Universul - Capitala, ianuarie 1942 (Anul 59, nr. 1-29)
1942-01-01 / nr. 1
pro* 1 Joi 1 ianuane 194* 16 Pagini auroui ai 16 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov URNA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFOICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOSANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 STELIAN POPESCU KILL,1 JELL HUBBER ANUL 1942 In viaţa frământată, intensă, plină de neprevăzut, pe care o trăeşte omenirea Întreagă In mijlocul celei mai formidabile încleştări de forţe armate de care pomeneşte Istoria, un an nu înseamnă numai un spaţiu cronologic al timpului, ci bilanţul unor covârşitoare preocupări, mii de ore, milioane d. clpe în care în sufletele muritorilor explicabila îngrijorare învingea nădejdea tihnitei existenţe de odinioară. La întreţierea drumurilor din spaţiul unde de milenii şi-au consolidat aşezările, românii n’au cunoscut lungi răgazuri de linişte, de pacinică propăşire şi poate de aceia, din pricina acestei permanente veghe, rosturile noastre gospodăreşti n’au avut temeinicia altor neamuri mai bine cuvântate, geograficeşte, de Soartă. Credinţa neclintită în drepturile noastre ne-a căit dârzenlia sprijinită pe o strâns Închegată solidaritate de neam, pornită din conştiinţa clară că numai uniţi vom putea învinge adversităţile, conştiinţă care a înregistrat cu uimire şi cu amărăciune, tragicele evenimente din preajma zilei care sunt, boliza unirea, cu atât mai dureroase cu cât veneau în epoca In care nu ne era îngăduit să avem In suflete nu ceva decât gândul la fruntariile noastre ciuntite şi la unitatea noastră naţională — opera generaţiei de ieri — ştirbită şi zdruncinată. Ca un vis urât au trecut urmele dramei noastre interne şi in Iunie neamul întreg a pornit cu avântul tradiţionalei noastre voinicii să recucerească provinciile dela răsărit, răpite nouă de bolşevismul hrăpăreţ, a cărui lăcomie lui ne ameninţa numai pojit, ci întreaga civilizaţie a sud-estului european Am dorit mereu să trăim In bună pace cu vecinii, n’am cerut şi n’am râvnit nimic din ceiace nu ni se cuvenea, dar ori de câte ori s’a pus problema existenţii şi a continuităţii noastre, am găsit in fibrele şi în sângele generos al ostăşimei, resortul sufletesc invincibili care ne-a determinat întotdeauna să nu pregetăm când e vorba să ne apărăm ,sărăcia şi nevoile şi neamul". Jertfele tuturor fiilor ţării, de la sate ori de la oraşe, spiritul de sacrificiu, disciplina, răbdarea şi curajul au dat armatei noastre de sub comanda Conducătorului Statului, mareşalul Antonescu, aureola de vitejie constatată de toţi tehnicienii şi observatorii străini şi în deosebi cei ai bravei armate germane, iar românismului Întreg i-au redat nădejdea în ziua dreptăţii. Cu această credinţă izbăvitoare in unanimitatea sufletelor româneşti, cu gândul la atot orânduitoarea Forţă Divină către care se îndreaptă privirile noastre, primim cu bucuria aşteptării vremurilor mai bune, zorii anului 1942. Sunt încă multe de făcut până la ivirea zilelor senine, dar dacă rămânem tari pe credinţa şi pe solidaritatea noastră, dacă socotim că viitorul şi existenţa neamului întreg se sprijină pe contribuţia efectivă şi neprecupeţită a fiecăruia în parte, ori unde şi în ori ce fel îi s’ar cere de dirigult?» răspunzătoare, dacă nu uităm o clipă datorite pe cari le avem faţă de naţiunea din care facem parte, vom ajunge cu matematică certitudine, la imanul năzuinţelor de unitate românească. I. VION P PF 1942 An nou, ce vii prin vremi de vifor, pe strămoşeştile ogoare, Din largul zărilor brăzdate de-al vijeliilor ecou, An nou, ce vii în ţara noastră s’aduci nădejdi mântuitoare Şi să ne luminezi limanul, noi te primim cu suflet nou... te primim cu suflet tânăr, aşa cum te-am primit altdată, (ţi mari nădejdi, cu visuri mândre şi cu credinţa c’ai să fii im an de pace şi iubire, cum n’a fost altul niciodată, Un» an de făurire nouă, cu’ntraripate energii... * 1 Tlc ne’nfloreşti speranţa’n suflet ca florile de primăvară Cfc-şi flutură zăpada albă, an nou, miraj fermecată.... Şi noi îţi înălţăm colinda ca lan de aur să răsară,munca sfântă să dea roade pe ’ntregul românesc răzor!... Bine-ai venit la noi în ţară ca să ne-alini tot ce-a fost Jale, Să alini durerile şi plânsul şi să ne-aduci din nou belşugui peste plaiurile noastre să ningi zăpada de petale Şi-o viaţă nouă să răsară pe urma rodnicului plug ! MIRCEA DEMI RADULESCU ANUL INTERNATIONAL In cadrul activităţei politicodiplomatice, anul expirat prezintă transformări profunde atât în comparaţie cu situaţia internaţională din 1940 cât şi in raport cu posibilităţile desfăşurării ulterioare a evenimentelor şi pe plan politic şi pe plan militar. Anul 1941 a înregistrat o extindere a războiului încă din primele luni, o extindere care la sfârșitul anului l-a transformat in război mondial. In Europa, dintre statele care erau în afara războului în 1940, şapte au devenit beligerante și amice, în ordine cronologică: Iugoslavia, Rusia Sovietică, România, Finlanda, Ungaria şi Slovacia. Dincolo de ocean Statele Unite sunt azi în război cu Japonia cu aliatele ei din Pactul tripartit şi cu toate statele aderente ale acestui pact. Acţiunea diplomatică şi politică în jurul căreia s’au concentrat tendinţele spre o nouă organizare europeană a fost în cursul anulii 1941 aceea a puterilor Axei în cadrul Pactului tripartit. Considerat ca pivot al unei rrui organizări politice și economice. dini or*s'" rit in niiir.nl rând lămuri-'”' — perturpor cu Franţa. întrevederea dnira Fuehrer şi d. Laval urmată de area de'a Menteire la care în afară de Fuehrer şi mareşalul Fétati a participat şi d. von Rît-bentrop, au fost primele manifestări a'e acţiune' pentru o lămurire a situaţiei France*. Au urmat, pe caie dîplomatică, d'ferit' a!*en-goeîeri cari însă, n'au adus până acum rev!‘at« definive deşi s’au făcut unele concesiuni reciproce. Dar începutul anului 1941 a fot caracterizat în deosebi prin o intensă acţiune diplomatică a Puterilor Axei în Balcani. După adeziunea Ungariei şi a României la pactul tripartit, diplomaţia germană a desfăşurat o vie activitate pentru a obţine o lămurire şi a situaţiei Iugoslaviei. La finele anului 1940, Ungaria semnase cu Iugoslavia un pact de amiciţie eternă iar la 24 Martie 1941, după laborioase negocieri, Iugoslavia aderă şi ea la pactul tripartit. Această adeziune a fost insă imediat urmată de lovitura de stat de la Belgrad unde generalul Simovici a luat frânele guvernului. Evenimentul acesta neaşteptat deschide imediat criza. Conflictul armat între Germania şi Italia deoparte şi Iugoslavia de altă parte izbucneşte. Iugoslavia e zdrobită. Germania ocupă vechea Serbie, Bulgaria ocupă Macedonia balcanică, Mali Dalmaţia şi Slovenia. Un nou stat croat independent sub conducerea lui Ante Pavelici se alcătueşte. Deasemenea Muntenegrul îşi recapătă independenţa. Iugoslavia încetează astfel de a mai exista ca stat unitar. Reuşita campaniei din Iugoslavia contribue la grăbirea sfârşitului rezistenţei armatelor greceşti. Intr’adevăr la 23 Aprilie armata greacă din Macedonia şi Epir capitulează, la 27 Aprilie trupele Germane intră în Atena. La sfârşitul lunii Mai Germania cucereşte şi Creta. Campania din Balcani e considerată astfel încheiată. Intre timp informaţii din ce în ce mai precise arată că Rusia Sovietică pregăteşte un atac comunist împotriva Europei. Pentru a preveni acest atac Germania începe războiul contra Sovietelor. Cancelarul Hitler într’un discurs rostit la începutul lui Octombrie 1941, face destăinuiri care au pus în lumină tendinţele de expansiune ale Rusiei Sovietice, tendinţe mărturisite densuşi comisarul sovietic Molotov cu prilejul vizitei sale la (Continuare în pag. 2-a) Compoziție T. ROMANAT! M . D. înalt ordi DIN 1 IANUARIE 1942 OSTAŞI. Speranţele pe care întreaga suflare românească le-a pus în voi la începutul anului 1941 le-aţi împlinit cu prisosinţă. Prin vrednicia voastră aţi asigurat Ţării liniştea. Prin curajul şi sângele vostru ne-aţi readus Bucovina şi Basarabia, reîntregind hotarele spre Răsărit. Şi acum încă parte dintre voi luptaţi pentru a înfrânge svârsolirile duşmane şi staţi de veghe pe teritoriile ocupate. Ţara întreagă şi cu Mine vă suntem recunoscători pentru ceia ce aţi înfăptuit. De aceia încep Noul An cu gândul la voi. Cu nădejdea în Dumnezeu şi încredinţat că virtuţile voastre şi dragostea de Ţară şi Neam vor asigura un viitor strălucit scumpei noastre Patrii, vă urez din adâncul inimii Mele : La mulţi ani şi sănătate ! M. S. Regele Mihai I rniás ONDUCÂTORUL STATULUI ARMATĂ ORDINUL DE ZI AL D-LUI MAREŞAL ANTONESCU OSTAŞI, Din Septembrie 1940 şi până în acest sfârşit de an, dureros dar glorios, m’aţi înţeles, m’aţi ascultat, m’aţi urmat In tragicele zile din Septembrie 1940, când am smuls Ţara din mâini nevrednice şi încărcate de păcat, fără a ne vedea şi fără a v’o cere, ne-am înţeles. Ne-am înţeles, fiindcă, ostaş ca şi voi şi ostaşi ca şi mine, mâinile noastre, nepătate şi încleştate au făcut un singur şi de neînvins braţ şi inimile noastre îndurerate şi curate ,s’au strâns întruna singură, răspunzând astfel, unanim şi vibrant, spontan şi neşovăitor la chemarea Patriei. Mută de durere, încremenită în faţa atâtor prăbuşiri, dar încrezătoare în destinele ei, Ţara neprihănită, Ţara curată, Ţara toată aştepta, în Septembrie 1940, să fie salvată de Armată şi a fost salvată de voi prin mine A fost salvată fiindcă şi eu şi voi, disciplinaţi şi ascultători, am răspuns cu fermitate şi cu gând curat la chemarea ei. Urmând exemplul nostru, Ţara a luat drumul ordinei (Continuare in pag. 5 a) D. Marerai Ion Antonescu N PRAG DE AN NOU ROCIAMAHADLIH MAREŞAL ANTONESCU ROMANI, In an de *ne*Mn, de Jertfiţii de lupte oftate o» tatai at. n am de credinţe td d* ...pturi, de răspunderi trei« şl de porunci sfinţite, — tacte. Trmând tradiţia româncait şi creştină care Îndeamnă pt cârmuitori. In pridvor de A Nou, să deschidă porţi de lumină Neamului, îmi deschid Spfletul vouă. Români de preutindeni şi de toate vârstle, pentru ca, din frământaea cugetului meu şi din vijdinţa noastră, să durăm tenebii noui pentru anul care începe. Anul 1941 a fost uman de răpântie în istoria Neamului în fapta românească. Anul 1941 a început sub poveta sdrobitoare a luptei dintre fraţi, pe care istoria noastră n’a cunoscut-o şi conştiinţa românească n’o va admite niciodată. El a dat priej din primele zile Armate noastre să-şi împlinească mireasa misiune de conservare a unităţii şi a omoarei noastre. Poporul român, sănătos şi vrednic; Tărâmul român curat şi Întreg; Burghezia noastră, demnă, şi stăpână pe rostul ei; Cărturarii Neamului stânăniţi de răspunderea lor de îndrumători spirituali. Şi adevăratul Tineret, conştient de datoria lui, s’au a prin frământare şi nedrepte labucnici. Cu setea neînfricată a dreptăţii, cu credinţa me■druneinaîA ta Dumnezeul strămoşilor noştri, am pregătit cu toţii după acela. — In Inimi şi în faptă. — Războiul nostru Sfânt. Şi, la 22 iunie, am înecat în valuri de sânge al jertfei ostaşului român, graniţa prădării şi împilării pe care ne-o impuseseră duşmanii de la Răsărit. Cu sprijinul aliaţilor noştri, Neamul românesc nu numai că şi-a recâştigat graniţele drepte pe cari ie prăbuşise cotropirea rusă, dar a pornit spre plaiurile voevodale ale strămoşilor moldoveni, deschizând cer de libertate şi de siguranţă la Răsărit, împingând puhoiul care ne cotropea Ţara şi Legea. ROMANI, Istoria va judeca războiul nostru din 1941 nu numai ca o luptă pentru drepturi ,şi pentru dreptate, ci ca o jertfă pentru credinţa creştină şi pentru civilizaţia Europei. Ne-am împlinit îndatorirea faţă de altarele strămoşilor şi am respectat istorica noastră misiune de a apăra, cu sânge românesc, Sud-Estul Europei. Aceasta a fost va rămâne misia europeană. Celor care au Celor care şi trupurile, pentru Indipt uv»»u» YvCb J.N reoomnesc nu piere şi că orice încercaredinăuntru sau din afară, de a-i zdrobi puterile, se izbeşte de stânca conştiinţei româneşti, pe care nimeni n’o va prăvăli. In vremea eroică a luptelor pentru drepturi şi dreptate, tineretul ca şi toţi fiii neamurilor, trebue să-şi ver*« sângele pe scâmpuri de bătae, pentru zidirea unor drepturi noui şi Înălţarea patriei lor, iar nu să Risipească liniştea sau să sdrobească viitorul nemţu, pentru ca se ridice biruitor Ţara, prin mine riseşte recunoştinj chină gloria biruire„ In această luptă mata a dat Neam dria drepturilor și jertfei. Anul 1941, an dotare și de răspântii nu prin jertfa Ani (Continuare in p ACUM DOUA MII DE , Se zice nu de obşte că istoria se repetă. Lucrul este numai în parte adevărat. Istoria nu se repetă, dar aceleaşi cauze produc totdeauna aceleaşi efecte şi când un concurs de împrejurări apropie între ele pricinele generatoare, rezultatele nu pot fi decât acele pe care le-a creat izvorul de unde au pornit. Vorbind despre năvălirea barbarilor, care acum două mii de ani se infiltrau pe insimţite sau năprasnic în trupul imperiului roman, poetul Schiller spune următoarele: ,,De ce au venit barbarii ? Pentru a regenera o lume putredă, josnicită, care muria din cauza propriilor ei păcate. Să presupunem un cuceritor, un Alexandru — de pildă — respectând moravurile şi aşezămintele învinşilor, încercând să topiască pe învingători şi învinşi în unul şi acelaş popor. La ce s’ar ajunge? Contagiunea ar atinge chiar pe acei al căror sânge curat urmează să prefacă neamul omenesc. Prăbuşirea în loc să fie oprită ar târî cu ea pe învingători ca şi pe învinşi şi s’ar ajunge la gărbovire şi moarte fără regenerare. Barbarii ijiprăştie moarte şi ruini; cetăţile se prăbuşesc, întunerecul cuprinde Europa dar această moarte părută este o renaştere. O civilisaţie mai frumoasă, mai bogată ca cea a antichităţii se va naşte din cenuşa societăţii romani?. Dar astăzi? Istoria nu se repetă, iar aceleaşi cauze produc totdeauna aceleaşi efecte. Schiller numeşte prăpădul barbar: Völkerwanderung = migraţiune, bejenie. Dar ce este astăzi încăerarea aceasta de popoare la care asistăm, tendinţa lor de a se prăvăli unele veste altele, de a se nimici şi a se aşeza unele în locul altora, dacă nu dovada unor vremuri de bejenie cu atât mai aspre, cu cât şi mijloacele de lucru sunt mai cumplite? Un cutremur molecular, un spasm fiziologic pare a fi stricat minţile tuturor. Judecăm strâmb, şi rătăcim haotic printre ruinele pe care le-am creat cu propriile noastre mâini, fiindcă toate frânele morale care cârmuesc viaţa au fost nesocotite, rupte şi aruncate. Şi astfel a venit furtuna. Acum doună mii de ani Octavian August făcea un recensământ.. Supusese Romei toate popoarele pământului şi vroia acul noască în parte pe fiec forfoteală de oameni pe oile Orientului acum nu prea: solstiţiului de iarnă pentru a ninge fiecare la locul lui obârşie şi a satisface nemndui căţele porunci împărăteşti! zilele imperiului erau numai Cineva mai puternic decât Ot vian August poruncise alt reclământ, altă numărătoare, a a păcatelor pe care societatea mană şi antichitatea tuise şi aşteptau ispa grijă avea Octavian lumea de sub a lui ste pre toate aceste! Şi despre cele ce se petr. noştri! Barbarii au două mii de ani penti golul moral făcut diţele omeneşti, pentru o lume putredă. Im astăzi a tuturor norământului nu este şi rezultat al scăderilor care ne sbatem ? Nu şi ea o viaţă nouă vinerilor, exploatărilor, lui, a lăcomiei şi a funamentelor pe care veacul nu care trăim ! Să luăm aminte ! 1 sărăcăcioasă de la mar, lui Betleem se năşte. Părinţii lui goniţi dii din porunca împăraţi numărătoare nu găsisi dăpost pentru ei şi per care peste câtva timp răstoarne toate aşezări acelei lumi care acum oferi drept gazdă d' st o iesle. Impăr' t’a prăbușit, iar copilului din ir adăpost și si ce ? Fiindcă puteri pe decât r ,gi 1 verific u ve L' nu alt . care azi. Inci an z, irea cu înfintie ce .rue dincolo a ua care se ridică acum Dincolo de noi, în nt noi stărue puterea legih puterea lui Dumnezeu zidit şi ne ocroteşte, această călăuză trăe şi nesocoteşte se rătăceşte ...Fiindcă aceleaşi caii, totdeauna aceleaşi efect. Fr. C