Universul - Capitala, octombrie 1941 (Anul 58, nr. 281-296)

1941-10-16 / nr. 281

UNIVERSUL Anul al 58-lea Nr. 281 Joi 16 Octombrie 1941 a fawerzi imediat, DUs|EcoMBATEPGmPAALC' M CUUl A i .1 ASaisTfc Sl A 20 TABLE­­E ANTONESCU Mareşal al României şi Conducătorul Statului Asupra raportului Domnului Mi­nistru Secretar de Stat al Apărării Naţionale şi al Domnului Subsecre­tar de Stat al Înzestrării şi Admi­nistraţiei Armatei cu Nr. 29476/2, Oct. 1941. In baza dispoziţ­iunilor Decrete­­ior-Legi Nr. 3052 din­ S Septembrie și Nr. 3072 din 7 Septembrie 1940. AM DECRETAT ȘI DECRETAM: Art. 1). Pe temeiul art 69-78 din legea generală de expropriere din 28 Octombrie 1864, cu modificările aduse prin legea de expropriere, pentru cauză de utilitate publică din 5 Februarie 1937, se declară de utilitate publică lucrările pen­­tru construcţii­, de interes muti­ial, privitoare la instalarea unei uzini pentru fabricarea coxilui metalur­gic şi a unui carburarit sintetic pe care urmează să o construiască D-nul Ing. C. P. Brătăşeani la Craiova, şi ce­a apropriază pentru interese muli­are suprafaţa da 837­47 m. p. teeren amabil şi cu construcţii, situat in Comuna Cra­Terenul si clădirile ce se expro-' priaza la folosul D-lui In­gmar P. Brătăşeanu, potrivit art. 69 al. 2 din Legea de Expropriere, modifi­cată,­­ purelicată în Monitonil Ofi­cial 3S/5/2/937, spre a servi la in­­fiinţ­irea unei uzine pentru cocs metalurgic şi un carburant siette­tte, care se va întrebuinţa pentru nevoile­ armatei ,şi­­industriei ţării.­Pentru acest teren şi clădiri se treb­a ca indemnizaţie sumele pre­văzute în decretul de faţă, care i se vor plăti de D-mul Inginer Brăta­­şeanu C., in folosul cântic se face exproprierea. Art. In­ Domnul Ministru Se­rova, judeţul Dolj. Terenul şi clădirile sunt cuprin­se între C. F. R. Craio­a-Calafat, drumu­l natural spre C. F. R.Cra­­iova-Calaflat, Drumul Artileriei, Drumul Natural între loturile lo­cuitorilor din Comuna Romaneşti, Şoseaua Naţională Criova-Calai­­fat, Drumul Natural spre satul Romaneşti şi drumul de tarla ce ajunge în C. F. R. Craiova-Cala­­fat şi are următoarele vecinătăţi: L3 Nord şi Vest Parcul Bibescu şi Drumul Natiun-'il spre t:-lv C F. R. Craiova-Calafat; la Est, drumul dintre Şoseaua Vetea Fetei şi­­mia ferrata Craiova-Calafet; la Vest, Şoseaua Naţională Craiova-Cala­fat şi lobiicile locuitorilor Roma­neşti; la Sud Drumul Natural spre gatul Romaneşti şi drumul de tar­la spre calea ferată Craiova-Cala­fat. Suprafaţa de 837.047 m. p. teren cu construcţii, aparţine locuitori­lor notaţi mai jos şi anume: creta­ de Stat al Apărării Naţio­nale este însărcinat cu executarea acestu­­i decret. Dat în Bucureşti la 1 Octombr­­ie îL VICE­PREŞEDINTELE CONSI­LIULUI DE MINIŞTRI PROFESOR (ss) MIHAI ANTONESCU p. MINISTRUL APARARII NAT­­SUBSECRETAR DE STAT General de Divizie (as) PANT­AZI Nr. 3843. p. cont­ret secţiei G. Bolocan. 12 CALENDAR MIERCURI, 15 OCTOMBRIE Ortodox : Muc. Luchian. Catolic­ă Tereza. Protestant : Tereza. Răsăritul soarelui 6.31; apusul soa­relui 17.32. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 15 Octombrie 1793. Domnitorul Alexandru Moruzl rândueşte printr’un pitac cercetare în Judeţul Olt pentru abuzurile săvâr­şite . Domnitorul primind denunţuri că anumiţi funcţionari săvârşesc diferite abuzuri asupra locuitorilor ordonă să se facă cercetare asupra unui anume Constantin Rătescu, fost sameş în Ju­deţul Olt. Referitor la anchetarea a­­cestuia dă următorul pitac spunând: „Fiindcă Scarlat Izvoreanul biv. Clu­­ceru­za arie, 1 Nicolae Gigărtul, 1 Costantin Izvoranul şi Ion Slătineanu da la Olt, lângă davaua lor, ce avură cu Costandin Rătescul, ce au fost sa­meş acelui judeţ, făcură şi această arătare Domniei mele, faţă de Divan, cum că mulţi din locuitorii numitu­lui judeţ au pătimit şi acum in vre­mea Domniei mele jafuri, nedreptăţi şi pagube, de către numitul Rătescu, nn feluri de chipuri şi cum Că făcân­­du-se cercetare la faţa locului, când nu va fi arătarea lor adevărată să se pedepsească ei , a căror arătare des­pre nedreptăţi şi­­jafurile locui­t­orilor din vremea noastră, nesuferindu-o Domnia mea a o trece cu vederea fără de cercetare, ca om­ dreptate şi îndes­tulare să facem acelor năpăstuiţi şi pe jefuitor să-l­­odepsim: iată orân­­dui î­ Domnia mea din Divan pe bo­emi Domniei mele. Ceauşii de aprozi­e şi ilit­ee de nici pe Costandin Răte­­scu­ să meargă la sud Olt, unde po­runcim­ ca orânduitul Mumbaşir mai întâi să vestească în judeţ înştiinţa­rea tuturor, că cine jalbă are asupra ■RSiesciilut, afară însă din pâin'.e şi pricinile ce anume au arătat aici nu­mit': pârăşi, care s’au cercetat aici, fără de în-lnială să lee să stee faţă, ca să arate la orânduitul nostru lubimbasir, care dimpreună cu isprav­nicii Judeţului înfăţişând pe acel je­luitor cu Rătescul, să cerceteze a fiescăruia jalbă şi pricină, cu amă­nuntul, prin. Judecată dreaptă şi în adevăr aft facă arătare în scris prin anafora către Domnia mea prtc.'r.a ! anume cu toate cuviincioasele dovezi , s! temeiuri ale adevărului, cu care acelea cercetări săvârșite și bine vă­dite prin dovezi. adiefori fără nici un interes, să se întoarcă Mumbash­ , dimpreună cu Rătescul aici la Diva­nul Domniei Mele”. George Dincă RADIO MIERCURI 15 OCT. 1941 . RAdro *- ROMANIA ...(((2 1875 m. IM-km. 150 KW. RADIO BU­CURES­TI 354,5 m. m KHZ. n kw. RADK­ ROMANUTA SI RAMO BUCURESTI 8.55-18.30: ORA DIMINETII: Deschi­derea emisiunii­ . Radio-Jurnal (1)1 Concert de marșuri (dîr.curt). Con­cert de fanfară romîno-german: în­chiderea emisiunii. 11.53: Deschiderea emisiunii. 12: Jarnal In limba ucrainianS. 12.10: Jurnal In limba rusă. 12.20: Muzică varială (discuri): I*ola Br'la de Blocke (voce: Karl Schmitt- Walter): Rapsodia Nr. 1 de Rixner. 12.38: Radio-Jurnal OI); Jurnal cul­­tur: I si Posta sătenilor. 12.50: ORA OSTAȘULUI. 13.50: Serviciul german de știri. 14: Radio-Jurnal (ITT). 14.20: Muzică variată (discuri): Cân­tec de toamnă de Ceaikowsky; Vals­­intermezzo de Kochmann ș i Galop de Lumbge. 14.30: ORA RĂNIȚILOR. 15.38: Reportagii germane de pe front. 15.40: închiderea emisiunii de prânz. 17: Cronica artistică. 17.15: Uverturi de Lortzing (discuri): Uvertură la opera ,,Braconierul”; U­­vertură la opera „Undine“. 17.39: Radio-Jurnal (IV). 17.40 : UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul „Opere dramatice reprezenta­tive”: Vladimir Streinul; „Ciclul”. 18: TEATRU: „CICUL”, tragedie de Corneille. Distribuţia Reala artistică: Victor Barabett. Regia tehnică: Alex. Loban. RADIO ROMANIA 19: Jurnal în limba italiană. 10.15: Jurnal in limba ucrainiană. 19.38: Jurnal în limba turcă. 13.48: Jurnal în limba rusă. RADIO BUCUREŞTI Î918D: Concertul orchestrei Soc. Ro­mâne de Editură : O fetiţă ca tine fox de N. Patrichi . Am visat că sunt cu tine (voce) tango de Corologos; , Uite te o clipă in ochii mei vals de I Vasilescu ; Bonsotr Chery — tango de I Martini (voce); Mariana mea — fox de Liliana Delescu , o fată și un cântec de dragoste, vals de Constan­­tinescu ; Ilabank­a — tango de Hiri­­zescu ; Mi-ai luat zâmbetul de pe buze slow de Vasilescu; De ar fi rămas — tango de Corologos (voce); Mami, scump şi drag, slow de Vasilescu ; Ti-am scris o romanţă — rumba de Liliana Delescu (voce); Un gând — slow da Liliana Delescu; Tot ce-i ro­mânesc nu piere, de Constantinescu (voce), radio românia şi radio BUCUREŞTI 19.50: Serviciu­ german de ştiri. 20: Radio-Jurnal (V); Sport­ 29.20: ORA GERMANIEI. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21: Emisiune In limba germană. 21.10: Emsiune în limba italiană. 21.20: Emisiune în limba franceză. 21.30: Emisiune în limba engleză. 21.48: închiderea emisiunii. JOI 16 OCTOMBRIE TEATRE TEATRUL NATIONAL : Doamna Bo­­vary TEATRUL STUDIO: Astă seară se joacă fără piesă. TEATRUL SAVOY: Așa te vreau X*ăî^ 13lSG TEATRUL COMEDIA î Prostul din bae. TEATRUL DIN sărindar : Banii nu fac nici două parale. TEATRUL ALHAMBRA I Un vals vienez. T' JL NOSTRU : Scadenţa dra­gostei. I eşT*. TNî LUPTA ŞI LUMINA: Cămila trece prin urechile acului. TEATRUL MUNICIPAL : Ce vrea fe­meia vrea şi dracuL Cinematografe ARO: Proscrisul — Finlanda sub te­roare şi jurnal C. N. C. SCALA: Nanon. Jurnal U. F. A. 525. Jurnal C. N. C. nr. 10. CAPITOL: Frumoasa domnişoară Schragg şi jurnale U. F. A. nr. 525 şi O. N. C. nr. 10 TRIANON: Hans Moser ponmeeşte, jurnal U.F.A. 525 şi O N.C. 10. REGAL: Alarma cea mare şi jur­nale : Ufa 525 şi O. N. P­io. SELECT : Traviata şi Jurnal da răz­boi. ROXY : Aripi frânte şi jurnal de război. FEMINA : Irene cu Anna Necyle, PALAS BULEVARD : Kora Terry şi Jurnal de război U. F. A. FORUM­­ Tinereţea şi suferinţele lui Tom Edison şi Jurnal de război nr. I. CEI­SEE : Submarinele atacă; Jurnal U. F. A. nr. 525 şi O. N. C. nr. 10 şi Trupa de revistă. FRANKLIN : Prinţesa Tarabanova ; Jurnale de război O N. C. nr. 10 şi U. F. A. NISSA : Cei trei Codonas şi Concert la Hollyood. OMNIA : Evreul Sass, Jurnale de război nr. 10 şi U. F. A. nr. 518 şi Compania de reviste „.Gândăcep". AIDA : Fiorii primăverii , Jurnal de război nr. 9 şi complectare. ALCAZAR: Un vals de odinioară, Jurnal U. F. A. nr 521 şi O. N. C. nr. 10 şi orchestra de imvzitate.Nat. din. ....... ■ -american : povestiri vieneze: Jur­nal U. F. A. nr. 324 şi O. N. C. nr. 9. BITOLIA: Evreul Sass şi Jurnal ro­mânesc nr. 8 re..­ BARCELONA : Beau Geste; Jurnal O. N. c.. Cruciada antibolşevică VI şi Artişti. BIZANTIN : Intre viaţă şi moarte şi artişti. CARMEN SIN­VA : Şaimana : Cru­ciada antibolşevică şi Trupa de reviste. CARMEN: Condotierii şi Jurnal de război U. F. A. COTROCENI ! Eşti un inger; Jurnal de război şi complectare. CRANGAŞ : Femei in lanţuri ; Jur­­nal O. N. C. şi U. F. A. cu răz­boiul Sfânt contra bolşevismului şi Trupa de reviste Georgescu-Buzău. DACIA : Johny Apollo şi Jurnale de război O. N. C. DIANA : Aventurile celor 3 muşche­tari ; Jurnal de răsboi şi Trona Jan Tomas. DICHIU : Eşti un înger, complectare şi Compania de reviste Titi Colum­­beanu. EDISON: Alaska (Demonul alb); Jurnal şi Trupa de reviste N. Bur­­maz. FLORIDA : 7 ani de ghinion şi Jur­nal de război. GLORIA : Pentru dvs., doamnă şi Complectare. IZBANDA : Fete Moderne şi Jurnal. ILEANA: Tinereţea lui Tom Edison şi Jurnal de război O. N. C. nr. 9. LIA : Iubirea lor şi Jurnal de război O. N C. nr. 10 şi U. F. A. nr. 522. LIZEANU! Călăreţii destinului şi Marea Nordului (Marea Morţii). MARCONI: Aripi noul (Pour le me­rite), Jurnal de război O. N. C. nr. 11 şi Trupa de reviste M. Ne­­deianu MARNA : Pe veci a ta , îmblânzi­torul de lei , Jurnal de război şi Trupa de reviste Titi Mihăilescu. MEXIC: Misiunea secretă Războiul contra bolşevicilor şi trupa de re­viste. MIORIŢA : Casa Rothschild şi Jur­nal românesc nr. 9. MILANO : Dansez pentru tine ; Jur­nal de răsboi nr. 8. MODEI.: Căpitanul de poştă şi Jur­nale de război U F. A. şi O. N. C. NERO * Iubirea lor şi Complectare. NONI­­ Gorila şi Completare ODEON : Bal­eare si jurnale O. N. C. nr. 9. O. C. R. nr 522. PA­CHE : Primul bal şi Jurnal de război nr. 9. PARTS : Rio, complectare. Jurnal de război nr. 10 şi trupa de reviste. REX : Iubirea lor. SPLENDID : Titanul şi Jurnal O. N­c. nr. 9. TOMIS: chemarea vieţii şi Jurnal de răsboi TRIUMF: Omul invizibil şi Jurnal O. N. C. nr. 10. TEA run Cili TITtăl REGEI E MI­­HAI I, Bucureştii Noi : Pantera nea­gră, Jurnal de război şi trupă de reviste. UNIC : Bărbierul din Sevila şi Jur­nal de război U. F. A. nr. 521 şi O. N. a nr. 8. UNIREA 1 Umbra trecutului; Jurnal de război şi complectare. VOLGA: Dragoste imperială şi Jur­nal de război nr. 9. VENUS : Omul Invizibil, comedie şi complectare. VOLGA BUZE­ŞTI: Asediul Alcaza­rului, Jurnal U. F. A. şi compania de reviste Filmul românesc. VERGU : Prinţesa Tarabanova ; Co­micul Iulian şi Jurnal de război nr. 10. EXPOZIŢII SALA UNIVERSUL: Expoziţia de Pictură Viorica-Ana Ionescu. ATENEUL ROMAN. Expoziţia de pic­­tură a d-nei Smaranda Mihaescu. MUZEUL TOMA StEI­IAN: Incurs pentru repetarea stricăciunilor pro­­vrea­te de cutremur. cilit indus I­RIAL: (Parcul Ca­ro! D Du­mtoies »I Sărbătorile 4—9. SAI.A ORFEU (Calea Victoriei 44) « Expoziţia de caricaturi Ion Sava. BIBI­IOTECA PUBLICA A ATENEU­­LUI ROMAN — Deschisă te toate zilele de lucru dala 4-7 d. e. intra­rea liberă MUZEU! SILVIC (Parcal Catul I», deschis publicului: Dumineca, ord« 10—13 Şl 17—20 loto- otel» 17—S0. STR ŞTEFAN MIHAI­­EANU, 83 (ca­sele bisericii Popa Soare), Colecţia prof . Ionescu. Duminica şi sărbă­torile 10—12. BIBLIOTECA MUZEULUI MIL­ITAR NATIONAL: i­­um -I jura dim., lat după Duminică şi an­­tori Mda BIBLIOTECA MUNICIPALA, str Ba­­tista nr. 15. Deschis zilnic intre orele­­1-13 si 13 tura.­20. Intrarea ti­ber­ă. SALA DALLES : Expoziţia de pictură a d-nei Pia Masacci-Căpşuneanu , a d-nei Despina Moscu Ghim­bastra şi a d-lui Dimescu-Dijon. Muzeul naițional de istorie NATURALA „GRIGORE ANTIPA” şos Klselrt or. L MINISTER!!! PROPAGANDEI (Str. Wilson) Mănăstiri şi Cetăţi din Basarabia şi Bucovina. Acuarele, de pictore! Anton Kal­de. DOMNITA ANASTASIA­­ - Expozi­ţia permanentă de cusături româ­neşti şi scoarţe „Elisabeta Cosco" sub conducerea d-nei Olga Cosea*. MUZEUL SATULUI ROMANESC, Şo­seaua Kisseleff, 22 (Parcul Naţional, lângă Arcul de Triumf autobuz, 31, tramvai 3). Vizitarea Muzeului dela 15 Sept.—15 Mai între orele 7-18, de la 13 Mai-14 Sept. între orele 7-20. Interioarele gospodăriilor Muzeului se pot vizita în zilele de lucru de la 15-17, iar Duminica şi serbătorilor legale între orele 15-18 precis. Pen­tru şcoale, grupe şi excursiuni în toate zilele şi orele anunţate mai dinainte. Intrarea liberă. Farmaciiis de servicii! Camera de gardă pentru cazuri urgente de faceri­În timpul nopţii telefon 3.71.38, orele de serviciu 8 seara — 8 dimineaţa f­armaciile de serviciu ia timpul slid şi nouţii, Imre orele 13—13 şi dela ora 28, numai pentru executa­rea reţetelor medicale in cazuri urgente MIEPCDBt Tigoianu Elena, calea Victoriei 2, I, 3.88 33. Petrescu Janetta, str. Re­gală I, I, 4 68.15; Ramaşcan G., b-dul Regele Albert 37.­­ 4 17 94; Borş Dimitrie, str ’astie Lascăr 42, î; Dr. Ster­escu Miecea, b-dul Regina Elisabeta S4. Ti 3 93 33; Dan George, Griviței 183. tel. 3.92 12; Gorgescu S Nicolae estiea 'Jr.vi­­tei 236 !!; Leigt Alex b-dul Fi­lantropia 191. ti. 3.16 90; Gheorghiu Victor, str Duiliu Zani­firesc-ti 9, III; Mazilu Ana, b-dul Av­a Bel­ter 13. III, 2.85 36; Niculescu Lelia, str Maica Domnului 11. III, 2­07 51; C-tinescu Lu­cia Chiric sos Mihai Bravu 203, IV; Wasserman N. ca­lea Mosilor 249. IV. 2.02 74; Bittman Hana, str Traian 75. IV. 5 10 21; Dr Chiale­c Sterie, calea Dudești 64. V. Valescu Gh cale. Serhoji Vodă 21. V. 3 61 26; Chia­e­v Ana­stasie, calea Şer­ban Vodă 25­. V. 3 58.58; Opreanu Constantin, calea Rahovei 79. VI, 3 05 74; Repanovici­­„ calea 13 Septembrie * VI. Dr . Petrescu, şos. Cotroceni 6. VI, Hună Moine, şos. Viilor 49 VI 4 70 8! Cldu­ : Chimena : Regele : Don Diego : însoţi­toarea : Dor Gomez : Don Sancho : N. Brancomtr Marietta Anca Marcel Grigurescu O. Brădescu Nelly Dordea H. Poltzu Cezar Rovintescu DONAŢII PENTRU ARMATĂ D. prof. Mihai­l Antonescu, vicepreşedinte al consiliului de miniştri, a mai primit următoa­rele donaţii­ pentru armată: D. V. G.I­nte. Săgeţii nr. 7 loca, lei 3000; Sr. Basil Teodorescu, str. Alexandru Lahovary nr. 41 loca lei 6500; învăţătoarea Vişan A. Elena, prin ministerul culte­lor, loco, lei 100; ofiţerii şi sub­ofiţerii din compania­­ transmi­siunii, loco, lei 3000; Casa Oştirii str. Cobălcescu nr. 28 loco, lei 17.390; un sergent major din ba­tal, depozit, M.A.N., loco, lei 500; soldatul Dragosti Ion, pirotehnia armatei loco, lei 240; Petre Ma­rin, Periş-Ilfov, lei 15.000; pri­marul corn Başcalia, plasa Com­­rat jud Tighina, lei 14.000; Ioan Popp, notar, Tipărit, p. u. Costed jud Severin, led 6.660; plutonier Butură Ion, serv. A. M. T. Divi­zia de Dunăre lei 5000; Grigore Popescu, corn Garafoi-Găeşti Dâmboviţa lei 1.200; Marc Dicov­­cenco muncitor din port, Ismail, lei 1000; Şcoala Primară Lun­ga­ni-Tecuciu lei 820. Sold precedent: 68.244.210 Total ge­nral: 68.306.020 * Ministerul apărării naţionale a mai primit următoarele donaţii pentru familiile lipsite de mijloa­ce ale luptătorilor de pe front şi pentru invalizi de război; Nicu Popescu, com. Zarafoaie, jud. Dâmboviţa 670 lei; notarul com. Negreşti, P. Neamţ 875 lei; contenciosul Statului, T. Micu­­Dumbrăveni Blaj 794 lei; Pa­ras­chi­va şi S. Aradi Bucureşti, str. Rădăuţi nr. 5, 2000 lei; Funcţio­narii Casei Construcțiilor d­in mi­nisterul muncii 7.472 lei; CAM. R.R. casieria centrală 8.920 lei; Idem 17.575 lei. Sold precedent 60.381.296 Total genearl: 60.419.601 v­iaţa pe teatrul de război mental (Urmare din pagina I-a) fate, chiar In cazul când ina­­micul dispune de forţe puter­nice, cu efective şi material considerabile. Indiferent de În­tinderea încercuirii operate şi de durata lichidării trupelor prinse - cercuri mai mari, sau mai mici, tactica germană con­duce la aceleaşi rezultate. Ea s’a aplicat în bătăliile din zona frontierei occidentale a U. R. S. S., în faza întâia a o­­peraţiilor, când acţiunea ofen­sivă germană a putut să rezer­ve atâtea lovituri surprize co­­mandamentului armatelor ro­şii, după cum s’a aplicat şi în fazele următoare ale operaţii­lor, în toate sectoarele, când grupuri de divizii sovietice, constituind câteva armate, au fost lichidate prin îi­ercuiri şi fără posibilitate pentru ele să iasă din cursa în care au că­­zut. Tactica germană, in ma­terie de încercuiri, este bazată pe un dispozitiv al desfăşură­rii forţelor compuse din forma­ţiuni blindate şi al celor de ind­fantierie motorizate, care în­­tr-un timp determinat ocupă poziţiile şi obiectivele fixate, stabilesc în anumite puncte forţe de rezistenţă, ce îndepli­nesc rolul de „crampoane”, umplu golurile rămase, în vre­me ce formaţiunile apărării anticar, ajutate de trupe spe­­ciale şi de aviaţie, înlătură în­cercările de evaziune ale for­ţelor blindate inamice. Odată primul cerc făcut, noui forma­­ţiuni puternice, blindate, de in­fanterie şi artilerie, sunt adu­­se, ca să formeze alte cercuri exterioare în jurul celui din­tâi. In asemenea condiţii se a­­sigură blocarea trupelor răma­se în spaţiul încercuit. După aceea urmează operaţiile de fragmentare şi de lichidare a acestor trupe. In acest scop se creiază alte încercuiri interioa­re, pe spaţii mai mici, în care sunt condamnate nimicirii uni­tăţile dezagregate şi demorali­zate. Aceeaş tactică a fost aplicată de germani şi în sectoarele de la centru, Vjasmo şi Briansk, unde descompunerea armatelor sovietice reese şi din faptul, că regimente întregi s’au predat, ori s’au alăturat la coloanele de prizonieri, renunţând la rezistenţa inutilă. In zona Leningrad, în cursul nopţii de eri, avioanele de lup­tă germane au bombardat cu eficacitate instalaţiile militare şi industriale. Leningrad şi zo­na sa cuprind numeroase in­stalaţii miliare şi industriale. Valoarea producţiei industriei din Leningrad reprezintă 12,5 la sută în medie, din valoarea producţiei totale industriale a U R. S. S. In 1935, în industria meta­lurgică erau angajaţi 250.000 de lucrători, iar în cea textilă, 106.000. In ajunul războiului funcţionau 127 de întreprin­­deri mari industriale, având fiecare peste 1000 de lucrători. In Leningrad sunt uzine în care se lucrează cuprul şi zin­cul, mai multe oţelării, şantiere navale unde se construiau vase de război şi de comerţ, fabrici de locomotive, vagoane, auto­­mobile, tractoare, motociclete, aparate de telegrafie şi tele­foane. In ce priveşte industria de război, el dispune de uzine de tunuri, tankuri, diverse arme automate, muniţii, motoare şi aparate pentru avioane. In îm­prejurimile Leningradului sunt mari uzine electrice. Industria chimică este dease­­menea dezvoltată. Pentru că în Leningrad şi în zona sa în­cercuită de armata germană sovietele au concentrat un mi­­măr atât de mire de industrii şi de instalaţii importante de armament, izolarea a­cestui cen­tru vital de restul U. R. S. S. este o grea lovitură pentru so­viete. In sectorul Moscova, coloane­le germane au pătruns mai a­­dânc şi au tăiat mai multe linii ferate şi şosele principale, ti. converg spre capitala U. R. S. S­, care e cel mai important nod de comunicaţii şi centrul către care converg toate axele liniilor ferate principale. Autostrada Moscova-Vjas­­ma­ Smolensk a fost şi ea tăiată, ca şi autostrada de la sud, în direcţia Kiev, R­S. inspecţia d-lui m­inistr Radu Rosetti la tor­­en din T.­Severi Comunicat In ziua de 13 Octombrie d. ge­neral R. Rosetti, ministrul cul­turii naţionale şi al cultelor, e asistat la toate lecţiile făcute la Liceul Traian din Turnu Severin. Domnia Sa a rămas pe deplin mulţumit atât de chipul cum pro­fesorii au predat diferitele cu-­­noştinţe cât şi de răspunsurile bune şi vioaie ale elevilor. Liceul Traian continuă a fi in­­sti­tuţi­unea şcolară de prim ordin ce a fost şi în trecut. bisericii Redeschiderea „Sapienţa“ din Bucureşti Eri, fiind sărbătoarea Sfintei Paraschiva, facătoarea de minuni, pronia cerească a făcut ca o primă slujbă religioasă să fie oficiată ;3­. un sobor de preoţi în străve­chea biserică „Adormirea Maicii Domnului“, din str. Sapienţei nr. 5 Bucureşti­­Întrucât această biserică a fost închisă şi părăsită zeci de ani s’a oficiat întâiu o sfeştanie. In pre­zenţa unui numeros public, din toate straturile sociale, e’a oficiat apoi un parastas pentru pomeni­rea ctitorilor donatei şi a eroi­lor cari şi-au dat viaţa pe câm­pul de luptă. Păr. Constantin Popescu a ară­tat însemnătatea istorică a ace­stei străvechi biserici şi împre­jurările vitrege prin care a tre­­cu rămânând în­ pustiu până când d. Octavian Doforin, redes­­chizătorul bisericilor Bucur­eşii­, banu şi Stavropoleos, a deschis şi această sfântă biserică, pe­ care nimeni n’o mai băga d­in sea­mă fiind dărăpănată şi părăsită. Părintele G. Stănescu a arătat biruinţa neamului nostru şi dra­gostea lui Dumnezeu, care nu la­să ca sfintele altare să se prăbu­şeasăă din cauza necredincioşilor, ci, din contră, trimite pe aleşi cum este cazul de faţă când un bun creştin d. O. Dobrin, a dat viaţă din nou acestui aşezământ sfânt. S. S. a făcut apoi apel ca toţi bunii români să dea sprijinul ne­cesar pentru renovarea şi împo­dobirea cu obiecte sfinte de care biserica este lipsită. Donatorii s-au înscris în cartea de aur a a­­cestei biserici care stă la dispo­ziţia credincioşilor de dimineaţa până seara târziu­ •«aeiseemo TEATSUL din SAâIÎIDSR - Telefon 4.84.94 - Dir. Maria Filotti Azi era 8 seara colosalul succes ■»»•terrmwswewtoos, BANII NU FAC NICI DOUA PARALE cu I. lancovescu, Iordanescu Bruno, Marcel Bitescu, Chr. Buţulescu, Radu Beligan, Ninetta Gusti Ec. Ionescu, Sandra Cocorescu, Mircea Constantinescu, W. Stoicescu, și Romald Bulfinschi * Mâine Joi ora 8 seara PAINEU ULTIMA 04E*A EV\ ■■ VITRI[\ A S ORASUL FARA AVOCATI “S1 CR­ONICA ŞTIINŢIFICĂ Noutăţi ştiinţifice şi tehnice De când se cunosc ochii artificiali?—Colchicina şi creşterea plantelor şi a animalelor.— Detectivofonul.*—Un pat care dispensează bolnavul de infirmiere.—Combaterea insectelor vătămătoare cu ajutorul microbilor de RAUL CĂLINESCU Conferenţiar universitar Ochii artificiali se folosesc în zilele noastre atât pentru anima­lele împăiate cât şi pentru oame­nii care au avut neşansa să piar­dă un ochiu. Dar aceşti ochi artificiali nu sunt o invenţie recentă. Cei din­­tâiu ochi artificiali s’au fabricat în Egipt, pentru a împodobi mu­miile şi statuile. S’au găst ochi artificiali şi la Azteci şi Incaşi (vechi populaţii ale Americei) — ca şi la unele triburi din Oceania, care le folosesc tot pentru împo­dobirea mumiilor. Chiar şi A­sirienii îi cunoş­teau, după cum o poate dovedi un e­­xemplar de la Muzeul Metropoli­tan din New-York. Cunoaşterea ochilor artificiali de către babiloneni, a fost de cu­rând demonstrată, după cum ne informează revista englezească trature“ din Londra, prin desco­perirea unei inscripţii cuneifor­me ce datează din anul 1600 Îna­inte de Christos şi în care sunt menţionaţi nouă ochi de agată şi 13 de palcedonie. In vechea Greciei, statuile erau împodobite adesea cu ochi artifi­ciali, cum era de pildă, între al­tele, celebra statuie a Atenei, sculptată de F.d.as. In Roma antică trăia Faber O­­cularius sau „meşterul de ochi artificiali“, alături de medicus o­­cularius Ambii practicieni erau însă ţin­ta săgeţilor poeţilor satirici şi mai ales ale lui Marţial O precisă descriere a ochilor artificiali o găsim spre mijlocul secolului al XVI-lea. Ei sunt menţionaţi şi de Ambroise Paré, dar termenii în care acest celebru medic se exprimă, dovedesc că ochii artificiali nu constituiau o inovaţie pe timpul său. ♦ Colchicina, o substanţă chimi­că, folosită recent în biologie, are efecte deadreptul minunată, căci aplicată asupra plantelor, face ca acestea să crească de două ori mai mult ca de obiceiu, iar func­ţiunile în genere să fie accele­rate. De curând, o naturalistă ameri­cană, doamna dr. Higgins, e ex­perimentat colchicina şi asupra unor pui de găină. Se ştie că experienţele mai vechi cu colchicină asupra ani­malelor, au avut ca urmare moar­tea timpurii a acestora. De data aceasta doamna Higgins a injec­tat cantităţi foarte mici de colchi­cină în ouăle de găină aflate pe cale de clocire. In chipul acesta, d-sa a reuşit să obţină şase găini perfect sănătoase, care mai tră­iesc şi acum. Din patru ouă in­jectate cu colchicină, după 72 ore de incubaţie, au ieşit patru păsări viguroase care au acum o vârstă de 17 luni. Crestele şi bărbiile lor, atât la femele cât şi la masculi, sunt de două ori mai mari ca de obiceiu, iar cocoşii au în plus două pene anormal de lungi, în coadă. Alte două păsări, injectate tot în stare de ouă, în ziua a 13-a de incubaţie, prezintă şi ele aceleaşi efecte, dar mai atenuate Lucrările doamnei Higgins con­tinuă, pentru a se stabili dacă pol­­chicina produce aceste efecte în mod direct sau dacă ea lucrează în mod indirect asupra organis­mului, prin intermediul glandelor sexuale, care determină şi regu­lează caracterele sexuale secun­dare, cum ar fi penele cozii, cu­lorile vii, coamele etc., după cum ne informează revista ger­mană „Die Umschau?", din Frank­furt am Main. ♦ „Detectivofonul" este un nou aparat pus în slujba poliţiei. E vorba de un minuscul emiţător şi cânn­ microfon nu este vizibil Agentul înzestrat cu acest aparat se poate îndepărta la câteva sute­­ metri la automobilul poliţiei, în care se găsesc aparatele de re­cepţie. Din automobil se pot urmări toate convorbirile agentului cu in­divizii pe care îi întâlneşte. Dacă este vorba de o mărturie sau de o depoziţie importantă, ea este imprimată pe un disc, în auto­mobilul poliţiei. D. dr. R. E. Freund, de la spita­­lul din Mount Carmel (Statele Unite), a inventat un pat special care economiseşte munca infir­mierelor în spitale. Şase butoane electrice permit bolnavului de a-şi ridica capul ori picioarele sau de a face alte miş­cări, pentru care era necesar aju­torul a cel puţin unei persoane. Singurul inconvenient este că patul acesta are o greutate prea mare,­­ însă inventatorul său şi-a propus să-l red­uca din greu­tate, construindu-l dintriun metal rau, uşor, după cum ne comunică revista italiană „Revista della So­­oieta. Italcmna d’Igiend“, din Mi­lano. ♦ Insectele sunt duşmană cei mai de temut ai omului. Fără a mai vorbi de rolul nefast ce-i joacă­­ muştele şi ţânţarii, purecii şi păduchii, în propagarea bolilor infecţi­oase — o mulţime mare de insecte sunt foarte vătămătoare agriculturii. Cărăbuşul şi Dori­­fora, porecii verzi şi buburuzele, lăcustele şi coropişniţele, omizele şi Cecidomiile, sunt inamicii de moarte ai plantelor cultivate pe câmpurile şi în grădinile noastre. Pagubele lor se cifrează în fie­care ţară mai mare, la mai multe miliarde anual. Pentru a lupta contra acestor duşmani, dispunem de numeroase procedee. Se folosesc contra lor diferite otrăvuri chimice, în sta­re de praf, lidide sau vapori (ar­senic, sulfura de carbon, cloropi­­crină, emulsie de petrol, nicoti­nă). Se întrebuinţează de aseme­nea şi alte insecte care să le dis­trugă. Astfel, o specie vătămătoare de buburuză, nevătămătoare a­­griculturei; o specie de ploşniţă de câmp, printr’un scarabeu; o­­mida unui fluture, prin trio spe­cie de muscă, etc. Dar mai ales viespile Ichneumonide şi în deo­sebi Trichografoele, sunt de cel mai mare folosit pentru agricul­­tor, deoarece îşi depun ouăle în­­ ouăle fluturilor, distrugând omi­zile înainte de a ieşi. Dar toate aceste procedee, mai mult sau­­ mai puţin eficace, nu determină o distrugere radicală a paraziţi­lor agriculturei. Printre mijloacele de combate­re, folosite mai ales în ultimul timp, sunt a se considera şi viru­surile. Ideia de a combate Insectele prin microbi nu este nouă. Pri­mul care a încercat să folosea­scă microbii contra insectelor, a fost Mecinikof. In 1878, el a făcut asemenea experienţe contra „gân­dacului sfeclei“. Alţi­­savanţi şi mai ales V. d’Hereile, au folosit şi ei diferite bacterii contra lăcustelor, dar fă­ră să obţină rezultate prea satis­făcătoare. După părerea d-lui Metaln­­kof, de la Paris, despre ale cărui cercetări relatează revista fran­ceză ,,Marianne“, insuccesul tre­buie pus pe seama faptului că nu s-au folosit microbii capabili să producă spori, şi prin urmare au fost prea puţii­ rezistenţi faţă de condiţiile externe, ca tempe­ratura sau lumina solară. Plecând de la ideia aceasta, bac­­teriologul mai sus amintit, a izo­lat şi a cultivat microbi sporo­­geni, recoltaţi de pe omizile ce atacă viile. . Culturile m­icrobiene au fost uscate, transformate In trio­pul- I bere fină care-şi păstrează pute­rea de infectare, timp de mai mulţi ani îl şl”, putând suporta o temperatură de 110 grade, fără să-şi piardă virulenţa. Această pulbere bacteriană e aplicată direct pe plantele para­zitare, cu un pulverizator. Sau e dizolvată în apă şi se stropesc cu ea plantele, cu ajutorul unei pompe de mână. Un centimetru cub de pulbere conţine peste 100 bil­ioane de ger­meni vii, care fiind capabili să infecteze insectele vătămătoare, nu prezintă nici o primejd­e pen­tru om sau animalele domistice. Primele experienţe, încununate de succes, au fost făcute la Za­greb (Croaţia). Experienţe ana­­loage au fost făcute cu un succes tot atât de mare, în Ungaria, E­­gipt şi Franţa. In regiunea viticolă Bordeaux, tratamentul­ viilor cu soluţie mi­­crobiană a împuţinat larvele de Pyrales, cu 91%­. Pe zece butuci ^ e ^ 4, S au găsit 262 omizi «mP pe pe zece butuci netratați se mai puteau puilege 2244; zece butuci tratați au produs d­o0 gr. struguri (adică 4260 kgr. la hectar) — în timp ce zece buturi netratați abia au produs 1781­­gr. (adică 1485 kgr. la hectar), deci cam 1/3. 1 I

Next