE GERMANIA, ITALIA ŞI JAPONIA (Urmare din pag. I) şi cu Australia, în negocierile în curs la Washington. Din punct de vedere economic pactul tripartit n’ar aduce modificări esenţiale în Europa, unde Puterile Axei şi-au organizat o autarhie europeană, întregită de acordul comercial germano-sovietic din 1939 în Extremul Orient însă, întrucât două treimi din comerţul Japoniei se face cu Statele Unite şi Imperiul britanic, el va da naştere la probleme, a căror soluţiune e mai probabil să fie căutată de către Japonia pe terenul militar decât pe cel economic. Tratatul din Berlin aduce în conflictul actual şi un element nou de ordin militar. Războiul devenind inter-continental, operaţiile navale vor căpăta o importanţă şi mai mare decât cea pe care au avut-o până astăzi.. Puternica şi moderna flotă japoneză, care în programul din 1937, avea un tonaj de 1.068.000 de tone, din care 12 bastimente de linie, adăugată la marinele de războiu ale Puterilor Axei,restabileşte echilibrul naval, cu Marea Britanie, care avea în 1937, inclusiv unităţile prevăzute în programul acelui an, o forţă navală de 1.758.000 tone cu 17 bastimente de linie. Singură contribuţia marinei de războiu americane, care în 1937 avea 1.406.000 tone, cu 17 bastimente de linie ar putea aduce o modificare esenţială echilibrului naval nou, înfăptuit prin tratatul de la Berlin. Perspective noui şi vaste se deschid lumii în urma evenimentului diplomatic din 27 Septembrie. In faţa imensităţii lor, nu ne putem da seama limpede, dacă ne vom afla mâine în faţa războiului european sau sino-japonez, care s’ar putea termina sau în faţa războiului mondial, care ar putea începe. Pentru a putea trage o încheere logică, trebue să cunoaştem reacţiunile Marilor Puteri rămase până azi în afară de conflict. Dar, în ceasul de faţă, nu ne putem apăra de impresia că între evenimentul diplomatic de la Berlin şi negocierile de la Washington se află toată diferenţa care există între realitate şi posibilitate şi că în ce priveşte faza a doua a conflictului de astăzi, pactul de la Berlin pare menit să aibă o importanţă diplomatică tot atât de covârşitoare, ca aceia, pe care a avut-o în 1939, pactul de la Moscova în faza europeană a războiului. I. L. TOLERANTA ROMANEASCA (Urmare din pag. I) Micul, Balcicul, Siliştea, Cavarna etc., care sub bulgari erau doar nişte sate mari ne îngrijite, au fost ridicate la rangul de adevărate oraşe. La rândul lor, coloniştii români, prin munca lor dârză, au realizat acolo o operă de cultură şi civilizaţie, ce nu poate fi tăgăduită şi care nu poate fi ştearsă. Robie de ordin moral sau naţional? Să privim şi această latură în lumina faptelor. Minoritatea bulgară din cele două judeţe cedate Bulgariei a avut şcoli secundare de băieţi şi fete la Silistra, la Bazargic, la Balcic şi la Cavarna. Aceste şcoli, cu personal didactic bulgaresc şi cu limbă de predare limba bulgară, erau subvenţionate de statul român. Comunităţile şcolare şi bisericeşti bulgare erau instituţii recunoscute şi sprijinite de autorităţile române. In tot priveşte drepturile politice propriu zise, pomenim că bulgarii au fost reprezentaţi în mod permanent în parlamentul român şi că s’au bucurat de libertatea de a scoate ziarele lor, ziare ce apăreau la Bazargic şi la Silistra. Iată care a fost în rezumat robia românească. S’ar simţi foarte fericiţi românii din Bulgaria şi din alte state, dacă ar avea şi ei parte de un astfel de regim de robie. Iar refuzul bulgarilor din judeţele Tulcea şi Constanţa de a părăsi de bună voie teritoriul român şi de a renunţa la calitatea lor de cetăţeni români pentru a deveni cetăţeni bulgari ilustrează şi mai bine modul cum trăesc şi cum se simt minorităţile etnice aflătoare în cuprinsul graniţelor României, încă un fapt caracteristic. Avem înaintea noastră o broşură scrisă de un învăţător — d. Tudor Barbu — despre „Situaţia şcolilor din Constanţa”. Citim în această broşură că una din cele mai vechi şcoli primare române din Constanţa a fost desfiinţată pe motivul că n’ar fi avut, aşa cum pretinde legea învăţământului primar, 40 de elevi de fiecare învăţător. In schimb, au fost menţinute toate şcolile primare străine din acel oraş, deşi numărul de şcolari ce le frecventează este proporţional, incomparabil mai mic decât numărul şcolarilor de la şcoala română desfiinţată. Dăm aci şi lista şcolilor primare străine de la Constanţa. Aceasta ca încă o dovadă de marea toleranţă românească. Iată care sunt şcolile străine: 1) Şcoala bulgară cu 7 învăţători; 2) Şcoala greacă cu 14 învăţători; 3) Şcoala armeană cu 6 învăţători; 4) Şcoala italiană cu 5 învăţători; 5) Şcoala germană cu 4 învăţători; 6) Şcoala turcă (numărul de învăţători nu este dat). In plus, um liceu grec. Toate aceste şcoli străine la Constanţa, oraş care nu este unul din marile oraşe ale ţării. N. BATZARIA -----------*---------- — --------------•)♦(•)----------------------Premiul „Robert Cremer“ Ministerul educaţiei naţionale, cultelor şi artelor, aduce la cunoştinţa compozitorilor românii că „Premiul Robert Cremer“ se va acorda şi anul acesta, potrivit actului de donaţie al decedaţilor, soţi Cremer, pentru cea mai bună lucrare muzicală originală.. . Lucrările candidaţilor la acest premiu vor consta dintr’un lied profein sau religios, cu acompaniament de piano, orgă orchestră, sau dintr’o operă muzicală; manuscrisele vor fi examinate de o comisie instituită de minister. Candidaţii trebue să-şi depună lucrările la direcţia Artelor din minister (str. Gen. Berthelot No. 28), în termen de trei luni de la apariţia prezentei publicaţii. Clasicii Români Editura „Cugetarea“ Georgescu Delafras va pune în curând în vânzare o colecţie comentată a autorilor clasici români. Această nouă colecţie, apărută în condiţiuni excepţionale, va constitui cea mai preţioasă lectură pentru elevii claselor secundare. 1140 Pe urma paşilor Tăi, Iisus de Olga Greceanu (Colecţia „Universul Literar“, 1940) Pentru d-na Olga Greceanu scrisul este o activitate incidentală, un „violon d’Ingres“. Totuşi nu mai puţin expresiv decât pictura, pe care o practică fiindcă trebuia să picteze. Dar şi atunci când scrie d-sa o face din îndemnul aceluiaşi imperativ lăuntric care o obligă să se exprime pictural. Cile citeşte, de pildă. Pe urma paşilor Tăi, Iisus... este nu numai surprins, dar bruscat de pasiunea exclusivă, partizană, de violenţa dogoritoare a cărţii. Aşa se şi explică atracţia care subjugă pe lectorul d-nei Greceanu. Spuneam că scrie incidental, nu însă întâmplător, la o împrejurare festivă, calendaristică, din afară, ci provocată de o preferinţă pe care şi-o afirmă fără să menajeze ce o contrariază, sau pur şi simplu ce nu înţelege. N’a afirmat odată, negru pe alb, mărturisindu-şi lipsa de afinitate pentru pictura lui Utrillo, cu un curaj care a scandalizat, că un critic de artă trebuie să vorbească numai despre ceea ce iubeşte cu pasiune exclusivă şi că deci critica trebue să fie politică, partizană? Fiindcă scrie fără parti-pris literar, d-na Greceanu îl face şi pe cititor să vadă şi să simtă ceea ce vede şi simte d-sa, neîncercând a-l amăgi cu falsele podoabe ale sentimentalismului dulceag şi încropit cu care ni se comunică obişnuit impresiunile călătorilor în Ţara amintirilor evanghelice. Şi obţine această întovărăşire sufletească fără să se preocupe de nedumeririle, de susceptibilităţile şi de prejudecata îndătinată a unui ecletism amabil care pretinde admiraţiei să fie atoate înţelegătoare, obiectivă. D-na Greceanu admiră negreşit arhitectura grandioasă a Egiptenilor dar cu o rezervă, cu o lipsă de entuziasm şi de căldură a participării pe care nu le ascunde — dimpotrivă: „Admir din plin ce văd, şi admir cu toată convingerea, dar e ceva ce ţiu înţeleg. Nu înţeleg de ce admiraţia mea nu e amestecată cu entuziasm“ sau. ....simt foarte limpede că admiraţia mea desăvârşită, neprecupeţită e totuşi rece. De unde vine că toate îmi sunt atât de străine, că nici o căldură nu se ridică în inima mea, că nici unul din aceste temple şi morminte nu vin spre mine, nu se amestecă cu gândurile mele, cu fiinţa mea, nu mă cuprind, nu mă înlănţuesc?*1 Explicaţia acestei lipse de înţelegere, acestei răceli o aflăm puţin mai departe: „Aştept cu nerăbdare ziua de mâine, fiindcă mâine vom fi la Ierusalim şi numai Dumnezeu ştie ce căldură aduce inimii mele cuvântul Ierusalim ! Aci sunt pe pământul „înainte de Christos". Acolo voi fi pe pământul „după Christos". Şi de mâine înainte, nu mă voi mai uita cu capul în sus, să văd până unde se înalţă trufia omenească, ci îmi voi pleca privirile în jos, să caut urma paşilor lui Iisus !“ Dorul de a vedea cu ochii trupului „ceva“ din Evanghelie, de a recunoaşte şi verifica autenticitatea sfintelor amintiri prin atingere, prin contact fizic denotă profunda structură artistică a călătoarei, care nu ajunge până la desăvârşita comuniune în spirit decât prin contactul nemijlocit al simţurilor: „Mă apropii în vârful picioarelor (de „Copacul Fecioarei“) şi inima îmi bate tare. Cum să nu bată când pentru prima oară în viaţa mea văd şi ating o realitate evanghelică?“ (sublinierile sunt ale autoarei). Dar cealaltă prezenţă, imaterială, se impune fără întârziere, copleşitoare, exclusivă: „Eu, care încă azi dimineaţă m’am plimbat sub umbra vânătă a piramidei lui Keops, pot spune, cu mâna pe cruce, că dacă e ceva legendar pe acest pământ egiptian, atunci desigur tot Piramida e, şi nici de cum odihna pruncului Iisus în deşertul din Matarya. E o odihnă care supravieţuieşte. Eu ştiu că Iisus a fost aci, fiindcă ceva nelămurit se topeşte în inima mea şi simt cum năvăleşte în mine, în toată fiinţa mea, o cădură de duioşie, de nădejde, de iubire“. Arta este o supremă invocare, un fel de a căuta — al artistului — prin forme şi colori, prin melodii şi armonie lirică, începutul tuturor lucrurilor, a tot ce există, pe Autorul unic al creaţiei. Un fel de a se ruga. Arta e rugăciune. E un adevăr presimţit instinctiv, o intuiţie profundă aceasta, nu simplă teorie estetică. Ce mărturie poate fi mai mişcătoare decât a pictorului care-şi mărturiseşte convingerea credinţei creştineşti dobândită şi înrădăcinată prin înseşi uneltele lui, prin simţuri — văzând şi atingând ? „Strămoşii mei, de secole vor fi primit creştinismul. Eu însă îmi cunosc bine fiinţa mea morală şi desluşesc limpede că adevărata mea creştinare, adevărata ucenicie întru Christos, adevărata iubire pentru Mântuitorul meu, abia acum începe, când mă încredinţez de urma paşilor Luc...“ MIHAI NICULESCU !