Universul - Provincie, aprilie 1942 (Anul 59, nr. 89-115)
1942-04-01 / nr. 89
DESCUMPĂNII) Intre problemele economice arzătoare actualitate, aceea care stârneşte mai mari îngrijorări şi « mai mult dt guvernelor , toate priveste, fara îndoial, ’ preţurilor. Războiul, aduce? după sine o sporire nemăsurată a consumului şi în acelaş timp o îngreunare a condiţiunilor de producţie din cauza împuţinării braţelor de munca sau a folosirii lor cu precădere în sectoarele destinate exclusiv necesităţilor frontului, cum şi din cauza anevoinţei transporturilor naţionale şi internaţionale şi, deci, anevoinţei de aprovizionare, mai ales cu materii prime din ţările cu imense disponibilităţi cuprinse în zona ostilităţilor, a ridicat astfel stăvilarele naturale care ţineau în frâu cumpăna preţurilor, a împins la desvoltarea cererii şi la împuţinarea rezervelor, pregătind pe calea aceasta ambianţa fatală a curentului de scumpete generală. Urmările acestui fenomen fiind bine cunoscute, prin tulburările ce pot provoca în viaţa economică şi socială, guvernele tuturor statelor au căutat să ţie piept acestor fenomene, printr’o politică de contrabalansare a efectelor lor, politică cristalizată îndeobşte în măsuri de îmbunătăţire şi intensificare a producţiei, de raţionare a consumului, de stabilitate a preţurilor, de plafonare şi absorbire a câştigurilor, de desfiinţare a profiturilor conjuncturale, de apărare a monetelor naţionale şi înlăturarea producţiei superflue sau de lux. Fireşte, că rezultatele obţinute n’au fost pretutindeni încoronate de succes. Ele au variat dela ţară la ţară, cele ’*T\iai avantajate dovedindu-se acelea care şi-au organizat din timp economia lor — încă din perioada de pace -- pentru preîntâmpinarea dificultăţilor ’din timp de război. In fruntea acestora se află, precum se Ştie, Germania, unde trecerea dela economia de pace la economia de război s’a operat aproape pe nesimţite. După doi ani şi jumătate de război, cursul preţurilor în această ţară a înregistrat cele mai minimale urcări, asigurându-i astfel o quasi-stabilitate economică şi valutară, care constitue chezăşia ordinei sale interne şi a liniştei sociale. JEŢURILOR tilibrul preţurilor şi e inflaţiei sunt mai combătut, însă, în re n’au luat din timp de rigoare şi care tins într’o politică geoordonată, aceste măntre acestea, chiar Jnitft ale Americei izi sub ameninţarea le inflaţie. Italia, care nu se poafăcut sforţări ' iptarea sa *‘iile şi exi- vede azi • nouă ■•enței ti-. conom. genţele . nevoită s, luptă conti %^ucurentelor de a rilor pe piaţa in a fost dată de învfere, în cursul audit date zilele acestea pi lor şi membrilor din co, de adiţie ale institutelor trale pentru băncile popula italiene, a declarat între altele : „Acum este momentul să spun încă odată că politica preţurilor, care se măresc progresiv şi fără încetare, precum şi specula, creiază un cerc vicios al cărui rezultat final, după cum a fost limpede arătat de experienţele antice şi moderne, are un nume: inflaţia, care produce devalorizarea progresivă şi inevitabilă a monetei, a economiilor, a salariilor“. Şi mai departe: „Cei ce fac economii trebue să fie apăraţi, deoarece i-am considerat ca cei mai buni cetăţeni, ca în vechea fabulă, ei sunt furnicile muncitoare şi eu îui preţuesc mult mai mult pe ei decât pe greerii risipitori şi trecători; ei arată prin fapte că cred în stat, în moneta sa şi în victoria armatelor noastre“. De aci şi voinţa fermă şi nestrămutată a guvernului italian, rostită prin glasul Ducelui, de a înfrâna tendinţele inflaţioniste născute din urcarea nejustificată a preţurilor. Voinţa aceasta fermă a Ducelui îşi găseşte suportul logic şi moral mai ales în sacrificiile consimţite până acum de statul italian în favoarea producătorilor şi pentru apărarea consumatorilor, sacrificii concretizate în tarife speciale reduse la transporturile alimentare, cum şi în desfiinţarea unor serii de taxe care împovărau costul articolelor de primă necesitate. IN PRIMĂVARĂ... de AL. DEMETRESCU Comandor aviator In retragere Primăvara se apropie şi odată ierea şi bătălia decisivă a frontului de Răsărit! De o parte şi de alta se fac mari pregătiri: îngrămădiri de efective, material, muniţii şi provizii de tot felul, pentru ca odată iureşul pornit, totul să fie la îndemâna comandanţilor respectivi în vederea exploatării succesului şi în scopul unei distrugeri totale a adversarului. . De o parte pregătirile se faccu multă metodă şi preciziune, cu minuţiozitatea cunoscută a celei mai tehnice şi mai brave armate din lume, cu dorinţa de a se cruţa cât mai multe vieţiomeneşti şi cu întregul suflet alunui popor călăuzit de credinţa neclintită în dreptate, Dumnezeu civilizaţie! Dincolo, pregătirile nu se pot rezuma azi, decât în aglomerări formidabile de oameni, lipsite însă de preţiosul potenţial de răsboiu şi de trupele de elită, instruit — în marea lor majoritate — de armatele germane, române şi finlandeze în prima parte a războiului sfânt. In asemenea condiţiuni, oricât ar fi de formidabile resursele bolşevice în oameni, eile vor fi nimicite de forţa tehnică şi sufletească a cruciaţilor aliaţi şi de către însăşi pasivitatea şi goliciunea morală a bolşevicilor împinşi la masacru de către teroarea unui regim ce azi apune! In primăvară, miile de avioane şi de tancuri germane şi aliate se vor abate asupra hoardelor lui Stalin şi le vor distruge, făcând astfel să dispară pentru totdeauna, o netrebnică amenințare care a trăit prea mult! Dacă mai sunt — poate — încă persoane cari cred că puterea marei armate germane a fost uzată de sforțările unei defensi(Continuare in pag. 2 a) TRUPELE ROMÂNE AU RESPINS PUTERNICE ATACURI SOVETICE . REGIUNEA DONERIUI Bolşevicii au suferit pierderi mari şi sângeroase Berlin, 29 (Rador). — Din izvor competent se află că în ziua de 27 Martie părţi din două regimente de cavalerie bolşevice, au încercat în sectorul sudic al frontului de Est să dea un atac împotriva poziţiilor române. Acest atac sprijinit pe care de asalt a permis sovieticilor să pătrundă, în mod provizoriu şi numai In câteva puncte, în liniile în chestiune. Trupele române au trecut imediat la contra-atacuri energice, respingând pe inamic. • In Crimeea şi ziua de 27 ctie a fost caracterizată activitate de timb srate va slabe atacuri ina' - ------i,u prilejuit mari sforţări din partea noastră din cauza vreunei defavorabile şi aterenului care prezintă numeroase dificultăţi. Pe frontul de încercuire de la Leningrad artileria armatei a bombardat uzine de armament şantiere navale şi amenajamente importante din punct de vedere al ducerei războiului, de la Leningrad şi Kronstatt, iar eficacitatea acestor bombardamente a fost observată. Pe frontul.. Careliei, atacurile bolşevicilor împotriva poziţiilor germane au fost respinse. Pe frontul Murmansk în cursul unor întreprinderi efectuate cu succes, trupe de şoc de vânători de munte germane, au distrus numeroase blockhaus-uri inamice. Toate luptele ce s’au dat în sătpămâna trecută au provocat grele pierderi sângeroase inamicului precum şi mari pierderi de materiale de război bolşevic. In afară de aproape 150 de care blindate, numeroase tunuri, arme automate şi puşti au fost distruse sau capturate. Arma aeriană germană a sprijinit forfost CUM ie Berlin Ki dau ur în legăt basinul In com al înalt forţelor Bolşe ţiile voi trimitâ luptă, i fectivu şi caT tancuri Ataci respins de alia au dat contra suferit geroas Intr românii. î, ineioane e de fost unate , cari nduri ii au sântrupe t in noapti Hart;« o misiunată de su.e soo româi in poziţiile iind inamiceroase şi carturi. SAINTA BOIERIT PIEIASE Berlin, 29 (Rador). — După ştirile sosite la înaltul Comandament al forţelor armate, acţiunile de luptă, pe frontul de Est, stăteau şi in cursul săptămânei trecute sub semnul încercărilor înverşunate de atac din partea bolşevicilor, încă înainte de topirea zăpezilor propriu zise, şi de dificultăţile provocate de acest fapt pentru sosirile de întăriri, bolşevicii au voit să străpungă poziţiile germane în diferite sectoare ale frontului. Nicăiri însă ei n’au reuşit să facă acest lucru. In peninsula Kerci, au reînoit după ce intensitatea luptelor scăzuse din cauza istovirei lor, atacurile, fără nici un succes dealtminteri, angajând forţe numeroase şi un material considerabil. Dârza apărare germano-romană a făcut ca toate aceste atacuri să dea greş, atât la Est de Taganrog-Stabino, cât şi în regiunea Doneţului unde inamicul a suferit, odată mai mult, grave pierderi sângeroase. De asemeni în sectorul cei trai al frontului de Nord-Est de Gratsk, inamicul a reînoit încercările de atac feric au putut fi respinse în cursul a grele lupte date de forţele armate şi de formaţiuni SS înarmate. Prin proprii contra-atacuri, forţe inamice au fost izolate şi legăturile între ele au fost tăiate fiind nimicite în mai multe rânduri. La Est şi la Nord Est de lacul Ihnen, apărarea împotriva atacurilor îndârjite ale inamicului, a maţiunile armatei în luptele înverşunate ce a dat, prin atacuri eficace cu bombe de la mică înălţime. Mai ales liniile de cale ferată importante, cari serveau la aprovizionări, au fost bombardate cu bună eficacitate şi între altele au fost distruse 66 trenuri de transporturi de trupe şi materiale de întărire preţioase. De asemeni distrugerea, săptămâna trecută, a unui număr de 160 avioane inamice a dovedit superioritatea armei aeriene germane. Acest bilanţ săptămânal al armei aeriene germane este scos mai ales în relief luându-se în considerare cifrele de pierderi inamice, în răstimpul de la 1 Ianuarie la 24 Martie a acestui an. In acest timp bolşevicii au pierdut 2.295 avioane dintre cari 1.547 în cursul luptelor aeriene, 232 prin tirul artileriei antiaeriene și 516 avioane distruse pe pământ. Pierderile germane în acelaş interval de timp sunt de numai 223 avioane, adică aproape numai a 10-a parte din pierderile inamice. nie«, in Iu«, gaţiei a*. britanică şi tiv submarinele get. Berlin, 29 (Ra- irivire la succesele de către submarinei! a* nunţate Duminici nieain) spc'vl, Im -ment al forţelor urne mai comunică Trebue să se sare altele, tonajul fo. şi cifra foarte mare isterie scufundate, apropierea coastele De la începutul amarinelor germane in faţa coastelor nordamericane, pierderile provocate navigaţiei de transport obţinut noui şi mari succese. Ele au scufundat în Atlanticul de Nordi în largul ^stelor nord-americane ^ comerciale inamice 'lasare de 110.600* 9 mari Lisabona, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Stefani” anunţă, după un comunicat al departamentului american al - -hi regiuni un total de aproape -ne în t..np ce numărul v»pu. v- •• ' 75. Madrid. 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.” retransmite o ştire dată de agenţia „E.F.E.” care află din New York faptul că amiralitatea a admis că şaptezeci şi unu de vase au fost torpilate de către submarine inamice, dintre cari 47 în Atlantic iar restul în Oceanul Pacific şi în Marea Caraibelor. Marinei, că două vapoare americane de comerț cu un tonaj mijlociu, au fost torpilate Pe coasta Atlanticului. Noui succese ale submarinelor germane au scufundat in largul coastelor nord-americate 16 vase comerciale inamice ‘-»r).— Dela •»ral al 'Ml- Alte două vase americane torpilate Pt im Kiev rKvn ■ UL Bilanțul ac*îvî**-% Jurământul werstîl pe Stadionul A. N. E. F. s.. 'Mim Festivităţile ostăşeşti de Duminică tradiţionala sărbătoare a ostaşilor români — depunea jurământului,— sa desfăşurat Duminică de acelaş fast şi entusiasm ca şi in anii trecuţi. La solemnitatea de la cazarma Batalionului de Garda al Conducatorului Statului, a asistat de general Pantazi, ministrul apărării naționale rare a vorbit despre însemnătatea jurământului, și a primit defilarea — după cum se vede în clişeul nostru . „Jertfele poporului român vor trage greu în amolia atunci când se va stabili noua ordine europeană“ Declaraţiile r~ german d. dr. Wilhelm Stuckart D. dr. Wilhelm Stuckartar de stat al Reichului, fost oaspetele României, şase zile, în momentul acordat confratelui ‘■»■terview aţele făcute aici în practic, pot constitesc utile indicaîntru reorganizarea raţiei româneşti, la lucrează în pilieni, vor mai exista războaie intre naţiunile europene. Mă gândesc însă şi la marile eforturi pe care poporul român le-a făcut în domeniul economic şi cariformea. ^*+âri,Ya.nilîză deasemenea o contribuția Aviaţia britanică a bombardat Atena Atena, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. B. anunţă: Aviatorii britanici au aruncat bombe la marginea oraşului Atena, departe de orice obiective militare. Au fost pricinuite stricăciuni la proprietăţi particulare Intr’un loc, o bombă a lovit o vilă, omorând cele două persoane care o locuiau. Din Creta se anunţă că, acum câteva zile, avioanele britanice au aruncat bombe explosive asupra unei localităţi deschise, distrugând câteva case şi rănind mai mulţi civili. Un proect de lege acordă preşedintelui Roosevelt puteri excepţionale pe timp de război Buenos Aira, 29 (Rador). — Corespondenţa agenţiei ,,Ştefani” transmite: Preşedintele Roosevelt a semnat Sâmbătă un proect de lege care îi acordă puteri excepţionale pe tinp de război, permiţându-i să ia sub controlul său orice bunuri nord-americane pe care le ar socoti necesare pentru ducerea războiului şi autorizându-i să dea ordine industriaşilor să activeze sub îndrumarea guvernului. Autorităţile administrative au dreptul să rechiziţioneze orice fel de maşini pentru nevoile războiului. -J, TM TM SE CONFIRMĂ CĂ SOVIETELE AU OCUPAT TERITORII IRANIENE Berna, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei O.N.B. transmite: „ha Siasse“ constată că ştirile privitoare la anexarea de către Uniunea Sovietelor a unor teritorii iraniene, cari erau până acum socotite de unii drept informaţiuni tendenţioase germane, au fost confirmate. Ziarul subliniază că nu este prima dată ca Iranul formează obiectul rivalităţii anglo-ruse. Cel mai mare răsunet il va găsi ştirea despre aceste anexiuni în Turcia. Este firesc ca această politică a Sovietelor să provoace o mare nelinişte la Ankara, ştiut fiind că această politică urmăreşte extinderea stăpânirii sovietice asupra provinciilor vecine de îndată ce socoteşte că poate acţiona în mod liber. Un studiu asupra populaţiei globului Berlin, 29 (Rador). — Institutul statistic central al Reichului, folosind ultimele recensăminte, publică un studiu asupra populaţiei globului. întregul pământ are 2 216 milioane locuitori. Din 1800, populaţia globului a crescut de două ori şi jumătate In frunte stă America, a cărei populaţie s’a înmulţit de 11 ori In Europa populaţia s’a întreit aproape. In celelalte continente populaţia abia s’a dublat. Mai bine de jumătate din populaţia globului trăeşte în Asia şi vreun sfert în Europa. Numărul de locuitori pe kilometrul pătrat este de 46,8 în Europa și de 29,9 în Asia. Studiul arată în încheiere că toate statele, cu excepția Germaniei, dispun de un teritoriu vast Numai în Germania trăesc 133,5 locuitori pe kilometrul pătrat. AUTOMOBIL ATACAT DE UN VULTUR Buenos Aires, 29 (Rador).— Corespondentul agenţiei D. N. B. transmite : In regiunea Chubut, un vultur enorm a atacat un automobil în mers După ce a distrus pare-bise-ul, vuiţi ’ interiorul maşi rănit în mod Şofeuru! a ui ti de revolv prim convinst.inistraţia loi Basarabia, Bucovina are tivă şi energi activitate co serţit de preţ portantă. Oameni dţionari şi oi de răspund atace şi să iau variate puri în totu. Poporul român îşi dă astfel partea lui de contribuţie şi in acest domeniu, după cum în cel militar, armata română, legată printr’o strânsă frăţie de arme cu cea germană, se bate şi continuă să se bată într’un chip desăvârşit. ■ Ea colaborează în acest mod la crearea condiţiunilor unei Europe unite, în care, prin dispariţia bolşevismului, nu Vor fI 1051 zavarnile lui simţite de poporul român. Ele nu ajută numai ca Europa să fie eliberată de primejdia bolşevismului şi de tutela plutocraţiilor anglo-americane, ci ele vor trage greu în cumpănă atunci când se va stabili definitiv noua ordine europeană şi mai atis a sudestului european când ele vor primi o dreapte“. Solemnitatea de la reg. de Gardă C. t. prof. Mihai Antonescu, vice-preşedintele Consiliului de mi««^ a asistat la serbarea depunerii jurământului recruţilor Duminecă dim., în cadrul unei înălţătoare solemnităţi, recruţii regimentului de Gardă Călare, regimentelor de Roşiori şi regimentului de Călăraşi, s’au legait prin jurământ, faţă de Dumnezeu, Ţată, Rege şi Conducător. De eri, ei au devenit adevăraţi ostaşi ai ţării şi ai Majestăţii Sale Regelui. La orele 10 dim. recruţii s’au orânduit în curtea regimentului, în mijlocul căreia se afla, ornat cu covoare, altarul improvizat unde se va oficia serviciul religios. In faţa viitorilor ostaşi au luat loc d-nii: colonel Mircea Elefterescu, comandantul regimentului de Gardă Călare, lt. col.. Ionescu Dan, maior Grunaud Radu, precum şi întreg corpul ofiţeresc. După ce d. lt. col. Ionescu Dani citeşte raportul, d. colonel, Mareea Elefterescu, trece în revistă recruţii. Apoi, sa săvârşit slujba religioasă, oficiată de S. S. Pr. col. Dăncilă, asistat de doi diaconi. La sfârşitul serviciului divin, S. S. pr. col. Dăncilă rosteşte câteva cuvinte, arătând semnificaţia jurământului şisubliniind importanţa acestuia.. După aceasta are loc solemnitatea depunerii jurământului de credinţă faţă de Ţară, Rege şi Conducător. CUVÂNTAREA D-LUI COLONEL MIRCEA ELEFTERESCU După ceremonia depunerii jurământului, d. col. Mircea Elefterescu, comandantul regimentului de Gardă Călare a rostit următoarea cuvântare: „Domnilor ofiţeri, Ostaşi, V’aţi legat astăzi în faţa „Crucii’ şi a „Drapelului Ţării”, jurând credinţă: Naţiunii, Regelui şi Mareşalului. Prin acest act, aţi legat definitiv viaţa voastră de viaţa Patriei. In toate vremurile şi mai ales în vremurile aspre, dar pline de glorie pe care le străbatem, Patria trebue să fie pentru noi toţi, suprema lege şi cea mai înaltă mândrie. In înălţarea ei, în mărirea ei, trebue să fie cuprins întreg sensul vieţei voastre de români şi de ostaşi. Camarazii voştri, au dezrobit pământul sfânt al „Basarabilor” — Bucovina lui,,Ştefan cel Mare” şi au dus pe meleagurile Crimeei tricolorul românesc, pe care l-au acoperit,cu gloria lor legendară. La’ ce glorie mai mare poate râvni um ostaş şi ce împlinire mai definitivă a jurământului poate realiza, decât luptând vitejeşte pentru eternitatea Patriei. Armata, simbolul de tărie, de veşnicie a Neamului, este biruitoare şi-şi împlineşte sfânta ei misiune, în măsura care, voi ostaşi ştiţi să vă respectaţi jurământul, să vă ascultaţi comandanţii, să urmaţi exemplul sacrificiului camarazilor şi străbunilor voştri, să vă împliniţi datoria întreagă. Iată sensul şi însemnătatea acestui legământ. De aci înainte, în fiecare din voi, trebue să trăiască în orice clipă singura credinţă .„Patria“. Un singur ideal -Patria“. , ■ Prin vitejia voastră, a tuturora, ofiţeri şi, soldaţi, veroi şi noui, vom izbuti să ducem mai departe Ţării şi vom înscrie cântaşii noştri, aceleaşi glorie, pe cari ni le-au fi bunii. Ostaşi, Jurământul de astăzi, în viaţa unui om. Jurământul de astăzi să fie mândria voastră/ rinţilor, soţiilor şi copiii Şi vă fi, Dacă vă veţi respect tul, va veţi apăra credit şti să” luptaţi eroic pei ■ De aceea, în, aceste care cu adevărat aţi vni in rânduirile armatei., /■( ruitoare, . Să îndreptăm :un gâr tate către camarazii ,.n s’au 'sacrificat 'pe ei luptă. Să îndreptăm inima demn către camarazii (Continuare in p După nimicire» rezistenței unui sat sovietic, tancurile și infanteria germanâ continua, înaintarea, (PK Ho), _«