Universul - Provincie, aprilie 1942 (Anul 59, nr. 89-115)

1942-04-01 / nr. 89

DESCUMPĂNII) Intre problemele economice arzătoare actualitate, aceea care stârneşte mai mari îngri­jorări şi « mai mult dt­­ guvernelor , toate priv­este, fara îndoial­, ’ preţurilor. Războiul, aduce? după sine o sporire nem­ăsu­rată a consumului şi în acelaş timp o îngreunare a condiţiu­­nilor de producţie din cauza împuţinării braţelor de munca sau a folosirii lor cu precăde­­­re în sectoarele destinate ex­clusiv necesităţilor frontului, cum şi din cauza anevoinţei transporturilor naţionale şi internaţionale şi, deci, anevo­­inţei de aprovizionare, mai a­­les cu materii prime din ţările cu imense disponibilităţi cu­prinse în zona ostilităţilor, a ridicat astfel stăvilarele natu­rale care ţineau în frâu cum­păna preţurilor, a împins la desvoltarea cererii şi la împu­ţinarea rezervelor, pregătind pe calea aceasta ambianţa fa­tală a curentului de scumpete generală. Urmările acestui fenomen fiind bine cunoscute, prin tul­­burările ce pot provoca în viaţa economică şi socială, guvernele tuturor statelor au căutat să ţie piept acestor fe­nomene, printr’o politică de contrabalansare a efectelor lor, politică cristalizată în­deobşte în măsuri de îmbunătăţire şi intensificare a producţiei, de raţionare a consumului, de stabilitate a preţurilor, de pla­fonare şi absorbire a câştigu­rilor, de desfiinţare a profitu­rilor conjuncturale, de apă­rare a monetelor naţionale şi înlăturarea producţiei super­flue sau de lux. Fireşte, că rezultatele obţi­nute n’au fost pretutindeni încoronate de succes. Ele au variat dela ţară la ţară, cele ’*T\iai avantajate dovedindu-se acelea care şi-au organizat din timp economia lor — încă din perioada de pace -- pentru preîntâmpinarea dificultăţilor ’din timp de război. In fruntea acestora se află, precum se Ştie, Germania, unde trecerea dela economia de pace la eco­nomia de război s’a operat a­­proape pe nesimţite. După doi ani şi jumătate de război, cursul preţurilor în această ţară a înregistrat cele mai mi­nimale urcări, asigurându-i astfel o quasi-stabilitate eco­nomică şi valutară, care con­­stitue chezăşia ordinei sale interne şi a liniştei sociale. JEŢURILOR tilibrul preţurilor şi e inflaţiei sunt mai combătut, însă, în re n’au luat din timp de rigoare şi care tins într’o politică ge­­oordonată, aceste mă­­ntre acestea, chiar Jnitft ale Am­ericei izi sub ameninţarea le inflaţie. Italia, care nu se poa­făcut sforţări ' iptarea sa *­­‘iile şi exi­­- vede azi •­ nouă ■•enței ti-. conom. genţele . nevoită s, luptă conti %^u­curentelor de a rilor pe piaţa in a fost dată de în­vfere, în cursul audit date zilele acestea pi lor şi membrilor din co, de adiţie ale institutelor trale pentru băncile popula italiene, a declarat între al­tele : „Acum este momentul să spun încă odată că politica preţurilor, care se măresc pro­gresiv şi fără încetare, pre­cum şi specula, creiază un cerc vicios al cărui rezultat fi­nal, după cum a fost limpede arătat de experienţele antice şi moderne, are un nume: inflaţia, care produce devalo­rizarea progresivă şi inevita­bilă a monetei, a economiilor, a salariilor“.­­ Şi mai departe: „Cei ce fac economii trebue să fie apăraţi, deoarece i-am considerat ca cei mai buni cetăţeni, ca în vechea fabulă, ei sunt furni­cile muncitoare şi eu îui pre­­ţuesc mult mai mult pe ei de­cât pe greerii risipitori şi tre­cători; ei arată prin fapte că cred în stat, în moneta sa şi în victoria armatelor noastre“. De aci şi voinţa fermă şi nestrămutată a guvernului ita­lian, rostită prin glasul Du­celui, de a înfrâna tendinţele inflaţioniste născute din ur­carea nejustificată a preţuri­lor. Voinţa aceasta fermă a Du­celui îşi găseşte suportul lo­gic şi moral mai ales în sacri­ficiile consimţite până acum de statul italian în favoarea producătorilor şi pentru apă­rarea consumatorilor, sacrificii concretizate în tarife speciale reduse la transporturile ali­mentare, cum şi în desfiinţa­rea unor serii de taxe care îm­povărau costul articolelor de primă necesitate. IN PRIMĂVARĂ... de AL. DEMETRESCU Comandor aviator In retragere­ ­ Primăvara se apropie şi odată ier­ea şi bătălia decisivă a fron­tului de Răsărit! De o parte şi de alta se fac mari pregătiri: îngrămădiri de efective, material, muniţii şi provizii de tot felul, pentru ca odată iureşul pornit, totul să fie la îndemâna comandanţilor res­pectivi în vederea exploatării succesului şi în scopul unei di­strugeri totale a adversarului. . De o parte pregătirile se fac­­cu multă metodă şi preciziune, cu minuţiozitatea cunoscută a celei mai tehnice şi mai brave armate din lume, cu dorinţa de a se cruţa cât mai multe vieţi­­omeneşti şi cu întregul suflet al­­unui popor călăuzit de credinţa neclintită în dreptate, Dumnezeu civilizaţie! Dincolo, pregătirile nu se pot rezuma azi, decât în aglomerări formidabile de oameni, lipsite însă de preţiosul potenţial de răsboiu şi de trupele de elită, in­struit — în marea lor majo­ritate — de armatele germane, române şi finlandeze în prima parte a războiului sfânt. In a­­semenea condiţiuni, oricât ar fi de formidabile resursele­ bol­şevice în oameni, eile vor fi ni­micite de forţa tehnică şi su­fletească a cruciaţilor aliaţi şi de către însăşi pasivitatea şi go­liciunea morală a bolşevicilor împinşi la masacru de către te­roarea unui regim ce azi apune! In primăvară, miile de avioa­ne şi de tancuri germane şi a­­liate se vor abate asupra hoar­delor lui Stalin şi le vor distru­ge, făcând astfel să dispară pen­tru totdeauna, o netrebnică a­­menințare care a trăit prea mult! Dacă mai sunt — poate — în­că persoane cari cred că puterea marei armate germane a fost u­­zată de sforțările unei defensi­(Continuare in pag. 2­ a) TRUPELE ROMÂNE AU RESPINS PUTERNICE ATACURI SOVETICE . REGIUNEA DONERIUI Bolşevicii au suferit pierderi mari şi sângeroase Berlin, 29 (Rador). — Din izvor competent se află că în ziua de 27 Martie părţi din două regimente de cavalerie bolşevice, au încercat în sec­torul sudic al frontului de Est să dea un atac împotriva poziţiilor române. Acest atac sprijinit pe care de asalt a permis sovieticilor să pătrundă, în mod provi­zoriu şi numai In câteva puncte, în liniile în chestiune. Trupele române au trecut imediat la contra-atacuri e­­nergice, respingând pe ina­mic. • In Crimeea şi ziua de 27 ctie a fost caracterizată activitate de timb­ sra­te va slabe atacuri ina­' - ------i,­­­u prilejuit mari sforţări din partea noastră din cauza vreunei defa­vorabile şi a­­terenului care pre­zintă numeroase dificultăţi. Pe frontul de încercuire de la Leningrad artileria armatei a bombardat uzine de armament şantiere navale şi amenajamente importante din punct de vedere al ducerei războiului, de la Le­ningrad şi Kronstatt, iar efica­citatea acestor bombardamente a fost observată. Pe frontul.. Careliei, atacurile bolşevicilor împotriva poziţiilor germane au fost respinse. Pe frontul Murmansk în cursul unor întreprinderi efectuate cu succes, trupe de şoc de vână­tori de munte germane, au di­strus numeroase blockhaus-uri inamice. Toate luptele ce s’au dat în sătpămâna trecută au pro­vocat grele pierderi sângeroase inamicului precum şi mari pier­deri de m­ateriale de război bol­şevic. In afară de aproape 150 de care blindate, numeroase tu­nuri, arme automate şi puşti au fost distruse sau capturate. Arma aeriană germană a sprijinit for­fost CUM ie Berlin Ki dau ur în legăt basin­ul In com al înalt forţelor Bolşe ţiile voi trimitâ luptă, i fectivu şi caT tancuri Ataci respins de alia au dat contra suferit geroas Intr român­ii. î, in­­­e­ioane e de fost unate , cari nduri ii au sân­trupe t in noapti Hart;« o misi­­unată de su.­e soo româi in po­ziţiile iind i­namic­eroase şi car­turi. SAI­NTA BOI­ERIT PIEI­ASE Berlin, 29 (Rador). — După ştirile sosite la înaltul Coman­dament al forţelor armate, acţiu­nile de luptă, pe frontul de Est, stăteau şi in cursul săptămânei trecute sub semnul încercărilor înverşunate de atac din partea bolşevicilor, încă înainte de topirea zăpezi­lor propriu zise, şi de dificultă­ţile provocate de acest fapt pen­tru sosirile de întăriri, bolşevicii au voit să străpungă poziţiile germane în diferite sectoare ale frontului. Nicăiri însă ei n’au reuşit să facă acest lucru. In peninsula Kerci, au reînoit după ce intensitatea luptelor scă­zuse din cauza istovirei lor, a­­tacurile, fără nici un succes de­­altminteri, angajând forţe nume­roase şi un material considerabil. Dârza apărare germano-roma­nă a făcut ca toate aceste atacuri să dea greş, atât la Est de Ta­­ganrog-Stab­ino, cât şi în regiu­nea Doneţului unde inamicul a suferit, odată mai mult, grave pierderi sângeroase. De asemeni în sectorul c­ei trai al frontului de Nord-Est de Gratsk, inamicul a reînoit încer­cările de atac feric au putut fi respinse în cursul a grele lupte date de forţele armate şi de for­maţiuni SS înarmate. Prin pro­prii contra-atacuri, forţe inamice au fost izolate şi legăturile între ele au fost tăiate fiind nimicite în mai multe rânduri. La Est şi la Nord Est de lacul Ihnen, apărarea împotriva atacu­rilor îndârjite ale inamicului, a maţiunile armatei în luptele în­verşunate ce a dat, prin atacuri eficace cu bombe de la mică înăl­ţime. Mai ales liniile de cale fe­rată importante, cari serveau la aprovizionări, au fost bombar­date cu bună eficacitate şi între altele au fost distruse 66 trenuri de transporturi de trupe şi ma­teriale de întărire preţioase. De asemeni distrugerea, săptă­mâna trecută, a unui număr de 160 avioane inamice a dovedit superioritatea armei aeriene ger­mane. Acest bilanţ săptămânal al armei aeriene germane este scos mai ales în relief luându-se în considerare cifrele de pierderi inamice, în răstimpul de la 1 Ia­nuarie la 24 Martie a acestui an. In acest timp bolşevicii au pier­dut 2.295 avioane dintre cari 1.547 în cursul luptelor aeriene, 232 prin tirul artileriei antiaerie­ne și 516 avioane distruse pe pă­mânt. Pierderile germane în acelaş interval de timp sunt de numai 223 avioane, adică aproape nu­mai a 10-a parte din pierderile inamice. nie«, in Iu«, gaţiei a*. britanică şi tiv submarinele get. Berlin, 29 (Ra- iri­vire la succesele de către submarinei! a* nunţate Duminici ni­eain) spc'vl, Im -ment al forţelor ur­ne mai comunică Trebue să se sa­re altele, tonajul fo. şi cifra foarte mare i­sterie scufundate,­­ apropierea coastele De la începutul a­marinelor germane in faţa coa­stelor nordamericane, pierderile provocate navigaţiei de transport obţinut noui şi mari suc­cese. Ele au scufundat în At­lanticul de Nordi în largul ^stelor nord-americane ^ comerciale inamice 'lasare de 110.600­­* 9 mari Lisabona, 29 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Stefani” anunţă, după un comunicat al departamentului american al - -hi regiuni un total de aproape -ne în t..np ce numărul v»pu. v- •• ' 75. Madrid. 29 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. B.” re­transmite o ştire dată de agen­ţia „E.F.E.” care află din New York faptul că amiralitatea a ad­mis că şapte­zeci şi unu de vase au fost torpilate de către sub­marine inamice, dintre cari 47 în Atlantic iar restul în Oceanul Pacific şi în Marea Caraibelor. Marinei, că două vapoare ame­ricane de comerț cu un tonaj mijlociu, au fost torpilate Pe coasta Atlanticului. Noui succese ale submarinelor germane au scufundat in largul coastelor nord-americate 16 vase comerciale inamice ‘-»r).— Dela •»ral al 'Ml- Alte două vase americane torpilate Pt im Kiev rKvn ■ UL Bilanțul ac*îvî**-% Jurământul werstîl­ pe Stadionul A. N. E. F. s.. 'Mim Festivităţile ostăşeşti de Duminică tradiţionala sărbătoare a ostaşilor români — depunea jurământului,— sa desfăşurat Duminică d­e acelaş fast şi entusiasm ca şi in anii trecuţi. La solemnitatea de la cazarma Batalionului de Garda al Conducatorului Statului, a asistat de general Pantazi, ministrul apărării naționale rare a vorbit despre însemnătatea jurământului, și a primit defilarea — după cum se vede în clişeul nostru . „Jertfele poporului român vor trage greu în amolia atunci când se va stabili noua ordine europeană“ Declaraţiile r~­ german d. dr. Wilhelm Stuckart D. dr. Wilhelm Stuckar­tar de stat al Reichului, fost oaspetele României, şase zile, în momentul acordat confratelui ‘■»■terview aţele făcute aici în practic, pot consti­­tesc utile indica­­întru reorganizarea raţiei româneşti, la lucrează în pilieni, vor mai exista războaie intre naţiunile europene. Mă gândesc însă şi la ma­rile eforturi pe care poporul român le-a făcut în dome­niul economic şi cari­formea. ^*+âri,Ya.nil­î­­­ză deasemenea o contribuția Aviaţia britanică a bombardat Atena Atena, 29 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D. N. B. a­­nunţă: Aviatorii britanici au aruncat bombe la marginea oraşului A­­tena, departe de orice obiective militare. Au fost pricinuite stri­căciuni la proprietăţi particulare Intr’un loc, o bombă a lovit o vilă, omorând cele două persoane care o locuiau. Din Creta se anunţă că, acum câteva zile, avioanele britanice au aruncat bombe explosive asu­pra unei localităţi deschise, dis­trugând câteva case şi rănind mai mulţi civili. Un proect de lege acordă preşedintelui Roosevelt puteri excepţionale pe timp de război Buenos Aira, 29 (Rador). — Corespondenţa agenţiei ,,Ştefani” transmite: Preşedintele Roosevelt a sem­nat Sâmbătă un proect de lege care îi acordă puteri excepţionale pe tin­p de război, permiţându-i să ia sub controlul său orice bu­nuri nord-americane pe care le ar socoti necesare pentru duce­rea războiului şi autorizându-i să dea ordine industriaşilor să activeze sub îndrumarea guver­nului. Autorităţile administrative au dreptul să rechiziţioneze ori­ce fel de maşini pentru nevoile răz­boiului. -J­, TM TM SE CONFIRMĂ CĂ SOVIETELE AU OCUPAT TERITORII IRANIENE Berna, 29 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei O.N.B. transmite: „ha Siasse“ constată că ştirile privitoare la anexarea de către Uniunea Sovietelor a unor teri­torii iraniene, cari erau până a­­cum socotite de unii drept infor­­maţiuni tendenţioase germane, au fost confirmate. Ziarul subliniază că nu este pri­ma dată ca Iranul formează o­biectul rivalităţii anglo-ruse. Cel mai mare răsunet il va găsi şti­rea despre aceste anexiuni în Turcia. Este firesc ca această po­litică a Sovietelor să provoace o mare nelinişte la Ankara, ştiut fiind că această politică urmă­reşte extinderea stăpânirii sovie­tice asupra provinciilor vecine de îndată ce socoteşte că poate ac­ţiona în mod liber. Un studiu asupra populaţiei globului Berlin, 29 (Rador). — Institutul statistic central al Reichului, fo­losind ultimele recensăminte, pu­blică un studiu asupra populaţiei globului. întregul pământ are 2 216 mi­lioane locuitori. Din 1800, populaţia globului a crescut de două ori şi jumătate In frunte stă America, a cărei populaţie s’a înmulţit de 11 ori In Europa populaţia s’a întreit a­­proape. In celelalte continente populaţia abia s’a dublat. Mai bine de jumătate din popu­laţia globului trăeşte în Asia şi vreun sfert în Europa. Numărul de locuitori pe kilometrul pătrat este de 46,8 în Europa și de 29,9 în Asia. Studiul arată în încheiere că toate statele, cu excepția Germa­niei, dispun de un teritoriu vast Numai în Germania trăesc 133,5 locuitori pe kilometrul pătrat. AUTOMOBIL ATACAT DE UN VULTUR Buenos Aires, 29 (Rador).— Co­respondentul agenţiei D. N. B. transmite : In regiunea Chubut, un vultur enorm a atacat un automobil în mers După ce a distrus pare-bise-ul, vuiţi ’ interiorul maş­­i rănit în mod Şofeuru! a ui ti de re­volv prim convinst.i­nistraţia loi Basarabia,­­ Bucovina a­re tivă şi energi activitate co serţit de preţ portantă. Oameni d­ţionari şi oi de răspund atace şi să iau variate puri în to­­tu. Poporul român îşi dă astfel partea lui de contribuţie şi in acest domeniu, după cum în cel militar, armata româ­nă, legată printr’o strânsă fră­ţie de arme cu cea germană, se bate şi continuă să se bată într’un chip desăvârşit. ■ Ea colaborează în acest mod la crearea condiţiunilor unei Europe unite, în care,­­ prin dispariţia bolşevismului, nu Vor fI 1051 zavarnile lui sim­­ţite de poporul român. Ele nu ajută numai ca Europa să fie eliberată­ de primejdia bolşevismului şi de tutela plutocraţiilor anglo-ameri­­cane, ci ele vor trage greu în cumpănă atunci când se va stabili definitiv noua ordine europeană şi mai atis a sud­­estului european când ele vor primi o dreap­te“. Solemnitatea de la reg. de Gardă C.­ t. prof. Mihai Antonescu, vice-preşedintele Consiliului de mi««^ a asistat la serbarea depunerii jurământului recruţilor Duminecă dim., în cadrul unei înălţătoare solemnităţi, recruţii regimentului de Gardă Călare, re­gimentelor de Roşiori şi regi­mentului de Călăraşi, s’au legait prin jurământ, faţă de Dumne­zeu, Ţată, Rege şi Conducător. De eri, ei au devenit adevăraţi ostaşi ai ţării şi ai Majestăţii Sale Regelui. La orele 10 dim. recruţii s’au orânduit în curtea regimentului, în mijlocul căreia se afla, ornat cu covoare, altarul improvizat unde se va oficia serviciul reli­gios. In faţa viitorilor ostaşi au luat loc d-nii: colonel Mircea Elef­­terescu, comandantul regimen­tului de Gardă Călare, lt. col.. Io­­nescu Dan, maior Grunau­d Radu, precum şi întreg corpul ofiţeresc. După ce d. lt. col. Ionescu Dani citeşte raportul, d. colonel, Mar­eea Elefterescu, trece în­ revistă recruţii. Apoi, sa săvârşit slujba reli­gioasă, oficiată de S. S. Pr. col. Dăncilă, asistat de doi diaconi. La sfârşitul serviciului divin, S. S. pr. col. Dăncilă rosteşte câte­va cuvinte, arătând semnificaţia jurământului şi­­subliniind im­portanţa acestuia.. După aceasta are loc solemni­tatea­­ depunerii jurământului de credinţă faţă de Ţară, Rege şi Conducător. CUVÂNTAREA D-LUI COLONEL MIRCEA ELEFTERESCU După ceremonia depunerii ju­rământului, d. col. Mircea Elef­terescu, comandantul regimentu­lui de Gardă Călare a rostit ur­mătoarea cuvântare: „Domnilor ofiţeri, Ostaşi, V’aţi legat astăzi în faţa „Cru­cii’ şi a „Drapelului Ţării”, ju­rând credinţă: Naţiuni­i, Regelui şi Mareşalului. Prin acest act, aţi legat defi­nitiv viaţa voastră de viaţa Pa­triei. In toate vremurile şi mai ales în vremurile aspre, dar pline de glorie pe care le străbatem­, Pa­tria trebue să fie pentru noi toţi, suprema lege şi cea mai înaltă mândrie. In înălţarea ei, în mărirea ei, trebue să fie cuprins întreg sen­sul vieţei voastre de români şi de ostaşi. Camarazii voştri, au dezrobit pământul sfânt al „Basarabilor” — Bucovina lui,,Ştefan cel Mare” şi au dus pe meleagurile Crimeei tricolorul românesc, pe ca­re l-au acoperit,cu gloria lor legendară. La’ ce glorie mai mare poate râvni um ostaş şi ce împlinire mai definitivă a jurământului poate realiza, decât luptând vi­tejeşte pentru eternitatea Patriei. Armata,­­ simbolul de tărie, de veşnicie a Neamului, este birui­toare şi-şi împlineşte sfânta ei mi­siune, în măsura care, voi ostaşi ştiţi să vă respectaţi jurământul, să vă ascultaţi comandanţii, să ur­maţi exemplul sacrificiului cama­razilor şi străbunilor voştri, să vă împliniţi datoria întreagă. Iată sensul şi­ însemnătatea aces­­­tui legământ. De aci înainte, în fiecare din voi, trebue să trăiască în orice clipă singura credinţă .„Patria“. Un­­ singur ideal -Patria“. , ■ Prin vitejia voastră, a tuturora, ofiţeri şi, soldaţi, vero­i şi noui, vom­ izbuti să ducem mai depa­rte Ţării şi vom înscrie c­ântaşii noştri, aceleaşi­­ glorie, pe cari ni le-au fi bunii. Ostaşi, Jurământul de astăzi, în viaţa unui om.­­ Jurământul de astăzi să fie mândria voastră/ rinţilor, soţiilor şi copiii Şi vă fi, Dacă vă veţi respect tul, va veţi­ apăra credit şti să” luptaţi eroic pei ■ De aceea, în, aceste care cu adevărat aţi vni in rânduirile armatei., /■( ruitoare, . Să îndreptăm :un­ gâr tate către camarazii ,.n s’au 'sacrificat 'pe ei luptă. Să îndreptăm ini­ma demn către camarazii (Continuare in p După nimicire» rezistenței unui sat sovietic, tancurile și infanteria germanâ continua, înaintarea, (PK Ho), _«

Next