Universul - Provincie, ianuarie 1942 (Anul 59, nr. 1-29)

1942-01-01 / nr. 1

f V Atnul al 59-lea 12 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov o \ » va.i /situ 12 Pagini IM la străinătate 8 lei EXnmABUL­­ Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. O­U­G- % V. Hr. 14.484/988 CELE D URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 Nr. 1 Joi 1 la m­atie 1941 DIRECTOR 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN* POPESCU ANUL 1942 In viaţa frământată, in­tensă, plină de neprevăzut, pe care o trăeşte omenirea întreagă in mijlocul celei mai formidabile inf­estări de forţe armate de care pome­neşte Istoria, un an nu în­seamnă numai un spaţiu cronologic al timpului, ci bi­lanţul unor covârşitoare pre­ocupări, mii de ore, milioane da clipe în care in sufletele muritorilor explicabil la îngri­jorare învingea nădejdea tih­nitei existenţe de odinioară. La întretierea drumurilor din spaţiul unde de milenii şi-au consolidat aşezările, ro­mânii n’au cunoscut lungi răgazuri de linişte, de paci­­nică propăşire şi poate de aceia, din pricina acestei permanente veghe, rosturile noastre gospodăreşti n’au a­­vut temeinicia altor neamuri mai bine cuvântate, geogra­­ficeşte, de Soartă. Credinţa neclintită In drepturile noastre ne-a că­it dârzenia sprijinită pe o strâns închegată solidaritate de neam, pornită din con­ştiinţa clară că numai un­ii vom putea învinge adversită­ţile, conştiinţă care a înre­gist­rat cu uimire şi cu amă­răciune, tragicele even­iente din preajma zilei care sim­boliza unirea, cu atât mai dureroase cu cât veneau în epoca în care nu ne era în­găduit să avem în suflete altceva decât gândul la frun­tariile noastre ciuntite şi la unitatea noastră naţională — opera generaţiei de ieri —­­ştirbită şi zdruncinată. Ca un vis urât au trecut urmele dramei noastre in­terne şi în iunie neamul în­treg a pornit cu avântul tra­diţionalei noastre voinicii să recucerească provinciile dela răsărit, răpite nouă de bol­şevismul hrăpăreţ, a cărui lăcomie nu ne ameninţa nu­mai pe noi, ci întreaga civi­lizaţie a sud-estului euro­pean Am dorit mereu să trăim in bună pace cu vecinii, n’am cerut şi n’am râvnit nimic din ceiace nu ni se cuvenea, dar ori de câte ori s’a pus problema existenţii şi a con­tinuităţii noastre, am găsit în fibrele şi în sângele gene­ros al ostăşimei, resortul su­fletesc invincibil care ne-a determinat întotdeauna să nu pregetăm când e vorba să ne apărăm ,­sărăcia şi ne­voie şi neamul“. Jertfele tuturor fiilor ţării, de la şate ori de la oraşe, spi­ritul de sacriificii, disciplina, răbdarea şi curajul au dat armatei noastre de sub co­manda Conducătorului Sta­tului, mareşalul Anitonescu, aureola de vitejie constatată de toţi tehnicienii şi obser­vatorii stră­ini şi în deosebi cei ai bravei armate ger­mane, iar româniismului În­treg i-au redat nădejdea în ziua dreptăţii. Cu această credinţă izbăvi­­toare în unanimitatea sufle­telor româneşti, cu gândul la atot orânduitoarea Forţă Di­vină către care se îndreaptă privirile noastre, primim cu bucuria aşteptării vremuri­lor mai bune, zorii anului 1942. Sunt încă multe de făcut până la ivirea zilelor senine, dar dacă rămânem tari pe credinţa şi pe solidaritatea noastră, dacă socotim că vii­torul şi existenţa neamului întreg se sprijină pe contri­buţia efectivă şi neprecupe­ţită a fiecăruia în parte, ori unde şi în ori­ce fel ti s’ar cere de dirigu’rea răspunză­toare, dacă nu uităm o clipă datoriile pe ca’d le avem faţă de naţunea dim care facem parte, vom ajunge cu mate­­matică certitudine, la lima­nul năzuinţelor de unitate române­ască.’ T wmw O DESFINŢIRE A GUVERNULUI FRANCEZ Vichy, 29 (Rador). — Se comu­nică din sursă oficială: Contrar informaţiunilor dia sursă anglo-saxonă, apărute în presă în ziua de 29 Decembrie, este inexact că guvernul francez ar fi întreprins negocieri cu gu­­vernele străine în legătură cu chestiunea ocupării de către gau­llişti a insulelor Saint Pierre şi Miquelon. Guvernul francez nu şi-a mo­­­dificat de fel poziţia sa în acea­stă chestiune: el cere să i se dea posibilitatea să restabilească imediat suveranitatea sa com­­plectă asupra celor două insule Beri­nul și cemersuni e Mare! Britani Prin telefon de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 29. — Sistemul de tra­tative practicat de englezi a fost completat prin vizita d-lui Eden la Moscova. După cum spune presa ger­­mană, ministrul de externe bri­tanic întreprinde actualmente un pelerinaj în capitala Rusiei So­­vietice. Cercurile berlin­eze are o atitu­dine foarte rezervată faţă de a­­ceste conferinţe, deoarece rezul­tatele lor sunt considerate ca ab­­solut nule, scoţând mai ales în relief slăbiciunea Angliei. Faţă de situaţia catastrofală în care se găseşte în Extremul Orient, Anglia e silită să atragă atenţia opiniei publice asupra celorlalte fronturi şi să întă­rească încrederea subalternilor ei prin asemenea manevre. Atât vizita d-lui Eden la Sta­lin, cât şi aceea a d-lui Churchill la d. Roosevelt şi întrevederea generalului Wawell cu Ciang Kai Stock la Chungking nu pot, după cum­ spun cercurile berlineze, să ascundă discordanţa planurilor şi scopurilor anglo-sovieto-ameri­­cane. Astfel, nimeni nu poate să nege, după cum se spune la Berlin, că d. Roosevelt vrea să-şi asigure moştenirea impe­riului britanic. D. Churchill caută să mai sal­veze ce a mai rămas din Impe­riul Britanic, iar Stalin ştie prea bine ce însemnătate au promi­siunile englezilor. Actuala situație a Marei Bri­tanii e considerată aci ca fiind la fel cu acea de după retrage­rea de la Dunkerque, deoarece tot ca şi atunci, toate planurile de război ale englezilor au fost complet zădărnicite. Englezii nu vor reuşi însă să remedieze această situaţie prin conferinţe. Toate tratativele în­treprinse de ei în această direc­ţie sunt considerate de cercurile germane ca neputând avea vre­un rezultat palpabil. Compoziție T. ROMANA șl ■ * -r «*.*• -t.í An­ nou, ce vii prin vremi de vifor, pe strămoşeşti de ogoare, Din largul zorilor brăzdate de-al vijeliilor ecou, An nou, ce vii în ţara noastră s’aduci nădejdi mântuitoare Şi să ne luminezi limanul, noi te primim cu suflet nou... ' *'•? r·'b Noi te» primim cu suflet tânăr, aşa cum te-am primit alt­. /• • dată, Cu mari nădejdi, cu visuri mândre şi cu credinţa c’ai să fii Un­ an­ de pace şi iubire, cum n’a fost altul niciodată, Un an­ de făurire nouă, cu’ntraripate energii... Tu ne’nfloreşti speranţa’n suflet ca florile de primăvară Ce-şi flutură zăpada albă, an nou, miraj fermecător..., Şi noi îţi înălţăm colinda ca lan de aur să răsară,­­ Şi munca sfântă să dea roade pe ’ntregul românesc răzor­î... Bine-ai venit la noi în ţară ca să ne-alini tot ce-a fost jale, S’alini durerile, şi­ plânsul şi să ne-aduci din nou belşug- Şi peste plaiurile noastre să ningi zăpada de petale Şi-o viaţă nouă să răsară pe urma rodnicului plug î­n MIRCEA DEM. RADULESCU mm 19­4­2 ANUL INTERNATIONAL In cadrul activităţei politico­­diplomatice, anul expirat pre­zintă transformări profunde atât in comparaţie cu situaţia inter­naţională din 1840 cât şi în ra­port cu posibilităţile desfăşură­­rei ulterioare a evenimentelor şi pe plan politic şi pe plan mili­tar. Anul 1941 a înregistrat o ex­tindere a războiului încă din pri­mele luni, o extindere care la sfârșitul anului l-a transformat în război mondial. In Europa, dintre statele care erau în afara războului în 1940, șapte au devenit beligerante și anure, în­­ordine cronologică : Iugoslavia, Rusia Sovietică, Ro­mânia, Finlanda, Ungaria şi Slo­vacia. Dincolo de ocean Statele Unite sunt azi în război cu Ja­ponia cu aliatele ei din Pactul tripartit şi cu toate statele ade­rente ale acestui pact. Acţiunea diplomatică şi poli­tică în jurul căreia s’au concen­trat tendinţele spre o nouă or­ganizare europeană a fost în cursul anului 1941 aceea a pu­terilor Axei în cadrul Pactului tripartit. Considerat ca pivot al unei noui organizări politice şi econo­mice, diplomaţia Axei a urmă­rit în primul rând lămurirea ra­porturilor cu Franţa, întrevede­rea între Fuehrer şi d. Laval urmată de aceea dela Montoire la care în afară de Fuehrer şi mareşalul Pétain a participat şi d. von Ribbentrop, au fost pri­mele manifestări ale acţiunei pentru o lămurire a situaţiei Franţei. Au urmat, pe cale di­plomatică, diferite alte negocieri cari însă, n’au adus până acum rezultate definitive deşi s’au fă­cut unele concesiuni reciproce. Dar începutul anului 1941 a f­st caracterizat în deosebi prin o intensă acţiune diplomatică a Puterilor Axei în Balcani. După adeziunea Ungariei şi a României la pactul tripartit, diplomaţia germană a desfăşurat o vie ac­tivitate pentru a obţine o lămu­rire şi a situaţiei Iugoslaviei. La finele anului 1940, Ungaria sem­nase cu Iugoslavia un pact de amiciţie eternă iar la 24 Martie 1941, după laborioase negocieri, Iugoslavia aderă şi ea la pactul tripartit. Această adeziune a fost insă imediat urmată de lovitura de stat de la Belgrad unde gene­ralul Simovici a luat frânele gu­vernului. Evenimentul acesta neaşteptat deschide imediat cri­za. Conflictul armat între Ger­mania şi Italia deoparte şi Iu­goslavia de altă parte izbucneşte. Iugoslavia e zdrobită. Germania ocupă vechea Serbie, Bulgaria ocupă Macedonia balcanică, Ita­lic Dalmaţia şi Slovenia. Un nou stat croat independent sub con­ducerea lui Ante Pavelici se al­­cătueşte. Deasemenea, Muntenegru î­­ţi recapătă independenţa. Iugosla­via încetează astfel de a mai exista ca stat unitar. Reuşita campaniei din Iugoslavia contri­­bue la grăbirea sfârşitului re­zistenţei armatelor greceşti. În­­tr’adevăr la 23 Aprilie armata greacă din Macedonia şi Epir ca­pitulează, la 27 Aprilie trupele Germane intră în Atena. La­­ sfârşitul lunii Mai Germania cu­cereşte şi Creta. Campania din Balcani e considerată astfel în­cheiată. Intre timp informaţii din ce în ce mai precise arată că Rusia Sovietică pregăteşte un atac co­munist împotriva Europei. Pen­tru a preveni acest atac Germa­nia începe războiul contra So­vietelor. Cancelarul Hitler în­­tr’un discurs rostit la începutul lui Octombrie 1941, face destăi­nuiri care au pus în lumină ten­dinţele de expansiune ale Rusiei Sovietice, tendinţe mărturisite de însuşi comisarul sovietic Molo­tov cu prilejul vizitei sale la Berlin. Războiul cu Rusia So­vietică capătă de la început as­pectul unui război de apărare a Europei contra­­primejdiei­­bol­şevice. Pentru România ca şi pentru Finlanda el este în acelaş timp prilejul recuceririi terito­riilor ce le-au fost jefuite de bolşevici. Alte state europene participă la acest război de apă­rare a ordinei europene trimi­ţând fie efective de armată re­gulată fie legiuni de voluntari pe frontul oriental. Anglia şi Statele Unite trec de partea Sovietelor. Anul 1941 se închee astfel cu un bilanţ activ pentru Germania şi Puterile Axei în politica lor europeană. ❖ Intre timp Marea Britanie a întreprins şi ea o intensă acţiune diplomatică. In Turrcia au avut loc convorbiri turco - engleze. B. Eden, înapoiat din Egipt se opreş­te la Ankara­ unde împreună cu generalul John Dill şeful mare­lui stat major britanic are între­vederi cu conducătorii statului turc. Dar Turcia rămâne neutră faţă de conflictul balcanic şi* a­­ceasta atitudine a fost de mulţi atribuită şi intervenţiei personale a Fuehrerului care a trimis Pre­şedintelui Ismet Inonu un mesaj la care, câteva zile mai târziu, şeful statului turc a răspuns în termeni cordiali. Aceiaşi atitu­dine de neutralitate Turcia o păstrează şi după izbucnirea răz­boiului cu Rusia Sovietică. Marea Britanie e obligată să-şi întoarcă privirile spre Orientul mijlociu. Lovitura de stat anti- britanică a lui Ali Rasid în Irak punea în primejdie interesele en­gleze și în deosebi aprovizionat (Continuare in pag. 2-a) SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI SUCCESELE JAPONEZILOR DIN EXTREMUL ORIENT.—OPERAŢIILE DIN INSULELE OLANDEZE, DE FRONTUL ORIENTAL EUROPEAN SI DIN CIRENAICA de R. SEISANU » Pe­­teatrul de război­­ din­­ Ex­tremul d' Orient şi din Pacificul occidental, situația, este urmă­toarea: *­­ In partea occidentală a penin­sulei Malacca (Malaezia brita­nică),­­ trupele -i japoneze, după lupte crâncene, au forţat trece­rea fluviiului Perak în ziua de 26 Decembrie, au înaintat spre sud şi au ocupat e­l oraşul .Ipoh şi întreaga regiune Perak, îm­părţite­ în două coloane ele, con­tinuă urmărirea forţelor brita­nice In direcţia Tapah şi­ Telgk şi au pălţat calea ferată într’un punct situat între Ipoh, şi Tapah­ Alte unităţi britanice sunt ame­ninţate să fie încercuite în im­­portanta regiune minieră Ti-Pan.­­ De câteva zile comunicaţiile intre­­ Si ngapore şi Rangoon, capitala ■ Birmaniei, sunt tăiate.­­ Comandamentul forţelor brita­nice din Malaezia nu poate să oprească înaintarea trupelor ja­poneze, atât din cauza inferiori­tăţii efectivului şi a armamen­tului, cât şi din cauza perderii bazelor aeriene de la Kola-Bahra şi Victoria. In insula Luzon din grupul Fi­­lipinelor, bătălia continuă înver­şunată la nord și sud de Manila.­­ Presiunea armatei japoneze, care atacă la sud, este mai­­ac­centuata. , '­­ In cursul salei de Luni Manila și Corregidor au fost’ iarăși bom­bardate de­­avioane japoneze., In ,insula Borneo, forțele­­japoneze eu ocupat din oraşul Sarawak,' — I capitala provinciei ’cu ' acelaș ’nume și au luat în posesiune re­giunea petrolifera. ’ ' | Ofensiva japoneză din­­ China de sud (regiunea Kiangsi), care a început în ziua de­­ 27 Decem­brie, împotriva armatei chineze a guvernului din Csungking se desfăşoară cu succes. Două di­vizii chineze au fost nimicite. Ja­ponezii au ocupat oraşele Kaon şi Lichi şi continuă­ înaintarea. Japonezii profitând de liberta­­tatea lor de acţiune în Extremul Orient şi în Pacificul occidental, prin faptul că­­ domină spațiul maritim ’ și aerian, au început atacul și împotriva archîpelagu­­lui olandez cunoscut sub numi-, 'rea de insulele „ihdó-d­amieze’’, j'­,Senáé:’,,t;'éau. I.Insulénijte’,'1 Din acest archipelag fac parte insulele Sumatra, 'S­lava ,și Ma­­n­dura, Bali,, Lam­bock, Banka,­­ Billiton, partea centrală­ şi’ de sud a insulei , Borneo, insulele Celebes,, îijdluce, Riuw 'cui depen­­­denţ­ele ,spr­e şi partea,de,nord a­­ insulei Timor, care a fosit, ocu­pată, de englezi. Suprafaţa totală a acestor in­sule este 1.900.000 kmp, cu o populaţie de peste 65 milioane locuitori. Din punctul de vedere istoric şi administrativ insula Java şi Madoura, formează „In­­­­diile-orientale” — numiă aşa în amintirea faimoasei „Companii a Indilor-orientale”, care la în­ceputul secolului al XVII-lea a pătruns în acest archipelag şi a început exploatarea economică a insulei Java şi apoi a celor­lalte insule — iar Sumatra, Ce­lebes, Borneo, Bali ş. c.­­. sunt numite „posesiuni exterioare”. Japonezii, au atacat cu aviaţia lor şi insulele Sumatra şi Ce­lebes şi au debarcat un mare nu­măr de paraşi­­ti­şti. In Sumatra, după ce avioane japoneze au bombardat aerodro­mul de la Medan — situat la sud­­est de orașul Beli — au debarcat în mai multe valuri paraşutişti în, regiunea Medan, la sud de calea ferată. ' . ..v­i­i. Avioanele ce au transportat paraşutiștii au pornit de pe coasta occidentală a peninsulei Malacca (Malaezia britanică),­­ au­­, trecut în apropiere de Singapore și au aterisat pe coasta'de'nord-vest a insulei Sumatra în regh­íneai Medan, fără să fi fost observate de posturile engleze din , insulele ce formează „Stabilimentele Strâmtorilor". ?' ' ,? . :■ ,­­ Lupte crâncene s’au­­■, angajat între trupele olandeze şi coffinii paraşutiştilor japonezi, în regiu­nea' cuprinsă între Deli, şi Medani In îinsula Celebes­— situată la sud de Filipino şi est de­ Borneo — formaţiunile aeriene' japoneze au bombardat obiectivele m­iili-­ tare aflate în mai multe, locali­tăţi.­­ . De astă-dată­ s’a dovedit,­­ că nici Olanda — care dispune de forţe navale şi armate modeste în ‘arhipelagul'‘ Solidelor’ —,.şi nici Marea Britanie, cu toate, că dispune de­ poziţia-chee de’ la Singapore şi de forţe navale ae­riene şi militare superioare celor olandeze, nu mai sunt în măsu­ră să domine căile de comuni­caţie maritime ce trec prin strâmtorile ce despart Sumatra de peninsula Malacca. Pentru Japonia archipela­gul olandez prezintă o importanţă strategică şi economică de pri­mul ordin. Strategică,­ din cau­za că odată în posesiunea lor. Japonia va domina Extremul O­­rient şi Pacificul Occidental, economică, din cauza bogăţiilor acestui archipelag în materii prime şi alimentare. In exportul mondial, Insulele olandeze au avut înainte de răz­­boiu­l după datele statistice­ o­­landeze din 1930 — o participa­re de 30 la sută pentru Cauciuc; de 15 la sută pentru uleiuri; de 17 la sută pentru ceai; de 29 la sută pentru fibre textile; de 11 la sută pentru zahăr; de 70 la (Continuare in pag. 2­ a) Tren de muniţii bolşevic distrus de un avion „Stuka“ Berlin, 29 (Radar).­­ Pe fron­tul Careliei, echipajul unui a­­vion „Stuka” a zărit Duminecă un long tren de muniţii inamic. Pilotul, atacând imediat trenul, a aruncat o bombă care a izbit în plin. Un incendiu s-a declarat la toate vagoanele, care au fost mistuite de flăcări, in mijlocul Guvernul spaniol va protesta la Londra Berlin, 29 (Rador). — In cercu­rile bine informate din Berlin se arată că se contează pe faptul că guvernul spaniol va adresa o notă de protest guvernului britanic în legătură cu agresiunea comisă de avioane engleze împotriva vasu­lui german „Reno“, pe când se afla într’un port spaniol. Nu se ştie deocamdată nimic cu privire la­ forma şi conţinutul acestei note de protest. Pe frontul de Răsărit Coloană motorizată germană înaintează pe drumuri trocnite

Next