Universul - Capitala, ianuarie 1941 (Anul 58, nr. 145-172)
1941-06-01 / nr. 145
X r -f. Assisi al SS-lea 1% Faglsîi Proprietar înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov n* Sr Sf . A. 'ov E CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE 1 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 TELEFONICE DIRECTOR ŞI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU MEDIUL RURAL In legătură cu articolul nu- i greşită concepţia acelora cari titulate,Interese locale”, în care relevam importanţa muncii de folos obştesc desfăşurată de ţărănime pentru binele ei şi pentru ridicarea satelor, am primit câteva opinii din partea cetitorilor noştri. Intre altele propune un cititor, că ar fi bine, în vederea desvolrării vieţii rurale, ca la sate să fie numiţi primari dintre oamenii porniţi din acest mediu, cari după ce şi-au încheiat strălucit o carieră, prin eşirea la pensie, să se întoarcă laţară, conducători ai gospodăriei comunale şi îndrumători ai ţărănimii. Propunerea nu-i lipsită de interes. Cunoaştem într-adevăr câteva comune care au făcut progrese sub toate raporturile graţie faptului că la conducerea lor au venit oameni cari, după ce au acumulat o vastă experienţă în funcţiile pe care le-au ocupat, s’au retras în satul de unde au plecat, punând pasiune şi muncă pentru ridicarea păturii rurale. Cazurile acestea sunt puţine. Dacă s’ar înmulţi, desigur că s’ar schimba înfăţişarea satelor. Un primar destoinic, cu pricepere în administraţie, călit în experienţa îndelungată a vieţii, înţelegător al problemelor noui ce se pun pentru viaţa rurală Şi ajutat şi de ceilalţi factori culturali ai satului, ar putea face mult pentru ridicarea păturii de jos. Există însă o curioasă psihologie în rândul elementelor plecate de la sate. Cu greu se mai întorc în mediul de unde au pornit ca să exercite acolo o meserie sau o profesie. Oraşul Constitue un miraj din care nu se mai pot desprinde. Pentruunii condiţiunile de trai mai rigoare, pentru alţii un confort pe care nu l-ar putea avea la ţară, constitue o atracţie. Sunt însă meserii cari s’ar putea exercita la sate. Cu toate acestea sunt ocolite.Chiar absolvenţii şcoalelor cu Caracter practic, pregătiţi pentru îndeletniciri agricole, zoo-technice, silvice, caută pe cât le stă în putinţă să intre în funcţii birocratice la oraşe, părăsind ocupaţiuni care le-ar fi cu mult mai de folos şi pentru ei şi pentru ridicarea nivelului economic al ţării. E cred că numai oraşul participă la desvoltarea unei ţări. Şi e cu atât mai eronată această idee, cu cât ţara noastră are un caracter esenţial agricol. Imensa majoritate a populaţiei e formată din ţărănime care constitue potenţialul de energie naţională ce nu trebue lăsat în amorţire, ci stimulat şi trezit la o viaţă nouă de participare activă la desvoltarea statului. Satul nu mai poate fi doar isvor de inspiraţii poetice şi teme de literatură, ca in epoca romantismului. El este o celulă organică a naţiunii, care se cere să devină şi o unitate economică, pentru prosperarea economiei generale, după marea reformă a exproprierii. Acest deziderat, impus de spiritul vremii, nu se poate înfăptui dacă elementele ridicate din pătura sătească, nu se mai întorc în mediul rural să conlucreze cu ţărănimea. Agronomul devine funcţionar sau moşier, inginerul silvic se complace mai mult în confortul orăşenesc decât în preajma pădurii, medicul veterinar caută să-şi exercite profesia la oraş, când rostul lor ar fi în mijlocul satului. Chiar preoţi şi învăţători, a căror misiune e să se ocupe de partea spirituală a ţărănimii şi să rămână legaţi sufleteşte de acest ideal, nu scapă ocazia de a se smulge din acest mediu şi să se mute la oraş. Natural că o circulaţie a valorilor de la sate către oraşe e necesară. Dar nu în proporţia în care se constată la noi. Mediul rural nu poate propăşi dacă cei pregătiţi să practice îndeletniciri acolo n’au pasiunea şi mândria de a realiza un progres cât de mărunt pentru binele ţărănimii din rândul căreia a pornit. Să nu părăsim deci mediul rural. Sunt aci puteri laten cari, dacă ar fi stimulate, putea face minuni prin mur şi iscusinţa lor, puse în sluj naţiunii. Cei cari s’au născut la si şi au fost ajuteţi şi de noroc ci de puterile lor să ajungă valori pe scara erarhiei sociale să se gândească ce-au dat satului pe care l-au lăsat în urmă, cu aceleaşi nevoi şi greutăţi de totdeauna. PRAZNUIREA ZILEI EROILOR VIZITA M. S. REGELUI NUMAI LA SIBIU Sibiiu, 39 Mai Azi dimineaţă, M. S. Regele !ZHiheti I a sosit în Sibiu, spre a participa la o aplicaţie pe teren a ofiţerilor dela şcoala de război, aplicaţie ce s’a desfăşurat pe dealul Grigore, dela Guşteriţa, după care s’a înapoiat în Capitală. Hotărârile comisiilor economice română şi germană Comisiunile guvernamentale română şi germană pentru reglementarea legăturilor economice româno-germane au ţinut o sesiune comună la Bucureşti, dela 9—29 Mai a. c. Această sesiune a dat prilejul ca să se desbată amănunţit toate chestiunile traficului de mărfuri şi de plăţi pendinte între cele două ţări. S-a căzut de acord asupra unei serii de dispoziţiuni cari prevăd numeroase uşurări pentru traficul economic şi o însemnată lărgire a schimbului de mărfuri pentru perioada până la sfârşitul anului contractual, adică până la sfârşitul lui Septembrie 1941. îndeosebi s’a avut în vedere ca exportul german în România să fie încurajat şi mai departe, şi ca România să primească din Germania înainte de toate, acele produse care sunt de o valoare deosebită pentru încurajarea propriei sale economii naţionale. Pentru a strânge tot mai mult colaborarea între economiile naţionale ale celor două ţări, vor avea loc în curând consfătuiri între reprezentanţii diferitelor ramuri ale industriei germane şi române. Dispoziţiunile convenite au fost semnate la 29 Mai de către d. ministru dr. Clodius pentru Germania și de d. ministru Dimitriuc pentru România. Solemnităţile dela mormântul Eroului Necunoscut şi dela cimitirele din Capitală Pe tot cuprinsul ţării s’a comemorat ori, într’un cadru înălţător, Ziua Eroilor, întreaga suflare românească a participat cu smerenia cuvenită cultului morţilor, la această sărbătoare naţională. In cimitirele de la sate şi oraşe, mâini pioase au depus în jurul crucilor albe, sub care odihnesc ostaşii căzuţi pe câmpul de luptă, flori multe — simbolul recunoştinţei pentru suprema lor jertfă adusă Patriei. Lumea a îngenunchiat cucernic în faţa mormintelor mute, în timpul ceremoniilor solemne de pomenire a eroilor, — ceremonii ce s’au desfăşurat peste tot în fâlfâiri de tricolor, mireasmă de tăriăe şi armoniei de rugăciuni intonate de fanfare militare. Poporul şi armata, în acelaş gând de comuniune sufletească, au adus omagiul de cinstire nesfârşitului şir de eroi, nemuritori în conştiinţa neamului. Spre deosebire de alţi ani, de data aceasta sărbătoarea eroilor a avut un aspect mai impunător, mai măreţ, prin mulţimea celor cari s’au îndreptat spre cimitire să aducă din inimă curată slavă celor cari au luptat cu vitejie pilduitoare pentru drepturile naţiunii. In vremuri de suferinţe este firească această întoarcere la morţii noştri, cu cari ne aflăm în tainică legătură. Mormintele lor ne dau balsamul reculegerii, fiorii reînălţării sufleteşti şi încrederea în puterile neamului, avându-i totdeauna pildă de eroism. Nicăeri, ca în faţa flacărei sfinte, ce arde neîncetat la căpătâiul Eroului Necunoscut şi care simbolizează biruinţa unui neam întreg, nu poţi avea viziunea mai clară a sentimentului de vitejie, de dragoste de patrie, de solidaritate temeinică intre cei cari au luptat şi cei cari urmează. De sub lespedea de marmoră, învăluită în tăcerea de mister, ce cuprinde destinul unui neam, va ţâşni pururi scânteia care va ţine aprinsă în sufletele generaţiilor forţa idealului nostru de unitate. Cei cari s’au închinat ori în faţa mormântului Eroului Necunoscut şi a nenumăratelor morminte de eroi de pe întinsul ţării, s-au întors acasă cu un gând mai luminos, cu un simţimănt de încredere mai mare în ridicarea şi înălţarea ţării. Nu poate fi faptă mai eroică decât să-ţi dai viaţa pentru Patrie. Să fim deci demni de jertfa lor, căci altfel somnul lor ar fi adânc tulburat. Numai atunci îi cinstim cu adevărat, când şi cei de azi, ca şi cei de mâine, îşi vor înălţa sufletele până la măreţia faptelor lor. Răspunsurile au fost date de corul patriarhiei, sub conducerea d-lui Remus Tincoca. In tot timpul ceremoniei, o escadrilă de aviaţie a evoluat pe deasupra parcului Carol. După serviciul religios a vorbit de general Costescu, care a spus, printre altele : „Ne-am adunat aici nu ca să plângem şi nici să fim înstristaţi, ci să proslăvim pe cei căzuţi pe câmpul de onoare. In aceste morminte odihnesc acei cari şi-au dat viaţa, în sunete de goarnă, pentru pământul românesc, acei cari au crezut în dreptatea şi întregirea neamului şi cari ne-au asigurat-o, prin sacrificiul fiinţei lor. Aproape nu este familie românească din care războiul să nu le fi luat o fiinţă dragă. Alături de eroii noştri odihnesc camarazii de arme francezi. In amintirea acestor eroi, români şi francezi, să păstrăm un moment de reculegere“. Muzica militară a intonat rugăciunea. Solemnitatea a luat sfârşit la ora 11 jum., prin defilarea celor două companii din reg. 30 dorobanţi. La cimitirul Belim catolic Serviciul religios a fost oficiat de I. P. S. S. Alexandru Teodor Cisar arhiepiscop şi mitropolit romano-catolic al Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Asistă lume multă la pomenirea ce se face, câteva secţii de premilitari, elevi şi eleve de la şcolile romano-catolice din Capitală, reprezentanţi ai instituţiilor şi societăţilor culturale catolice. Răspunsurile sunt date de ciarul seminarului catolic. Secţiile de premilitari au dat onorurile după care comandantul lor, a vorbit despre jertfa soldatului pentru patrie. Slujba religioasă la mormântul Eroului Necunoscut Delegaţia germană aducând coroane la cimitirul Pro Patria RMANTUL ___ NECUNOSCUT comemorată prin servicii religioase oficiate la toate cimitirele unde sunt înmormântaţi eroi. Solemnitatea principală s’a des-făşurat în cadrul impunător din faţa Muzeului militar din Parcul Carol, la mormântul Eroului Necunoscut. Cu o oră înainte de începerea solemnităţii, au început să sosească şefii autorităţilor civile şi militare, delegaţiile de foşti luptători cu drapele şi armata, aşezându-se fiecare la locul cuvenit. Pe scara monumentală a muzeului militar se aflau d-nii: Tsutsug, ministrul Japoniei, ataşaţii militari: japonezi, germani, turc şi italieni; o delegaţie de ofiţeri din misiunea germană in România, în frunte cu d-nii: general de divizie Manu, căpitan de marină Montua, cpt. Apáti, cpt. Goetz, cpt. Bronner, et. Raubach şi alţii; d. Ovidiu Vlădescu, secretarul general al preşedinţiei consiliului de miniştri; g-ral Constandache, g-ral Dabija, g-ral Ţonea, g-ral Niculescu Constantin, comandantul militar al Capitalei, g-ral Rodrig Modreanu, primarul general al Capitalei; g-ral Radu Gherghe, prefectul poliţiei Capitalei; g-ral Niculescu Cociu, comandantul pieţii; g-ral Negreanu Nicolae, g-ral int. Valter, g-ral Georgescu Florin, g-ral Cealac, g-ral Cariaonţ; o delegaţie a cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul“, în frunte cu d-nii : g-ral Samsonovici, g-ral Vasile Ionescu, colonel Bolintineanu; d. Vasile Petrescu, primul preşedinte al Curţii de apel din Bucureşti; Emil G. Vantu, primul preşedinte al tribunalului Ilfov; d. ing. Saegiu; d. col. Cristodulo, o numeroasă delegaţie de ofiţeri dela toate unităţile din garnizoană ş. a. In faţa mormântului , Eroului Necunoscut s’au aliniat, cu draperiilor patriotice din comandamentul naţional al luptătorilor: „Virtutea Militară“, în frunte cu preşedintele ei, d. Ionescu Brăila; „Bărbăţie şi credinţă, cu d. Sava; corpul luptătorilor cu d. general Dabija şi ing. maior Rădulescu; Veteranii din 1913 „Avântul Ţârii“ cu d. cpt. D. Marosin; „Legiunea română“ cu d. Gh. Cherciu; „Cercetaşii de războiu“ cu d. Traian Alexandrescu; „Voluntarii“ ardeleni, bănăţeni, macedoneni şi bucovineni, cu d-nii Petre Mişicu şi Constantin loan ; „Voluntarii de război“ cu d. ing. Maican; „Secţia femenină a voluntarilor din răsboiu“, cu d-na col. Tudose; „Eforia generală I. O. V. F. L.“, cu d-nii: cpt. Forţu şi Stanciu; „Societatea mutilaţilor invalizi de răsboiu“, cu d. Caton Demetrescu; „Gloriile neamului“ invalizi, văduve şi orfani, cu d. cpt. Niţoi; „Foştii luptători din gărzile ardelene“, cu d. dr. Aurel Dumitraş; „Asociaţia generală a ofiţerilor de rezervă T. R.“, cu d. prof. V. Gh. Ispir; „Liga Culturală“ reprezentată prin d-nii : Ştefan Pop şi Ilie Ardeleanu; „Asociaţia surorilor de caritate din răsboiu“, cu d-na Camelia Cornelia Achimescu. Cu câteva minute înainte de începerea solemnităţii a sosit d. lt. colonel adjutant Petre Lazăr, reprezentantul M. S. Regelui, care a depus pe lespedea mormântului Eroului Necunoscut o splendidă coroană de flori roşii, şi d. maior Niculescu Eugen, reprezentantul d-lui general Antonescu, Conducătorul Statului, care de asemenea a depus o coroană de flori. Au mai fost depuse coroane de flori de către: legaţia Japoniei; primăria municipiului Bucureşti; „Uniunea francezilor din România“; asociaţia decoraţilor cu „Virtutea militară“; „Uniunea ofiţerilor de rezervă“ şi „Eforia generală I. O. V. F. L.“. Pe aleea din faţa muzeului militar se afla aliniată armata, cu drapelul în frunte şi cu muzicile regimentului de jandarmi pedeştri şi a regimentului „ Mihai Viteazul“. La ora 10, a sosit d. general Pantazi, subsecretar de stat al armatei de uscat însoţit de d. general Hansen, şeful misiunii militare germane din România, fiind primiţi de d. general Niculescu care a dat raportul. SERVICIUL RELIGIOS S-a oficiat după aceasta un serviciu religios pentru pomenirea veşnică şi odihna sufletelor eroilor căzuţi pentru Patrie. Soborul preoţilor avea în frunte pe: P. S. arhiereu Veniamin Pocitan Ploeşteanul, vicarul Patriarhiei; P. O. eclesiarh Inochentie Tănăsoiu; preot. I. Gh. Barbu, confesorul garnizoanei; protoereii Capitalei: dr. Traian Iortea şi Al. Ionescu; arhimandritul Ghiuş; arhidiacon Uncu şi protopsalt Ilie Căituţ. A E Cuvântarea d-lui general C. Pantazi, subsecretarul de stat al armatei de uscat D. general PANTAZI, subsecretar de stat al armatei de uscat a rostit următoarea cuvântare : Iubiţi ostaşi, Domnilor, Astăzi, întreg poporul românesc, îngenunchiază smerit, preamărind Eroii Neamului. Sunt Eroii noştri, aceia cari în clipele de restrişte, au trăit în eul lor, cu toată puterea, ciocoii'! sufletesc tf. întregului neam, dăruindu-şi viaţa proprie, veşoviei de totdeauna a Românimii. Ki)in simţirea Românilor, aşezaţi la răscrucea tuturor vrăjmăşiilor, s’a tors în dealungul timpurilor, nenumăraţi ostaşi, care şi-au dat cu avânt suflarea, pentru păstrarea Ţării şi propăşirea Naţiunii. Noi, cei ce trăim, suntem doar înfăţişătorii de moment ai naţiei, inelul ce leagă generaţiile din trecut de generaţiile ce vor urma în viitorul României. Cei prezenţi în viaţă, între hotarele stăpânirii sufleteşti a Naţiunii, suntem puţini, faţă de părinţii, moşii şi strămoşii noştri, aşezaţi în pământul întinsului Ţării. Şi cei morţi şi cei vii şi cei ce vor mai veni între aceste hotare, sunt toţi ai noştri. Iar noi, de la morţi primim poruncile. Dar mai ales ne poruncesc Eroii Neamului. Ei, care sub îndemnul sufletului românesc, şi-au dat viaţa tânără, închegând cu sânge granitul care stă şi va sta totdeauna la temelia românimii. Ostaşul Necunoscut, în faţa căruia ne plecăm cuvioşi, înfăţişează în convoi glorios pe toţi Eroii Neamului. Pe Ei, cari, înainte de luptă, şi-au făcut semnul crucii, dându-şi viaţa în credinţa ostăşească şi creştinească. Pe Ei, cari au scris cu sânge, porunca disciplinei. Pe Ei, cari prin moarte au dovedit puterea devotamentului în slujba izbânzii. Pe Ei, cari s’au jertfit pentru ca să învingă camarzii lor. Pe Ei, cari şi-au dat sfârşitul, credincioşi Regelui lor. Pe Ei, cari au murit pentru Ţară. Pe Ei, îi slăveşte Tradiţia, pomenindu-i din tată în fiu şi împlântându-i în Legendă. Pe Ei, s’au învrednicit să-i scrie în Cronici, cronicarii şi rapsozii. Pe Ei, îi prealmăresc poeţii şi îi cântă imnurile patriotice. Ziua de sărbătoare a Eroilor nu este şi nu trebue să fiu zi de jelanie. Pentru Neam această zi este sortită reculegerii şi reînălţării. Eroii Neamului ne-au împlântat în suflet îndemnul de jertfă. Ei sunt aceia cari ne ţin să fim oricând la înălţimea pildei lor. Ei, ne poruncesc să fim cu Aşteptare înfrigurată la sunetul goarnei. Ei, după cum spune domnul general Antonescu, au intrat pe veci în Istorie, fără nume, dar au dat pentru vecie Istoriei un nume. Ei, n’au cerut niciodată nimic, nimănui, dar au dat tuturor totul. Ei sunt în noi şi cu noi. Prin noi ei trăesc şi vor trăi deapururi... Astăzi, întreg poporul românesc, îngenunchiază smerit, preamărind Eroii Neamului. t. La cimitirul Bellu evanghelie Slujba pomenitei a fost oficiată de părintele Herman, pastorul evanghelic. Pe lângă reprezentanţii autorităţilor civile şi militare, ai municipiului Bucureşti, delegaţiunile de elevi şi eleve de la şcolile evanghelice şi formaţiunile de premilitari, au participat şi delegaţi ai legaţiei germane, precum şi ofiţeri din misiunea militară germană. După serviciul religios, a vorbit un delegat al ministerului cultelor şi artelor. La cimitirul Pro Patria La cimitirul Pro Patria, din şoseaua Olteniţei, unde sunt înhumaţi eroii germani şi cei bulgari, căzuţi în ţara noastră în timpul războiului mondial, solemnitatea a început la ora 11 dim. Intrarea cimitirului era pavoazată cu drapele române şi germane. Pe aleea principală, ce duce de la intrare până în fundul cimitirului, unde se află — aşezat într’o frumoasă perspectivă— monumentul eroilor germani, în linie, deo parte şi de alta, se văd crucile uniforme de piatră ale soldaţilor dintre cari mulţi au rămas necunoscuţi. Pe aleele lăturalnice stau înşiruite, în frumoase costume naţionale, delegaţii de la şcoli primare de fete. In faţa monumentului, pe aleea transversală, o companie germană şi o companie română de aviaţie, iar pe aleea principală, o companie de dorobanţi. Pe laturi, delegaţii de studenţi, elevi ai şcolilor catolice şi evanghelice, elevi de la lie. Matei Basarab şi eleve de la institutul de fete „Despina Doamna“. De o parte şi de alta a mormântului, numeroşi ofiţeri din garnizoană, fără trupă, o delegaţie de ofiţeri ai şcoalei superioare de război şi o delegaţie de ofiţeri din misiunea militară germană. Deasupra fâlfae drapelele român şi german. Pe rând, sosesc d-nul general Ilie Şteflea, general Tătăranu, subşeful Marelui Stat Major; d-na şi g-ral Leoveanu, directorul general al siguranţei statului; coloneii magistraţi I. Pella şi Romulus Hotineanu, consilieri la Curtea militară de casare şi justiţie, av. Rădulescu din partea, soc. Cultul eroilor, etc. Din partea parchetului militar d. căp. magistrat Aurel Munteanu,, iar din partea poliţiei, d-nii comisari şefi Măgureanu şi Furduescu. Colonia germană e reprezentată prin d-nii: Mathias, preşedintele comunităţii evanghelice germane, pr. Hermann şi Efori Lindner, Brendekfer, dr. Preiss şi Capesius, directorul şcolii evanghelice germane. La ora II sosesc d-nii: generalide divizie Paptazi, subsecretar de stat al armatei de uscat; Hansen, şeful misiunii militară germane; general C. Nicolescu, comandantul militar al Capitalei; general Gh. Gheorghiu, ataşat al M. St. M. pe lângă d. general Hansen; general Gherghe Radu, prefectul poliţiei Capitalei; general Niculescu-Cociu, comandantul pieţei; colonel Just,ataşat militar şi col. Gerstenberg, ataşat aeronautic german Windecker, consul general al Reichului; contele de Mirbach, delegaţi ai partidului naţ. socialist; Boiager, reprezentantul legaţiei bulgare, etc. Trupele dau onorurile. Muzica militară a zonei a 3-a, aeriană Intonează „Pentru rugăciune“. O delegaţie germană depune o coroană de flori la monumentul eroilor. Preoţii Gh. Pietreanu, de la biserica Progresul 2 şi Mateescu, de la biserica Sf. Nicolae Şelari, oficiază slujba religioasă după ritul ortodox. Apoi preoții catolici oficiază, în limbile latină, română și germană, după ritul catolic.i Cuvântarea d-lui general Ilie Şteflea Excelenţă, Doamnelor şi domnilor, Camarazi! In numele armatei române aduc, cu smerită reculegere, prinosul nostru de admiraţie, camarazilor germani, cari odihnesc în mormintele străjuite de flamurile glorioase ale celor două patrii: —• aceea pentru care s’a jertfit „Germania” şi — aceea în pământul căreia odihnesc somnul de veci: „România”. Cinstim în ei nemuritoarea pildă a împlinirii datoriei supreme, cinstim marea iubire de patrie, cinstim setea lor de jertfă, care au dat totdeauna, pe toate câmpurile de bătălie, o forţă nebiruită ostaşului german. Din marea lor jertfă, actualii luptători ai Germaniei şi generaţiile viitoare şi-au scos şi îşi vor scoate îndreptar de muncă, de credinţă şi de avânt pentru înălţarea patriei. Astăzi, când după enorme sforţări, necunoscute încă în istoria popoarelor, Marele Reich se imnalţă falnic şi biruitor, sub conducerea genială a Führerului, aceşti fii ai Germaniei pot dormi liniştiţi somnul de veci. Din sângele şi din viaţa lor, dăruite Patriei, s’a călit sufletul nostru şi marea forţă a celui de al 3-leai Reich. Ei nu s’au sacrificat în zadar . Pentru noi, ostaşi români, ostaşi cu vechi tradiţii de luptători, din această sublimă legătură dintre morţi şi vii, pe firul de vecie al unui popor, ne apare limpede porunca morţilor noştri! Cinstind ostaşii germani , căzuţi la datorie, slăvim în acelaş imn ostaşii noştri. Odihnind în pace sub glia bogată a României, la un loc, asâ (Continuare in pag. 3-a) 1 ti • r» _ f*Ti La cimitirul militar Bellu încă de la ora 7 dimineaţa,,aleele cimitirului militar Bellu erau înţesate de lume, venită să asiste la pomenirea eroilor ce odihnesc în acest cimitir. Pe morminte erau depuse bogate buchete de flori. In jurul monumentului eroilor români , erau înşiruite delegaţii dela asociaţiile foştilor luptători, Apărătorii patriei şitoate asociaţiile culturale, delegaţiunii de studenţi dela facultăţile din Bucureşti şi elevi dela: şcoala de arhitectură, liceul „Sf. Sava“, şcoala normală pentru învăţătura poporului român, liceul de fete „Principesa Ileana“, liceul de fete al soc. ortodoxe naţionale a femeilor române, liceul de băeţi „Gheorghe Şincai“, seminarul „Nifon Mitropolitul“, şcoala de menaj „Elina Matei Basarab“, institutele de fete „Moteanu“ şi „Choisy Mangâru“, şcoala superioară de comerţ nr. 1, şcoala elementară de comerţ nr. 1, 2 şi 4, institutul de fete „Despina Doamna“, şcoala primară de băeţi nr. 11, suburbia Bellu, şcoala primară de fete nr. 11 şi două companii cu muzică şi drapel, din regimentul 30 dorobanţi. Solemnitatea comemorării a început la ora 10, întâi la monumentul eroilor francezi, unde preotul Georges Schoring, al coloniei franceze, a oficiat un serviciu religios. Au fost de faţă d-nul : general Costescu, colonel de Sivin, ataşatul militar francez al aerului, colonel de Lavillon, ataşatul militar al Franţei, colonel Ştefan Fotescu, de la aşezământul naţional „Regina Mana“, Emanuil Hagi Moseo, primarul sectorului IV Verde, din partea Municipiului Bucureşti, colonel Gh. Tomescu, Basseront, reprezentantul ministrului Franţei, Chansel, consulul Franţei, delegaţii de ofiţeri de la şcolile şi comandamentele militare din Capitală, Verglas, preşedintele uniunii francezilor din România, Mouton, directorului Institutului francez de înalte stadii din România, membrii coloniei franceze şi institutele de fete „Moteanu“ şi Choisy Mangâru“. O companie din reg. 30 dorobanţi, cu drapel şi muzică, a dat onorurile. D-nii coloneii de Sivin şi de Lavillon au depus o coroană pe monumentul eroilor francezi, în timp ce munca militară a intonat rugăciuneaa. De aci, întreaga asistenţă s’a dus la monumentul eroilor români unde un sobor compus din preoţii: Vasile Popescu, Gr. Popescu, Gr. Antal, Florian Gâldău, Gr. Oancea, Gh. Ciocan şi Parocescu, în odăjdii, au oficiat un serviciu religios, răspunsurile fiind date de corul seminarului „Nifon Mitropolitul“. Reprezentanţii Italiei b* cîmitSanloSorfgionî