Universul - Provincie, decembrie 1941 (Anul 58, nr. 327-354)

1941-12-01 / nr. 327

Asral »1 10 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov DATORIA FUNCŢIONARILOR Sistemul plăţii suplimen­tare, ilegală, tainică, pentru servicii legalmente datorite, nu e numai la noi, ci pretu­tindeni în lume. Nu este nici un motiv deci că ascundem, că a existat sau poate că mai există, obi­ceiul ca, In cazuri izolate fi­reşte, să se dea şi sa se pri­mească această „plată supli­mentară” care în termen pe­jorativ se numeşte „mită”, pe turceşte „bacşiş” şi pe ro­mâneşte adoptivul „şperţ”. Lumea, care cunoştea obi­ceiurile înrădăcinate de pe vremea fanarioţilor, a salu­tat cu bucurie reforma cu privire la sancţionarea deo­potrivă şi a mituitului şi a mituitorului. Se adoptase tema că înlă­turând, prin teama sancţio­nării, ispita mituitorilor, func­ţionarii vor da o dreaptă şi sinceră rezolvare lucrărilor ce li se prezintă pe cale nor­mală. Drept completare a legii, era insă datoria autorităţilor superioare să controleze , îşi fac datoria la vreme şi în mod egal pentru toţi, func­ţionarii puşi să vină în con­tact cu publicul ? Sunt cazuri de favorizări neexplicabile in acelaş cadru de solicitanţi? Şi in mod mai precis: con­tribuabilul petiţionar este el cu promptitudine satisfăcut de autoritatea respectivă, re­nunţând, forţat de lege, la clasicul mijloc al „ungerii roţilor”? Reforma elementului uman nu se poate face de la o zi la alta; slăbiciunile omeneşti le cunosc conducătorii autorită­ţilor ; nu ştim insă, dacă au observat un efect nou al sancţionării mituitorilor, pus în evidenţă cu prilejul unei anchete referitoare la o fur­nitură oarecare. Nici unul dintre cei cari ne­putând face altfel, au făcut ca toată lumea — adică au prevăzut şi eufemismul „chel­­tuelelor suplimentare”, nici unul nu s’a încumetat să facă o declaraţie sinceră, de tea­ma firească a sancţiunilor le­gale care pedepsesc şi pe cel nu dă, nu numai pa a°l care primeşte. In practică, mituitul se vede pus la adăpost de orice riscuri, pentru că este asigu­rat că nimeni nu va fi atât de imprudent ca, denunţân­­du-1, să se autodenunţe sin­gur, ca delicvent copărtaş al operei de mituire. Sancţionarea ambilor îm­pricinaţi este admirabilă în intenţia legiuitorului; ea nu­­şi va da insă roadele aşteptate decât atunci când contribua­bilii vor vedea că funcţionarii cari fac „hatâruri” su*» wice formă, au fost sancţionaţi; că cererile se rezolvă în ordinea reală a înregistrării lor; că s’a dus vremea „plăţii suplimen­tare” fără de care îţi pier­­deai zadarnic timpul pe la au­torităţi, când şefii tuturor in­stituţiilor de stat se vor con­­­vinge că o perfectă bună cre­dinţă domneşte în soluţiona­rea cererilor. Se înşeală amarnic toţi cei cari cred că este o chestiune măruntă, care trece nebă­gată in seamă in noianul atâ­tor griji pe cari le avem; este o problemă de care se leagă nu numai toate ramurile a­­provizionării şi ale vieţii de toate zilele, ci însăşi organi­zarea temeinică a administra­ţiei publice, aşteptată atât de publicul mare, cât şi de i­­mensa majoritate a funcţio­narilor cinstiţi şi demni, cei mai revoltaţi de promiscui­tatea cu rău nărăviţii cari trebuesc înlăturaţi. on S’a cerut excluderea evreilor din parlamentul maghiar Chestia fondurilor pentru presă Budapesta, 27 Nov. 1941 In reportajul parlamentar, „Pesti Ujsag”, organ al par­tidului „Crucilor de Săgeţi“, menţionează că deputatul Radzsanyi László a făcut o in­terpelare în chestiunea mem­brilor evrei din Parlamentul maghiar. „Cred că este inadmisibil — a declarat deputatul — ca încă şi azi reprezentanţii spi­ritului evreesc să poată avea cuvântul în problemele ţării. Senatul (Casa Magnaţilor) are şi ea trei membri evrei, cari în viaţa economică trag foloase materiale considera­bile, prin faptul că sunt membri ai Casei Magnaţilor. Aceştia sunt: Lang Lajos, Vida Jenő şi Goldberger Leo”. După aceasta deputatul a cerut insistent ca preşedintele consiliului de miniştri să ex­cludă pe evrei din parla­ment,­­ fie membri ai Casei magnaţilor, deputaţi, steno­grafi sau ziarişti. Pesti Hírlap” publică un extras mai mare din discursul ţinut de d. Marothy, deputat al „Crucilor cu Săgeţi”, cu o­­cazia discutării bugetului pre­şedinţiei consiliului de mini­ştri. Deputatul a cerut să se dea publicităţii chestiunea fondurilor pentru presă. „Nu se cuvine — a spus de­putatul — ca anumite organe de presă să fie susţinute din impozitele plătite de adver­sari politici. Trebue să se sta­bilească dacă subvenţiile a­­locate presei nu sunt exage­rate. In locul anonimatului capitalului, ar trebui să se ştie numele care sunt în do­sul cutărui sau cutărui ziar. Proprietarii şi directorii de ziare au emigrat, în timp ce ziarele lor continuă să apară. Din 21 de ziare din Budapesta, 10 au rămas în mâini liberale şi evreeşti. E de neînţeles, atât din punctul de vedere al politicei externe, cât şi din punctul de vedere al politicei interne, ca ele să fie menţi­nute. Din 87 ziare, 85 sprijină guvernul”. Domnul Arvay a afirmat, după darea de seamă pe care o face „Magyarsag” că 85$ din tipografiile din Budapesta şi 50$ din cele de provincie sunt în mâini evreeşti. Deasemenea, domnia­ sa a arătat că tipografii ar trebui sustraşi influenţei social-de­mocrate şi integraţi camerei de presă. EXEMPLARUL­­ I M. In străinătate ( lei. ro Pagini Taxa postali plătită In numerar conform aprobării Dir. 0­1« P­ T. T. Nr. 24.464/939 URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI GERMANII AU STRĂPUNS LINIILE FORTIFICATE DIN JURUL MOSCOVEI. - BĂTĂLIILE DELA ROSTOV SI DON. - OPERAŢIILE DIN CIRENAICA de R. SEIŞANU In cursul zilei de Vineri s’au dat lupte crâncene, atât in sectorul central, cât şi în cel de sud al frontului oriental. In regiunea Moscovei for­ţele germane din grupul de armate al mareşalului von Bock au obţinut noui succese în a 12-a zi a marei bătălii : ele au străpuns liniile din zona puternic fortificată din jurul oraşului şi înaintează in mai multe direcţii. In regiunea Tuia, de la sud, artileria germană a bombar­dat cu o violenţă extraordi­nară poziţiile trupelor sovie­tice din sectorul Stalinogorst (sud-est de oraşul Tuia), obţi­nând prin menţinerea focului la maximum de intensitate, efectele urmărite. După 12 zile de lupte crân­cene, forţele germane au rea­lizat progrese însemnate şi au obţinut rezultate tactice şi strategice importante în în­treg sectorul central al fron­tului oriental. Situaţia arma­telor sovietice din acest sec­tor s-a agravat în urma stră­pungerii liniilor defensive din apropierea Moscovei şi a o­­cupării de către forţele ger­mane a unor poziţii şi loca­lităţi însemnate din punctul de vedere militar. In ultimele zi­le mareşalul Timoscenco, comandantul ar­matei sovietice de la sud, a a­­tacat cu forţe numeroase, iz blin­date şi aeriene, trupele ger­mane ce ocupă poziţiile dela cotul fluviului Don şi dela nordul oraşului Rostov pe Don, cu scopul de a-şi asigura o linie de apărare mai bună pe cursul inferior al Donului şi a opri înaintarea germani­lor in direcţia Volga şi în stepa dela nordul Caucazului. In tot cursul zilei de Vineri s’au dat lupte violente în acele regiuni. Contraatacurile for­ţelor sovietice, comandate de mareşalul Timoscenco, s’au prăbuşit zi grei« şi sângeroase pentru ele, — a­­nunţă comunicatul marelui cartier general. In alte sec­toare ale frontului oriental, luptele continuă. S’a anunţat din Istanbul că Un cuirasat şi trei submarine din flota sovietică a Mării Negre au fost semnalate in a­­propiere de intrarea Bosfo­rului. Ele ar fi cerut prim semnale luminoase autorităţilor mari­time turceşti autorizarea tre­­cerei prin strâmtori. Ştirea a­­ceasta n’a fost confirmată Încă de autorităţile turceşti. După convenţia de la Mon­treux, trecerea vaselor de răz­boi prin strâmtori, în timp de război şi aparţinând unui stat beligerant, nu este îngăduită. In caz de refugiu al vase­lor de război sovietice, in a­­pele turceşti, ele urmează să fie dezarmate şi internate. Forţele navale sovietice ce intră in compunerea flotei Mărei Negre sunt: un vas de bătălie, model vechi, două crucişătoare moderne, un cru­cişător vechi, 21 distrugătoare moderne şi şase vechi, 50 de vedete şi 50 de submarine. Un mare cuirasat, care se afla în construcţie în şantie­rele portului Nicolaiev, a fost capturat de germani. Unul din dîstrug­i, Luai­­te so­vietice, „Moscova”, a fost di­strus în apele româneştii, în apropiere de Constanţa, de forţele noastre navale, care l-au silit să se angajeze în ba­rajul nostru de mine şi a să­rit în aer. Situaţia flotei sovietice din Marea Neagră este critică, căci porturile principale mili­tare ale acestei mări, care au aparţinut U. R. S S. — Nico­laiev, Odesa, Cherson şi Kerci, — sunt in posesiunea forţelor germane şi române. (Continuare in pag. 2-a) CONFERINŢĂ CU CONDUCĂTORII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR DIN ŢARĂ PREZIDATĂ RE­D. MAREŞAL ANTONESCU COMUNICAT In ziua de 27 Noemvrie crt., ora 17.30, a avut loc la preşedin­ţia consiliului de miniştri o­­ con­ferinţă cu rectorii, decanii şi di­rectorii învăţământului superior din ţară, sub preşedinţia d-lui Mareşal Ion Antonescu, Condu­cătorul Statului. 1.­­ D. Mareşal Ion Antone­scu a expus pe larg problema a­­sigurării unei cât mai bune func­ţionări a învăţămânntului supe­rior, în conformitate cu marile interese ale Statului, care re­clamă în momentele de faţă muncă, disciplină, linişte şi or­dine desăvârşită. Fiecare institu­ţie urmând a se încadra în noul ritm al ţării, a cerut şcoalei să dea primul exemplu şi să răs­pundă înaltei sale misiuni în Stat, fiindcă nu­mai astfel va putea pregăti elitele capabile să asigure înfruntarea tuturor furtunilor şi biruinţa neamului. 2. — S’a stabilit modul în care va fi sărbătorită ziua de 1 De­cemvrie — aniversarea Unirii d­in cadrul Universităţilor. 3. — D. Mareşal Ion Antone­scu a reexaminat problema orga­nizării vieţii studenţeşti şi măsu­rile de ajutorare a studenţilor săraci şi merituoşi, — acordări de burse, încălţăminte, îmbrăcă­minte, etc. — precum şi reorga­nizarea cantinelor şi căminurilor, urmând ca d-nii rectori şi decani să coboare cât mai mult şi cât mai des în mijlocul studenţilor, pentru a le cunoaşte şi înlătura lipsurile, pentru că, prin măsurile ce domniile­ lor vor lua, să se evite tot ceea ce ar putea tulbura liniştea şi echilibrul sufletesc, atât de necesar pentru o serioasă pregătire a studenţimii noastre. 4. — S’a dispus ca studenţii mobilizaţi să-şi poată trece exa­menele ulterior, făcându-se ex­cepţie dela dispoziţiunile regula­mentare privitoare la termenele stabilite pentru cazurile normale. 5. — S’au discutat măsurile luate în baza propunerilor făcute de consiliile profesorale, pentru încadrarea învăţământului supe­­­­rior.­­ 6. — S’a discutat a­proviziona-I rea cu lemne a şcolilor superi­­­­oare, luându-se măsuri în conse-­­ cinţă.­­ 7. — D. Mareşal Ion Antone­­­­scu a adus la cunoştinţa repre­­­­zentanţilor învăţământului supe- I rior că, orice manifestare studen­­­­ţească, care tinde să ia un carac­ter de agitaţie publică, va fi re­primată cu ultima severitate fiindcă munca, liniştea, ordinea în ţară trebue să treacă înaintea oricăror interese sau suferinţe particulare. Orice abatere de la a­­ceste imperative naţionale, con­­stitue o crimă şi va fi pedepsită ca atare. Nu prin manifestaţii şi dezordini se pot împlini idealu­rile, ci prin muncă, prin studiu şi prin disciplina de care trebue să dea dovadă în ceasuri grele mai ales elitele. 8. — D. profesor Eftimie Anto­nescu, rectorul Academiei de înalte studii comerciale din Bucu­reşti, expune principiile sănătoase şi noua stare de spirit îmbucu­rătoare, care rodesc în sufletul studenţilor români, toţi fiind preocupaţi de grija unei cât mai bune pregătiri personale şi de munca pentru binele ţării. 9.­­ D. Mareşal Antonescu a stabilit normele după care ur­mează să se acorde burse studen­ţilor, indicând să se acorde burse numai studenţilor merituoşi şi lipsiţi de mijloace, evitându-se cu cea mai mare atenţie repeta­rea nedreptăţilor din trecut ; de­asemenea, domnia-sa a atras a­­tenţia d-lor rectori şi decani, să aducă la cunoştinţa studenţilor că, toţi cei cari au fost mobilizaţi şi merită bursa, îşi au locurile rezervate. 10. — S’a hotărît, ca proble­mele de ordin principial, intere­sând şcoala, biserica, armata şi instituţiile publice, să fie cerce­tate şi soluţionate în cadrul Con­siliului de Stat. 11. — D. Mareşal Antonescu constată importanţa activităţii depusă de d. ministru general Radu Rosetti, care a luat condu­cerea departamentului culturii naţionale într’un moment foarte grav, punând ordine în şcoală. 12.­­ D. profesor I. N. Fin­­ţescu, decanul facilităţii de drept din Bucureşti, expune problema ajutorării studenţilor de la drept, formaţi mai ales din elemente dela ţară, lipsite de mijloace, care au nevoe de caminuri şi cantine. S’a hotărît să se redea facultăţii de drept, pentru acest scop, imobilul din calea Plevnei, in care funcţionează actualmente tribunalul militar. 13. — D-nii rectori şi decani au expus nevoile mai urgente şi mai principale ale şcolilor res­pective, luându-se măsuri de în­dreptare în cadrul posibilităţii. 14. P D. ministru de finanţe a arătat că salariile membrilor corpului didactic s-au stabilit conform cu indicele de scumpete calculat de Institutul central de statistică. NU E O JERTFĂ, CI O DATORIE SĂ SUBSCRII LA ÎMPRUMUTUL REÎNTREGIRII Camioane germane in luptă cu nord­ul NEGOCIERILE JA­PONO - AMERICANE PE PUNCTUL DE A FI ÎNTRERUPTE New York, 28 (Rador). — Co­respondentul agenţiei D. N. B. transmite : Conferinţa de Joi de la Casa Al­bă cu reprezentanţii diplomatici ai Japoniei face obiectul comen­tariilor ziarelor din New York. Astfel, „New York Herald Tri­bune“ declară că negocierile din­tre Japonia şi Statele Unite sunt pe punctul de a fi suspen­date. Criza se agravează. „New York Times“ află din Washington că trebue să se aş­tepte ca viitorul demers al Sta­telor Unite să consiste mai de­grabă din fapte decât din cuvin­te. Totuşi porţile nu sunt cu to­tul închise pentru noi negocieri. Funcţionarii guvernamentali sunt de părere însă că guvernul nord­­american a epuizat toate posi­bilităţile unui compromis. „New York Times“ într-un ar­ticol de fond, subliniază că punctele de vedere ale celor două guverne se deosibesc atât de mult încât pare aproape im­posibil ca ele să poată fi puse de acord. ..New York Herald Tribune“ află din Wasluc ,‘nn că eșecul e­­vitat al negocierilor apropie, mai mult ca niciodată, Statele Unite și Japonia, de marginea prăpas­­tiei războiului. In încheiere, ziarul subliniază că ruperea negocierilor nu va în­semna in mod necesar răsboiul. Nici Statele Unite, nici Japonia nu au ameninţat cu luarea de măsuri speciale în caz că nu se va putea ajunge la o înţelegere. Washington, 28 (Rador). „ Co­respondentul agenţiei ,,D. N. R.“ transmite : „Associated Press“ află din „cea mai bună sursă posibilă“ că guvernul Statelor Unite în­depărtează orice posibilitate de a se ajunge la un compromis cu Japonia cu privire la conflictul cu China şi că a fost luată în considerare posibiltatea de a se înarma vasele comerciale nord- americane în Pacific. Şi agenţia continuă astfel: „In timp ce cercurile cele mai auto­rizate anunţă că negocierile în vederea unei păci în Pacific şi în Extremul Orient nu au fost ruite, strada actualei este pri­vită ca extrem de serioasă. Nr­. 327 Luni 1 Decembrie 1941 DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU IN TO­IUL LUPTEI Sub focul artileriei inamice soldaţii germani trec un râu de pe teritoriul sovietic un ponton pneumatic, (PK OKW) Festivitatea ostăşească de la sediul misiunii militare germane Vineri seara, 28 Noembrie, a avut loc la sediul misiunii mili­tare germane o festivitate ostă­şească în cadrul căreia d. general Hauffe a transmis decoraţiile Cru­cea de Fier cu I şi II conferite unui număr de ofiţeri, subofiţeri şi grade inferioare din armata română. D. Mareşal Antonescu, Condu­cătorul Statului, a onorat festivi­tatea cu prezenţa d-sale. La Berlin, s’au pus bazele unei noui Europe Prin telefon dela corespondentul nostru particular din Berlin Berlin. 28 Noembrie. — Con­gresul dela Berlin s’a terminat. O mare parte, a oamenilor de stat streini au plecat din Berlin şi au fost salutaţi la gară de d. von Ribbentrop personal. Din cauza multelor evenimen­te, ziarele n’au putut să facă până acum bilanțul politic al a­­cestui congres. Cercurile bine informate sunt pe deplin lămu­rite că zilele acestea s’au pus bazele unei noui Eu­ope. Con­gresul dela Berlin va fi înregis­trat probabil în istorie ca „Pri­mul congres european“. Atât forma exterioară cât şi conţinutul consfătuirilor au do­vedit că la congresele europene s’a terminat acum cu metodele de la Versailles, unde marile pu­teri aliate luau decizii în şedinţe secrete iar apei le impuneau, sub forma unui dictat, statelor mici aliate. De altfel, acest fapt este confirmat prin memoriile scoase de d. Gheorghe Brătianu despre Ionel Brătianu, în legă­­tură cu Conferinţa de pace. In contrazicere cu met.­­­s dela Versailles, nu s’a ţinut nicio consfătuire separată între cele trei mari puteri ale pactului tri­partit sau între semnatarii ini­ţiali ai pactului anti-comintern. Toate tratativele s’au desfăşu­rat pe baza unei egalităţi depli­ne şi într’o atmosferă de frăţie politică. O personalitate cunos­cută a subliniat caracterul con­gresului de la Berlin cu cuvintele că a fost vorba aci de o­ fede­raţie de state de sine stătătoare, de o familie, strâns legate între ele, atât în bine cât şi în rău. Mai departe se subliniază că viitorul Europei se va desfăşura după o muncă grea şi lupte se­rioase. Acest viitor însă va fi realizat şi Europa va avea ca­racterul unei mari familii, unde fiecare membru va fi legat de celalt, prin interese comune. După părerile germane, statele europene cari stau deocamdată la o parte, vor fi primite, mai devreme sau mai târziu, în sânul acestei mari familii. Data, bine­înţeles, nu se cunoaşte. Una din primele condiţiuni pentru reali­zarea acestei colaborări europene este,­­ după părerile germane , menţinerea suveranităţii, li­bertăţii şi egalităţii naţiunilor participante. Aceste declaraţii desmint în a­­celaş timp toate tendinţele străine care interpretează termenul de spaţiu vital şi spaţiu economic in sensul unei hegemonii a puterilor Axei. Se ştie că puterile Axei nu doresc decât conducerea în acest spaţiu, conducere ce le revine in mod natural, avându-se în ve­dere forţa, mărimea, numărul, importanţa politică şi forţa lor economică. Se constată în ca­pitala Reichului că toate trata­tivele s’au desfăşurat în mod de­schis şi in deplină cinste. Nici un om de stat strein n’a trebuit să ia asupra lui vre-o anumită obli­gaţie specială. După fiecare au­dienţă la Fuehrer, rezultatul con­sfătuirilor a fost bineînţeles pro­­tocolar, ceeace dovedeşte caracte­rul important şi serios al acestor consfătuiri. Ştiri din străinătate pretind că între Germania şi sta­tele din Sud-Estul european s’ar fi încheiat un pact economic. A­­ceste ştiri nu sunt confirmate la Berlin, dar nici desminţite în mod expres. S’ar putea însă pre­supune că în cadrul complexului mare de probleme au fost trecute în protocol și unele probleme de natură econom­că. ❖ Se pune întrebarea dacă s’a discutat la acest congres și asu­pra unor măsuri împotriva iu­daismului. Cercurile competente subi’î-’ară îp 1..■y'.^cu pop'is’a ro limfe» anripa îmnnt­vismului trebue să ducă şi la o agravare a luptei împotriva iu­daismului, deoarece acesta este unul din purtătorii principali ai ideilor bolşevice şi anarhiste. Din această cauză se crede că toate statele europene ar trebui să ia într’o formă oarecare o atitudine faţă de problema evreiască. ❖ La Berlin s-au făcut critici în legătură cu discursul mi­­n­­sitrului de externe suedez şi cu atitudinea adoptată de presa suedeză faţă de Germania. Mi­nistrul­ de externe suedez a re­cunoscut el însuşi că presa sue­deză are nevoe de o conducere şi de o cenzură po­rnal severă litică. De altfel, se subliniază la Ber­lin că se pare că Suedia a ui­tat că Molotov a cerut în Noembrie 1940 Germaniei să se desintere­­seze de întregul spaţiu scandinav. Se pune întrebarea, ce ar fi azi cu Suedia dacă Germania ar fi acceptat cererea sovietică. In re­zumat, se crede deci că discursul miniistrului de externe suedez nu este în concordanţă cu orizontu­l european. Această formulare ca­tegorică arată lipsa de înţele­gere a opiniei publice suedeze faţă de noua Europă în formaţie. TRUPELE GERMANE CONTINUĂ ÎNCERCUIREA MOSCOVEI IN CELE MAI BUNE CONDIŢII O capitulare a trupelor bolşevice baricadate in oraş poate fi aşteptată in scurt timp Berlin, 28 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Ra­dor“ transmite:­­ înconjurarea Moscovei se­­ execută în cele mai bune­­ condiţii de trupele germane.­­ In sectorul Tuia, în ulti­mele zile s’a câştigat mult teren. Spre nord, la Volokolamsk, de asemeni înaintarea con­tinuă, strângând careul în jurul capitalei sovietice.­­ Ultimele informaţiuni da pe acest front lasă să se vadă că o capitulare a trupelor­ rusești baricadate în oraș poate fi așteptată în scurt timp. Pe frontul nord-african, contraatacurile masive ale trupelor germane și italiene continuă. înaintarea germană spre Sevastopol Berlin, 28 (Rador). — In cadrul înain­tarei germane spre Sebasto­pol, o divizie de infanterie ger­mană a trecut munţii Vaila, la sudul Crimeei. Cu toată ploaia torenţială, ninsoarea şi viscolul, infanteriştii cari deabia puteau transporta grelele arme şi muni­ţiile pe cărările prăpăstioase ale munţilor, au putut străbate înăl­ţimile. Patru grupuri au rămas să ur­mărească resturile a 2 divizii de puşcaşi bolşevici şi de cavalerie, precum şi unităţi din marină şi mici bande cari încercau să fugă, pricinuindu-le serioase pierderi. Mai mult de 100 tunuri, 300 ca­mioane şi 22 care blindate, au căzut în mâinile germanilor. In afară de această pradă, soldaţii germani au capturat numeroase­­ aruncătoare de granade, mitra­liere precum şi depozite de mu­niţii. După ce infanteria germană a bătut pe bolşevici, regiunile unde s’au dat luptele purtau urmele imenselor distrugeri ce au avut loc, trecătorile şi potecile fiind înţesate de camioane­ automo­­bile în flăcări, cai în agonie, bol­şevici morţi şi materiale de răz­boi distruse. 0­0 singură divizie a distrus opt Berlin, 28 (Rador). — O divizie blindată germană a făcut în cursul înaintărei ei spre Est, numai ea singură, mai mult de 60­.000 de prizonieri. Dacă se mai adaugă pierderile deosebit de grele şi sângeroase ale soviete­­lor, pierderile sovietelor în moţii, răniţi şi prizonieri se ridică la cifra de cel puţin 120.000 oameni. Această cifră corespunde la circa 8 divizii sovietice care au fost distruse în cursul campaniei de Est de către o singură divizie blindată germană. Aceiaşi divizie a distrus sau blindată germană divizii sovietice­ ­ capturat până la 22 octombrie ş­i deci în interval de 4 luni, 469­­ care sovietice, dintre cari mai multe de 52 tone, 1798 tunuri de calibru mare şi mic, mai mult de 2.000 de mitraliere, precum şi un bogat diferit material prin­tre cari se aflau hărţi şi ordini impresionante. Soldaţii acestei divizii au luat prizonieri, între alţii, şi pe fiul cel mai mare al lui Stalin, de­pre care s’a mai vorbit, nu de armată sovietic, precum numeroşi ofiţeri superiori stat major sovietici.­i, des, un şef “«1

Next