Universul - Provincie, august 1941 (Anul 58, nr. 205-235)
1941-08-01 / nr. 205
Anul al 58-tea 10 Pagini Fondator: IUICI CAZZAVILMN Proprietari,UNIVERSUL*1 S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL Taxa poștală plitttS. In numerar conform aprobării Dir. Gle P. T. T. Nr. 24.461/93» CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23*15 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.10.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 m România 3 lei In străinătate 6 lei Românizarea economică in provinciile desrobite In Basarabia şi Bucovina de Nord ne aşteaptă o muncă grea şi de lungă durată, pentru a tămădui tot ce a vătămat într’un singur an stăpânirea satanică a iudeo-bolşevicilor, spre a reconstrui tot ce au nimicit în retragerea lor furibundă, hoardele asiatice ale lui Stalin. Această operă de reconstrucţie nu trebue să se facă, însă, la voia întâmplării. Şi când recomandăm aceasta nu ne gândim numai la nevoia stabilirii unei ordine de preferinţă in scrierea lucrărilor de reparaţie şi de reconstrucţie după urgenţa şi importanţa lor. Şi nici numai la un plan armonios al acestor lucrări, cu preocuparea de a imprima mai ales târgurilor şi oraşelor ce vor trebui reclădite din temelie un stil propriu, o linie exterioară autohtonă sprijinită pe specificul arhitecturii moldoveneşti locale. Ne gândim, în primul rând, la preocuparea de a însufleţi această ordine materială nouă prin spiritul şi stilul unei vieţi româneşti adevărate, începând de la celula familiei şi continuând cu activitatea şcoalei, bisericei, administraţiei, a factorilor economici, spre a îmbrăţişa toată desfăşurarea vieţii complexe din sânul comunităţii sociale. Şi tocmai pentru că marea suferinţă a provinciilor desrobite a venit până acum mai ales de la împrejurarea că adevăraţii stăpâni şi beneficiari ai bunurilor şi isvoarelor grase de câştig erau elementele alogene gonite de alte stăpâniri şi tolerate de noi, prima noastră grije va trebui concentrată în direcţia Înstăpânirii elementului băştinaş în toate posturile de conducere şi de susţinere a vieţii economice locale. Să se inventarieze exact toate întreprinderile necesare şi viabile ce aparţinuseră exploatatorilor indezirabili de până ori şi să se facă apel la toate elementele româneşti — de preferinţă basarabene şi bucovinene — cu pregătire practică în comerţ şi industrie, în scopul de a lua asupra lor aceste întreprinderi, având la spate, fireşte, o Întreagă organizaţie specială de asistenţă, de îndrumare şi control, în care Statul să aibă cuvântul hotăritor. Se vor deschide ucenicii pe lângă fiecare întreprindere mai însemnată, particulară sau de stat, în care să fie primiţi şi pregătiţi copiii basarabenilor şi bucovinenilor, in vederea formării cadrelor, pe care se vor sprijini mâine comerţul, industria şi îndeletnicirile technice din Basarabia. Chiar campania de reconstrucţie care urmează să înceapă trebue să se sprijine numai pe utilizarea întreprinzătorului român şi a muncii româneşti din deosebi a muncii populaţiei locale, căreia trebue să-i creşem sau să-i îmbunătăţim prin toate mijloacele condiţiunile de muncă şi de câştig. Un pas interesant in direcţia punerii în practică a ideei care ne preocupă, am avut de înregistrat deunăzi, cu prilejul consfătuirii ce s’a ţinut la Academia comercială din Bucureşti cu licenţiaţii doritori să pătrundă in comerţul şi industria din provinciile desrobite, unde vor îndeplini rol de pionieri ai marei opere de românizare economică în aceste regiuni istorice. Rămâne ca entusiasmul tineretului care se oferă, să fie susţinut, cu toate înlesnirile posibile, de factorii de stat, de toată populaţia românească locală, dar mai presus de toate de râvna şi de- trotamentul propriu în lucrul pe teren, de probitatea şi, conştiinciozitatea de fiecare clipă, cu încredinţarea că se află înrolat pe frontul unei bătălii abia deschise, sub flamurile unui nou ideal de îndeplinit pentru afirmarea şi triumful românismului ROMÂNII DE PESTE HOTARE de I. VION Apelul făcut de fruntaşii intelectuali transnistrieni, către fraţii lor români cari trăesc între Nistru şi Bug, — apel pe care l-am publicat în numărul nostru de ieri — I scoate în evidenţă amarnicele suferinţi îndurate de acei fiii ai neamului nostru cari de atâta vreme se află sub apăsarea străină. In acţiunea noastră de afirmare şi solidaritate naţională, cu toţi cei de acelaş sânge, acelaş limbă şi aceiaş obârşie cu noi, n’am manifes- tat nici un fel de agresivitate, n’am cerut niciodată ceeace nu ne aparţine de drept iar revendicările noastre s’au bazat întotdeauna pe certitudinele indiscutabile ale Istoriei. Aceasta nu înseamnă însă pentru un popor conştient, că trebue să părăsească sufleteşte pe acei fii ai săi aşezaţi dincolo de hotarele geografice şi acest sentiment unitar a fost subliniat de tăria cu care aceste elemente etnice romăneşti şi-au păstrat nu numai credinţa limba şi tradiţiile, dar tot ceea ce cuprinde larga catalogare a specificului nostru naţional. In Find ori pe Valea Timocului, dincolo de Dunăre, ori dincolo de Carpaţi, la Nistri ori dincolo de el, pretutindeni unde românii s’au aşezat din pricina frământatelor vremuri din secolele de mult trecute, români au rămas, transmiţând din tată un fiu, din generaţie în generaţie, graiul nostru, obiceiuriile şi mai presus de toate credinţa puternică ce sta la baza conştiinţei naţionale, graţie căreia românismul de pretutindeni nu a pierit sub diferite influenţe străine. Câte elemente de valoare, câţi mari români cari au ilustrat patrimoniul cultural al naţiunei întregi, n’au dat aceşti români cari au greutăţi de neînchipuit şi-au putut păstra naţionalitatea în mijlocul popoarelor stăpânitoare ! Pentru ţara liberă ,pentru noi toţi cari trăim laolaltă sub cerul Patriei, pentru noi toţi pe cari împrejurările grele din evoluţia evenimentelor internaţionale ne găsesc mănunchi şi la bine şi la întristare, nu e datorie mai sfântă decât aceia de a nu pierde din vedere sufletele acelor fraţi neîncălziţi de (Continuare in pag. 2-a) U. R. S.S. este practic blocată Ea nu poate primi ajutoare din afară sub forma de armamente ; material de război Abia au început ostilităţile şi guvernul sovietic, îngrijorat de situaţia gravă ce s’a creat forţelor sale armate, — din cauza efectelor dezastruoase pentru ele ale bătăliilor de nimicire — a făcut apeluri repetate guvernelor din Londra şi Washington să vină în ajutorul U. R. S. S. Acest ajutor a fost cerut sub forma furnizării şi a transportării de material de război şi de armamente. Reamintim că în războiul mondial trecut, în vara anului 1916, după ofensiva eşuată a lui Brussilov de pe frontul Galiţiei, Rusia, considerând situaţia sa agravată, a cerut ajutoare din partea aliaţilor din occident în material de război şi armamente, adică după doi ani de la deschiderea ostilităţilor. Lăsând la o parte faptul, că astăzi Marea Britanie are ea însăşi nevoe de ajutorul american, cum ar putea Statele Unite să furnizeze şi mai cu seamă să asigure transportarea materialului de care are atâta nevoe U. R. S. S. ? Să examinăm situaţia în care se găseşte acum U. R. S. S. în ce priveşte comunicaţiile sale cu lumea exterioară. De fapt, ea este blocată, cu toată imensitatea întinderei sale pe două continente şi cu toate eşirile sale la diferite oceane şi mări. De astădată, spaţiul şi timpul, precum şi situaţia geopolitică a U. R. S. S., au creat această situaţie. Şi iată pentru ce consideraţiuni de fapt: Pe uscat, în zona frontierei sale occidentale, din cauza frontului existent de la oceanul îngheţat de nord până la Marea Neagră şi gurile Dunării, U. R. S. S. a perdut orice legătură cu Europa septentrională, centrală, occidentală şi sud-orientală. Pe celelalte frontiere sovietice, de uscat aziatice, niciunul din statele vecine — Turcia, Iranul, Afganistanul, China şi Manciuria — fie din cauza neutralităţii, a stării de război, sau a angajamentelor lor politice, nu poate furniza sau îngădui transporturi de material de război şi armament destinat U. R. S. S. In ce priveşte transporturile pe căile maritime, U. R. S. S., cu toată lungimea considerabilă a coastelor sale, nu dispune de eşiri la oceane şi mări, sigure şi permanente, care să ingădue curente de transporturi regulate de armament şi material de război din Marea Britanie și Statele Unite. In zona coastei de nord europene a U. R. S. S., marea liberă este numai in partea occidentală a coastei peninsulei Kola, în sectorul Murmansk, unde este portul cu acelaş nume deschis în tot cursul anului și care e legat de Leningrad cu o cale ferată strategică. Din cauza înaintării forţelor germano-finlandeze spre est, atât sectorul şi portul Murmansk, cât şi linia ferată strategică Murmansk-Leningrad, sunt ameninţate, aşa că în curând singura eşire permanentă a U. R. S. S. la oceanul îngheţat de nord va fi închisă sovietelor, iar linia ferată strategică Murmansk- Leningrad va fi tăiată, sau ocupată împreună cu toată regiunea peninsulei Kola şi a Careliei sovietice. Marea Albă este liberă numai o parte dinn an şi definitiv închisă din cauza gheţurilor între lunile Noembrie-Aprilie. Pe coasta orientală a acestei mări este a doua eşire la oceanele îngheţat şi Atlanticul de nord a U. R. S. S., portul Arhanghelsk. Nu numai că acest port nu poate fi folosit decât între lunile Aprilie-Noembrie şi în condiţii destul de grele în vreme de război pentru un trafic regulat şi liber, dar Germania este în posesiunea poziţiei-chei de la Kirkenes şi controlează cu aviaţia şi vasele sale de război căile maritime ce trec prin Atlanticul de nord, oceanul îngheţat şi mările anexe. In cursul acestui război germanii au scufundat în apele oceanului îngheţat mai multe vase de război şi de transport ruseşti, între care I şi un submarin. In asemenea condiţii, circulaţia vaselor sovietice în mările nordice este nesigură. Cu atât mai expuse ar fi convoiurile de vase străine ce ar transporta armament şi material de război destinat U. R. S. S. şi care vor încerca să treacă în oceanul îngheţat spre Murmansk, sau Arhanghelsk ,dim cauza bazelor şi poziţiile-chei ce le (Continuare in pag. 2-a) Uriaşa luptă in spatele liniei Stalin se va încheia foarte mirând cu o victorie germană decisivă Desrobirea Basarabiei a produs mare satisfacţie în rândurile poporului german Prin telefon de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 29 iulie. — Ştirile despre eliberarea completă a Basarabiei de teroarea bolşevică au produs o mare satisfacţie în rândurile poporului german. La Berlin, victoria armatei româneşti este privita şi ca o victorie a prieteniei germano-române şi ca o încoronare a luptei României pentru eliberarea Basarabiei româneşti. Politica inteligentă a generalului Antonescu, care a condus ţara sa alături de Germania, a obţinut astfel o victorie decisivă. ❖ Asupra situaţiei pe frontul împotriva bolşevismului cercurile bine informate germane se arată foarte satisfăcute. Se subliniază că nu se urmăreşte atât de mult obţinerea de victorii, cât în primul rând distrugerea duşmanului. Ţinta aceasta, urmărită de comandamentul armatei germane, este din ce în ce mai mult rea. Uzată şi se poate considera — după cum anunţă comunicatul de azi — că uriaşa luptă în spatele liniei Stalin se va încheia foarte curând, cu o victorie decisivă germană. Din această cauză se crede că zilele acestea se vor publica cifre amănunţite asupra prăzii şi prizonierilor făcuţi. La Berlin se subliniază că aceste cifre vor arăta lumii întregi marea capacitate de luptă a armatei germane. Propaganda mincinoasă britanică şi sovietică, care şi azi mai încearcă să înşele omenirea asupra adevăratei situaţii a armatelor sovietice, se va prăbuşi atunci de la sine. Un interesant indiciu asupra situaţiei din Rusia ni-l dă faptul că guvernul sovietic cere din ce în ce mai insistent un ajutor cât mai mare In materiale, din partea Statelor Unite, ajutor ce însă nici pe departe nu poate corespunde cerinţelor sovietice. Din acest fapt reiese în mod categoric că rezervele ruseşti sunt aproape complet epuizate. ❖ In cazul Boliviei s’a produs un nou fapt. Constatându-se în mod categoric că în acest caz e vorba de falsificări făcute de duşmanii Germaniei, guvernul Reichului a trimis o notă tuturor statelor sud-americane, atrăgându-le atenţiunea, după exemplul Belmonte, — să nu se lase induse în eroare prin falsificări similare, cari vor fi probabil încercate şi în alte state din America de Sud. La Berlin domneşte impresia că preşedintele Roosevelt întreprinde actualmente o acţiune prin care să aducă sub dictatura Statelor Unite toate ţările din America de Sud. Astfel de încercări s’au făcut de mai mult timp, însă au atins acum — după părerile germane — punctul lor culminant. Preşedintele Roosevelt se foloseşte în această acţiune de presiuni cu caracter economic. La Berlin se urmăresc cu o vie atenţiune, evenimentele din Orientul îndepărtat. Acordul franco-japonez asupra apărării militare în comun a Indochinei franceze, precum şi debarcările de trupe japoneze în Indochina, arată în mod clar că Japonia se opune cu toată energia intenţiilor anglo-americane. Fără îndoială, puterile anglo-americane au voit să realizeze în Indochina fapte îndeplinite, ca şi în Islanda şi Siria şi să obţină astfel sugrumarea completă a Japoniei. Reacţiunea energică a Japoniei dovedeşte în mod clar că guvernul din Tokio este ferm hotărît să combată prin toate mijloacele aceste planuri. In Germania se aşteaptă cu încordare desfăşurarea evenimentelor din Orientul îndepărtat şi nu este exclus ca situaţia să se agraveze şi mai mult. In orice caz, Japonia este ferm hotărîtă să-şi apere interesele. ❖ La Berlin nu s'a adoptat încă nici o atitudine oficială faţă de discursurile de azi ale d-lor Eden și Churchill. Avându-se în vedere că în aceste discursuri s-au repetat vechile fraze britanice, comentariile germane asupra lor vor fi negative. Lumea aşteptând să schimbe rublele la Banca Naţională din Cernăuţi Dincolo de Nistru, in regiunile eliberate, ţăranii se reîntorc la căminurile lor Roma, 29 (Rador). — De pe frontul Ucrainei trimisul special al agenţiei „Ştefani“ semnalează faptul că dincolo de Nistru, în regiunile eliberate de armatele aliate, ţăranii se reîntorc la căminurile şi la ogoarele lor. Intr’un mic orăşel, care a suferit 23 de ani ororile regimului bolşevic, trimisul special al agenţiei „Ştefani“ a asistat la o scenă emoţionantă . Sosirea unui popă care în tot lungul acestor ani se ascunsese, pe unde nu se ştie, fugând de persecuţiile bezboinicilor. Bătrânul popă, recunoscut de cei mai în vârstă din acel orăşel, a fost luat pe sus şi purtat în triumf. Tinerii ţărani, după ce au ascultat prima lui predică, au cerut în massă să fie botezaţi. In acest fel, renaşte viaţa religioasă în ţările eliberate de jugul bolşevic. O ÎNFRÂNGERE a D-LUI ROOSEVELT ÎN CAMERA REPREZENTANŢILOR Washington, 29 (Rador). — Corespondentul agenţie’ „Havas Ofi“ transmite : Camera reprezentanţilor a respins proectul de lege prin care se tindea la autorizarea preşedintelui Roosevelt de a naţionaliza industriile în cazul când s’ar produce întreruperi în producţie, de natură să împiedece sau să întârzie programul de apărare naţională* ÎS*. 205 Vinari 1 August 1941 10 Pagini DIRITOR SI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU I ■■■iirnii - ■ PE URMELE HOARDELOR BOLŞEVICE Dormitor al soldaţilor şi ofiţerilor sovietici în palatul mitropolitan din Cernăuţi. Se poate vedea murdăria în care se află mmmrmmmmmma— M.S. Regele Mihai şi M.S. Regina Mamă Elena printre răniţi aflaţi in spitalele din Braşov Braşov, 29 Iulie Maiestăţile Lor Regele Mihai I şi Regina Mamă Elena au vizitat astăzi spitalele din oraşul nostru în care se găsesc răniţi de pe frontul pentru desrobirea Basarabiei şi Bucovinei. Răniţii au trăit clipe de profundă alinare sufletească dar şi de înaltă cinstire. Majestăţile lor au fost întâmpinate de autorităţile locale, în frunte cu d. col. rez. D. Crain, prefectul judeţului, dr. N. G. V. Gologan, primarul municipiului, Ionel Burea, prefectul poliţiei, C. Lipoveanu, secretarul chesturii şi alţii. ❖ Primul spital vizitat de M. Sa Regina Mamă, însoţită de d-na Catarg şi un ofiţer aghiotant, a fost cel instalat în liceul de fete ce î i poartă numele. Aici, M. Sa Regina a fost Întâmpinată de d-na Pleahu, conducătoarea spitalului şi de medicii spitalului, în frunte cu d. dr. Borbil şi alţi medici şi surori de caritate. De la liceul „Principesa Elena“ unde este instalat spitalul 163 M. S. Regina a vizitat spitalul din str. Orfanilor, ce poartă nr. 161. Aici, a fost întâmpinată de d-na dr. Gologan, conducătoarea spitalului, dr. M. Pop, medicul şef, d-na dr. Cărpinişan Livia, care tocmai în momentul vizitei desfăşura o vie activitate în sala de pansamente, d-na dr. Garoiu, d-na col. Voinescu, d-na dr. Ticuşan şi d-na dr. Florescu furori de caritate şi alte doamne din elita braşoveană. După vizita amănunţită a saloanelor cu răniţi soldaţi, a fost vizitat salonul cu răniţi ofiţeri. Odată terminată vizita la acest spital, M. S. Regina Mamă şi suita Sa a vizitat spitalul instalat in clădirea liceului industrial de fete şi a fost întâmpinată de d-na Cuteanu, preşedinta Crucii Roşii, d-ra Leontina Popescu, conducătoarea spitalului, d-na dr. Munteanu şi dr. Păcurar, precum şi de surorile de caritate. Ultimul spital vizitat separat de M. S. Regina Mamă a fost spitalul nr. 162, de sub conducerea d-lui lt.-col. dr. Nicolae Dumitraşcu. Aici, M. S. Regina a fost întâmpinată de personalul de conducere, în frunte cu medicul şef, precum şi de d-na Maria Debu, d ra Mitzi Manu, dr. Puşcariu .. a. ❖ Concomitent cu vizita M. S. Reginei Mamă, M. S. Regele a vizitat alte spitale din oraş. Primul spital vizitat a fost spitalul „Mârzescu’’. M. S. Regele însoţit de un domn colonel şi un domn maior, precum şi de locat. Vergati, ofiţer de ordonanţă, a fost întâmpinat de d. docent dr. Liviu Câmpeanu, maior în rezervă, conducătorul tuturor spitalelor braşovene. Aici, ordinea domnea pretutindeni. M. S. Regele a fost pus în curent cu felul de viaţă al răniţilor şi cu nevoile cari trebuesc imediat împlinite. De la spitalul „Mârzescu“ M. S. Regele a vizitat spitalul german din str. Gh. Bariţiu, unde a fost primit cu en- tuziasm nu numai de personalul conducător, dar şi de răniţi. Penultima inspecţie separată a fost făcută la spitalul de ochi, unde M. S. Regele a fost întâmpinat de d-na dr. Simona Neguş, d-na dr. Alexandrina Gherasim, dr. Ariton şi dr. Puşcariu. A urmat vizita la spitalul nr. 162 anexă, condus de d-na dr. Ungureanu, de unde M. S. Regele s-a îndreptat spre spitalul nr. 162 principal, unde se găsea în vizită M. S. Regina Mamă. Ultimul spital vizitat de Maiestăţile Lor a fost nr. 157, situat în afara oraşului, într’o regiune de toată frumuseţea şi într’o clădire foarte impunătoare. Vizita la acest spital condus de d. col. dr. Ştefănescu, ajutat de d-nii dr. căpitan Staicovici, lt. Dulgeanu, subit. Dâmboiu şi farm. Zaharia, a desăvârşit impresia bună despre felul «Cum sunt îngrijiţi răniţii în spitalele braşovene. Cum ora era destul de înaintată, M. S. Regele şi M. S. Regina au plecat la Bran, unde au fost oaspeții arhiducesei Ileana și arhiducelui Anton de Habsburg. ❖ ISTORIA CARE SE REPETA de N. BATZARIA Ascultam la biserică parastasul pentru odihna sufletelor marilor dispăruţi ai neamului şi ţării şi mă simţeam în mod deosebit de impresionat de cunoscuta rugăciune, care glăsueşte precum urmează: „Mântueşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta. Biruinţă bine credinciosului nostru Rege* asupra celor protivnici dărueşte şi cu crucea Ta păzeşte pe poporul Tău”. E o rugăciune ce trezeşte amintiri istorice asemănătoare cu cauzele pentru care se duce astăzi războiul împotriva bolşevismului In adevăr, rugăciunea de mai sus, care se rosteşte sau , mai bine zis se cântă în diferite ocaziuni, are un istoric interesant de reamintit. Dar mai întâi să spunem că în partea a doua, textul grecesc, care este textul original, diferă puţin de versiunea românească. Aşa, dacă ar fi să traducem cuvânt cu cuvântii va trebui să spunem: „Biruinţă împăraţilor asupra barbarilor dărueşte restul până la sfârşit potrivindu-se cu traducerea românească. Şi acum istoricul rugăciune!. Intr’unul din multele războaie dintre persani şi bizantini, o armată persană a intrat biruitoare la Ierusalim şi, între alte prăzi de rărtboi, a luat şi Sfânta Cruce pe care fusese răstignit Mântuitorul. Această cruce a fost dusă în oraşul Ctesifon din Persia. încercările împăraţilor bizantini de a o lua înapoi dăduseră greş până la venirea pe tron a lui Heraclius—începutul veacului al 7-lea. Acest împărat contimporan cu Mahomet, întemeietorul religiei ce-i poartă numele, n’a avut o domnie liniştită. Insă, om de curaj şi înzestrat cu însuşiri de bun strateg, îşi făcuse o ţintă de căpetenie din recucerirea Sfintei Cruci. A pornit deci la război împotriva persanilor, care, în vremea aceea, erau păgâni în adevăratul înţeles ce se dă acestui cuvânt, religia lor de atunci fiind „mazdeismul”. Din cauza ţelului urmărit, acestui război i s’a dat caracterul de război sfânt, la el luând parte ca voluntari creştini din (Continuare in pagina 2-a) . Cisternă sovietică cu benzină pentru Incendierea orașelor