Universul - Capitala, septembrie 1941 (Anul 58, nr. 251-265)

1941-09-16 / nr. 251

2 ­­rat­ament­ul cu 100 poate fi urmat la domiciliu cu SARE DEIODDE BAZNA Iodul, precum se știe, este un remediu suveran îm­potriva gutei, artritismului, scrofulozei, sifilisului, reu­matismului, a bolilor inter­ne, a bolilor de nas, gât și urechi, a bolilor de piele, etc. Dar pentru un motiv sau altul, nu ori­cine poate utiliza staţiunile balneare respective. Şi pentru ca toţi cei cari suferă de aceste boli să poată obţine ameliorarea, medicii recomandă cura de iod la domiciliu. SAREA DE IOD DIN BAZNA, aduce suferinzi­lor fără ca aceştia să-şi neglijeze îndeletnicirile posibilitatea de tratament. Cu 1 kgr. de SARE DE IOD DIN BAZNA se poate face o excelentă baie de putină, cu apă încălzită până la 36° Celsius. Efectul deplin se resimte după cura completă care e de 23-25 băi. SAREA DE IOD DIN BAZNA, se găsește de vânzare în pachete originale a 1,4 și 10 kgr. DE VÂNZARE LA FARMACII Șl DROGUERII SARE ifejoD de BAZNA Domnii proprietari şi crescători de oi­tari nu şi-au putut procura la timp renumitul preparat contra gălbezei „GALBINOL“ produs care a lipsit până acum, sunt informaţi, că şi-l pot pro­cura din nou la vechii depozi­tari, în aceleaşi condiţiuni. 1100. ABONAŢII „UNIVERSULUI" cei­ vor trimete direct Secţiunea „Universul”, Bucureşti, Calea Gh­. Viţel, 23 I LEI 220 I vor primi o poliţă Nouă de asigurare de 20.000 lei, cu drept de participare la tragerile de amortizare şi de premii din­­ 15 SEPTEMBRIE 198| Aceşti abonaţi ai „Universului“ primesc scutire de rate pe baza abonamentului şi anume: pentru fiecare abonament anual se elibe­rează de plată 4 rate lunare a lei 220, de la sfârşitul asigurărei. In felul acesta durata plăţii primelor, care pentru această asigurare este de 10 ani, se reduce pentru abonat 1­­7 ani­ Odată cu poliţa de asigurare vor mai primi In dar: UN SFERT DE LOZ In valoare de lei IOC" _____clasa IV-a a Loteriei Statului din 117—18 SEPTEMBRIE 1SM1 ( Iar la achitarea ratei a 4-a lunară un cuţitaş model FRAJNCO­­-ROMANA" cu 2 limbi şi un tirbuşon. şi la achitarea ratei a 12-a lunară Una casetă cu 6 ceşti şi 6 farfurioare de Karlsbad. Se poate cere trecerea dela o asigurare veche la o asigurare nouă în condiţiunile sus arătate. Legislaţia Statului Naţional Român cuprinzând, În colecţii lunare, absolut toate legiuirile Ţării, cu înce­pere de la 6 Septembrie 1940, adnotate cu indicaţiuni şi trimiteri la legile anterioare corespunzătoare, în vigoare. (Redactor: ION I. NE­­DELESCU, (avocat), VOLUMUL I (5-30 Sept®­mbrie 1940) legislaţia statului naţional român, conţine, între altele: Legea depli­nelor puteri, instituirea şi organizarea comisiunilor speciale de an­chetă, răspunderi şi sancţiuni pentru actele „trecutului*1, legea chi­riilor ş. a. LEI 40.— VOLUMUL II .1-31 Octombrie 1940), legislaţia statului naţional român, conţine, între altele: încadrarea funcţionarilor publici, Regimul evreilor (în învăţământ, în barou etc.), circulaţia pe drumurile publice (regi.), colegiul Farmaceutic (regi.), Organizarea Judecătorească, Statutul Curţii Regale ş. a. LEI 60.— VOLUMUL III (1-30 Noembre 1940) legislaţia statului naţional român, conţine, între altele: reprimarea sabotajului şi reglementarea preţurilor, stampilarea acţiunilor, legiuiri militare, societăţile comerciale ş. a. LEI 100.— VOLUMUL IV (1-31 Decembrie 1940) legislaţia sta­tului naţional român, conţine, între altele : regimul evrei­lor (plutitoarele, statutul militar, etc.), M. A. N. org., militarizarea în- Itrepr., românizarea ş. a. LEI 50.— VOLUMUL V (1-31 Ianuarie 1941) legislaţia statului naţional român, conţine, între altele: org. agriculturii, Cred. Nat. Minier, Regimul Preţurilor, Evrei, depunerea armelor, mili­tarizări ş. a. LEI 50.— VOLUMUL V­ (1-28 Fe­bruarie 1941) legislaţia statului naţional român, conţine, între altele : Radiodifuziunea, cabotaj, amnistia fiscală, penale noul, devize, exerciţiul comerţului regi.,­­Plebiscitul, Cooperaţia ş. a. LEI 80.— VOLUMUL VII (1-31 Martie 1941) Cuprinzând între altele: 1. devize, controlul actelor străinilor, c. i. m., zone militare, sabotaj, mobilizarea agricolă, chirii, imobilele evreieşti, teorg. funcţ. publ. ş. a. LEI 80.— VOLUMUL VIII A (1 Aprilie 1941) cuprinde noul regim fiscal al României — adică toate legile cu caracter fiscal, împreună cu bugetul pe anul 1941—1942 şi procedura fiscală — pagini 298. LEI 100.— VOLUMUL VIII B (1-30 Aprilie 1941) cuprinde, între altele : legiuiri non- militare, administraţiile locale, căsă­toriile funcţ.­ei militarilor, coeficienţi de rentabilitate şi impuneri. LEI 100.— VOLUMUL IX (1-31 Mai 1941) Cuprinde între altele: Centrul Naţ. de Românizare, Sabotajul, org. jud., cumulul în învăţământ, Casa Construcţiilor, org. muncii naţionale, controlul evreilor, blocarea automob., Camerele de Muncă ş. a. LEI 100.— VOLUMUL X (1930 luni® 1941) cuprinde între altele: cămine şi cantine universitare, org. ad-tivă, regi­mul grânelor, regim, pescuit, legiuiri militare, drepturi de autor, solde, contrib. directe, Războiul nostru sfânt și legile interne corespunzătoare, salarii ș. a. LEI 100.— UNIVERSULAnul al 58-lea Nr. 251 Marti 16 Septembrie 1941 CALENDAR LUNI, 15 SEPTEMBRIE Ortodox : Visarion al Larisei. Catolic : Nicomediu, Valerian. Protestant: Erdman. Răsăritul soarelui 5,56; apusul soa­relui 18,25; Sabio LUNI. 15 SEPTEMBRIE 1941 RADIO ROMANIA 1875 m 160 kHz. 150 KW. RADIO BUCURESTI 364,5 m. 823 kHz. 12KW. POSTUL PE UNDE SCURTE 32.4 la. 9260 kHz. 2 KW. 6­­­7.30 : ORA DIMINEȚII: Deschi­derea emisiunii; Marșuri (discuri) ; Radio-Jurnal (I. p. l-a); Concert de fanfară româno-german; Radio-Jur­­nal (I. p. 2-a); închiderea emisiunii. 11.50 : Deschiderea emisiunii. 12 : Jurnal în limba ucrainiană. 12.10 : Jurnal în limba rusă. 12.20 : Muzică variată (discuri) ; Capriciul Narettei din Mica suită de concert de Coleridge Taylor (Orch. * simfonică din Londra); Dans spaniol­­ de De Falia (vioară : Erica Morini). * 12.30 : Radio-Jurnal (11) ; Jurnal cultural și Poșta sătenilor. 12.50 : ORA OSTAŞULUI. 13.50 : Serviciul de ştiri germane. 14 : Radio-Jurnal (III). 14.20: Muzică variată cântată de Gr. Dinicu (diseuri) : Lady Hamilton­vals de C. Ionescu-Baina; Romanţe ţigăneşti; Souvenir de Drdila. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR. 15.30 : Reportagii de pe front în lim­ba germană. 15.40 : închiderea emisiunii de prânz. 17.38: Radio-Jurnal (IV). 17.40 : UNIVERSITATEA RADIO — ciclul: „Probleme basarabene”. Na­ţionalizarea arhitechtonică a oraşelor de Arhitect Enescu. 18 : Muzică variată (discuri) : I. Backhus execută studii de Cho­pin. II. Arii din opere şi operete cău­tate de Herbert Groh ; Arie din „Eu­gen Oneghin” de Ceaikovski; Aria pilotului din „Vasul Fantomă” de R. Wagner; Arie din „Evanghelistul” de W. Kienzl; Arie din „împărăţia lui Indra” de P. Linke; Lied din opereta „Balul de la Operă” de R. Heuberger; Lied din opereta „Giuditta” de F. Lehar. III. Muzică corală. In pădure de Schumann (cor dirijat de Pius Kalt) . Selecţiuni de lieduri germane. (Corul Liedertafel din Berlin dir. de Friede­­rich Jung). POSTUL PE UNDE SCURT* 19 : Jurnal in limba italiană. 19.15 : Jurnal în limba ucrainiană. 19.30 : Jurnal in limba turcă. 19.40 : Jurnal in limba rusă. RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREŞTI 1$: Cronica vieţii româneşti. 19.15 : Concert Pfitzner (discuri) ; Preludiul act. III din „Pallestrina” ; Două lieduri cântate de Gerhard Ilitsch; Un lied cântat de Gerhard Hirsch; Simfonie în do major (Orch. Saxonă dir. de Karl Böhn). RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTE 19.50 : Serviciul de ştiri germane. 20 : Radio-Jurnal (V); Sport. 20.15 : Octavian Goga, crainic al tineretului românesc de Mircea Ruşa­­văţ. închiderea emisiunii. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE (pe postul de unde scurte de 32,4 m.) s et­nal. 22.50 : Emisiunea în limba greacă. Muzică (discuri). 23 : Emisiunea în limba germană. Muzică (discuri). 23.4 : Emisiunea In limba italiană. Muzică (dsicuri). 23.40 : Emisiunea în limba franceză. Muzică (discuri). 24 : Emisiunea în limba engleză. Muzică (discuri). 0.15 : închiderea emisiunii. MARŢI, 16 SEPTEMBRIE RADIO ROMANIA 1875 la. 160 kHz. 15­ KW. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m. 833 kHz. 12 Kw. POSTUL PE UNDE SCURTE 32.4 m 9260 kHz. 2 Kw. RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTE 6 - 7.30 . ORA DIMINEŢII : Deschi­derea emisiunii; Marşuri (discuri) ; Radio-Jurnal (I. p. l-a) ; Concert de fanfară româno - german ; Radio-Jur­nal (I. p. 2-a); închiderea emisiunii. 11.50 : Deschiderea emisiunii. 12 : Jurnal în limba ucraineană. 12.10 : Jurnal în limba rusă. 12.20: Muzică variată (discuri) : Parada păpuşilor de E. Mausz şi An­daluze de A. de Tage ; Perpetuum mobile de Ernest Fischer. 12.30: Radio-Jurnal (II) ; Jurnal cultural şi Poşta sătenilor. 12.50 : ORA OSTAŞULUI. 13.50 : Serviciul de ştiri germane. 14 : Radio-Jurnal (III). 14.20: Suite (discuri): Blues și In­termezzo din „Suita de dans” de Kiineke. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR. 15.30 : Reportagii de pe front in limba germană. 15.40 : Închiderea emisiunii de prânz. 17.30 : Radio-Jurnal (IV). 17.40 : UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul : „Doctrine social - economi­ce”. Corporatismul de I. Joldea Rădu­­lescu. 18 . Muzică italiană și spaniolă — Orchestra Radio, dirijată de Th. Ro­­galsky: Vivaldi: Concerto grosse in re (transcris de Siloti); Albeniz : 1. Preludiu, 2. Orientală, 3. Sub pal­mieri; G. Martucci: Gigă; E. Rossi : Intermezzo Joldoniani; E. Granados­ a) Villanesca, b) Andaluza, c) Arago­­nesa, E. de Falia: Dans spaniol. POSTUL PE UNDE SCURTE 19 : Jurnal in limba italiană. 19.15 : Jurnal în limba ucraineană. 19.30 : Jurnal în limba turcă. 19.40: Jurnal în limba rusă. RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREȘTI 19 : Gheorghe Lazăr. 19.15 : Muzică din Ardeal (discuri); Marşul lui Iancu de T. Popovici ; Gândul meu şi-al dumitale de Em. Monţia (Orch. Radio, voce : Grozuţă); Ardeleana şi învârtită (Orch. C. Tan­­din); Voinicel cu părul creţ şi Dra­­gu-mi-i mândru de tine de Bredicea­­nu; Măi bădiţă copil prost şi Mulţu­mesc măicuţei mele de T. Brediceanu (Orch. Radio, voce: Emilia Guţianu- Alessandrescu); Brăul ca pe Bistra: Ţi-am adus mândru cercel, (voce: Al Grozuţă); Doina Stăncuţei de Bredi­­ceanu (Orch. Radio, voce: Valentina Creţoiu) ; Poşovoaica de la Făgăraş (orchestra ardelenească „Avram Ticu­­şeanu); Idilă bih­oreană de Drăgoi, cântată de Soc. Corală „România” dirijată de N. Lungu. BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTE 19.50: Serviciul de ştiri german*. 20 : Radio-Jurnal (V); Sport, închiderea emisiunii. EMISIUNEA PENTRU STRĂINĂTATE (pe postul de unde scurte de 32,4 m.) Semnal. 22.50 : Emisiunea in limba greacă. 23 : Emisiunea In limba germană. Muzică (discuri). 23.20 : Emisiunea in limba italiană. Muzică (discuri). 23.40 : Emisiunea In limba franceză. Muzică (discuri). 24 : Emisiunea în limba engleză. Muzică (discuri). TEATRE COMEDIA î Fetiţa ta* SAVOY : Firfirică cu Vasilache. TEATRUL DIN SĂRINDAR: Ora 4 p. m. : Banii nu fac nici două pa­rale; ora S seara: Eva în vitrină. LUPTA ŞI LUMINA : Cămila trece prin urechile acului. TEATRUL ALHAMBRA, matineu şi ora 8 seara: Bucureşti-Moscova. TEATRUL TUDOR MUŞATESCU (ROXY): Haimanaua. TEATRUL MUNICIPAL: ora 3 p. m. Purcelul fermecat; ora 8 seara: Ce vrea femeia vrea şi dracul. Cinematografe ARO: Prima decepţie şi jurnal ro­mânesc O. N. C. Nr. 7 „Spre Odessa”. SCALA: Melodia unei nopţi (Eine Kleine nachtmusik. Jurnal U. F. A. 521. Jurnal O. N. C. nr. 7. CAPITOL : Aripi Frânte cu Randolph Scott şi Margaret Lindsay. Jurnal Românesc O.N.C. No. 7. TRIANON: Fete din balet, jurnal U. F. A. 521 şi O. N. C. nr. 7. REGAL: Demonul din umbră, jur­nal U. F. A. 521 şi O. N. C. nr. 7. SELECT : L-am întâlnit la Paris şi Jurnal nou de război. PEMINA : Adevărata glorie şi Jurnal O.N.C. Nr. 7. ARPA: Biruitorii aerului şi jurnal românesc Nr. 7. PALAS BULEVARD : Inima unei re­gine şi jurnal de război U.F.A. BOXY: Bestia Umană. Jurnal U. F. A. şi O. N. C. nr. 7. FORUM: Crinul Chinei şi completări. ELYSEE : Inchis pentru renovare. FRANKLIN (Ateneul Român) : Ma­non Leccaut, jurnal românesc de război nr. 7 şi juma! U.F.A. AIDA: Fugarii, jurnal de război şi completare colorată. ALCAZAR: Pe veci a ta, Jurnal da război românesc nr. 7. AMERICAN : Bestiile roşii şi Adolf Hitler în zbor spre front. BARCELONA : Steaua din Rio, Cru­ciada contra bolşevismului (partea III), trupa de reviste George Iil­­­uil­ecu. BITOLIA : Iubirea lor, furnal româ­nesc nr. 6. BIRUINŢA: copil în luptă cu viaţa, Revista: Lozul cel mare, Jurnal de război, completer*. CARMEN: Paradisul vagabonzilor şi jurnal de război COTROCENI: Patima, jurnale de război O.N.C. nr. 6 şi U.F.A. nr. 516. CRANGAŞI : Dansez pentru tine, jur­nal O.N.C. nr. 5, trupă de reviste Georgescu-Buzau. CARMEN SYLVA: Alarma In miezul nopţii, Cruciada anti-bolşevică, jur­nal O.N.C. nr. 8. DACIA : Iubirea lor, jurnal de răz­boi O.N.C. nr. 8. Marşul spre Odesa. DIANA: Raza morţii (Siucium), com­pletare şi jurnal de război. DICHIU : Andy Hardy milionar, jur­nal O.N.C. şi compania de reviste Titi Columbeanu. EDISON: Pygmalion, completare şi trupa N. Burmaz. FLORIDA: Oameni în umbră, jurnal U.F.A. de război. GLORIA: Când femeia spune nu şi completare. IZBÂNDA : Buffalo Bill salvează pieile roşii (seria II) şi jurnal. ILEANA : Robinson (jurnalul unui marinar). Cruciada anti-bolşevică partea 6(a). LIA: Kora Tery, jurnal şi comple­tare. LIZEANU : Sudan, jurnal de război nr. 6, jurnal U.F.A. cu actualităţi de pe front. MARCONI: Povestiri Vieneze, Jurnal de război şi trupa de reviste M. Bejan. MARNA : Fete moderne, Studentul cerşetor şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. MEXIC : Ducele de Vest-Point, Jur­nal de război nr. 5 şi trupa de re­viste Dan Boerescu MILANO : Asediul Alcazarului şi jurnal de război nr. 6. AHORIŢA : Hotel Sacher şi jungil MODEL: Northwest Passage, jurnal O.N.C. nr. 6. Trupele române din­colo din Niatru — Străpungerea li­niei Stalin. NERO : Elisabeth şi Essex şi jurnal de război. NISSA : Femei In lanţuri, Jurnal cu ultim­ele noutăţi de pe front. NONI: Cei patru cavaleri şi com­­plectare. OMNI­A: Richard al IlI-lea, jurnal de război O.N.C. nr. 7 şi compania de reviste „Gândăcel”. °geTMTnăUltim* Intâtaire 11 Arm!“* PboiHnv ^atruua albâ' Jurnal de răz-PARIS: Menaj parizian, jurnal O.N.C. 7 Şi completare. REX : Cruciadele și completare. nn-vv .----v- Rupien război. Uman* ?1 “c "ila„r)b'JuTMal Ufa șl Jurnal româ­­nesc de războiu nr. 3. 5IC (Bulevardul Filantropiei, 115) B­­«5Piapvmn SL Cavaloafia Fantastică S : Evreul Sass. Jurnal și completare * îSîîÎIri, Johnny Apollo. Cleopatra, jurnal româ- 6 si completare. rHazRVL CULTURAL REGELE MI­­HAI I. Bucureşti Noi , copii în reviste?“ V‘ata’ Jurnal şi ‘TMpă de UNIC: Cel 3 Codonas, Cruciada înîţS? bolşevismului (partea IV-a), Jurn­al de război O.N.C. nr. 6 şi U.F.A. nr. 510. 9 Up7,f„Et): Aven,tuţUe iul Huckleberry FuTM şi jurnal de război. VOLTA BUZirŞTI : 7 am de ghinion Si comp. Elvsée. sn.ruon VS.şiBÂieaUrUlUj’ JUrnal de VERGU : Visul doamnei Buterfly SfiMri.T“"'» w.; EXPOZIŢII EXPOZIŢIA ANTIMASONICA, şos. Kisselef, 45. 9 SALA „UNIVERSUL" : expoziţia pic­torului Steurer. MUZEUL TOMA STELIAN, închis pentru repararea stricăciunilor pro­ vocate de cutremur. „SINDICATUL ARTELOR FRU­MOASE” str. C. A. Rosetti 14, colţ B-dul Brăttianu, Pictură şi sculptură, vizibilă 10—12 şi 16—18. MUZEUL SIMU: Deschis Marţi, Joi şi Duminică de la orele 10-18. Pentru şcoale, grupe şi excursiuni In toate zilele şi orele anunţate mai dinainte, de pictorul Anton Kailde. ZI­.UL INDUSTRIAL: (Parcul Ca­rol I) Duminica si sărbătorile 4—9. SALA ORFEU (Calea Victoriei 44) . Expoziţia de caricaturi Ion Sava. CENTRALA CASELOR NATIONALE, calea Victoriei 62: cusături, covoare româneşti şi jucării. BIBLIOTECA PUBLICA A ATENEU­LUI ROMAN. — Deschisă in toate zilele de lucru dela 4-7 d.­a Intra­rea liberă MUZEUL SILVIC (Parcul Carol I), deschis publicului: Dumineca, orele 10—13 şi 17—20. Joia: orele 17—20. CASA SIMU MUZEU. - Pictură şi sculpturi alese din şcoala română şi franceză, deschisă in aceleaşi zile şi ore ca şi Muzeul Simu. MUZEUL DE ARTA RELIGIOASA din str. Ştirbey Vodă 39, Joia, Du­minica ş1 sărbătorile legale­ COLECŢIILE AU CANTACUZINO (str. General Budişteanu nr. 24), Cărţi vechi, mărci poştale, etc. Des­chis Miercurea între orele 1-8 şi Duminica de la Jo­ia 12. STR. ŞTEFAN MIHAILEANU, 23 (ca­­sele bisericii Popa Soare), Colecţia prof.­­ Ionescu. Duminica şi sărbă­torile 10—12. BIBLIOTECA MUZEULUI MILITAR NAŢIONAL, 7 jum.-l jum. dim.. Iar după Duminică şi sărbători 3-7 d­a. BiBi­IOTECA MUNICIPALA, str. Ba­tişte nr. 15. Deschis zilnic între orele 8-13 «i 15 )am.­50. intrarea li­beră. ‘MUZEUL NAŢIONAL DE ANTICHI­TĂŢI, str. Victor Emanuel 11, în toate zilele afară de Sâmbătă de la orele 10—18. MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE naturala „grigore antipa”. şos. Klselef nr. L MINISTERUL PROPAGANDEI (Str. Wilson), Mănăstiri şi Cetăţi din Basarabia şi Bucovina, Acuarele. DOMNIŢA ANASTASIA *.­­ Expozi­ţia permanentă de cusături româ­neşti şi scoarţe „Elisabeta Cosco”, sub conducerea d-nei Olga Cosco- M­alean. Farmaciile de serviciu Farmaciile de serviciu în timpul silei şi nopţii, între orele 13—15 şi de la ora 20, numai pentru executa­rea reţetelor medicale în cazuri u­rente LUNI Pierro Andrei, calea Viciunie. 14, I, 3.76.66; Vasiliu G. D., calea Vic­toriei 68, I, 3­­9.20; Frunză El. Po­­p­escu b-dul Regele Carol 23, I, 4.52.04; Stern Herman, calea Văcă­rești. 39, I, 3.45.76; Fichman Nah­­man, str Sf. Apostoli 52, 1, 3.65.40; Nistor Traian, calea Griviței 112, II, 4.91.84; Ciocoiu George, str. Știr­­bey Vodă 55, II, 5.15.25; Cotinghiu Ion, b-dul Banu Mante 7, II, 4.0.36; Paleacu Mihail, b-dul Fi­lantropia 103, II; Urseanu Gh., b-dul Tache Ionescu 12, III, 2.86.22; Dr. Voiitinovici A., calea Victoriei 206, III; Sotirescu A., şos Ştefan cel Mare 2, III; Veen­ C-tin, str. Romană 17, III, 2.01.48; Drăguş George, str. Viitor 04, II , 2­33.46; Pibicescu Tempeanu, calea Călă­raşi 240, IV, 3.67.63; Niculescu M. Stănescu, b-dul Pache 34, IV, 3.24.73; Georgia Nicolae, str. Th Speranţia 1, IV 3.78.63; Nicolescu B Alex., calea Şerban Vodă 147, V, 5.37.22; Cristidi loan, calea Ra­­hovei 265, VI. 3.82.37; Dr Cil­man Ludovic, str. Dr. Davila 7, VI, 3­00.SC. Mrisesmnsmnrirraa Regimul pensiilor in hmm (Urmare din pag. I-a) chimea, dozajul drepturilor, ma­ximul, cumulul, reversibilitatea etc., şi asigură astfel îndestula­­rea activului din resurse proprii (subvenţii, economii de vacanţe, amenzi disciplinare). Extinse în provinciile unite, legile noastre îşi vădesc pe loc superioritatea lor asupra celor medievale austriace, anchilozate maghiare şi confuze ruseşti. PLETORA... începe însă, din păcate, fre­nezia legislativă post­bellică, ce a înscăunat haosul de azi, asupra căruia este chemat să intervină spiritul discriminător şi opera de sinteză, adăstate deopotrivă dela Comisiunea specială constituită de curând de preşedinţia consi­liului de miniştri. Sarcina acestei comisiuni este, evident, copleşitoare. Căci, în cazul când are meni­rea numai să alcătuiască din jo­cul actual de puzzle al legiuirilor de pensii o disciplină unică şi unitară, va trebui să ţină sea­ma că de lla ultima lege de bază a pensiunilor, adică din 15 Apri­lie 1925, s’au ivit până astăzi: regulamentul din 11 Octombrie 1925, — modificările din 13 Mai 1928, — adăugirile din 20 Au­gust, 14 Noembrie şi 25 Decem­brie 1929 şi din 18 Aprilie şi 17 Mai 1930, — celelalte modificări din 3 August 1931 şi 5 Ianuarie 1932, — transformările din 27 Iulie 1932, — nouile adăugiri dela 6 Iulie 1934, — modificarea art. 54 din 1 Aprilie 1935, — modifi­carea art. 2 din 19 Aprilie 1935, — modificarea art. 2, 12, 16 din 20 Aprilie 1935, — precizările din 30 Martie şi 15 şi 24 Aprilie 1937, — modificările de texte din 7 August şi 11 Octombrie 1997, — revizuirea procedurei din 22 No­embrie 1937, — remodificarea art. 2, 12, 16 din 22 Septembrie 1938, — idem, art. 9, 10, 11, 24 şi 71 din 16 Februarie 1939, — idem din 6 Iunie 1939, — normele re­­văzute de aplicarea art. 30, 37 şi 43 din 23 Iunie 1940, — idem din 21 Octombrie 1919 (pentru gra­dele inferioare în armată) etc. Aşa dar, atâta măcar de s’ar face — coordonarea acestor va­riaţii, ameţitoare şi anarhice, ce au format un adevăr hăţiş de texte — şi încă împlinirea va fi demnă de preţuirea obştească. Este lesne însă de înţeles cât de lăudabilă ar fi opera comisiu­­nei dacă va reuşi să-şi afirme activitatea unificatoare şi asupra celorlalte legi de pensii, privind cassele autonome: P. T. T. (din 25 Septembrie 1937 ş. a.), Teatre (din­ 31 Ianuarie 1939), C. F. R. (din 11 Martie 1937), Ziarişti (din 7 Iulie 1930), Aeronautica (din 30 August 1933), Meseriaşii din Ar­mată, pensionarii Cassei Asigu­rărilor Sociale, C­ A. M­, perso­nalul Ministerului Finanţelor şi Ministerului de Interne etc. Şi totuşi nu i s’ar pretinde doar atât. CORECTIVUL Raţiunea înfiinţării acestei co­misiuni este, după cât am înţe­les noi, FORMAREA UNUI COD GENERAL AL PENSIILOR. Nu este d©ajuns, prin urmare, să se perie codurile multiple ac­­tuale şi să se cearnă potopul de dispoziţiuni legale, în vigoare, spre a se culege din toate ceea ce au permanent şi propriu şi să se aştearnă apoi recolta în mod dis­ciplinat şi coordonat. Se mai impune ceva : organi­zarea instituţiei pe baze temei­nice şi ierarhice, într’o geome­trie nouă, desluşită şi viabilă, pentru ca tocmai prin aceste în­suşiri să fie câ­t mai puţin su­pusă fluctuaţiilor viitoare şi in­certitudinilor de până acum. Desigur, Cassa Generală de Pensii nu exclude posibilitatea înfiinţărei altor casse de pensii, autonome. După noi este chiar foarte bine (sistemul belgian), dar cu o condiţiune: aceea nume că legea nouă să stabilească în prim rând şi din capul locului principiul­ funcţional al casselor de pensii,­ în viitor: bugetar? prin capitalizare colectivă? mixt? CU UN CORECTIV : acela ca Statul să-şi menţină controlul şi răspunderile (ca în Elveţia bună­oară, unde cassele de pensii sunt autonome , cuprind atât pe sala­riaţii publici, cât şi pe cei par­ticulari, ba chiar şi pe munci­tori, laolaltă, funcţionând deci în genul Cassei Asigurărilor Sociale de la noi , dar Statul garantează plăţile şi preia deficitele even­tuale) ; CU O CHEZĂŞIE, ca adminis­traţia să se facă şi sub veghea celor interesaţi direct, contri­­buienţii activi şi pensionarii, in chipul acesta se va asigura mai multă elasticitate şi supleţă în activitate, mai eficare poliţie in­terioară, şi mai eficace plasa­mente şi investiţiuni producă­­toare de venituri proprii, ȘI CU SIMPLIFICARE MA­SIVĂ A PRO­CEDEURILOR, înscrierea la pensie, valorifi­carea pretenţiilor diverse, plata pensiilor etc­, trebuesc simplu şi lesnicios reglementate, astfel ca totul să se rezolve automat şi in orice caz cât mai rapid. Procedura prin Curtea de Con­turi este greoaie şi costisitoare. Noi am vedea,o mai redusă prin înfiinţarea unor organe jurisdic­­ţionale proprii ale Cassei Gene­rale de Pensiuni — cu compe­tenţă asupra tuturor celorlalte casse — formate cu judecători din tribunale şi cu hotărâri su­puse apelului la Curtea de Apel a locului, — fără taxe şi cu pro­cedură ultra urgentă. ❖ Fireşte, insă, acestea sunt ches­tiuni oarecum de amănunt. Sunt totuşi tot atâtea aspecte noui ce chiamă asupră-le preo­cupările’şi osteneala Comisiunei ce s’a format, deoarece fiecare latură neexaminată a problemei, va lăsa tot atâtea lacune operei de unificare în materie la care s’a purces. Și ar fi păcat! ION I. NEDELLSCU Judecătorii ambulanţi şi judecătoriile comunale (Ur«na*e din pag. I-a) Trebuii® să treacă mai multe luni, fimi c­hiar, de observaţie, cu rezul­tat favorabil, pentru ca ţăranul să capete într’adevăr încredere în judecătorul ce i s’a trimis de la oraş. Cât despre prietenie şi afecţiune, acestea vin mult mai târziu. „Târziu, dar vin, şi când întâl­nind ţăranul pe drum îţi vii zâmbi prietenos în faţă, strângând cu putere mâna ce-i întinzi, abia atunci vei putea spune că te bucuri de­ simpatia lui. Abia atunci el îţi va vorbi ca unui ade­vărat prieten, îţi va spune nevoile şi durerile lui, ca­re sunt plăcerile şi bucuriile lui“. In sfârşit, în al treilea rând, contactul intim şi constant al ju­decătorului cu lumea satelor, pri­mul fiind elementul cel mai dis­ciplinat şi mai de ordine dintre toţi funcţionarii Statului, va con­tribui curând la răspândirea ace­lei mentalităţi de muncă, cinste şi iubire de ţară, de care noua Românie are atât de mare nevoie, spre a se organiza. Aceasta este, socotim, cel mai de căpetenie dintre roadele pe care le dă instituţia judecătorului ambula­nt. Să nu se vorbească de muncă supraomenească pe care o cere ambulanţa din partea magistra­ţilor. Este într’adevăr o grea în­sărcinare, dar foe­tate cu putinţă, din partea tinerilor judecători plini de entuziasm şi pătrunşi de importanţa misiunii lor. Cine nu poate sau nu vrea s’o îridepli­­■ nească, nu va fi niciodată bun­­ judecător. De aceia, găsim cât se poate de nimerită, dispoziţiunea cuprinsă în legea din 1908, ca toţi judecătorii, să fie obligaţi a face un anumit stagiu la ţară. Dar, pentru ca judecătorul am­bulant să nu fie stingherit în îndeplinirea misiunii lui, de liti­giile de prea mică import­inţă, acestea urmează a fi date în că­derea unui juriu compus din cei mai luminaţi oameni din comună. Este vorba de instituţia judecă­toriilor comunale, pe care le-am avut în trecutul nostru, dacr au fost desfiinţate prin legea Jude­cătoriilor ambulante din 1908, spre a nu face dublă întrebuin­ţare cu aceste instanţe. Noi însă credem că înfiinţarea judecătorii­lor comunale este tocmai corola­­riul instituţiei judecătorilor am­bulanţi, căci eliminând restul li­tigiilor de prea mică importanţă, permite judecătorului de ocol să m şi consacre toată activitatea lui afacerilor mai importante. Astfel, ne amintim de un pro­ces, în care reclamantul dăduse în judecată un vecin pentru că „i-a­ bătut o raţă“ ! — „Cum, moşulie, îl Întrebăm noi, vecinul ţi-a omorît raţa ? .„Nu, ferească Dumnezeu! — „Atunci ţii a schilodit-o ? — „Nu. Atât ar mai fi trebuit. — „Atunci ? — „A bătut-o ! Ce ? Nu e şi ea un biet animal? Cum, adică raţa nu simte ? A bătut raţa, dar pen­tru că ea nu poate reclama, vezi bine că reclam eu, care sunt stă­pânul ei“. Ne-a trebuit jumătate de oră, ca să putem împăca pe cei doi vecini Câtă treabă serioasă nu se putea face în a­cest timp! Legiuitorul din 22 August 1938, a reînfiinţat judecătoriile comu­nale, astfel cum ele trebuie să fie o instanţă populată sau mai bine zis un juriu compus din trei cetăţeni, cei mai luminaţi din co­mună : primarul, preotul, învăţă­torul, care aveau să decidă, fără regule complicate de procedură, fără norme de drept, după min­tea proverbială a Românului, în­locuind legile prin bunul simţ, iar cultura juridică prin conştiinţa lui. Printr’un articol publicat în re­vistei „Dreptul" din 2 octombrie 1938, am exprimat toată satisfac­ţia de a vedea că se acopere ast­fel o prea simţită lacună, în or­ganizarea judecătorească el mice­lor instanţe. Dar din păcate, legea aceasta — deşi virtual în viigbare şi as­tăzi — nu s’a apliica­t în mod efectiv încă de la promulgarea ei, devenind — cu timpul — literă moartă. Ar fi dea juma deci, unele mă­suri de ordin administrativ, spre a i se reda viața atât de folo­sitoare lumei satelor noastre. Reforma şcolilor normale de menaj Pentru d. ministru al educaţiei naţionale Ministerul educaţiei naţionale a organizat de multă vreme, în di­ferite centre, şcoale normale de menaj. Cursurile la aceste şcoale emit până în anul 1938 de 4 ani şi un an de practică la Institutul de cerce­tări gospodăreşti. Părinţi cu mijloace modeste, ve­deau î­n această şcoală un mijloc mai uşor de a da o carieră copile­lor lor, fără prea mari cheltuieli. Dela 1638, cursurile s’au urcat la 7 ani şi un an de practică. Prinţi, înţelegători, apreciind că pentru a se apropia o cultură ge­nerală, această reformă este nece­sară, au continuat să-şi dea copi­lele lor mai departe, ca să termine şcoala. Dar acum când cale de clasa 7-a trăgeau nădejdea că termină li se spune că vor mai avea încă aproxi­­mativ 5 ani de studiu Este uşor de închipuit câtă de­­zamăgire a stârnit această veste atât în rândurile părinţilor cât şi sie elevelor. In clasa 7-a fiecare elevă trebue să-ş­i aleagă o specialitate. Până acum la şcoalele de menaj erau specialităţi: bucătăria, spălat­­c­ăl­cat, menajul şi arta decorativă. Dar anul acesta arta decorativă s’a desfiinţat. De ce această măsură? Cele de la bucătărie trebue să muncească tot anul, zi la zi, inclusiv Duminicile şi sărbătorile. Pe când servitoarele, ucenicii, tot au o zi pe săptămână pentru odiihnă, ele­vele de la şcoalele de menaj să nu aibă nici o zi de odihnă? Apoi de Paşte şi Crăciun se primesc co­menzi din oraş pentru cozonaci, la spălat-călcat rufărie, plus restau­rantul şi elevele sunt nevoite să­­muncească din greu zi şi noa­pte şi în zilele de vacanţă şi să îngri­jească de toată întreţinerea şcoa­­lei, în vreme ce elevele de la alte şcoale se odihnesc. Şi pe când u­­nei servitoare i se plăteşte lei 1.500 pe lună, elevele de la şcoalele de menaj, trebue să plătească ele anul acesta lei 18.000 taxă anuală. Dacă era neapărată nevoie ca să se mărească anii de studiu la şcoa­­lel© de menaj, trebuia să se aibă în vedere şi interesele părinţilor şi ale elevelor, care trebuiau să ştie acest lucru de la înscriere în şcoa­lă. Sau cel puţin să se admită în mod tranzitoriu ca elevei© cari sunt în cursul superior să termine şcoala în condiţiunile de până acum, să li se încredinţeze un post pro­vizoriu, fiind obligate să urmeze un curs de complectare de încă 3-4 ani cât ar mai fi şi numai acele cari au firmat cu succes a­cel curs, să rămână definitiv în învăţământ. Celor cari au absolvit cursul in­ferior să li se înlesnească intrarea într’un liceu industrial sau comer­cial. Dacă nu se poate admite această propunere, elevele din clasa 7-a să poată termina şcoala şi să poată, în baza diplomei ce li se va da, să se înscrie la bele-arte sau la conservator, din moment ce după vechiul regulament puteau urma specialitatea arta decorativă. Supunem această cerere d-lui ministru al culturii naţionale în­credinţaţi că va găsi o soluție e­­chitabilă pentru sutele de et­eve cari se află în situațiuni ca acele descrise mai sus. Adunarea generală a soc. „Eroii Neamului“ Duminică s-a ţinut adunarea generală ordinară a membrilor soc. „Eroii Neamului” a foştilor luptători, sub preşedinţia d-lui Constantin Georgescu. După citirea dării de seamă, pe care adunarea a aprobat-o, dând descărcare consiliului de administraţie de gestiunea sa şi votând bugetul, adunarea a ales un nou consiliu de administraţie, precum şi comitetul de cenzori, care se compune. Preşedinte de onoare, cu vot deliberativ, d. ge­neral de divizie N. Rujinschi; preşedinte activ, d. Constantin Georgescu; vice­preşedinte, d. co­lonel Alexandru Coni; secretar general, d. Ion V. Amza; consi­lieri d-nii: Stelian Constantines­­cu, lt. comandor Marius Verbi­­ceanu, Gh. Stoica, căp. Miron Ta­­toiu, Eftimie Vasilescu, Aurel Del Debiu, Alexandru Ionescu şi Gheorghe Stoica C. F. Cenzori titulari au fost aleşi d-nii: Du­mitru Georgescu Fulger, Mihai­­Negrişan şi Aurică Constantine­­scu, iar cenzori supleanţi, d-nii­­ Nicolae Trefaş, Ilie Rădulescu şi C. Vasiliu. BULETIN ARHEOLOGIC ŞI NUMISMATIC Podoabe monetare 2. Obiecte impodob întrebuinţarea monetelor ca o­­biecte de podoabă nu s’a mărgi­nit numai la transformarea lor în bijuterii — cum am arătat în buletinul precedent — ci s’a ma­nifestat şi prin îndeletnicirea ar­tistică de a se împodobi unele o­­biecte de metal preţios cu piese monetare. Ni s’au păstrat din toate tim­purile vase de aur şi de argint; casete pentru bani, pentru biju­terii, pentru parfumuri; piese de­corative şi chiar arme, împodo­bite cu monete incrustate în pe­reţii, în capacele sau în montu­rile lor. Dar o dovadă şi mai evidentă despre răspândirea acestui obi­­ceiu o cons­ti­tue vasele de lut imprimate cu tipuri monetare. Ne-au rămas, mai ales din ulti­mele veacuri ale antichităţii, vase de luti în păreţii cărora s’au im­primat înainte de a fi arse în foc, deci în pasta încă moale, cu ite cu monete (I) de CONST. MOISIL ajutorul unei monete sau a mai multora, tipuri monetare, for­mând borduri sau ornamente i­­zolate, de cel mai fin gust. îmi rezerv să vorbesc într’un buletin viitor despre obiectele antice împodobite cu monete; astăzi voi comunica cititorilor numai câteva obiecte moderne decorate cu astfel de motive. In colecţia d-lui M. I. Kogăl­­niceamiu, directorrul Fundaţiei culturale M. Kogăllniceanu, se păstrea­ză, ca amintire de familie, u­n serviciu de ceai compus din patru vase de argint, toate împodobite cu diferite mo­nete de argint. Aceste monete sunt piese germane, spaniole, po­lone, olandeze şi suedeze, cari au circulat în Moldova în veacurile al XVI-lea şi al XVII-a şi cari s’au păstrat în familie până mai târziu, când un membru al fa­miliei a avut fantezia să le dea destinaţia de a împodobi servi­ciul de ceai amintit şi a făcut apel pentru aceasta la un meşter local, care le-a încrustat în pă­reţii vaselor cari compuneau a­­cel serviciu de ceai. Primul este un păhar de forma vechilor cupe de argint, cari se întrebuinţau odinioară la noi (Fig. 1). El este înalt de 10,5 cm. şi are suprafaţa exterioară de­corată cu două rânduri de mo­nete, cari sunt încrustate In me­dalioane de mărimea acestor piese. Rândul superior este format din 4 taleri olandezi, iar cel in­ferior din 4 orţi (piese de *4 de taler), dintre cari 3 polonezi şi­­ olandez. In spaţiurile libere din­tre aceste monete s’au incrustat 4 dinari romani imperiali şi 8 piese de câte 3 groşiţe polone. Fundul vasului este şi el deco­rat cu un taler olandez. Talerii olandezi, cari sunt stră­moşii leilor noştri, reprezintă pe faţă un luptător în armură, ţi­nând un scut cu stema Olandei, un leu stând în două labe. Pe reversul lor este de asemenea un leu stând în două labe, dar mai mare şi fără a fi aşezat într’un scut. Din cauza acestor tipuri el s’au numit şi taleri leonini, în limba germană Löwenthaler, iar în limba noastră lei. Orţii olandezi aveau aceleaşi tipuri ca şi leii, iar cei poloni aveau pe faţă efigia regelui, iar pe revers stema regatului polon, sau, dacă erau bătuţi în moneta­ri® din Danzig, stema acestui oraş. Cei 4 dinari romani sunt dela Împăraţii Traian, Adrian (2) şi Septimiu Sever, iar groşiţele po­lone sunt dela regii Ştefan Bá­thory şi Sigismund III. Pentru ca paharul să poată fi întrebuinţat, interiorul h­d este suflat cu aur. Din această cauză tipurile de pe reversul manete­lor nu se pot distinge bine. Al doilea vas este un ceainic de argint cu toarta de lemn ne­gru, înălţimea lui este de 15 cm, şi are numai păreţi­ şi gâtul in­crustaţi cu manete, pe câtă vre­me capacul şi fundul sunt libere (Fig 2). Rândul superior de manete in­crustate în păreţii lui este format din 9 taleri diferiţi, dintre cari 5 sunt olandezi, iar 4 imperiali de­ Ferdinand I şi II ai Ger­maniei şi de la regele Carol III al Spaniei. Rândul al doile® este format din 8­orţi polonezi­ bătuţi în Dan­­rig, iar al treilea cin 14 piese de câte o groşiţă de la Sigismund III al Poloniei. Toate manetele sunt aşezate alternativ cu faţa sau reversul în afară. Gâtul ceainicului este şi el in­crustat, la bază cu piese polone şi lituane de câte 3 groşiţe dela regele Sigismund III, iar spre vârf cu monete mai mici: dinari dela Matei Corvinul şi şilingi dela Christina, regina Suediei. Al treilea vas din serviciul de ceai este o pană de argint, înaltă cel de sus format din 14 piese de câte o groşiţă dela regele Sigis­mund III al Poloniei, aşezate al­ternativ cu faţa şi cu reversul în afară; cel de jos din 5 taleri şi 4 orţi, aşezaţi de asemenea alter­nativ. Talerii sunt 3 olandezi şi 2 imperiali, iar orţii sunt toţi din Danzig. Fundul cănii este liber. Al patrulea vas din acelaş ser­viciu este un coşuleţ de argint pentru zahăr. (Fig. 4). Acesta are numai piciorul incrustat cu mo­nete, pe câtă vreme corpul lui este format în întregime din ta­leri de argint lipiţi cu muchiile unii de alţii. In rândul superior sunt 10 taleri, patrie imperiali, parte bătuţi de principi sau o­­raşe germane. In rândul mijlociu sunt de asemenea 10 taleri: im­periali, spanioli şi olandezi. In cel de jos sunt numai 6 taleri imperiali şi olandezi In picio­rul coşuleţului sunt incrustate piese mai mici, de câte o groşiţă, poloneze şi raguzane. Faptul că atâtea obiecte împo­dobite cu monete s’au întrebuin­ţat într’o singură­­familie de bo­ieri moldoveni, dovedeşte, în pri­mul rând, că acest obiceiu exista în trecut şi la noi, iar în al doi­lea rând, că monetele vechi cari circulaseră în ţările noastre se păstrau în unele familii, ori sa găsiau pe la argintari. De altfel, în afară Si­vaaw ne-au mai rămas şi alte obiecte de metal incrustate cu monete, despre cari o să vorbim cu alt prilej. Deocamdată rugăm pe toţi cei ce posedă sau bijuterii monetare sau obiecte împodobite cu mo­nete să ni le comunice, de­oarece toate acestea constitue manifes­tări de cel mai mare interes, atât pentru numismaţi, cât şi pentru istoricii de artă şi merită să li se dea o atenţiune deosebită. Fig. 1 Fig. 1 Fig. 3 de 11 cm, (Fig. 3). Ea are şi toar­ta de argint şi în păreţi sunt in­crustate două rânduri de monete. Fig. 4

Next