Universul - Capitala, ianuarie 1941 (Anul 58, nr. 114-144)
1941-05-01 / nr. 114
In România 8 lei In străinătate 8 lei EXEMPLARUL Taxa poștală plătită in numerar conform aprobării Dir. G.le P. T. T. Nr. *4.164/939 Anul al 58-lea la Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL11 S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 ORIENTAREA PROFESIONALĂ Cu prilejul congresului profesorilor secundari, ce s’a ţinut zilele trecute la Braşov, s’au desbătut o serie de probleme privind îndeobşte reforma învăţământului nostru. Cum era şi firesc primele chestiuni cari au făcut obiectul acestui congres au fost revendicările pe care corpul profesorilor secundari le-au ridicat în repetate rânduri, în legătură cu condiţiunile create acestei categorii de intelectuali în raport cu misiunea pe care o au în pregătirea elevilor, — viitoarele elemente necesare în conducerea vieţii sociale, economice şi culturale a ţării. Desigur că aceste doleanţe concretizate în moţiunea votată în unanimitate de congresişti vor fi ţinute în seamă de legiuitor, cu ocazia legiferării viitoare, asupra învăţământului nostru secundar. Ceea ce interesează însă în mod deosebit acest congres, este faptul că din isvor oficial s’au dat unele lămuriri în ca priveşte noua aşezare a învăţământului secundar. S’a spus între altele că şcoala secundară trebue să fie de aci încolo, o şcoală de educaţie integrală a tineretului şi profesorii secundari să-şi asume în întregime acest rol, dacă nu vrem ca în şcoală să pătrundă elemente străine de ea, care neînţelegând rosturile acestei instituţii, s-o îndepărteze de la adevărata ei menire. Experienţele făcute în trecut cu diferite instituţii cari se substituiau şcoalei, în ce priveşte educaţia, au fost dezastroase. De aci înainte şcoala secundară ar urma să cuprindă opt ani cudouă cicluri: cursul inferior sau gimnaziul, care va fi unul şi acelaş pentru toată .?.■ v* de 'invită: i.Vr.4 secundar atât teoretic, cât şi aplicat. Liceul teoretic va fi o şcoală de elită, în care vor pătrunde numai elemente de gimnaziu, cu deosebite aptitudini pentru învăţământul şcolilor secundare aplicate, învăţământ normal, seminarial, comercial, industrial, profesional, gospodăresc, unde vor primi pregătire profesională care să-i pună în măsură, ca la sfârşitul celor opt ani de studii să posede cunoştinţele necesare pentru profesiunea ce şi-au ales-o. Şcoala secundară are menirea pe lângă cultura generală ce trebue să o dea elevilor, să-i pregătească în acelaş timp şi pentru viitoarele îndeletniciri profesionale pe care să şi le aleagă în viaţă. Gimnaziul acesta teoretic şi aplicat, care formează primul cielu al şcoalei secundare, va fi pepiniera din care se vor recruta pe baza aptitudinilor psihologice, viitoarele elemente pentru învăţământul practic şi teoretic de diferite categorii. Orientarea profesională, atât de necesară, pentru individ cât şi pentru societate în toate ramurile de activitate, trebue să se facă din şcoala secundară. Elevii trebue îndrumaţi, în ce priveşte pregătirea lor profesională de mai târziu, din primii patru ani ai gimnaziului, după înclinaţiile lor sufleteşti. Trebue să recunoaştem că profesiile tinerilor noştri se aleg în mare măsură la voia întâmplării, după criterii sentimentale impuse deseori de părinţi sau după dorinţi personale, cari nu totdeauna sunt în raport cu posibilităţile şi capacitatea individului. Or o meserie sau profesie aleasă la întâmplare, exercitată fără tragere de inimă și fără pasiune, face din individ un blazat, care caută să trăiască în marginea îndeletnicirii sale, recurgând la fel de fel de expediente, iar societatea e lipsită de acele elemente viguroase, care trebue să facă din meseria lor o funcţie socială. Şcoala a dat până astăzi în mod exagerat postulanţi pentru funcţiile de stat. Ţara are nevoe de meseriaşi destoinici, de agricultori cu practică, de comercianţi şi industriaşi bine pregătiţi şi de profesionişti pasionaţi pentru îruceletnicirea lor, îndreptarea şi propăşirea Ţării ca şi disciplina în muncă sub toate raporturile, cer ca lozincă, fiecare om la locul lui după muncă şi merit, fiecare să fie chemat acolo unde vocaţia şi pregătirea îi dau dreptul să ocupe locul ce i se încredinţează. De aceia credem că odată cu reforma învăţământului la care se lucrează, trebue să se ţină seamă şi de orientarea profesională ce trebue să se dea tinerilor, în raport cu aptitudinile lor şi cu nevoile pe care le are statul şi ţara. UNIFICAREA LEGISLATIVA A ROMÂNIEI de I. NEDELESCU Dela Udre încoace, nu s’a rostit glas românesc mai stăruitor ca al nostru, în „Universul“, pentru accelerarea unificării legislative a Ţării, ca factor hotărîtor al însăşi desăvârşirii unităţii naţionale; şi nu s’au înălţat, mai din adâncul inimei, laude pentru firavele începuturi durate în această direcţie. Totuşi s’a făcut dureros de puţin. Şi chiar bruma de înfăptuiri au fost supuse mai apoi unei nesfârşite opere de completări şi modificări, abrogări şi repuneri în vigoare, reveniri şi rectificări etc... încât, la capătul freneziei legislative din ultimii zece ani, am ajuns să ne găsim azi în prezenţa unui adevărat hăţiş insondabil de legiuiri. In „anul judiciar“ (pe 1940) semnalam astfel că „volumul" legilor ţării însumează mai bine de... 7000 de bucăţi! (fără să punem la socoteală pe celelalte, apărute ulterior). Este, incontestabil, o situaţie de neadmis. Această situaţie prinde însă o coloratură de gravă îngrijorare când se ţine seamă şi de celalt aspect al problemei: pletora legilor de acelaş ram. Căci n’am suferit numai de urgia năvalnică a potopului de legiuiri asmuţite asupra ţării, ci totodată de vârtejul de dispoziţiuni obligatorii (legi, paralegi, decrete legi, jurnale ale consiliului de miniştri, regulamente, (Continuare in pag. 2-a) SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI Campania im Grecia se apropie de sfârşit. Atitudinea Statelor Unite de R. SEISAN Campania din Balcani începută de Germania prin ofensiva armatelor sale împotriva Iugoslaviei, Greciei şi Marii Britanii, acum 23 de zile, poate fi considerată virtual sfârşită. Forţele germane după ce au ocupat ţinutul Greciei ioniene cu portul Astakos, capitala Athena fără luptă, cu zona golfului Pireu-Salamis unde se găsesc arsenalele armatei elene şi regiunea golfurilor Corint şi Patras cu porturile Missolonghi şi Iţea, au trecut canalul Corint şi au pătruns în Peloponez. In urma tăerii istmului Corint şi a construirii canalului ce leagă marea Ioniană de marea Egee, ţinutul peninsular de sud al Greciei, cunoscut sub numele antic de „Peloponez” şi sub cel modern de „Moreea”, a ajuns o insulă. Această insulă, cu o suprafaţă de 22.500 km. p., este mărginită în trei părţi de mările Ioniană, Egee şi Mediterana. Trupele germane înaintează spre platoul central al Arcadiei, care este înconjurat de un lanţ de munţi, ale cărui înălţimi ating 2874 m., fără să mai întâmpine aceeaş rezistenţă înverşunată ca în operaţiile din celelalte regiuni dela nord, deoarece o parte din trupele greceşti, britanice, australiene şi neo-zeelandeze s’au îmbarcat pe vase cu destinaţia insula Creta, sau Egipt; iar cele aflate în Peloponez, intre Argos , Tripolis şi Sparta se îndreaptă şi ele spre porturile Nauplia şi Kalamata. Au mai rămas mici focare de rezistență în unele zone din Grecia centrală, pe care forţele germane caută să le distrugă. O formaţiune blindată italiană a ocupat eri portul Preveza de pe coasta Greciei ioniene. Aviaţia germană a executat ori o serie de atacuri în spaţiul mărei Egee, între Pireu şi insula Creta, împotriva convoiurilor greco-britanice ce transportă trupe şi material şi a vaselor de război ce le escortează, ca şi în Pelopones împotriva forţelor adverse din regiunea Argos-Tripolis. După comunicatul marelui cartier general german în zilele de 26 şi 27 Aprilie au fost scufundate în apele greceşti 12 vase de transport şi un crucişător britanic, iar altele au suferit avarii. Detaşamente de aviaţie şi infanterie italiană au ocupat dri insula Corfu. Au mai rămas să fie ocupate succesiv celelalte insule ioniene greceştii Paxos, Leucade, Cefalonia şi Zante. Grecia mai dispune în marea Egee de grupul insulelor Sporade, Ciclade şi cele din apro- I pierea coastei asiatice, iar în marea Mediterană de insulele I Creta şi Cerigo. Dintre acestea (Continuare in pagina 2-a) Teatrul de operaţii, din Grecia, centrală, şi Pelopones GRAV ACCIDENT INIR O MINĂ DIN BELGIA ŞAPTE MORŢI Bruxelles, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite : In minele de cărbuni de la Quaregnon, în apropiere de Mons, şapte persoane şi-au găsit moartea din cauza erupţiei unei vine de apă. Accidentul s’a produs într’o galerie aflată la o adâncime de 1.250 metri în momentul când minerii erau ocupaţi cu săparea unei noi galerii. Erupţia de apă a fost atât de violentă, încât întreaga galerie a fost inundată în numai câteva ore. FESTIVITATEA DE LA CERCUL MILITAR La ceaiul oferit, Duminecă, în onoarea Misiunii militare germane, d. general Georgescu, ministrul comunicaţiilor şi lucrărilor publice se întreţine cu d. general Hansen. In dreapta eliseului d. general ciupercă». fcliîft ACTIVITATEA DIPLOMAȚIEI GERMANE Victoria armatelor germane in Balcani. — Discursul d-lui Churchill Prin telefon de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 28. — întreaga Germanie stă sub impresia ultimelor victorii germane, care înseamnă de data aceasta nu numai bătălii câştigate dar şi sfârşitul războiului balcanic. Aci domneşte cea mai adâncă satisfacţie asupra rezultatului acestui război, care s’a lichidat în numai 21 de zile. Distrugerea catastrofală a vaselor de transport engleze dovedeşte că germanii sunt ferm hotărâţi să provoace corpului expediţionar englez un sfârşit care va Întrece cu mult pe acela de la Dunkerque. In legătură cu aceasta e comentat la Berlin si ultimul discurs al d-lui Churchill, care e considerat ca fiind cel mai slab discurs ţinut in Anglia de la începutul războiului. D. Churchill a scos în relief nesiguranţa şi decepţia de care e cuprins. Ca să dea o satisfacţie Australiei şi Nonei Zelande d-sa a declarat că jumătate din corpul expediţionar englez din Balcani e compus din întâmplare din australieni şi neo-zeelandezi. Concomitent cu operaţiile de pe fronturile de luptă, diplomaţia germană a depus in ultimul timp şi ea o vie activitate. Marea ofensivă Începută în cursul toamnei trecute de această diplomaţie şi care a fost întreruptă din diferite motive a fost reluată în primăvara aceasta cu o intensitate crescândă, obţinând aderările altor state la pactul tripartit. Se crede că acum, după victoriile din Balcani şi Africa de Nord, această activitate va fi întărită. Cercurile politice bernaeze examinează în acest timp situaţia din Mediterana Orientală şi apuseană. In Mediterana orientală atenţia tuturor e îndreptată asupra Siriei. Se crede aci că Franţa nu va tolera nici o acţiune britanică în Siria şi că o intervenţie a Angliei în acest ţinut ar constitui semnalul pentru un conflict franco-britanic. Cu aceasta s’ar schimba fără îndoială situaţia din Mediterana orientală, căci puternica flotă franceză mediteraniană şi marea armată colonială a generalului Weygand ar executa desigur ordinele primite de la Vichy. In ce priveşte ştirile răspândite din sursă engleză şi americană cu privire la o sporire a activităţii diplomatice a Germaniei în Spania și Portugalia, ele sunt considerate aci ca încercări de a provoca neliniște și ca o dovadă de slăbiciune a Angliei. RELAŢIILE GERMANO-TURCEŞTI Berlin, 28 (Bodor). — La Wilhelmstrasse se declară azi, cu privire la informaţiunile răspândite în străinătate, asupra relaţiunilor germano-turceşti, că noile acorduri comerciale încheiate între cele două ţări nu depăşesc cadrul tratatului economic germano-turc. Se mai adaugă, în cercurile economice din Berlin, că este vorba de negocieri cari vizează un regim de compensaţii între firmele germane şi turceşti în cadrul vechiului tratat. * Ankara, 28 (Rador). — In unele cercuri se vorbeşte stăruitor de încheerea unei noui convenţii comerciale de 10 milioane lire turceşti între Turcia şi Germania. Această sumă s’ar adăuga la cele 21 milioane lire turceşti prevăzute în convenţia comercială în vigoare. Statele Unite vor să fabrice 80.000 de avioane militare pe an Washington, 28 (Rador). Corespondentul agenţiei Havas transmite: Guvernul Statelor Unite plănuieşte o producţie totală anuală de 80.000 avioane militare. „Această cifră reiise din ultimul proect de buget la ministerul de război pentru anul fiscal ce începe la 1 Iunie 1941, proect de buget a cărui examinare a început-o Luni Congresul și care prevede un credit de 6.574.605.468 dolari. O mare parte din această sumă este destinată cumpărării Nr. 114 Joi 1 Mai 1941 10 1 Pagini DIRECTOR 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU HOTARE ETNICE IN BALCANI de N. BATZARIA „Balcanii pentru popoarele din Balcani“. E o lozincă rostită des şi însuşită de conducătorii statelor din Peninsula Balcanică. Socotită fără a se ţine seamă de alte elemente, care îi îngreunează şi îi complică mult aplicarea, lozinca de mai sus se înfăţişează ca soluţia cea mai justă şi mai logică. Insă greutăţile şi complicaţiile se ivesc, de îndată ce e vorba de aplicarea ei pe teren. Mai precis, de îndată ce este vorba de a trage hotare de state înlăuntrul cărora fiecare popor să aibă atăt cât îi se cuvine şi fără să nedreptăţească pe vecinii săi. Cauza? Nu e una singură. O cauză de căpetenie, care împiedecă stabilirea în Balcani de hotare cu adevărat etnice, trebue căutată în faptul că prin năvăliri succesive, prin migraţiuni destul de dese, popoarele aşezate pe întinderea de pământ, căruia îi se spune „Peninsula Balcanică“, s-au amestecat unele cu altele, în sensul că pe una şi aceiaşi porţiune de teritoriu găsim grupuri din diferitele elemente etnice. O altă cauză nu mai puţin importantă este determinarea fără putinţă de contestaţie sub raportul originei etnice a unor părţi însemnate din populaţie. De pildă, populaţia slavă a Macedoniei de Nord şi a Serbiei de Sud este revendicată cu o egală tărie şi cu un egal lux de argumente atât de bulgari cât şi de sârbi. Fiecare din aceste două popoare se va socoti nedreptăţit, dacă această populaţie este atribuită celuilalt. O a treia cauză. In dorinţa de a-şi vedea hotarele propriului său stat cât mai întinse şi — ca urmare — hotarele statelor vecine cât mai reduse, conducătorii statelor din Balcani caută să facă uz şi de alte criterii decât origina etnică sau graiul vorbit. Bunăoară, de sentiment, de educaţie, de cultură, de comunitate religioasă, de drepturi istorice ,adică de (Continuare in pag. 2 a) REGLEMENTAREA SALUTULUI CE TREBUE DAT DRAPELULUI TARII Textul raportului către Conducătorul statului şi al decretului-lege D-nii miniştri secretari de stat la departamentul apărării naţionale afacerilor interne şi al justiţiei, au înaintat d-lui general Antonescu, conducătorul statului, următorul raport: DOMNULE GENERAL, Conform dispozițiunilor decretelor-legi Nr. 3052 din 5 Septembrie și Nr. 3072 din 7 Septembrie 1940, avem onoare a vă înainta , pentru aprobare și semnătură domniei-voastre, alăturatul decret-lege privitor la unificarea salutului ce trebueşte dat Drapelului Ţărei, de către persoanele civile bărbaţi, femei şi copii. Propunem a se face această reglementare deoarece în ultimul timp s-a observat că salutul Drapelului nu se face uniform de către toţi cetăţenii, iar ţinuta exterioară a acestora lasă de dorit în faţa simbolului ţarei. Primiţi, vă rugăm, domnule general, asigurarea înaltei noastre consideraţiuni. TEXTUL DECRETULUI-LEGE In urma acestui raport, d. general Ion Antonescu, conducătorul statului român şi preşedintele consiliului de miniştri, a dat ori următorul decret lege pentru reglementarea salutului ce trebui dat Drapelului Ţării : ART. I. — La trecerea Drapelului Ţării însoţit de un detaşament de trupă sau numai de gardă, trecătorii trebue să se oprească şi să facă front cu faţa la drapel; bărbaţii vor sta descoperiţi. Toţi trecătorii sunt obligaţi să rămână în această poziţie până când garda cu drapelul va fi trecut. ART. II. — Neobservarea dispoziţiunilor de mai sus, constitue un delict de ofensă a simbolului naţional şi se pedepseşte potrivit artiicolului 216 din Codul Penal. Se pregăteşte Înfiinţarea unui minister german al coloniilor Berlin, 28 (Rador). — Din sursă autorizată se comunică: La întrebarea pusă Luni de ziarişti dacă să fac pregătiri in vederea creerii unui minister german al coloniilor, s’a răspuns afirmativ — se anunţă în cercurile politice ale capitalei. S-a subliniat în această privinţă că Germania nu a renunţat niciodată la aspiraţiile sale coloniale. UN TUR DE FORŢA de mari avioane de bombar- podul fiind nimicit de inamicul în retragere, coloanele de metodament cu acţiune la distan-1 ciclişti germani trec cu ajutorul a două şine, cu motocicletele de mariv .—„-----1_.i_. i xm «tag