Universul - Provincie, august 1941 (Anul 58, nr. 205-235)

1941-08-01 / nr. 205

Anul al 58-tea 10 Pagini Fondator: IUICI CAZZAVILMN Proprietar­­i,UNI­VERSUL*1 S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL­­ Taxa poștală plitttS. In numerar conform aprobării Dir. G­le P. T. T. Nr. 24.461/93» CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23*15 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.10.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 m România 3 lei In străinătate 6 lei Românizarea economică in provinciile desrobite In Basarabia şi Bucovina de Nord ne aşteaptă o muncă grea şi de lungă durată, pen­tru a tămădui tot ce a vătă­mat într’un singur an stăpâ­nirea satanică a iudeo-bolşe­­vicilor, spre a reconstrui tot ce au nimicit în retragerea lor furibundă, hoardele asia­tice ale lui Stalin. Această operă de recon­strucţie nu trebue să se facă, însă, la voia întâmplării. Şi când recomandăm aceasta nu ne gândim numai la ne­voia stabilirii unei ordine de preferinţă in scrierea lucră­rilor de reparaţie şi de re­construcţie după urgenţa şi importanţa lor. Şi nici nu­mai la un plan armonios al acestor lucrări, cu preocupa­rea de a imprima mai ales târgurilor şi oraşelor ce vor trebui reclădite din temelie un stil propriu, o linie exte­rioară autohtonă sprijinită pe specificul arhitecturii mol­doveneşti locale. Ne gândim, în primul rând, la preocupa­rea de a însufleţi această or­dine materială nouă prin spiritul şi stilul unei vieţi româneşti adevărate, înce­pând de la celula familiei şi continuând cu activitatea şcoalei, bisericei, administra­ţiei, a factorilor economici, spre a îmbrăţişa toată des­făşurarea vieţii complexe din sânul comunităţii sociale. Şi tocmai pentru că marea suferinţă a provinciilor des­robite a venit până acum mai ales de la împrejurarea că adevăraţii stăpâni şi be­neficiari ai bunurilor şi is­­voarelor grase de câştig erau elementele alogene gonite de alte stăpâniri şi tolerate de noi, prima noastră grije va trebui concentrată în direc­ţia Înstăpânirii elementului băştinaş în toate posturile de conducere şi de susţinere a vieţii economice locale. Să se inventarieze exact toate în­treprinderile necesare şi via­bile ce aparţinuseră exploa­tatorilor indezirabili de până ori şi să se facă apel la toate elementele româneşti — de preferinţă basarabene şi bu­­covinene — cu pregătire practică în comerţ şi indus­trie, în scopul de a lua asu­pra lor aceste întreprinderi, având la spate, fireşte, o În­treagă organizaţie specială de asistenţă, de îndrumare şi control, în care Statul să aibă cuvântul hotăritor. Se vor deschide ucenicii pe lân­gă fiecare întreprindere mai însemnată, particulară sau de stat, în care să fie primiţi şi pregătiţi copiii basarabe­­nilor şi bucovinenilor, in ve­derea formării cadrelor, pe care se vor sprijini mâine co­merţul, industria şi îndelet­nicirile technice din Basara­bia. Chiar campania de recon­strucţie care urmează să în­ceapă trebue să se sprijine numai pe utilizarea între­prinzătorului român şi a muncii româneşti d­in deo­sebi a muncii populaţiei lo­cale, căreia trebue să-i cre­­ş­­em sau să-i îmbunătăţim prin toate mijloacele condi­­ţiunile de muncă şi de câştig. Un pas interesant in di­recţia punerii în practică a ideei care ne preocupă, am avut de înregistrat deunăzi, cu prilejul consfătuirii ce s’a ţinut la Academia comercială din Bucureşti cu licenţiaţii doritori să pătrundă in co­merţul şi industria din pro­vinciile desrobite, unde vor îndeplini rol de pionieri ai marei opere de românizare economică în aceste regiuni istorice. Rămâne ca entusiasmul ti­neretului care se oferă, să fie susţinut, cu toate înlesnirile posibile, de factorii de stat, de toată populaţia româ­nească locală, dar mai pre­sus de toate de râvna şi de- t­rotamentul propriu în lucrul­­ pe teren, de probitatea şi, conştiinciozitatea de fiecare clipă, cu încredinţarea că se află înrolat pe frontul unei bătălii abia deschise, sub fla­murile unui nou ideal de în­deplinit pentru afirmarea şi triumful românismului ROMÂNII DE PESTE HOTARE de I. VION Apelul făcut de fruntaşii intelectuali transnistrieni, că­tre fraţii lor români cari tră­­esc între Nistru şi Bug, — apel pe care l-am publicat în­­ numărul nostru de ieri — I scoate în evidenţă amarnicele­­ suferinţi îndurate de acei fiii ai neamului nostru cari de atâta vreme se află sub apă­sarea străină. In acţiunea noastră de a­­firmare şi solidaritate naţio­nală, cu toţi cei de acelaş sânge, acelaş limbă şi aceiaş obârşie cu noi, n’am manifes-­­ tat nici un fel de agresivitate, n’am cerut niciodată ceeace nu ne aparţine de drept iar revendicările noastre s’au­ ba­zat întotdeauna pe certitudi­­nele indiscutabile ale Istoriei. Aceasta nu înseamnă însă pentru un popor conştient, că trebue să părăsească suflete­şte pe acei fii ai săi aşezaţi dincolo de hotarele geografice şi acest sentiment unitar a fost subliniat de tăria cu care aceste elemente etnice romă­­neşti şi-au păstrat nu numai credinţa limba şi tradiţiile, dar tot ceea ce cuprinde larga catalogare a specificului nos­tru naţional. In Find ori pe Valea Timo­­cului, dincolo de Dunăre, ori dincolo de Car­pa­ţi, la Nistri ori dincolo de el, pretutindeni unde românii s’au aşezat din pricina frământatelor vremuri din secolele de mult trecute, români au rămas, transmiţând din tată un fiu, din generaţie în generaţie, graiul nostru, obiceiuriile şi mai presus de toate credinţa puternică ce sta la baza con­ştiinţei naţionale, graţie că­reia românismul de pretutin­deni nu a pierit sub diferite influenţe străine. Câte elemente de valoare, câţi mari români cari au ilus­trat patrimoniul cultural al naţiunei întregi, n’au dat aceşti români cari au greutăţi de neînchipuit şi-au putut păstra naţionalitatea în mij­locul popoarelor stăpânitoa­­re ! Pentru ţara liberă ,pentru noi toţi cari trăim laolaltă sub cerul Patriei, pentru noi toţi pe cari împrejurările grele din evoluţia evenimen­telor internaţionale ne găsesc mănunchi şi la bine şi la în­tristare, nu e datorie mai sfântă decât aceia de a nu pierde din vedere sufletele acelor fraţi neîncălziţi de (Continuare in pag. 2-a) U. R. S.S. este practic blocată Ea nu poate primi ajutoare din afară sub forma de armamente ;­ material de război Abia au început ostilităţile şi guvernul sovietic, îngrijo­rat de situaţia gravă ce s’a creat forţelor sale armate, — din cauza efectelor dezas­truoase pentru ele ale bătă­liilor de nimicire — a făcut apeluri repetate guvernelor din Londra şi Washington să vină în ajutorul U. R. S. S. Acest ajutor a fost cerut sub forma furnizării şi a trans­portării de material de război şi de armamente. Reamintim că în războiul mondial trecut, în vara anului 1916, după o­­fensiva eşuată a lui Brussi­­lov de pe frontul Galiţiei, Ru­sia, considerând situaţia sa agravată, a cerut ajutoare din partea aliaţilor din occi­dent în material de război şi armamente,­­ adică după doi ani de la deschiderea osti­lităţilor. Lăsând la o parte faptul, că astăzi Marea Britanie are ea însăşi nevoe de ajutorul american, cum ar putea Sta­­tele­ Unite să furnizeze şi mai cu seamă să asigure trans­portarea materialului de care are atâta nevoe U. R. S. S. ? Să examinăm situaţia în care se găseşte acum U. R. S. S. în ce priveşte comunicaţiile sale cu lumea exterioară. De fapt, ea este blocată, cu toată imensitatea întinderei sale pe două continente şi cu toa­te eşirile sale la­ diferite ocea­ne şi mări. De astădată, spaţiul şi timpul, precum şi situaţia geopolitică a U. R. S. S., au creat această situaţie. Şi iată pentru ce conside­­raţiuni de fapt: Pe uscat, în zona frontie­rei sale occidentale, din cau­za frontului existent de la oceanul îngheţat de nord până la Marea Neagră şi gu­rile Dunării, U. R. S. S. a per­­dut orice legătură cu Europa septentrională, centrală, oc­cidentală şi sud-orientală. Pe celelalte frontiere sovietice, de uscat aziatice, niciunul din statele vecine — Turcia, Ira­nul, Afganistanul, China şi Manciuria — fie din cauza neutralităţii, a stării de răz­boi, sau a angajamentelor lor politice, nu poate furniza sau îngădui transporturi de ma­terial de război şi armament destinat U. R. S. S. In ce priveşte transportu­rile pe căile maritime, U. R. S. S., cu toată lungimea con­siderabilă a coastelor sale, nu dispune de eşiri la oceane şi mări, sigure şi permanente, care să ingădue curente de transporturi regulate de ar­mament şi material de război din Marea Britanie și Statele Unite. In zona coastei de nord eu­ropene a U. R. S. S., marea liberă este numai in partea occidentală a coastei penin­sulei Kola, în sectorul Mur­mansk, unde este portul cu acelaş nume deschis în tot cursul anului și care e legat de Leningrad cu o cale ferată strategică. Din cauza înaintării forţe­lor germano-finlandeze spre est, atât sectorul şi portul Murmansk, cât şi linia ferată strategică Murmansk-Lenin­grad, sunt ameninţate, aşa că în curând singura eşire permanentă a U. R. S. S. la oceanul îngheţat de nord va fi închisă sovietelor, iar linia ferată strategică Murmansk- Leningrad va fi tăiată, sau o­­cupată împreună cu toată regiunea peninsulei Kola şi a Careliei sovietice. Marea Albă este liberă numai o parte dinn an şi definitiv închisă din cauza gheţurilor între lunile Noembrie-Aprilie. Pe coasta orientală a acestei mări este a doua eşire la oceanele în­gheţat şi Atlanticul de nord a U. R. S. S., portul Arhan­­ghelsk. Nu numai că acest port nu poate fi folosit de­cât între lunile Aprilie-Noem­­­brie şi în condiţii destul de grele în vreme de război pen­tru un trafic regulat şi liber, dar Germania este în pose­siunea poziţiei-chei de la Kir­kenes şi controlează cu avia­ţia şi vasele sale de război căile maritime ce trec prin Atlanticul de nord, oceanul îngheţat şi mările anexe. In cursul acestui război germanii au scufundat în a­­pele oceanului îngheţat mai multe vase de război şi de transport ruseşti, între care I şi un submarin. In asemenea condiţii, circulaţia vaselor sovietice în mările nordice este nesigură. Cu atât mai expuse ar fi convoiurile de vase străine ce ar transporta armament şi material de răz­boi destinat U. R. S. S. şi care vor încerca să treacă în ocea­nul îngheţat spre Murmansk, sau Arhanghelsk ,dim cauza bazelor şi poziţiile-chei ce le (Continuare in pag. 2-a) Uriaşa luptă in spatele liniei Stalin se va încheia foarte mirând cu o victorie germană decisivă Desrobirea Basarabiei a produs mare satisfacţie în rândurile poporului german Prin telefon de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 29 iulie. — Ştirile des­pre eliberarea completă a Basa­rabiei de teroarea bolşevică au produs o mare satisfacţie în rân­durile poporului german. La Berlin, victoria armatei ro­mâneşti este priv­ita şi ca o vic­torie a prieteniei germano-ro­­mâne şi ca o încoronare a luptei României pentru eliberarea Ba­sarabiei româneşti. Politica inte­­ligentă a generalului Antonescu, care a condus ţara sa alături de Germania, a obţinut astfel o vic­torie decisivă. ❖ Asupra situaţiei pe frontul îm­potriva bolşevismului cercurile bine informate germane se arată foarte satisfăcute. Se subliniază că nu se urmăreşte atât de mult obţinerea de victorii, cât în pri­mul rând distrugerea duşmanului. Ţinta aceasta, urmărită de co­­­mandamentul armatei germane, este din ce în ce mai mult rea. Uzată şi se poate considera — după cum anunţă comunicatul de azi — că uriaşa luptă în spatele liniei Stalin se va încheia foarte curând, cu o victorie decisivă ger­mană. Din această cauză se crede că zilele acestea se vor publica cifre amănunţite asupra prăzii şi prizonierilor făcuţi. La Berlin se subliniază că aceste cifre vor arăta lumii întregi marea capaci­tate de luptă a armatei germane. Propaganda mincinoasă britanică şi sovietică, care şi azi mai în­cearcă să înşele omenirea asupra adevăratei situaţii a armatelor sovietice, se va prăbuşi atunci de la sine. Un interesant indiciu asupra situaţiei din Rusia ni-l dă faptul că guvernul sovietic cere din ce în ce mai insistent un ajutor cât mai mare In materiale, din par­tea Statelor­ Unite, ajutor ce însă nici pe departe nu poate cores­punde cerinţelor sovietice. Din acest fapt reiese în mod catego­ric că rezervele ruseşti sunt a­­proape complet epuizate. ❖ In cazul Boliviei s’a produs un nou fapt. Constatându-se în mod categoric că în acest caz e vorba de falsificări făcute de duşmanii Germaniei, guvernul Reichului a trimis o notă tuturor statelor sud-americane, atrăgându-le a­­tenţiunea, după exemplul Bel­­­monte, — să nu se lase induse în eroare prin falsificări similare, cari vor fi probabil încercate şi în alte state din America de Sud. La Berlin domneşte impresia că preşedintele Roosevelt întreprin­de actualmente o acţiune prin care să aducă sub dictatura Sta­­­­telor­ Unite toate ţările din Ame­rica de Sud. Astfel de încercări s’au făcut de mai mult timp, însă au atins acum — după părerile germane — punctul lor culmi­­­nant. Preşedintele Roosevelt se foloseşte în această acţiune de presiuni cu caracter economic. La Berlin se urmăresc cu o vie atenţiune, evenimentele din Orientul îndepărtat. Acordul franco-japonez asupra apărării militare în comun a Indochinei franceze, precum şi debarcările de trupe japoneze în Indochina, arată în mod clar că Japonia se opune cu toată energia intenţiilor anglo-americane. Fără îndoială, puterile anglo-americane au voit să realizeze în Indochina fapte îndeplinite, ca şi în Islanda şi Siria şi să obţină astfel sugru­marea completă a Japoniei. Reac­­ţiunea energică a Japoniei do­­­vedeşte în mod clar că guvernul din Tokio este ferm hotărît să combată prin toate mijloacele a­­ceste planuri. In Germania se aşteaptă cu încordare desfăşura­rea evenimentelor din Orientul îndepărtat şi nu este exclus ca situaţia să se agraveze şi mai mult. In orice caz, Japonia este ferm hotărîtă să-şi apere intere­sele. ❖ La Berlin nu s'a adoptat încă nici o atitudine oficială faţă de discursurile de azi ale d-lor Eden și Churchill. Avându-se în vedere că în aceste discursuri s-au re­­petat vechile fraze britanice, co­mentariile germane asupra lor vor fi negative. Lumea aşteptând să schimbe rublele la Banca Naţională din Cernăuţi Dincolo de Nistru, in regiunile eliberate, ţăranii se reîntorc la căminurile lor Roma, 29 (Rador). — De pe frontul Ucrainei trimisul special al agenţiei „Ştefani“ semnalează faptul că dinco­lo de Nistru, în regiunile e­­liberate de armatele aliate, ţăranii se reîntorc la cămi­­nurile şi la ogoarele lor. Intr’un mic orăşel, care a suferit 23 de ani ororile re­gimului bolşevic, trimisul special al agenţiei „Ştefani“ a asistat la o scenă emoţio­nantă . Sosirea unui popă care în tot lungul acestor ani se ascunsese, pe unde nu se ştie, fugând de perse­cuţiile bezboinicilor. Bătrânul popă, recunoscut de cei mai în vârstă din a­­cel orăşel, a fost luat pe sus şi purtat în triumf. Tinerii ţărani, după ce au ascultat prima lui predică, au cerut în massă să fie bo­tezaţi. In acest fel, renaşte viaţa religioasă în ţările eliberate de jugul bolşevic. O ÎNFRÂNGERE a D-LUI ROOSEVELT ÎN CAMERA REPREZENTANŢILOR Washington, 29 (Rador). — Corespondentul agenţie’ „Havas Ofi“ transmite : Camera reprezentanţilor a respins proectul de lege prin care se tindea la auto­rizarea preşedintelui Roose­velt de a naţionaliza indu­striile în cazul când s’ar pro­duce întreruperi în produc­ţie, de natură să împiedece sau să întârzie programul de apărare naţională* ÎS*. 205 Vinari 1 August 1941 10 Pagini DIRI­TOR SI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU I ■■■iirnii - ■ PE URMELE HOARDELOR BOLŞEVICE Dormitor al soldaţilor şi ofiţerilor sovietici în palatul mitropolitan din Cernăuţi. Se poate vedea m­urdăria în care se află mmmrmmmmmma— M.S. Regele Mihai şi M.S. Regina Mamă Elena printre răniţi aflaţi in spitalele din Braşov Braşov, 29 Iulie Maiestăţile Lor Regele Mihai I şi Regina Mamă Elena au vizitat astăzi spitalele din oraşul nostru în care se găsesc răniţi de pe frontul pentru desrobirea Basa­rabiei şi Bucovinei. Răniţii au trăit clipe de pro­­­fundă alinare sufletească dar şi de înaltă cinstire. Majestăţile lor au fost întâm­pinate de autorităţile locale, în frunte cu d. col. rez. D. Crain, prefectul judeţului, dr. N. G. V. Gologan, primarul municipiului, Ionel Burea, prefectul poliţiei, C. Lipoveanu, secretarul chesturii şi alţii. ❖ Primul spital vizitat de M. Sa Regina Mamă, însoţită de d-na Catarg­ şi un ofiţer aghiotant, a fost cel instalat în liceul de fete ce î i poartă numele. Aici, M. Sa Regina a fost Întâmpinată de d-na Pleahu, conducătoarea spi­talului şi de medicii spitalului, în frunte cu d. dr. Borbil şi alţi medici şi surori de cari­tate. De la liceul „Principesa Elena“ unde este instalat spitalul 163 M. S. Regina a vizitat spitalul din str. Orfanilor, ce poartă nr. 161. Aici, a fost întâmpinată de d-na dr. Gologan, conducătoa­rea spitalului, dr. M. Pop, medicul şef, d-na dr. Cărpinişan Livia, care tocmai în momentul vizitei desfăşura o vie activitate în sala de pansamente, d-na dr. Garoiu, d-na col. Voinescu, d-na dr. Ticu­­şan şi d-na dr. Florescu furori de caritate şi alte doamne din elita braşoveană. După vizita amănunţită a sa­loanelor cu răniţi soldaţi, a fost vizitat salonul cu răniţi ofiţeri. Odată terminată vizita la acest spital, M. S. Regina Mamă şi suita Sa a vizitat spitalul instalat in clădirea liceului industrial de fete şi a fost întâmpinată de d-na Cu­­teanu, preşedinta Crucii Roşii, d-ra Leontina Popescu, conducă­toarea spitalului, d-na dr. Mun­­­teanu şi dr. Păcurar, precum şi de surorile de caritate. Ultimul spital vizitat separat de M. S. Regina Mamă a fost spi­talul nr. 162, de sub conducerea d-lui lt.-col. dr. Nicolae Dumi­­traşcu. Aici, M. S. Regina a fost întâmpinată de personalul de conducere, în frunte cu medicul şef, precum şi de d-na Maria Debu, d­ ra Mitzi Manu, dr. Puş­­cariu .. a. ❖ Concomitent cu vizita M. S. Re­ginei Mamă, M. S. Regele a vi­zitat alte spitale din oraş. Primul spital vizitat a fost spitalul „Mâr­zescu’’. M. S. Regele însoţit de un domn colonel şi un domn maior, precum şi de locat. Ver­­gati, ofiţer de ordonanţă, a fost întâmpinat de d. docent dr. Liviu Câmpeanu, maior în rezervă, con­ducătorul tuturor spitalelor bra­şovene. Aici, ordinea domnea pre­tutindeni. M. S. Regele a fost pus în cu­­rent cu felul de viaţă al răniţilor şi cu nevoile cari trebuesc ime­diat împlinite. De la spitalul „Mârzescu“ M. S. Regele a vizi­tat spitalul german din str. Gh.­­ Bariţiu, unde a fost primit cu en- t­­uziasm nu numai de personalul conducător, dar şi de răniţi. Penultima inspecţie separată a fost făcută la spitalul de ochi, unde M. S. Regele a fost întâm­pinat de d-na dr. Simona Neguş, d-na dr. Alexandrina Gherasim, dr. Ari­ton şi dr. Puşcariu. A ur­mat vizita la spitalul nr. 162 anexă, condus de d-na dr. Ungu­­reanu, de unde M. S. Regele s-a îndreptat spre spitalul nr. 162 principal, unde se găsea în vizită M. S. Regina Mamă. Ultimul spital vizitat de Ma­iestăţile Lor a fost nr. 157, situat în afara oraşului, într’o regiune de toată frumuseţea şi într’o clă­dire foarte impunătoare. Vizita la acest spital condus de d. col. dr. Ştefănescu, ajutat de d-nii dr. căpitan Staicovici, lt. Dulgeanu, subit. Dâmboiu şi farm. Zaharia, a desăvârşit impresia bună des­pre felul «Cum sunt îngrijiţi ră­niţii în spitalele braşovene. Cum ora era destul de înain­tată, M. S. Regele şi M. S. Re­gina au plecat la Bran, unde au fost oaspeții arhiducesei Ileana și arhiducelui Anton de Habsburg. ❖ ISTORIA CARE SE REPETA de N. BATZARIA Ascultam la biserică paras­tasul pentru odihna sufletelor marilor dispăruţi ai neamului şi ţării şi mă simţeam în mod deosebit de impresionat de cu­noscuta rugăciune, care glă­­sueşte precum urmează: „Mân­­tueşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta. Biruinţă bine credinciosului nostru Rege* asupra celor pro­­tivnici dărueşte şi cu crucea Ta păzeşte pe poporul Tău”. E o rugăciune ce trezeşte a­­mintiri istorice asemănătoare cu cauzele pentru care se duce astăzi războiul împotriva bol­şevismului­ In adevăr, rugăciunea de mai sus, care se rosteşte sau , mai bine zis se cântă în diferite o­­caziuni, are un istoric intere­sant de reamintit. Dar mai în­tâi să spunem că în partea a doua, textul grecesc, care este textul original, diferă puţin de versiunea românească. Aşa, dacă ar fi să traducem cuvânt cu cuvântii va trebui să spu­nem: „Biruinţă împăraţilor a­­supra barbarilor dărueşte­ restul până la sfârşit potrivin­­du-se cu traducerea românea­scă. Şi acum istoricul rugăciune!. Intr’unul din multele războaie dintre persani şi bizantini, o armată persană a intrat birui­toare la Ierusalim şi, între alte prăzi de rărtboi, a luat şi Sfân­ta Cruce pe care fusese răstig­nit Mântuitorul. Această cruce a fost dusă în oraşul Ctesifon din Persia. încercările împăraţilor bi­zantini de a o lua înapoi dădu­seră greş până la venirea pe tron a lui Heraclius—începutul veacului al 7-lea. Acest împă­rat­ contimporan cu Mahomet, întemeietorul religiei ce-i poar­tă numele, n’a avut o domnie liniştită. Insă, om de curaj şi înzestrat cu însuşiri de bun strateg, îşi făcuse o ţintă de căpetenie din recucerirea Sfin­tei Cruci. A pornit deci la răz­boi împotriva persanilor, care, în vremea aceea, erau păgâni în adevăratul înţeles ce se dă acestui cuvânt, religia lor de atunci fiind „mazdeismul”. Din cauza ţelului urmărit, acestui război i s’a dat caracte­rul de război sfânt, la el luând parte ca voluntari creştini din (Continuare in pagina 2-a) . Cisternă sovietică cu benzină pentru Incendierea orașelor

Next