Universul - Capitala, octombrie 1941 (Anul 58, nr. 281-296)
1941-10-16 / nr. 281
UNIVERSUL Anul al 58-lea Nr. 281 Joi 16 Octombrie 1941 a fawerzi imediat, DUs|EcoMBATEPGmPAALC' M CUUl A i .1 ASaisTfc Sl A 20 TABLEE ANTONESCU Mareşal al României şi Conducătorul Statului Asupra raportului Domnului Ministru Secretar de Stat al Apărării Naţionale şi al Domnului Subsecretar de Stat al Înzestrării şi Administraţiei Armatei cu Nr. 29476/2, Oct. 1941. In baza dispoziţiunilor Decreteior-Legi Nr. 3052 din S Septembrie și Nr. 3072 din 7 Septembrie 1940. AM DECRETAT ȘI DECRETAM: Art. 1). Pe temeiul art 69-78 din legea generală de expropriere din 28 Octombrie 1864, cu modificările aduse prin legea de expropriere, pentru cauză de utilitate publică din 5 Februarie 1937, se declară de utilitate publică lucrările pentru construcţii, de interes mutiial, privitoare la instalarea unei uzini pentru fabricarea coxilui metalurgic şi a unui carburarit sintetic pe care urmează să o construiască D-nul Ing. C. P. Brătăşeani la Craiova, şi cea apropriază pentru interese muliare suprafaţa da 83747 m. p. teeren amabil şi cu construcţii, situat in Comuna CraTerenul si clădirile ce se expro-' priaza la folosul D-lui Ingmar P. Brătăşeanu, potrivit art. 69 al. 2 din Legea de Expropriere, modificată, purelicată în Monitonil Oficial 3S/5/2/937, spre a servi la infiinţirea unei uzine pentru cocs metalurgic şi un carburant siettette, care se va întrebuinţa pentru nevoile armatei ,şiindustriei ţării.Pentru acest teren şi clădiri se treba ca indemnizaţie sumele prevăzute în decretul de faţă, care i se vor plăti de D-mul Inginer Brătaşeanu C., in folosul cântic se face exproprierea. Art. In Domnul Ministru Serova, judeţul Dolj. Terenul şi clădirile sunt cuprinse între C. F. R. Craioa-Calafat, drumul natural spre C. F. R.Craiova-Calaflat, Drumul Artileriei, Drumul Natural între loturile locuitorilor din Comuna Romaneşti, Şoseaua Naţională Criova-Calaifat, Drumul Natural spre satul Romaneşti şi drumul de tarla ce ajunge în C. F. R. Craiova-Calafat şi are următoarele vecinătăţi: L3 Nord şi Vest Parcul Bibescu şi Drumul Natiun-'il spre t:-lv C F. R. Craiova-Calafat; la Est, drumul dintre Şoseaua Vetea Fetei şimia ferrata Craiova-Calafet; la Vest, Şoseaua Naţională Craiova-Calafat şi lobiicile locuitorilor Romaneşti; la Sud Drumul Natural spre gatul Romaneşti şi drumul de tarla spre calea ferată Craiova-Calafat. Suprafaţa de 837.047 m. p. teren cu construcţii, aparţine locuitorilor notaţi mai jos şi anume: creta de Stat al Apărării Naţionale este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucureşti la 1 Octombrie îL VICEPREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI PROFESOR (ss) MIHAI ANTONESCU p. MINISTRUL APARARII NATSUBSECRETAR DE STAT General de Divizie (as) PANTAZI Nr. 3843. p. contret secţiei G. Bolocan. 12 CALENDAR MIERCURI, 15 OCTOMBRIE Ortodox : Muc. Luchian. Catolică Tereza. Protestant : Tereza. Răsăritul soarelui 6.31; apusul soarelui 17.32. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 15 Octombrie 1793. Domnitorul Alexandru Moruzl rândueşte printr’un pitac cercetare în Judeţul Olt pentru abuzurile săvârşite . Domnitorul primind denunţuri că anumiţi funcţionari săvârşesc diferite abuzuri asupra locuitorilor ordonă să se facă cercetare asupra unui anume Constantin Rătescu, fost sameş în Judeţul Olt. Referitor la anchetarea acestuia dă următorul pitac spunând: „Fiindcă Scarlat Izvoreanul biv. Cluceruza arie, 1 Nicolae Gigărtul, 1 Costantin Izvoranul şi Ion Slătineanu da la Olt, lângă davaua lor, ce avură cu Costandin Rătescul, ce au fost sameş acelui judeţ, făcură şi această arătare Domniei mele, faţă de Divan, cum că mulţi din locuitorii numitului judeţ au pătimit şi acum in vremea Domniei mele jafuri, nedreptăţi şi pagube, de către numitul Rătescu, nn feluri de chipuri şi cum Că făcându-se cercetare la faţa locului, când nu va fi arătarea lor adevărată să se pedepsească ei , a căror arătare despre nedreptăţi şijafurile locuitorilor din vremea noastră, nesuferindu-o Domnia mea a o trece cu vederea fără de cercetare, ca om dreptate şi îndestulare să facem acelor năpăstuiţi şi pe jefuitor să-lodepsim: iată orândui î Domnia mea din Divan pe boemi Domniei mele. Ceauşii de aprozie şi ilitee de nici pe Costandin Rătescu să meargă la sud Olt, unde poruncim ca orânduitul Mumbaşir mai întâi să vestească în judeţ înştiinţarea tuturor, că cine jalbă are asupra ■RSiesciilut, afară însă din pâin'.e şi pricinile ce anume au arătat aici numit': pârăşi, care s’au cercetat aici, fără de în-lnială să lee să stee faţă, ca să arate la orânduitul nostru lubimbasir, care dimpreună cu ispravnicii Judeţului înfăţişând pe acel jeluitor cu Rătescul, să cerceteze a fiescăruia jalbă şi pricină, cu amănuntul, prin. Judecată dreaptă şi în adevăr aft facă arătare în scris prin anafora către Domnia mea prtc.'r.a ! anume cu toate cuviincioasele dovezi , s! temeiuri ale adevărului, cu care acelea cercetări săvârșite și bine vădite prin dovezi. adiefori fără nici un interes, să se întoarcă Mumbash , dimpreună cu Rătescul aici la Divanul Domniei Mele”. George Dincă RADIO MIERCURI 15 OCT. 1941 . RAdro *- ROMANIA ...(((2 1875 m. IM-km. 150 KW. RADIO BUCURESTI 354,5 m. m KHZ. n kw. RADK ROMANUTA SI RAMO BUCURESTI 8.55-18.30: ORA DIMINETII: Deschiderea emisiunii . Radio-Jurnal (1)1 Concert de marșuri (dîr.curt). Concert de fanfară romîno-german: închiderea emisiunii. 11.53: Deschiderea emisiunii. 12: Jarnal In limba ucrainianS. 12.10: Jurnal In limba rusă. 12.20: Muzică varială (discuri): I*ola Br'la de Blocke (voce: Karl Schmitt- Walter): Rapsodia Nr. 1 de Rixner. 12.38: Radio-Jurnal OI); Jurnal cultur: I si Posta sătenilor. 12.50: ORA OSTAȘULUI. 13.50: Serviciul german de știri. 14: Radio-Jurnal (ITT). 14.20: Muzică variată (discuri): Cântec de toamnă de Ceaikowsky; Valsintermezzo de Kochmann ș i Galop de Lumbge. 14.30: ORA RĂNIȚILOR. 15.38: Reportagii germane de pe front. 15.40: închiderea emisiunii de prânz. 17: Cronica artistică. 17.15: Uverturi de Lortzing (discuri): Uvertură la opera ,,Braconierul”; Uvertură la opera „Undine“. 17.39: Radio-Jurnal (IV). 17.40 : UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul „Opere dramatice reprezentative”: Vladimir Streinul; „Ciclul”. 18: TEATRU: „CICUL”, tragedie de Corneille. Distribuţia Reala artistică: Victor Barabett. Regia tehnică: Alex. Loban. RADIO ROMANIA 19: Jurnal în limba italiană. 10.15: Jurnal in limba ucrainiană. 19.38: Jurnal în limba turcă. 13.48: Jurnal în limba rusă. RADIO BUCUREŞTI Î918D: Concertul orchestrei Soc. Române de Editură : O fetiţă ca tine fox de N. Patrichi . Am visat că sunt cu tine (voce) tango de Corologos; , Uite te o clipă in ochii mei vals de I Vasilescu ; Bonsotr Chery — tango de I Martini (voce); Mariana mea — fox de Liliana Delescu , o fată și un cântec de dragoste, vals de Constantinescu ; Ilabanka — tango de Hirizescu ; Mi-ai luat zâmbetul de pe buze slow de Vasilescu; De ar fi rămas — tango de Corologos (voce); Mami, scump şi drag, slow de Vasilescu ; Ti-am scris o romanţă — rumba de Liliana Delescu (voce); Un gând — slow da Liliana Delescu; Tot ce-i românesc nu piere, de Constantinescu (voce), radio românia şi radio BUCUREŞTI 19.50: Serviciu german de ştiri. 20: Radio-Jurnal (V); Sport 29.20: ORA GERMANIEI. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21: Emisiune In limba germană. 21.10: Emsiune în limba italiană. 21.20: Emisiune în limba franceză. 21.30: Emisiune în limba engleză. 21.48: închiderea emisiunii. JOI 16 OCTOMBRIE TEATRE TEATRUL NATIONAL : Doamna Bovary TEATRUL STUDIO: Astă seară se joacă fără piesă. TEATRUL SAVOY: Așa te vreau X*ăî^ 13lSG TEATRUL COMEDIA î Prostul din bae. TEATRUL DIN sărindar : Banii nu fac nici două parale. TEATRUL ALHAMBRA I Un vals vienez. T' JL NOSTRU : Scadenţa dragostei. I eşT*. TNî LUPTA ŞI LUMINA: Cămila trece prin urechile acului. TEATRUL MUNICIPAL : Ce vrea femeia vrea şi dracuL Cinematografe ARO: Proscrisul — Finlanda sub teroare şi jurnal C. N. C. SCALA: Nanon. Jurnal U. F. A. 525. Jurnal C. N. C. nr. 10. CAPITOL: Frumoasa domnişoară Schragg şi jurnale U. F. A. nr. 525 şi O. N. C. nr. 10 TRIANON: Hans Moser ponmeeşte, jurnal U.F.A. 525 şi O N.C. 10. REGAL: Alarma cea mare şi jurnale : Ufa 525 şi O. N. Pio. SELECT : Traviata şi Jurnal da război. ROXY : Aripi frânte şi jurnal de război. FEMINA : Irene cu Anna Necyle, PALAS BULEVARD : Kora Terry şi Jurnal de război U. F. A. FORUM Tinereţea şi suferinţele lui Tom Edison şi Jurnal de război nr. I. CEISEE : Submarinele atacă; Jurnal U. F. A. nr. 525 şi O. N. C. nr. 10 şi Trupa de revistă. FRANKLIN : Prinţesa Tarabanova ; Jurnale de război O N. C. nr. 10 şi U. F. A. NISSA : Cei trei Codonas şi Concert la Hollyood. OMNIA : Evreul Sass, Jurnale de război nr. 10 şi U. F. A. nr. 518 şi Compania de reviste „.Gândăcep". AIDA : Fiorii primăverii , Jurnal de război nr. 9 şi complectare. ALCAZAR: Un vals de odinioară, Jurnal U. F. A. nr 521 şi O. N. C. nr. 10 şi orchestra de imvzitate.Nat. din. ....... ■ -american : povestiri vieneze: Jurnal U. F. A. nr. 324 şi O. N. C. nr. 9. BITOLIA: Evreul Sass şi Jurnal românesc nr. 8 re.. BARCELONA : Beau Geste; Jurnal O. N. c.. Cruciada antibolşevică VI şi Artişti. BIZANTIN : Intre viaţă şi moarte şi artişti. CARMEN SINVA : Şaimana : Cruciada antibolşevică şi Trupa de reviste. CARMEN: Condotierii şi Jurnal de război U. F. A. COTROCENI ! Eşti un inger; Jurnal de război şi complectare. CRANGAŞ : Femei in lanţuri ; Jurnal O. N. C. şi U. F. A. cu războiul Sfânt contra bolşevismului şi Trupa de reviste Georgescu-Buzău. DACIA : Johny Apollo şi Jurnale de război O. N. C. DIANA : Aventurile celor 3 muşchetari ; Jurnal de răsboi şi Trona Jan Tomas. DICHIU : Eşti un înger, complectare şi Compania de reviste Titi Columbeanu. EDISON: Alaska (Demonul alb); Jurnal şi Trupa de reviste N. Burmaz. FLORIDA : 7 ani de ghinion şi Jurnal de război. GLORIA : Pentru dvs., doamnă şi Complectare. IZBANDA : Fete Moderne şi Jurnal. ILEANA: Tinereţea lui Tom Edison şi Jurnal de război O. N. C. nr. 9. LIA : Iubirea lor şi Jurnal de război O. N C. nr. 10 şi U. F. A. nr. 522. LIZEANU! Călăreţii destinului şi Marea Nordului (Marea Morţii). MARCONI: Aripi noul (Pour le merite), Jurnal de război O. N. C. nr. 11 şi Trupa de reviste M. Nedeianu MARNA : Pe veci a ta , îmblânzitorul de lei , Jurnal de război şi Trupa de reviste Titi Mihăilescu. MEXIC: Misiunea secretă Războiul contra bolşevicilor şi trupa de reviste. MIORIŢA : Casa Rothschild şi Jurnal românesc nr. 9. MILANO : Dansez pentru tine ; Jurnal de răsboi nr. 8. MODEI.: Căpitanul de poştă şi Jurnale de război U F. A. şi O. N. C. NERO * Iubirea lor şi Complectare. NONI Gorila şi Completare ODEON : Baleare si jurnale O. N. C. nr. 9. O. C. R. nr 522. PACHE : Primul bal şi Jurnal de război nr. 9. PARTS : Rio, complectare. Jurnal de război nr. 10 şi trupa de reviste. REX : Iubirea lor. SPLENDID : Titanul şi Jurnal O. Nc. nr. 9. TOMIS: chemarea vieţii şi Jurnal de răsboi TRIUMF: Omul invizibil şi Jurnal O. N. C. nr. 10. TEA run Cili TITtăl REGEI E MIHAI I, Bucureştii Noi : Pantera neagră, Jurnal de război şi trupă de reviste. UNIC : Bărbierul din Sevila şi Jurnal de război U. F. A. nr. 521 şi O. N. a nr. 8. UNIREA 1 Umbra trecutului; Jurnal de război şi complectare. VOLGA: Dragoste imperială şi Jurnal de război nr. 9. VENUS : Omul Invizibil, comedie şi complectare. VOLGA BUZEŞTI: Asediul Alcazarului, Jurnal U. F. A. şi compania de reviste Filmul românesc. VERGU : Prinţesa Tarabanova ; Comicul Iulian şi Jurnal de război nr. 10. EXPOZIŢII SALA UNIVERSUL: Expoziţia de Pictură Viorica-Ana Ionescu. ATENEUL ROMAN. Expoziţia de pictură a d-nei Smaranda Mihaescu. MUZEUL TOMA StEIIAN: Incurs pentru repetarea stricăciunilor provreate de cutremur. cilit indus IRIAL: (Parcul Caro! D Dumtoies »I Sărbătorile 4—9. SAI.A ORFEU (Calea Victoriei 44) « Expoziţia de caricaturi Ion Sava. BIBIIOTECA PUBLICA A ATENEULUI ROMAN — Deschisă te toate zilele de lucru dala 4-7 d. e. intrarea liberă MUZEU! SILVIC (Parcal Catul I», deschis publicului: Dumineca, ord« 10—13 Şl 17—20 loto- otel» 17—S0. STR ŞTEFAN MIHAIEANU, 83 (casele bisericii Popa Soare), Colecţia prof . Ionescu. Duminica şi sărbătorile 10—12. BIBLIOTECA MUZEULUI MILITAR NATIONAL: ium -I jura dim., lat după Duminică şi antori Mda BIBLIOTECA MUNICIPALA, str Batista nr. 15. Deschis zilnic intre orele1-13 si 13 tura.20. Intrarea tiberă. SALA DALLES : Expoziţia de pictură a d-nei Pia Masacci-Căpşuneanu , a d-nei Despina Moscu Ghimbastra şi a d-lui Dimescu-Dijon. Muzeul naițional de istorie NATURALA „GRIGORE ANTIPA” şos Klselrt or. L MINISTER!!! PROPAGANDEI (Str. Wilson) Mănăstiri şi Cetăţi din Basarabia şi Bucovina. Acuarele, de pictore! Anton Kalde. DOMNITA ANASTASIA - Expoziţia permanentă de cusături româneşti şi scoarţe „Elisabeta Cosco" sub conducerea d-nei Olga Cosea*. MUZEUL SATULUI ROMANESC, Şoseaua Kisseleff, 22 (Parcul Naţional, lângă Arcul de Triumf autobuz, 31, tramvai 3). Vizitarea Muzeului dela 15 Sept.—15 Mai între orele 7-18, de la 13 Mai-14 Sept. între orele 7-20. Interioarele gospodăriilor Muzeului se pot vizita în zilele de lucru de la 15-17, iar Duminica şi serbătorilor legale între orele 15-18 precis. Pentru şcoale, grupe şi excursiuni în toate zilele şi orele anunţate mai dinainte. Intrarea liberă. Farmaciiis de servicii! Camera de gardă pentru cazuri urgente de faceriÎn timpul nopţii telefon 3.71.38, orele de serviciu 8 seara — 8 dimineaţa farmaciile de serviciu ia timpul slid şi nouţii, Imre orele 13—13 şi dela ora 28, numai pentru executarea reţetelor medicale in cazuri urgente MIEPCDBt Tigoianu Elena, calea Victoriei 2, I, 3.88 33. Petrescu Janetta, str. Regală I, I, 4 68.15; Ramaşcan G., b-dul Regele Albert 37. 4 17 94; Borş Dimitrie, str ’astie Lascăr 42, î; Dr. Sterescu Miecea, b-dul Regina Elisabeta S4. Ti 3 93 33; Dan George, Griviței 183. tel. 3.92 12; Gorgescu S Nicolae estiea 'Jr.vitei 236 !!; Leigt Alex b-dul Filantropia 191. ti. 3.16 90; Gheorghiu Victor, str Duiliu Zanifiresc-ti 9, III; Mazilu Ana, b-dul Ava Belter 13. III, 2.85 36; Niculescu Lelia, str Maica Domnului 11. III, 207 51; C-tinescu Lucia Chiric sos Mihai Bravu 203, IV; Wasserman N. calea Mosilor 249. IV. 2.02 74; Bittman Hana, str Traian 75. IV. 5 10 21; Dr Chialec Sterie, calea Dudești 64. V. Valescu Gh cale. Serhoji Vodă 21. V. 3 61 26; Chiaev Anastasie, calea Şerban Vodă 25. V. 3 58.58; Opreanu Constantin, calea Rahovei 79. VI, 3 05 74; Repanovici„ calea 13 Septembrie * VI. Dr . Petrescu, şos. Cotroceni 6. VI, Hună Moine, şos. Viilor 49 VI 4 70 8! Cldu : Chimena : Regele : Don Diego : însoţitoarea : Dor Gomez : Don Sancho : N. Brancomtr Marietta Anca Marcel Grigurescu O. Brădescu Nelly Dordea H. Poltzu Cezar Rovintescu DONAŢII PENTRU ARMATĂ D. prof. Mihail Antonescu, vicepreşedinte al consiliului de miniştri, a mai primit următoarele donaţii pentru armată: D. V. G.Inte. Săgeţii nr. 7 loca, lei 3000; Sr. Basil Teodorescu, str. Alexandru Lahovary nr. 41 loca lei 6500; învăţătoarea Vişan A. Elena, prin ministerul cultelor, loco, lei 100; ofiţerii şi subofiţerii din compania transmisiunii, loco, lei 3000; Casa Oştirii str. Cobălcescu nr. 28 loco, lei 17.390; un sergent major din batal, depozit, M.A.N., loco, lei 500; soldatul Dragosti Ion, pirotehnia armatei loco, lei 240; Petre Marin, Periş-Ilfov, lei 15.000; primarul corn Başcalia, plasa Comrat jud Tighina, lei 14.000; Ioan Popp, notar, Tipărit, p. u. Costed jud Severin, led 6.660; plutonier Butură Ion, serv. A. M. T. Divizia de Dunăre lei 5000; Grigore Popescu, corn Garafoi-Găeşti Dâmboviţa lei 1.200; Marc Dicovcenco muncitor din port, Ismail, lei 1000; Şcoala Primară Lungani-Tecuciu lei 820. Sold precedent: 68.244.210 Total genral: 68.306.020 * Ministerul apărării naţionale a mai primit următoarele donaţii pentru familiile lipsite de mijloace ale luptătorilor de pe front şi pentru invalizi de război; Nicu Popescu, com. Zarafoaie, jud. Dâmboviţa 670 lei; notarul com. Negreşti, P. Neamţ 875 lei; contenciosul Statului, T. MicuDumbrăveni Blaj 794 lei; Paraschiva şi S. Aradi Bucureşti, str. Rădăuţi nr. 5, 2000 lei; Funcţionarii Casei Construcțiilor din ministerul muncii 7.472 lei; CAM. R.R. casieria centrală 8.920 lei; Idem 17.575 lei. Sold precedent 60.381.296 Total genearl: 60.419.601 viaţa pe teatrul de război mental (Urmare din pagina I-a) fate, chiar In cazul când inamicul dispune de forţe puternice, cu efective şi material considerabile. Indiferent de Întinderea încercuirii operate şi de durata lichidării trupelor prinse - cercuri mai mari, sau mai mici, tactica germană conduce la aceleaşi rezultate. Ea s’a aplicat în bătăliile din zona frontierei occidentale a U. R. S. S., în faza întâia a operaţiilor, când acţiunea ofensivă germană a putut să rezerve atâtea lovituri surprize comandamentului armatelor roşii, după cum s’a aplicat şi în fazele următoare ale operaţiilor, în toate sectoarele, când grupuri de divizii sovietice, constituind câteva armate, au fost lichidate prin îiercuiri şi fără posibilitate pentru ele să iasă din cursa în care au căzut. Tactica germană, in materie de încercuiri, este bazată pe un dispozitiv al desfăşurării forţelor compuse din formaţiuni blindate şi al celor de indfantierie motorizate, care într-un timp determinat ocupă poziţiile şi obiectivele fixate, stabilesc în anumite puncte forţe de rezistenţă, ce îndeplinesc rolul de „crampoane”, umplu golurile rămase, în vreme ce formaţiunile apărării anticar, ajutate de trupe speciale şi de aviaţie, înlătură încercările de evaziune ale forţelor blindate inamice. Odată primul cerc făcut, noui formaţiuni puternice, blindate, de infanterie şi artilerie, sunt aduse, ca să formeze alte cercuri exterioare în jurul celui dintâi. In asemenea condiţii se asigură blocarea trupelor rămase în spaţiul încercuit. După aceea urmează operaţiile de fragmentare şi de lichidare a acestor trupe. In acest scop se creiază alte încercuiri interioare, pe spaţii mai mici, în care sunt condamnate nimicirii unităţile dezagregate şi demoralizate. Aceeaş tactică a fost aplicată de germani şi în sectoarele de la centru, Vjasmo şi Briansk, unde descompunerea armatelor sovietice reese şi din faptul, că regimente întregi s’au predat, ori s’au alăturat la coloanele de prizonieri, renunţând la rezistenţa inutilă. In zona Leningrad, în cursul nopţii de eri, avioanele de luptă germane au bombardat cu eficacitate instalaţiile militare şi industriale. Leningrad şi zona sa cuprind numeroase instalaţii miliare şi industriale. Valoarea producţiei industriei din Leningrad reprezintă 12,5 la sută în medie, din valoarea producţiei totale industriale a U R. S. S. In 1935, în industria metalurgică erau angajaţi 250.000 de lucrători, iar în cea textilă, 106.000. In ajunul războiului funcţionau 127 de întreprinderi mari industriale, având fiecare peste 1000 de lucrători. In Leningrad sunt uzine în care se lucrează cuprul şi zincul, mai multe oţelării, şantiere navale unde se construiau vase de război şi de comerţ, fabrici de locomotive, vagoane, automobile, tractoare, motociclete, aparate de telegrafie şi telefoane. In ce priveşte industria de război, el dispune de uzine de tunuri, tankuri, diverse arme automate, muniţii, motoare şi aparate pentru avioane. In împrejurimile Leningradului sunt mari uzine electrice. Industria chimică este deasemenea dezvoltată. Pentru că în Leningrad şi în zona sa încercuită de armata germană sovietele au concentrat un mimăr atât de mire de industrii şi de instalaţii importante de armament, izolarea acestui centru vital de restul U. R. S. S. este o grea lovitură pentru soviete. In sectorul Moscova, coloanele germane au pătruns mai adânc şi au tăiat mai multe linii ferate şi şosele principale, ti. converg spre capitala U. R. S. S, care e cel mai important nod de comunicaţii şi centrul către care converg toate axele liniilor ferate principale. Autostrada Moscova-Vjasma Smolensk a fost şi ea tăiată, ca şi autostrada de la sud, în direcţia Kiev, RS. inspecţia d-lui ministr Radu Rosetti la toren din T.Severi Comunicat In ziua de 13 Octombrie d. general R. Rosetti, ministrul culturii naţionale şi al cultelor, e asistat la toate lecţiile făcute la Liceul Traian din Turnu Severin. Domnia Sa a rămas pe deplin mulţumit atât de chipul cum profesorii au predat diferitele cu-noştinţe cât şi de răspunsurile bune şi vioaie ale elevilor. Liceul Traian continuă a fi instituţiunea şcolară de prim ordin ce a fost şi în trecut. bisericii Redeschiderea „Sapienţa“ din Bucureşti Eri, fiind sărbătoarea Sfintei Paraschiva, facătoarea de minuni, pronia cerească a făcut ca o primă slujbă religioasă să fie oficiată ;3. un sobor de preoţi în străvechea biserică „Adormirea Maicii Domnului“, din str. Sapienţei nr. 5 BucureştiÎntrucât această biserică a fost închisă şi părăsită zeci de ani s’a oficiat întâiu o sfeştanie. In prezenţa unui numeros public, din toate straturile sociale, e’a oficiat apoi un parastas pentru pomenirea ctitorilor donatei şi a eroilor cari şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă. Păr. Constantin Popescu a arătat însemnătatea istorică a acestei străvechi biserici şi împrejurările vitrege prin care a trecu rămânând în pustiu până când d. Octavian Doforin, redeschizătorul bisericilor Bucureşii, banu şi Stavropoleos, a deschis şi această sfântă biserică, pe care nimeni n’o mai băga din seamă fiind dărăpănată şi părăsită. Părintele G. Stănescu a arătat biruinţa neamului nostru şi dragostea lui Dumnezeu, care nu lasă ca sfintele altare să se prăbuşeasăă din cauza necredincioşilor, ci, din contră, trimite pe aleşi cum este cazul de faţă când un bun creştin d. O. Dobrin, a dat viaţă din nou acestui aşezământ sfânt. S. S. a făcut apoi apel ca toţi bunii români să dea sprijinul necesar pentru renovarea şi împodobirea cu obiecte sfinte de care biserica este lipsită. Donatorii s-au înscris în cartea de aur a acestei biserici care stă la dispoziţia credincioşilor de dimineaţa până seara târziu •«aeiseemo TEATSUL din SAâIÎIDSR - Telefon 4.84.94 - Dir. Maria Filotti Azi era 8 seara colosalul succes ■»»•terrmwswewtoos, BANII NU FAC NICI DOUA PARALE cu I. lancovescu, Iordanescu Bruno, Marcel Bitescu, Chr. Buţulescu, Radu Beligan, Ninetta Gusti Ec. Ionescu, Sandra Cocorescu, Mircea Constantinescu, W. Stoicescu, și Romald Bulfinschi * Mâine Joi ora 8 seara PAINEU ULTIMA 04E*A EV\ ■■ VITRI[\ A S ORASUL FARA AVOCATI “S1 CRONICA ŞTIINŢIFICĂ Noutăţi ştiinţifice şi tehnice De când se cunosc ochii artificiali?—Colchicina şi creşterea plantelor şi a animalelor.— Detectivofonul.*—Un pat care dispensează bolnavul de infirmiere.—Combaterea insectelor vătămătoare cu ajutorul microbilor de RAUL CĂLINESCU Conferenţiar universitar Ochii artificiali se folosesc în zilele noastre atât pentru animalele împăiate cât şi pentru oamenii care au avut neşansa să piardă un ochiu. Dar aceşti ochi artificiali nu sunt o invenţie recentă. Cei dintâiu ochi artificiali s’au fabricat în Egipt, pentru a împodobi mumiile şi statuile. S’au găst ochi artificiali şi la Azteci şi Incaşi (vechi populaţii ale Americei) — ca şi la unele triburi din Oceania, care le folosesc tot pentru împodobirea mumiilor. Chiar şi Asirienii îi cunoşteau, după cum o poate dovedi un exemplar de la Muzeul Metropolitan din New-York. Cunoaşterea ochilor artificiali de către babiloneni, a fost de curând demonstrată, după cum ne informează revista englezească trature“ din Londra, prin descoperirea unei inscripţii cuneiforme ce datează din anul 1600 Înainte de Christos şi în care sunt menţionaţi nouă ochi de agată şi 13 de palcedonie. In vechea Greciei, statuile erau împodobite adesea cu ochi artificiali, cum era de pildă, între altele, celebra statuie a Atenei, sculptată de F.d.as. In Roma antică trăia Faber Ocularius sau „meşterul de ochi artificiali“, alături de medicus ocularius Ambii practicieni erau însă ţinta săgeţilor poeţilor satirici şi mai ales ale lui Marţial O precisă descriere a ochilor artificiali o găsim spre mijlocul secolului al XVI-lea. Ei sunt menţionaţi şi de Ambroise Paré, dar termenii în care acest celebru medic se exprimă, dovedesc că ochii artificiali nu constituiau o inovaţie pe timpul său. ♦ Colchicina, o substanţă chimică, folosită recent în biologie, are efecte deadreptul minunată, căci aplicată asupra plantelor, face ca acestea să crească de două ori mai mult ca de obiceiu, iar funcţiunile în genere să fie accelerate. De curând, o naturalistă americană, doamna dr. Higgins, e experimentat colchicina şi asupra unor pui de găină. Se ştie că experienţele mai vechi cu colchicină asupra animalelor, au avut ca urmare moartea timpurii a acestora. De data aceasta doamna Higgins a injectat cantităţi foarte mici de colchicină în ouăle de găină aflate pe cale de clocire. In chipul acesta, d-sa a reuşit să obţină şase găini perfect sănătoase, care mai trăiesc şi acum. Din patru ouă injectate cu colchicină, după 72 ore de incubaţie, au ieşit patru păsări viguroase care au acum o vârstă de 17 luni. Crestele şi bărbiile lor, atât la femele cât şi la masculi, sunt de două ori mai mari ca de obiceiu, iar cocoşii au în plus două pene anormal de lungi, în coadă. Alte două păsări, injectate tot în stare de ouă, în ziua a 13-a de incubaţie, prezintă şi ele aceleaşi efecte, dar mai atenuate Lucrările doamnei Higgins continuă, pentru a se stabili dacă polchicina produce aceste efecte în mod direct sau dacă ea lucrează în mod indirect asupra organismului, prin intermediul glandelor sexuale, care determină şi regulează caracterele sexuale secundare, cum ar fi penele cozii, culorile vii, coamele etc., după cum ne informează revista germană „Die Umschau?", din Frankfurt am Main. ♦ „Detectivofonul" este un nou aparat pus în slujba poliţiei. E vorba de un minuscul emiţător şi cânn microfon nu este vizibil Agentul înzestrat cu acest aparat se poate îndepărta la câteva sute metri la automobilul poliţiei, în care se găsesc aparatele de recepţie. Din automobil se pot urmări toate convorbirile agentului cu indivizii pe care îi întâlneşte. Dacă este vorba de o mărturie sau de o depoziţie importantă, ea este imprimată pe un disc, în automobilul poliţiei. D. dr. R. E. Freund, de la spitalul din Mount Carmel (Statele Unite), a inventat un pat special care economiseşte munca infirmierelor în spitale. Şase butoane electrice permit bolnavului de a-şi ridica capul ori picioarele sau de a face alte mişcări, pentru care era necesar ajutorul a cel puţin unei persoane. Singurul inconvenient este că patul acesta are o greutate prea mare, însă inventatorul său şi-a propus să-l reduca din greutate, construindu-l dintriun metal rau, uşor, după cum ne comunică revista italiană „Revista della Sooieta. Italcmna d’Igiend“, din Milano. ♦ Insectele sunt duşmană cei mai de temut ai omului. Fără a mai vorbi de rolul nefast ce-i joacă muştele şi ţânţarii, purecii şi păduchii, în propagarea bolilor infecţioase — o mulţime mare de insecte sunt foarte vătămătoare agriculturii. Cărăbuşul şi Dorifora, porecii verzi şi buburuzele, lăcustele şi coropişniţele, omizele şi Cecidomiile, sunt inamicii de moarte ai plantelor cultivate pe câmpurile şi în grădinile noastre. Pagubele lor se cifrează în fiecare ţară mai mare, la mai multe miliarde anual. Pentru a lupta contra acestor duşmani, dispunem de numeroase procedee. Se folosesc contra lor diferite otrăvuri chimice, în stare de praf, lidide sau vapori (arsenic, sulfura de carbon, cloropicrină, emulsie de petrol, nicotină). Se întrebuinţează de asemenea şi alte insecte care să le distrugă. Astfel, o specie vătămătoare de buburuză, nevătămătoare agriculturei; o specie de ploşniţă de câmp, printr’un scarabeu; omida unui fluture, prin trio specie de muscă, etc. Dar mai ales viespile Ichneumonide şi în deosebi Trichografoele, sunt de cel mai mare folosit pentru agricultor, deoarece îşi depun ouăle în ouăle fluturilor, distrugând omizile înainte de a ieşi. Dar toate aceste procedee, mai mult sau mai puţin eficace, nu determină o distrugere radicală a paraziţilor agriculturei. Printre mijloacele de combatere, folosite mai ales în ultimul timp, sunt a se considera şi virusurile. Ideia de a combate Insectele prin microbi nu este nouă. Primul care a încercat să folosească microbii contra insectelor, a fost Mecinikof. In 1878, el a făcut asemenea experienţe contra „gândacului sfeclei“. Alţisavanţi şi mai ales V. d’Hereile, au folosit şi ei diferite bacterii contra lăcustelor, dar fără să obţină rezultate prea satisfăcătoare. După părerea d-lui Metalnkof, de la Paris, despre ale cărui cercetări relatează revista franceză ,,Marianne“, insuccesul trebuie pus pe seama faptului că nu s-au folosit microbii capabili să producă spori, şi prin urmare au fost prea puţii rezistenţi faţă de condiţiile externe, ca temperatura sau lumina solară. Plecând de la ideia aceasta, bacteriologul mai sus amintit, a izolat şi a cultivat microbi sporogeni, recoltaţi de pe omizile ce atacă viile. . Culturile microbiene au fost uscate, transformate In triopul- I bere fină care-şi păstrează puterea de infectare, timp de mai mulţi ani îl şl”, putând suporta o temperatură de 110 grade, fără să-şi piardă virulenţa. Această pulbere bacteriană e aplicată direct pe plantele parazitare, cu un pulverizator. Sau e dizolvată în apă şi se stropesc cu ea plantele, cu ajutorul unei pompe de mână. Un centimetru cub de pulbere conţine peste 100 bilioane de germeni vii, care fiind capabili să infecteze insectele vătămătoare, nu prezintă nici o primejde pentru om sau animalele domistice. Primele experienţe, încununate de succes, au fost făcute la Zagreb (Croaţia). Experienţe analoage au fost făcute cu un succes tot atât de mare, în Ungaria, Egipt şi Franţa. In regiunea viticolă Bordeaux, tratamentul viilor cu soluţie microbiană a împuţinat larvele de Pyrales, cu 91%. Pe zece butuci ^ e ^ 4, S au găsit 262 omizi «mP pe pe zece butuci netratați se mai puteau puilege 2244; zece butuci tratați au produs do0 gr. struguri (adică 4260 kgr. la hectar) — în timp ce zece buturi netratați abia au produs 1781gr. (adică 1485 kgr. la hectar), deci cam 1/3. 1 I