Universul - Capitala, ianuarie 1941 (Anul 58, nr. 114-144)

1941-05-01 / nr. 114

In România 8 lei In străinătate 8 lei EXEMPLARUL­­ Taxa poștală plătită in numerar conform aprobării Dir. G.le P. T. T. Nr. *4.164/939 Anul al 58-lea la Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL11 S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 ORIENTAREA PROFESIONALĂ Cu prilejul congresului pro­fesorilor secundari, ce s’a ţi­nut zilele trecute la Braşov, s’au desbătut o serie de pro­bleme privind îndeobşte refor­ma învăţământului nostru. Cum era şi firesc primele chestiuni cari au făcut obiec­tul acestui congres au fost re­vendicările pe care corpul pro­­fesorilor secundari le-au ridi­cat în repetate rânduri, în le­gătură cu condiţiunile create acestei categorii de intelectuali în raport cu misiunea pe care o au în pregătirea elevilor, — viitoarele elemente necesare în conducerea vieţii sociale, e­­conomice şi culturale a ţării. Desigur că aceste doleanţe concretizate în moţiunea vo­tată în unanimitate de congre­­sişti vor fi ţinute în seamă de legiuitor, cu ocazia legiferării viitoare, asupra învăţământu­lui nostru secundar. Ceea ce interesează însă în mod deosebit acest congres, este faptul că din isvor oficial s’au dat unele lămuriri în ca priveşte noua aşezare a învă­ţământului secundar. S’a spus între altele că şcoa­la secundară trebue să fie de aci încolo, o şcoală de educa­ţie integrală a tineretului şi profesorii secundari să-şi asu­me în întregime acest rol, da­că nu vrem ca în şcoală să pă­trundă elemente străine de ea, care neînţelegând rosturile a­­cestei instituţii, s-o îndepărte­ze de la adevărata ei menire. Experienţele făcute în trecut cu diferite instituţii cari se substituiau şcoalei, în ce pri­veşte educaţia, au fost dezas­­troase. De aci înainte şcoala secundară ar urma să cuprin­dă opt ani cu­­două cicluri: cursul inferior sau gimnaziul, care va fi unul şi acelaş pen­tru toată .?­.■ v* de 'invită: i.Vr.4 secundar atât teoretic, cât şi aplicat. Liceul teoretic va fi o şcoală de elită, în care vor pătrunde numai elemente de gimnaziu, cu deosebite aptitu­dini pentru învăţământul şco­lilor secundare aplicate, învă­ţământ normal, seminarial, co­mercial, industrial, profesio­nal, gospodăresc, unde vor pri­mi pregătire profesională care să-i pună în măsură, ca la sfâr­şitul celor opt ani de studii să posede cunoştinţele necesare pentru profesiunea ce şi-au a­­les-o. Şcoala secundară are meni­rea pe lângă cultura generală ce trebue să o dea elevilor, să-i pregătească în acelaş timp şi pentru viitoarele îndeletniciri prof­esionale pe care să şi le a­­leagă în viaţă. Gimnaziul acesta teoretic şi aplicat, care formează primul cie­lu al şcoalei secundare, va fi pepiniera din care se vor recruta pe baza aptitudinilor psihologice, viitoarele elemen­te pentru învăţământul prac­tic şi teoretic de diferite cate­gorii. Orientarea profesională, atât de necesară, pentru individ cât şi pentru societate în toate ra­murile de activitate, trebue să se facă din şcoala secundară. Elevii trebue îndrumaţi, în ce priveşte pregătirea lor profe­sională de mai târziu, din pri­mii patru ani ai gimnaziului, după înclinaţiile lor sufleteşti. Trebue să recunoaştem că pro­fesiile tinerilor noştri se aleg în mare măsură la voia întâm­plării, după criterii sentimen­tale impuse deseori de părinţi sau după dorinţi personale, ca­ri nu totdeauna sunt în raport cu posibilităţile şi capacitatea individului. Or o meserie sau profesie aleasă la întâmplare, exercitată fără tragere de ini­mă și fără pasiune, face din individ un blazat, care caută să trăiască în marginea înde­letnicirii sale, recurgând la fel de fel de expediente, iar socie­tatea e lipsită de acele ele­mente viguroase, care trebue să facă din meseria lor o func­ţie socială. Şcoala a dat până astăzi în mod exagerat postu­­lanţi pentru funcţiile de stat. Ţara are nevoe de meseriaşi destoinici, de agricultori cu practică, de comercianţi şi in­dustriaşi bine pregătiţi şi de profesionişti pasionaţi pentru îruc­el­etnici­re­a lor, îndreptarea şi propăşirea Ţării ca şi disciplina în mun­că sub toate raporturile, cer ca lozincă, fiecare om la locul lui după muncă şi merit, fie­care să fie chemat acolo unde vocaţia şi pregătirea îi dau dreptul să ocupe locul ce i se încredinţează. De aceia credem că odată cu reforma învăţământului la care se lucrează, trebue să se ţină seamă şi de orientarea profesională ce trebue să se dea tinerilor, în raport cu ap­titudinile lor şi cu nevoile pe care le are statul şi ţara. UNIFICAREA LEGISLATIVA A ROMÂNIEI de I. NEDELESCU Dela Udre încoace, nu s’a ros­tit glas românesc mai stăruitor ca al nostru, în „Universul“, pen­­tru accelerarea unificării legisla­­tive a Ţării, ca factor hotărîtor al însăşi desăvârşirii unităţii na­ţionale; şi nu s’au înălţat, mai din adâncul inimei, laude pentru firavele începuturi durate în a­­ceastă direcţie. Totuşi s’a făcut dureros de pu­ţin. Şi chiar bruma de înfăptuiri au fost supuse mai apoi unei ne­sfârşite opere de completări şi modificări, abrogări şi repuneri în vigoare, reveniri şi rectifi­cări etc... încât, la capătul fre­neziei legislative din ultimii zece ani, am ajuns să ne găsim azi în prezenţa unui adevărat hăţiş in­­sondabil de legiuiri. In „anul judiciar“ (pe 1940) semnalam astfel că „volumul" legilor ţării însumează mai bine de... 7000 de bucăţi! (fără să pu­nem la socoteală pe celelalte, apărute ulterior). Este, incontestabil, o situaţie de neadmis. Această situaţie prinde însă o­­ coloratură de gravă îngrijorare când se ţine seamă şi de celalt aspect al problemei: pletora le­gilor de acelaş ram. Căci n’am suferit numai de ur­gia năvalnică a potopului de le­giuiri asmuţite asupra ţării, ci tot­odată de vârtejul de dispo­­ziţiuni obligatorii (legi, paralegi, decrete legi, jurnale ale consi­liului de miniştri, regulamente, (Continuare in pag. 2-a) SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI Campania im Grecia se apropie de sfârşit. Atitudinea Statelor­ Unite de R. SEISAN­ Campania din Balcani înce­pută de Germania prin ofensi­va armatelor sale împotriva Iugoslaviei, Greciei şi Marii Britanii, acum 23 de zile, poa­te fi considerată virtual sfâr­­şită. Forţele germane după ce au ocupat ţinutul Greciei io­­niene cu portul Astakos, capi­tala Athena fără luptă, cu zo­na golfului Pireu-Salamis un­de se găsesc arsenalele arma­tei elene şi regiunea golfurilor Corint şi Patras cu porturile Missolonghi şi Iţea, au trecut canalul Corint şi au pătruns în Peloponez. In urma tăerii ist­mului Corint şi a construirii canalului ce leagă marea Io­ni­ană de marea Egee, ţinutul peninsular de sud al Greciei, cunoscut sub numele antic de „Peloponez” şi sub cel modern de „Moreea”, a ajuns o insulă. Această insulă, cu o suprafaţă de 22.500 km. p., este mărgini­tă în trei părţi de mările Io­­niană, Egee şi Mediterana. Trupele germane înaintează spre platoul central al Arca­­diei, care este înconjurat de un lanţ de munţi, ale cărui înălţimi ating 2874 m., fără să mai întâmpine aceeaş rezisten­ţă înverşunată ca în operaţiile din celelalte regiuni dela nord, de­oarece o parte din tru­pele greceşti, britanice, austra­liene şi neo-zeelandeze s’au îmbarcat pe vase cu destinaţia insula Creta, sau Egipt; iar cele aflate în Peloponez, intre Argos , Tripolis şi Sparta se îndreaptă şi ele spre porturile Nauplia şi Kalamata. Au mai rămas mici focare de rezisten­­ț­­ă în unele zone din Grecia centrală, pe care forţele ger­mane caută să le distrugă. O formaţiune blindată italiană a ocupat eri portul Preveza de pe coasta Greciei ioniene. Aviaţia germană a executat ori o serie de atacuri în spa­ţiul mărei Egee, între Pireu şi insula Creta, împotriva con­­voiurilor greco-britanice ce transportă trupe şi material şi a vaselor de război ce le es­cortează, ca şi în Pelopones împotriva forţelor adverse din regiunea Argos-Tripolis. După comunicatul marelui cartier general german în zi­lele de 26 şi 27 Aprilie au fost scufundate în apele greceşti 12 vase de transport şi un cru­cişător britanic, iar altele au suferit avarii. Detaşamente de aviaţie şi infanterie italiană au ocupat dri insula Corfu. Au mai ră­mas să fie ocupate succesiv ce­lelalte insule ioniene greceştii Paxos, Leucade, Cefalonia şi Zante. Grecia mai dispune în marea Egee de grupul insulelor Spo­rade, Ciclade şi cele din apro- I pierea coastei asiatice, iar în marea Mediterană de insulele I Creta şi Cerigo. Dintre acestea (Continuare in pagina 2-a) Teatrul de operaţii, din Grecia, centrală, şi Pe­lopones GRAV ACCIDENT INIR­ O MINĂ DIN BELGIA ŞAPTE MORŢI Bruxelles, 28 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite : In minele de cărbuni de la Quaregnon, în apropiere de Mons, şapte persoane şi-au gă­sit moartea din cauza erupţiei unei vine de apă. Accidentul s’a produs într’o galerie aflată la o adâncime de 1.250 metri în momentul când minerii erau ocupaţi cu săparea unei noi galerii. Erupţia de apă a fost atât de violentă, încât întreaga galerie a fost inundată în numai câteva ore. FESTIVITATEA DE LA CERCUL MILITAR­ ­La ceaiul oferit, Duminecă, în onoarea Misiunii militare germane, d. general Georgescu, ministrul comunicaţiilor şi lucrărilor publice se întreţine cu d. general Hansen. In dreap­ta­ eliseului d. general ciupercă». fcliîft ACTIVITATEA DIPLOMAȚIEI GERMANE Victoria armatelor germane in Balcani. — Discursul d-lui Churchill Prin telefon de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 28. — întreaga Germa­nie stă sub impresia ultimelor victorii germane, care înseamnă de data aceasta nu numai bătă­lii câştigate dar şi sfârşitul răz­boiului balcanic. Aci domneşte cea mai adâncă satisfacţie asupra rezultatului a­­cestui război, care s’a lichidat în numai 21 de zile. Distrugerea catastrofală a vase­lor de transport engleze dove­deşte că germanii sunt ferm ho­tărâţi să provoace corpului expe­­diţionar englez un sfârşit care va Întrece cu mult pe acela de la Dunkerque. In legătură cu aceasta e co­mentat la Berlin si ultimul dis­curs al d-lui Churchill, care e considerat ca fiind cel mai slab discurs ţinut in Anglia de la în­ceputul războiului. D. Churchill a scos în relief ne­siguranţa şi decepţia de care e cuprins. Ca să dea o satisfacţie Australiei şi Nonei Zelande d-sa a declarat că jumătate din cor­pul expediţionar englez din Bal­cani e compus din întâmplare­­ din australieni şi neo-zeelandezi. Concomitent cu operaţiile de pe fronturile de luptă, diploma­ţia germană a depus in ultimul timp şi ea o vie activitate. Marea ofensivă Începută în cursul toamnei trecute de această diplomaţie şi care a fost între­ruptă din diferite motive a fost reluată în primăvara aceasta cu o intensitate crescândă, obţinând aderările altor state la pactul tripartit. Se crede că acum, după victo­riile din Balcani şi Africa de Nord, această activitate va fi în­tărită. Cercurile­ politice­ bern­aeze e­xaminează în acest timp situaţia din Mediterana Orientală şi apu­seană. In Mediterana orientală atenţia tuturor e îndreptată asupra Si­riei. Se crede aci că Franţa nu va tolera nici o acţiune britani­că în Siria şi că o intervenţie a Angliei în acest ţinut ar consti­tui semnalul pentru un conflict franco-britanic. Cu aceasta s’ar schimba fără îndoială situaţia din Mediterana orientală, căci puternica flotă franceză medite­­raniană şi marea armată colonia­lă a generalului Weygand ar exe­cuta desigur ordinele primite de la Vichy. In ce priveşte ştirile răspândi­te din sursă engleză şi america­nă cu privire la o sporire a acti­vităţii diplomatice a Germaniei în Spania și Portugalia, ele sunt considerate aci ca încercări de a provoca neliniște și ca o dovadă de slăbiciune a Angliei. RELAŢIILE GERMANO-TURCEŞTI Berlin, 28 (Bodor). — La Wil­helmstrasse se declară azi, cu privire la informaţiunile răspân­dite în străinătate, asupra rela­­ţiunilor germano-turceşti, că noile acorduri comerciale încheiate în­tre cele două ţări nu depăşesc cadrul tratatului economic ger­­mano-turc. Se mai adaugă, în cercurile economice din Berlin, că este vorba de negocieri cari vizează un regim de compensa­ţii între firmele germane şi tur­ceşti în cadrul vechiului tratat. * Ankara, 28 (Rador). — In unele cercuri se vorbeşte stăruitor de încheerea unei noui convenţii co­merciale de 10 milioane lire tur­ceşti între Turcia şi Germania. Această sumă s’ar adăuga la cele 21 milioane lire turceşti prevă­zute în convenţia comercială în vigoare. Statele Unite vor să fabrice 80.000 de avioane militare pe an Washington, 28 (Rador).­ Corespondentul agenţiei Ha­vas transmite: Guvernul Statelor Unite plănuieşte o producţie totală anuală de 80.000 avioane mi­litare. „Această cifră reiise din ulti­mul proect de buget la minis­terul­ de război pentru anul fiscal ce începe la 1 Iunie 1941, proect de buget a cărui examinare a început-o Luni Congresul și care prevede un credit de 6.574.605.468 dolari. O mare parte din această su­­­­mă este destin­ată cumpărării Nr. 114 Joi 1 Mai 1941 10 1 Pagini DIRECTOR 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU HOTARE ETNICE IN BALCANI de N. BATZARIA „Balcanii pentru popoarele din Balcani“. E o lozincă ros­tită des şi însuşită de conducă­torii statelor din Peninsula Balcanică. Socotită fără a se ţine seamă de alte elemente, care îi îngreunează şi îi com­plică mult aplicarea, lozinca de mai sus se înfăţişează ca solu­ţia cea mai justă şi mai logică. Insă greutăţile şi complicaţiile se ivesc, de îndată ce e vorba de aplicarea ei pe teren. Mai precis, de îndată ce este vorba de a trage hotare de state în­­lăuntrul cărora fiecare popor să aibă atăt cât îi se cuvine şi fără să nedreptăţească pe veci­nii săi. Cauza? Nu e una singură. O cauză de căpetenie, care îm­piedecă stabilirea în Balcani de hotare cu adevărat etnice, trebue căutată în faptul că prin năvăliri succesive, prin mi­­graţiuni destul de dese, popoa­rele aşezate pe întinderea de pământ, căruia îi se spune „Pe­ninsula Balcanică“, s-au ames­tecat unele cu altele, în sensul că pe una şi aceiaşi porţiune de teritoriu găsim grupuri din diferitele elemente etnice. O altă cauză nu mai puţin importantă este determinarea fără putinţă de contestaţie sub raportul originei etnice a unor părţi însemnate din populaţie. De pildă, populaţia slavă a Macedoniei de Nord şi a Ser­biei de Sud este revendicată cu o egală tărie şi cu un egal lux de argumente atât de bul­gari cât şi de sârbi. Fiecare din aceste două popoare se va so­coti nedreptăţit, dacă această populaţie este atribuită celui­lalt. O a treia cauză. In dorinţa de a-şi vedea hotarele pro­priului său stat cât mai întinse şi — ca urmare — hotarele statelor vecine cât mai reduse, conducătorii statelor din Bal­cani caută să facă uz şi de alte criterii decât origina etnică sau graiul vorbit. Bunăoară, de sentiment, de educaţie, de cul­tură, de comunitate religioasă, de drepturi istorice ,adică de (Continuare in pag. 2 a) REGLEMENTAREA SALUTULUI CE TREBUE DAT DRAPELULUI TARII Textul raportului către Conducătorul statului şi al decretului-lege D-nii miniştri secretari de stat la departamentul apărării naţio­nale afacerilor interne şi al jus­tiţiei, au înaintat d-lui general Antonescu, conducătorul statului, următorul raport: DOMNULE GENERAL, Conform dispozițiunilor decre­­telor-legi Nr. 3052 din 5 Septem­brie și Nr. 3072 din 7 Septembrie 1940, avem onoare a vă înainta , pentru aprobare și semnătură domniei-voastre, alăturatul de­­cret-lege privitor la unificarea salutului ce trebueşte dat Drape­lului Ţărei, de către persoanele civile bărbaţi, femei şi copii. Propunem a se face această re­glementare deoarece în ultimul timp s-a observat că salutul Dra­pelului nu se face uniform de către toţi cetăţenii, iar ţinuta exterioară a acestora lasă de do­rit în faţa simbolului ţarei. Primiţi, vă rugăm, domnule general, asigurarea înaltei noa­stre consideraţiuni. TEXTUL DECRETULUI-LEGE In urma acestui raport, d. ge­­neral Ion Antonescu, conducăto­rul statului român şi preşedintele consiliului de miniştri, a dat ori următorul decret lege pentru re­­glemen­ta­rea salutului ce trebui dat Drapelului Ţării : ART. I. — La trecerea Dra­pelului Ţării însoţit de un de­taşament de trupă sau numai de gardă, trecătorii trebue să se oprească şi să facă front cu faţa la drapel; bărbaţii vor sta descoperiţi. Toţi trecătorii sunt obliga­ţi să rămână în această pozi­ţie până când garda cu dra­pelul va fi trecut. ART. II. — Neobservarea dispoziţiunilor de mai sus, constitue un delict de ofensă a simbolului naţional şi se pedepseşte potrivit artiicolu­lui 216 din Codul Penal. Se pregăteşte Înfiinţarea unui minister german al coloniilor Berlin, 28 (Rador). — Din sursă autorizată se comunică: La întrebarea pusă Luni de ziarişti dacă să fac pregătiri in vederea creerii unui minis­ter german al coloniilor, s’a răspuns afirmativ — se a­nunţă în cercurile politice ale capitalei. S-a subliniat în această pri­vinţă că Germania nu a re­nunţat nici­odată la aspira­ţiile sale coloniale. UN TUR DE FORŢA de mari avioane de bombar- podul fiind nimicit de inamicul în retragere, coloanele de meto­­dament cu acţiune la distan-1 ciclişti germani trec cu ajutorul a două şine, cu motocicletele de mariv .—„-----1_.i_. i xm «tag

Next