Universul - Provincie, decembrie 1941 (Anul 58, nr. 327-354)
1941-12-01 / nr. 327
Asral »1 10 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov DATORIA FUNCŢIONARILOR Sistemul plăţii suplimentare, ilegală, tainică, pentru servicii legalmente datorite, nu e numai la noi, ci pretutindeni în lume. Nu este nici un motiv deci că ascundem, că a existat sau poate că mai există, obiceiul ca, In cazuri izolate fireşte, să se dea şi sa se primească această „plată suplimentară” care în termen pejorativ se numeşte „mită”, pe turceşte „bacşiş” şi pe româneşte adoptivul „şperţ”. Lumea, care cunoştea obiceiurile înrădăcinate de pe vremea fanarioţilor, a salutat cu bucurie reforma cu privire la sancţionarea deopotrivă şi a mituitului şi a mituitorului. Se adoptase tema că înlăturând, prin teama sancţionării, ispita mituitorilor, funcţionarii vor da o dreaptă şi sinceră rezolvare lucrărilor ce li se prezintă pe cale normală. Drept completare a legii, era insă datoria autorităţilor superioare să controleze , îşi fac datoria la vreme şi în mod egal pentru toţi, funcţionarii puşi să vină în contact cu publicul ? Sunt cazuri de favorizări neexplicabile in acelaş cadru de solicitanţi? Şi in mod mai precis: contribuabilul petiţionar este el cu promptitudine satisfăcut de autoritatea respectivă, renunţând, forţat de lege, la clasicul mijloc al „ungerii roţilor”? Reforma elementului uman nu se poate face de la o zi la alta; slăbiciunile omeneşti le cunosc conducătorii autorităţilor ; nu ştim insă, dacă au observat un efect nou al sancţionării mituitorilor, pus în evidenţă cu prilejul unei anchete referitoare la o furnitură oarecare. Nici unul dintre cei cari neputând face altfel, au făcut ca toată lumea — adică au prevăzut şi eufemismul „cheltuelelor suplimentare”, nici unul nu s’a încumetat să facă o declaraţie sinceră, de teama firească a sancţiunilor legale care pedepsesc şi pe cel nu dă, nu numai pa a°l care primeşte. In practică, mituitul se vede pus la adăpost de orice riscuri, pentru că este asigurat că nimeni nu va fi atât de imprudent ca, denunţându-1, să se autodenunţe singur, ca delicvent copărtaş al operei de mituire. Sancţionarea ambilor împricinaţi este admirabilă în intenţia legiuitorului; ea nuşi va da insă roadele aşteptate decât atunci când contribuabilii vor vedea că funcţionarii cari fac „hatâruri” su*» wice formă, au fost sancţionaţi; că cererile se rezolvă în ordinea reală a înregistrării lor; că s’a dus vremea „plăţii suplimentare” fără de care îţi pierdeai zadarnic timpul pe la autorităţi, când şefii tuturor instituţiilor de stat se vor convinge că o perfectă bună credinţă domneşte în soluţionarea cererilor. Se înşeală amarnic toţi cei cari cred că este o chestiune măruntă, care trece nebăgată in seamă in noianul atâtor griji pe cari le avem; este o problemă de care se leagă nu numai toate ramurile aprovizionării şi ale vieţii de toate zilele, ci însăşi organizarea temeinică a administraţiei publice, aşteptată atât de publicul mare, cât şi de imensa majoritate a funcţionarilor cinstiţi şi demni, cei mai revoltaţi de promiscuitatea cu rău nărăviţii cari trebuesc înlăturaţi. on S’a cerut excluderea evreilor din parlamentul maghiar Chestia fondurilor pentru presă Budapesta, 27 Nov. 1941 In reportajul parlamentar, „Pesti Ujsag”, organ al partidului „Crucilor de Săgeţi“, menţionează că deputatul Radzsanyi László a făcut o interpelare în chestiunea membrilor evrei din Parlamentul maghiar. „Cred că este inadmisibil — a declarat deputatul — ca încă şi azi reprezentanţii spiritului evreesc să poată avea cuvântul în problemele ţării. Senatul (Casa Magnaţilor) are şi ea trei membri evrei, cari în viaţa economică trag foloase materiale considerabile, prin faptul că sunt membri ai Casei Magnaţilor. Aceştia sunt: Lang Lajos, Vida Jenő şi Goldberger Leo”. După aceasta deputatul a cerut insistent ca preşedintele consiliului de miniştri să excludă pe evrei din parlament, fie membri ai Casei magnaţilor, deputaţi, stenografi sau ziarişti. Pesti Hírlap” publică un extras mai mare din discursul ţinut de d. Marothy, deputat al „Crucilor cu Săgeţi”, cu ocazia discutării bugetului preşedinţiei consiliului de miniştri. Deputatul a cerut să se dea publicităţii chestiunea fondurilor pentru presă. „Nu se cuvine — a spus deputatul — ca anumite organe de presă să fie susţinute din impozitele plătite de adversari politici. Trebue să se stabilească dacă subvenţiile alocate presei nu sunt exagerate. In locul anonimatului capitalului, ar trebui să se ştie numele care sunt în dosul cutărui sau cutărui ziar. Proprietarii şi directorii de ziare au emigrat, în timp ce ziarele lor continuă să apară. Din 21 de ziare din Budapesta, 10 au rămas în mâini liberale şi evreeşti. E de neînţeles, atât din punctul de vedere al politicei externe, cât şi din punctul de vedere al politicei interne, ca ele să fie menţinute. Din 87 ziare, 85 sprijină guvernul”. Domnul Arvay a afirmat, după darea de seamă pe care o face „Magyarsag” că 85$ din tipografiile din Budapesta şi 50$ din cele de provincie sunt în mâini evreeşti. Deasemenea, domnia sa a arătat că tipografii ar trebui sustraşi influenţei social-democrate şi integraţi camerei de presă. EXEMPLARUL I M. In străinătate ( lei. ro Pagini Taxa postali plătită In numerar conform aprobării Dir. 01« P T. T. Nr. 24.464/939 URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI GERMANII AU STRĂPUNS LINIILE FORTIFICATE DIN JURUL MOSCOVEI. - BĂTĂLIILE DELA ROSTOV SI DON. - OPERAŢIILE DIN CIRENAICA de R. SEIŞANU In cursul zilei de Vineri s’au dat lupte crâncene, atât in sectorul central, cât şi în cel de sud al frontului oriental. In regiunea Moscovei forţele germane din grupul de armate al mareşalului von Bock au obţinut noui succese în a 12-a zi a marei bătălii : ele au străpuns liniile din zona puternic fortificată din jurul oraşului şi înaintează in mai multe direcţii. In regiunea Tuia, de la sud, artileria germană a bombardat cu o violenţă extraordinară poziţiile trupelor sovietice din sectorul Stalinogorst (sud-est de oraşul Tuia), obţinând prin menţinerea focului la maximum de intensitate, efectele urmărite. După 12 zile de lupte crâncene, forţele germane au realizat progrese însemnate şi au obţinut rezultate tactice şi strategice importante în întreg sectorul central al frontului oriental. Situaţia armatelor sovietice din acest sector s-a agravat în urma străpungerii liniilor defensive din apropierea Moscovei şi a ocupării de către forţele germane a unor poziţii şi localităţi însemnate din punctul de vedere militar. In ultimele zile mareşalul Timoscenco, comandantul armatei sovietice de la sud, a atacat cu forţe numeroase, iz blindate şi aeriene, trupele germane ce ocupă poziţiile dela cotul fluviului Don şi dela nordul oraşului Rostov pe Don, cu scopul de a-şi asigura o linie de apărare mai bună pe cursul inferior al Donului şi a opri înaintarea germanilor in direcţia Volga şi în stepa dela nordul Caucazului. In tot cursul zilei de Vineri s’au dat lupte violente în acele regiuni. Contraatacurile forţelor sovietice, comandate de mareşalul Timoscenco, s’au prăbuşit zi grei« şi sângeroase pentru ele, — anunţă comunicatul marelui cartier general. In alte sectoare ale frontului oriental, luptele continuă. S’a anunţat din Istanbul că Un cuirasat şi trei submarine din flota sovietică a Mării Negre au fost semnalate in apropiere de intrarea Bosforului. Ele ar fi cerut prim semnale luminoase autorităţilor maritime turceşti autorizarea trecerei prin strâmtori. Ştirea aceasta n’a fost confirmată Încă de autorităţile turceşti. După convenţia de la Montreux, trecerea vaselor de război prin strâmtori, în timp de război şi aparţinând unui stat beligerant, nu este îngăduită. In caz de refugiu al vaselor de război sovietice, in apele turceşti, ele urmează să fie dezarmate şi internate. Forţele navale sovietice ce intră in compunerea flotei Mărei Negre sunt: un vas de bătălie, model vechi, două crucişătoare moderne, un crucişător vechi, 21 distrugătoare moderne şi şase vechi, 50 de vedete şi 50 de submarine. Un mare cuirasat, care se afla în construcţie în şantierele portului Nicolaiev, a fost capturat de germani. Unul din dîstrugi, Luaite sovietice, „Moscova”, a fost distrus în apele româneştii, în apropiere de Constanţa, de forţele noastre navale, care l-au silit să se angajeze în barajul nostru de mine şi a sărit în aer. Situaţia flotei sovietice din Marea Neagră este critică, căci porturile principale militare ale acestei mări, care au aparţinut U. R. S S. — Nicolaiev, Odesa, Cherson şi Kerci, — sunt in posesiunea forţelor germane şi române. (Continuare in pag. 2-a) CONFERINŢĂ CU CONDUCĂTORII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR DIN ŢARĂ PREZIDATĂ RED. MAREŞAL ANTONESCU COMUNICAT In ziua de 27 Noemvrie crt., ora 17.30, a avut loc la preşedinţia consiliului de miniştri o conferinţă cu rectorii, decanii şi directorii învăţământului superior din ţară, sub preşedinţia d-lui Mareşal Ion Antonescu, Conducătorul Statului. 1. D. Mareşal Ion Antonescu a expus pe larg problema asigurării unei cât mai bune funcţionări a învăţămânntului superior, în conformitate cu marile interese ale Statului, care reclamă în momentele de faţă muncă, disciplină, linişte şi ordine desăvârşită. Fiecare instituţie urmând a se încadra în noul ritm al ţării, a cerut şcoalei să dea primul exemplu şi să răspundă înaltei sale misiuni în Stat, fiindcă numai astfel va putea pregăti elitele capabile să asigure înfruntarea tuturor furtunilor şi biruinţa neamului. 2. — S’a stabilit modul în care va fi sărbătorită ziua de 1 Decemvrie — aniversarea Unirii din cadrul Universităţilor. 3. — D. Mareşal Ion Antonescu a reexaminat problema organizării vieţii studenţeşti şi măsurile de ajutorare a studenţilor săraci şi merituoşi, — acordări de burse, încălţăminte, îmbrăcăminte, etc. — precum şi reorganizarea cantinelor şi căminurilor, urmând ca d-nii rectori şi decani să coboare cât mai mult şi cât mai des în mijlocul studenţilor, pentru a le cunoaşte şi înlătura lipsurile, pentru că, prin măsurile ce domniile lor vor lua, să se evite tot ceea ce ar putea tulbura liniştea şi echilibrul sufletesc, atât de necesar pentru o serioasă pregătire a studenţimii noastre. 4. — S’a dispus ca studenţii mobilizaţi să-şi poată trece examenele ulterior, făcându-se excepţie dela dispoziţiunile regulamentare privitoare la termenele stabilite pentru cazurile normale. 5. — S’au discutat măsurile luate în baza propunerilor făcute de consiliile profesorale, pentru încadrarea învăţământului superior. 6. — S’a discutat aproviziona-I rea cu lemne a şcolilor superioare, luându-se măsuri în conse- cinţă. 7. — D. Mareşal Ion Antonescu a adus la cunoştinţa reprezentanţilor învăţământului supe- I rior că, orice manifestare studenţească, care tinde să ia un caracter de agitaţie publică, va fi reprimată cu ultima severitate fiindcă munca, liniştea, ordinea în ţară trebue să treacă înaintea oricăror interese sau suferinţe particulare. Orice abatere de la aceste imperative naţionale, constitue o crimă şi va fi pedepsită ca atare. Nu prin manifestaţii şi dezordini se pot împlini idealurile, ci prin muncă, prin studiu şi prin disciplina de care trebue să dea dovadă în ceasuri grele mai ales elitele. 8. — D. profesor Eftimie Antonescu, rectorul Academiei de înalte studii comerciale din Bucureşti, expune principiile sănătoase şi noua stare de spirit îmbucurătoare, care rodesc în sufletul studenţilor români, toţi fiind preocupaţi de grija unei cât mai bune pregătiri personale şi de munca pentru binele ţării. 9. D. Mareşal Antonescu a stabilit normele după care urmează să se acorde burse studenţilor, indicând să se acorde burse numai studenţilor merituoşi şi lipsiţi de mijloace, evitându-se cu cea mai mare atenţie repetarea nedreptăţilor din trecut ; deasemenea, domnia-sa a atras atenţia d-lor rectori şi decani, să aducă la cunoştinţa studenţilor că, toţi cei cari au fost mobilizaţi şi merită bursa, îşi au locurile rezervate. 10. — S’a hotărît, ca problemele de ordin principial, interesând şcoala, biserica, armata şi instituţiile publice, să fie cercetate şi soluţionate în cadrul Consiliului de Stat. 11. — D. Mareşal Antonescu constată importanţa activităţii depusă de d. ministru general Radu Rosetti, care a luat conducerea departamentului culturii naţionale într’un moment foarte grav, punând ordine în şcoală. 12. D. profesor I. N. Finţescu, decanul facilităţii de drept din Bucureşti, expune problema ajutorării studenţilor de la drept, formaţi mai ales din elemente dela ţară, lipsite de mijloace, care au nevoe de caminuri şi cantine. S’a hotărît să se redea facultăţii de drept, pentru acest scop, imobilul din calea Plevnei, in care funcţionează actualmente tribunalul militar. 13. — D-nii rectori şi decani au expus nevoile mai urgente şi mai principale ale şcolilor respective, luându-se măsuri de îndreptare în cadrul posibilităţii. 14. P D. ministru de finanţe a arătat că salariile membrilor corpului didactic s-au stabilit conform cu indicele de scumpete calculat de Institutul central de statistică. NU E O JERTFĂ, CI O DATORIE SĂ SUBSCRII LA ÎMPRUMUTUL REÎNTREGIRII Camioane germane in luptă cu nordul NEGOCIERILE JAPONO - AMERICANE PE PUNCTUL DE A FI ÎNTRERUPTE New York, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. B. transmite : Conferinţa de Joi de la Casa Albă cu reprezentanţii diplomatici ai Japoniei face obiectul comentariilor ziarelor din New York. Astfel, „New York Herald Tribune“ declară că negocierile dintre Japonia şi Statele Unite sunt pe punctul de a fi suspendate. Criza se agravează. „New York Times“ află din Washington că trebue să se aştepte ca viitorul demers al Statelor Unite să consiste mai degrabă din fapte decât din cuvinte. Totuşi porţile nu sunt cu totul închise pentru noi negocieri. Funcţionarii guvernamentali sunt de părere însă că guvernul nordamerican a epuizat toate posibilităţile unui compromis. „New York Times“ într-un articol de fond, subliniază că punctele de vedere ale celor două guverne se deosibesc atât de mult încât pare aproape imposibil ca ele să poată fi puse de acord. ..New York Herald Tribune“ află din Wasluc ,‘nn că eșecul evitat al negocierilor apropie, mai mult ca niciodată, Statele Unite și Japonia, de marginea prăpastiei războiului. In încheiere, ziarul subliniază că ruperea negocierilor nu va însemna in mod necesar răsboiul. Nici Statele Unite, nici Japonia nu au ameninţat cu luarea de măsuri speciale în caz că nu se va putea ajunge la o înţelegere. Washington, 28 (Rador). „ Corespondentul agenţiei ,,D. N. R.“ transmite : „Associated Press“ află din „cea mai bună sursă posibilă“ că guvernul Statelor Unite îndepărtează orice posibilitate de a se ajunge la un compromis cu Japonia cu privire la conflictul cu China şi că a fost luată în considerare posibiltatea de a se înarma vasele comerciale nord- americane în Pacific. Şi agenţia continuă astfel: „In timp ce cercurile cele mai autorizate anunţă că negocierile în vederea unei păci în Pacific şi în Extremul Orient nu au fost ruite, strada actualei este privită ca extrem de serioasă. Nr. 327 Luni 1 Decembrie 1941 DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU IN TOIUL LUPTEI Sub focul artileriei inamice soldaţii germani trec un râu de pe teritoriul sovietic un ponton pneumatic, (PK OKW) Festivitatea ostăşească de la sediul misiunii militare germane Vineri seara, 28 Noembrie, a avut loc la sediul misiunii militare germane o festivitate ostăşească în cadrul căreia d. general Hauffe a transmis decoraţiile Crucea de Fier cu I şi II conferite unui număr de ofiţeri, subofiţeri şi grade inferioare din armata română. D. Mareşal Antonescu, Conducătorul Statului, a onorat festivitatea cu prezenţa d-sale. La Berlin, s’au pus bazele unei noui Europe Prin telefon dela corespondentul nostru particular din Berlin Berlin. 28 Noembrie. — Congresul dela Berlin s’a terminat. O mare parte, a oamenilor de stat streini au plecat din Berlin şi au fost salutaţi la gară de d. von Ribbentrop personal. Din cauza multelor evenimente, ziarele n’au putut să facă până acum bilanțul politic al acestui congres. Cercurile bine informate sunt pe deplin lămurite că zilele acestea s’au pus bazele unei noui Euope. Congresul dela Berlin va fi înregistrat probabil în istorie ca „Primul congres european“. Atât forma exterioară cât şi conţinutul consfătuirilor au dovedit că la congresele europene s’a terminat acum cu metodele de la Versailles, unde marile puteri aliate luau decizii în şedinţe secrete iar apei le impuneau, sub forma unui dictat, statelor mici aliate. De altfel, acest fapt este confirmat prin memoriile scoase de d. Gheorghe Brătianu despre Ionel Brătianu, în legătură cu Conferinţa de pace. In contrazicere cu met.s dela Versailles, nu s’a ţinut nicio consfătuire separată între cele trei mari puteri ale pactului tripartit sau între semnatarii iniţiali ai pactului anti-comintern. Toate tratativele s’au desfăşurat pe baza unei egalităţi depline şi într’o atmosferă de frăţie politică. O personalitate cunoscută a subliniat caracterul congresului de la Berlin cu cuvintele că a fost vorba aci de o federaţie de state de sine stătătoare, de o familie, strâns legate între ele, atât în bine cât şi în rău. Mai departe se subliniază că viitorul Europei se va desfăşura după o muncă grea şi lupte serioase. Acest viitor însă va fi realizat şi Europa va avea caracterul unei mari familii, unde fiecare membru va fi legat de celalt, prin interese comune. După părerile germane, statele europene cari stau deocamdată la o parte, vor fi primite, mai devreme sau mai târziu, în sânul acestei mari familii. Data, bineînţeles, nu se cunoaşte. Una din primele condiţiuni pentru realizarea acestei colaborări europene este, după părerile germane , menţinerea suveranităţii, libertăţii şi egalităţii naţiunilor participante. Aceste declaraţii desmint în acelaş timp toate tendinţele străine care interpretează termenul de spaţiu vital şi spaţiu economic in sensul unei hegemonii a puterilor Axei. Se ştie că puterile Axei nu doresc decât conducerea în acest spaţiu, conducere ce le revine in mod natural, avându-se în vedere forţa, mărimea, numărul, importanţa politică şi forţa lor economică. Se constată în capitala Reichului că toate tratativele s’au desfăşurat în mod deschis şi in deplină cinste. Nici un om de stat strein n’a trebuit să ia asupra lui vre-o anumită obligaţie specială. După fiecare audienţă la Fuehrer, rezultatul consfătuirilor a fost bineînţeles protocolar, ceeace dovedeşte caracterul important şi serios al acestor consfătuiri. Ştiri din străinătate pretind că între Germania şi statele din Sud-Estul european s’ar fi încheiat un pact economic. Aceste ştiri nu sunt confirmate la Berlin, dar nici desminţite în mod expres. S’ar putea însă presupune că în cadrul complexului mare de probleme au fost trecute în protocol și unele probleme de natură economcă. ❖ Se pune întrebarea dacă s’a discutat la acest congres și asupra unor măsuri împotriva iudaismului. Cercurile competente subi’î-’ară îp 1..■y'.^cu pop'is’a ro limfe» anripa îmnntvismului trebue să ducă şi la o agravare a luptei împotriva iudaismului, deoarece acesta este unul din purtătorii principali ai ideilor bolşevice şi anarhiste. Din această cauză se crede că toate statele europene ar trebui să ia într’o formă oarecare o atitudine faţă de problema evreiască. ❖ La Berlin s-au făcut critici în legătură cu discursul minsitrului de externe suedez şi cu atitudinea adoptată de presa suedeză faţă de Germania. Ministrul de externe suedez a recunoscut el însuşi că presa suedeză are nevoe de o conducere şi de o cenzură pornal severă litică. De altfel, se subliniază la Berlin că se pare că Suedia a uitat că Molotov a cerut în Noembrie 1940 Germaniei să se desintereseze de întregul spaţiu scandinav. Se pune întrebarea, ce ar fi azi cu Suedia dacă Germania ar fi acceptat cererea sovietică. In rezumat, se crede deci că discursul miniistrului de externe suedez nu este în concordanţă cu orizontul european. Această formulare categorică arată lipsa de înţelegere a opiniei publice suedeze faţă de noua Europă în formaţie. TRUPELE GERMANE CONTINUĂ ÎNCERCUIREA MOSCOVEI IN CELE MAI BUNE CONDIŢII O capitulare a trupelor bolşevice baricadate in oraş poate fi aşteptată in scurt timp Berlin, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Rador“ transmite: înconjurarea Moscovei se execută în cele mai bune condiţii de trupele germane. In sectorul Tuia, în ultimele zile s’a câştigat mult teren. Spre nord, la Volokolamsk, de asemeni înaintarea continuă, strângând careul în jurul capitalei sovietice. Ultimele informaţiuni da pe acest front lasă să se vadă că o capitulare a trupelor rusești baricadate în oraș poate fi așteptată în scurt timp. Pe frontul nord-african, contraatacurile masive ale trupelor germane și italiene continuă. înaintarea germană spre Sevastopol Berlin, 28 (Rador). — In cadrul înaintarei germane spre Sebastopol, o divizie de infanterie germană a trecut munţii Vaila, la sudul Crimeei. Cu toată ploaia torenţială, ninsoarea şi viscolul, infanteriştii cari deabia puteau transporta grelele arme şi muniţiile pe cărările prăpăstioase ale munţilor, au putut străbate înălţimile. Patru grupuri au rămas să urmărească resturile a 2 divizii de puşcaşi bolşevici şi de cavalerie, precum şi unităţi din marină şi mici bande cari încercau să fugă, pricinuindu-le serioase pierderi. Mai mult de 100 tunuri, 300 camioane şi 22 care blindate, au căzut în mâinile germanilor. In afară de această pradă, soldaţii germani au capturat numeroase aruncătoare de granade, mitraliere precum şi depozite de muniţii. După ce infanteria germană a bătut pe bolşevici, regiunile unde s’au dat luptele purtau urmele imenselor distrugeri ce au avut loc, trecătorile şi potecile fiind înţesate de camioane automobile în flăcări, cai în agonie, bolşevici morţi şi materiale de război distruse. 00 singură divizie a distrus opt Berlin, 28 (Rador). — O divizie blindată germană a făcut în cursul înaintărei ei spre Est, numai ea singură, mai mult de 60.000 de prizonieri. Dacă se mai adaugă pierderile deosebit de grele şi sângeroase ale sovietelor, pierderile sovietelor în moţii, răniţi şi prizonieri se ridică la cifra de cel puţin 120.000 oameni. Această cifră corespunde la circa 8 divizii sovietice care au fost distruse în cursul campaniei de Est de către o singură divizie blindată germană. Aceiaşi divizie a distrus sau blindată germană divizii sovietice capturat până la 22 octombrie şi deci în interval de 4 luni, 469 care sovietice, dintre cari mai multe de 52 tone, 1798 tunuri de calibru mare şi mic, mai mult de 2.000 de mitraliere, precum şi un bogat diferit material printre cari se aflau hărţi şi ordini impresionante. Soldaţii acestei divizii au luat prizonieri, între alţii, şi pe fiul cel mai mare al lui Stalin, depre care s’a mai vorbit, nu de armată sovietic, precum numeroşi ofiţeri superiori stat major sovietici.i, des, un şef “«1