Universul - Capitala, iunie 1942 (Anul 59, nr. 146-174)

1942-06-01 / nr. 146

t tinere servite pentru serviciu la restau­rant în centrul Capitalei. Prezentarea solicitante­lor se va face în ziua de 31 Mai, a. c. între orele 10-12 dimineața la Res­taurantul Consiliului de Patronaj al Operelor So­ciale, Pasajul Victoria, Calea Victoriei 50 ACHIZITORI BINE INTRODUȘI LA CLIENȚI CAUTĂ SOCIETATE ITALIANĂ DE TRANSPORTURI INTERNAȚIONALE Oferte la Ziar sub „ACTIV“ 239 7 9 Etnic Plasez în întreprindere industrială sau comer­cială Lei 4.000.000 iau parte eventual la conducere. Ziar 145. B. 12 INGINER mecanic arian cu practică îndelungată de atelier bine retribuit căutăm pentru conducerea unei industrii metalurgice din Transilvania. Oferte cu referinţe la ziar 88 7. __________­ 762 1 Societate importantă CAUTA Reprezentant activ specialist în uleiuri, lacuri şi produse chimico-tehnice având relaţiuni serioase cu industriile administraţiile publice şi an­grosiştii de acest gen. Oferte detailate cu referinţe se vor adresa la ziar sub 20­0. 757 SACI NOUI de cânepă 70/110, circa 80.000. Adresaţi telefon 3.76.60. Mare întreprindere AUTOMOBILE caută un funcţionar pentru magazie - un funcţionar pentru atelier un funcţionar pentru contabilitate electricieni de automo­bile. Numai arieni. A se prezenta cu referinţe în Str. Venerei 20, dim. 8^-13, d. a. 16-19 ÎNTREPRINDERE Comercială Import caută fun­cţionari creştini : uni ajutor contabil (ă), o dactilografă facturistă, un bun calculator, cuno­scând eventual operaţii vamale Ministere, un portar zi, energic, prezentabil. Oferta, date precise şi salari­zare se ia considerare la ziar Nr. 192 7. 7 Roată isteria cu cauciuc auto DKW PIER­DUTĂ 29 Mai pe şoseaua Piteşti-Bucureşti sau chia­r în Bucureşti Calea Griviţei. Aducătorului sau informa­torului bună recompensă Budişteanu, Strada General Budişteanu 20 Telef. 3.35.81 43 Instrumente muzicale Caută Teatrul „MUNCA ŞI LUMINA“ din Bucureşti, spre cumpărare: Timpane mecanice, baterii com­plete, contraibaise, violoncele, vi­ole, trombon-culise (zug), afto­­tenor, bas, turba, contira-fagou­, clarinet-bas, corn­ englez şi pu­pitre de metal demontabile, noui sau de oca­zie, în bună stare. Cei interesaţi se pot adresa foarte urgent la Oficiul „Muncă şi Lumină“, Str. Clopotarii Vechi Nr. 1, Bucureşti, în fiecare zi în­tre orele 7—9 dimineaţa, Secţia Muzicală. 7689 GASPAR Cumpără piei Basara­bia, amstere şi orice vâ­nat. Ar găseşte, vopse­şte cu garanţie orice piei cu blană. Corn. Colentina Nr. 4. Telefon 2.36.23 RUMEGUŞ de TÂMPLARIE numai cu vagonul vinde „CABANA“ Pasagiul Victoriei Scara C. Telefon 304.91 A APĂRUT FAMILIA Am primit la redacţie un nou număr al revistei „Familia“ de la Oradea, refugiată la Bucu­reşti. De curând a intrat lt. al 77-lea an. De la 1865, când ai fost înfiin­ţată de Iosif Vulcan şi până l­a­­rum, condusă de d. M. G. Santa-,­ineanu, are acelaş drum, rom­S- msc. Şi o înaltă ţinută literară, în jurul ei s’au grupat scriitorii __________________de valoare ai ţării ♦-»••»»»♦»♦♦ ♦ -»*♦♦♦♦♦ ♦ + ♦♦»♦♦♦»«♦♦ + ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ TRATAMENTUL SIFILISULUI Sifilisul a pustiit timp de aproa­pe 400 ani Europa. Abia în anul 1910 introduce Paul Ehrlich săru­rile de arsenic în tratamentul boalei. In 1931 Levaditi dovedeşte că şi sărurile de bismuthc au o ac­ţiune binefăcătoare contra sifili­sului. Mercurul era întrebuinţat de mult în acelaş scop dar cu efecte reduse. Astăzi graţie acestor medica­mente siflisul a scăzut în toate ţările cu 30—50%. Cu toate suferinţele pe cari le provoacă încă nu se mai văd azi forme aşa de grele ca înaintea acestor progrese. Dar nu profită toţi bolnavii de aceste bine­faceri. Voiajorii, muncitorii, salariaţii etc., cari nu dispun de timpul nece­sar tratamentului precum şi persoa­nele silite din diferite motive la o discreţie absolută, nu puteau urma injecţiile. Pentru a se îndepărta a­­cest neajuns, savanţii francezi au preparat medicamentul ARONGYI, care luat pe cale bucală, combate în mod eficace sifilisul. ARONGYLUL este o fericită combinaţie a medi­camentelor antisifilitice amintite mai sus: ARSENIC, BISMUTH şi MERCUR. ARONGYLUL este dease­­menea eficace ca PREVENTIV al infecţiei sifilitice, prospecte expe­diază gratuit la cerere „N­FAR” ş. a. l. Serviciul B„ Bucureşti, Şoseaua Giurgiului, Progresul, 24. Contra ram­­burs­­ei 504 flaconul, expediază Far­macia Teodosiu, București, Str. Sft. Apostoli No. 37. 20 ♦ ♦♦t ♦♦♦♦♦♦♦++♦♦♦++♦ 4­ +-Mt WERNER SOMBART SOCIALISMUL GERMAN îndreptar în problemele economice, politice şi sociale ce sbuciumă azi continentul european. O privire de ansamblu asupra crizei actuale. EDITURA SOCEC & Co. S.A.R. nr. CUMPĂR urgent UNIVERSUL CALENDAR H tom DUMINICA, 31 MAI Ortodox : Muc. Ermie. Catolic : Petronila. Protestant: Fetronilo, Angelico. Un cutremur neobicinuit de puter­nic a dărâmat biserica Filipeştilor şi o mulţime de case din Bucureşti (1738).­­ * Răsăritul soarelui 4,37; apusul soa­relui 19,49. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 31 MAI 1807. Ivan Mihelson scrie mitropoli­tului Veniamin Costache care se tân­­guise de foamete din cauză că se luase pâinea pentru armatele ruseşti. Printre­­documentele publicate de istoricul V. A. Ureche există şi o co­respondenţă dintre Ivan Mihelson o­­mul de încredere al lui Kiselef şi mitropolitul Moldovei Veniamin Cos­tache. Din scrisoarea lui Ivan Mihel­son, trimisă ierarhului român reese că populaţia noastră suferea în acest timp de lipsă de pâine, pentru că o mare cantitate de pâine fusese luată pentru armata rusă. Această nemul­ţumire arătată de mitropolitul Ve­niamin Costache se vede din scri­soarea răspuns dela 31 Mai 1807 a lui Ivan Mihelson care scrie printre altele şi acestea : „Dar împreună cu aceasta sânt cuprins şi de mirare, că lipsa norodului o puneţi că s’ar pricinui numai şi numai din îndestularea ce se face şi se dă din ţară oştilor ru­seşti, înştiinţându-mă pe lângă a­­ceasta, că ţara se îngrozeşte cu cea desăvârşit lipsă până la sosirea se­cerişului...”. După ce aduce mai multe argu­mente în apărarea sa, Ivan Mihelson, spune că a luat măsuri şi peste un anumit timp va putea aduce trans­porturi pentru îndestularea oştilor până la pâinea cea nouă. Fapta mi­tropolitului este de admirat căci se vede grija sa pentru păstoriţii săi. GEORGE DINCA AIDA : Vila plopilor .Jurnal de răz­boi şi compania de reviste Zefirul. ALCAZAR: De la Alcazar la Madrid şi jurnal cu parada de 10 Mai. BUC.-NOI! Buffalo-Bill, jurnal şi a­rtişti. BARCELONA: Secretul celor 13 mas­caţi, jurnal O.N.C. şi U.F.A. nr. 10 şi artişti. CORSO : Tosca şi jurnal U.F.A., O.N.C. nr. 14. CARMEN : Prin mii de ■ primejdii şi junal de război. CARMEN SYLVA : Cântăreţul nebun, jurnal de război şi trupa de reviste Georgescu-Iaşi. CRANGAŞI: Aventurile celor 3 muşchetari (operă complectă) şi jurnal de război. COTROCENI: Laila, jurnal de răz­boi O.N.C. şi U.F.A. DIANA : Aripi noi, jurnal de război şi trupa de reviste. DACIA : Mizerabilii şi Jurnal de răz­boi nr. 13. DICHIU : Istoria se repetă, jurnal şi trupă de reviste Wally Mateescu. EDISON: Varieté, jurnal şi trupa de reviste N. Burmaz. FLORIDA : Fantome .­ jurnal. GLORIA : Un drac de fată in jurnal. ILEANA : Biruitorii aerului, jurnal de război nr. 13. IZBÂNDA : La sud de Pago-Pago şi jurnal nr. 13. LIA: Mizerabilii, jurnal U.F.A., O.N.C. nr. 14 şi Serbările de 10 Mai. LIZEANU: Răscoala bunilor, jurnal O.N.C., U.F.A. nr. 10. MARCONI : Logodnicii, jurnal de război O.N.C., U.F.A. nr. 5 şi trupa de reviste M. Nedeianu. MARNA : Tosca şi compania de re­viste Titi Mihăilescu. MILANO : Iadul verde şi jurnal de război. MEXIC : Portul destinelor, Jurnal de război şi trupă de reviste. MODEL: Emigranta, trupa de reviste Titi Columbeanu şi jurnal O.N.C. şi U.F.A. MIORIŢA: Pisica sălbatecă şi jurnal. NONY : Fiul lui Frankenstein şi jur­nalele O.N.C., U.F.A. NERO : Ispitele trupului şi jurnal de război. NISSA : Agentul G. intră în acţiune şi trupă de reviste. ODEON : Tigrul din Eschnapur şi jurnal de război. PARIS : Johnny Apollo, jurnal nr. 13 şi revistă. FACHE : Stan şi Bran eroi fără voe, jurnal nr. 12. REX : Vinerea neagră, jurnal O.N.C. SPLENDID : Avangarda de sacrifi­ciu, jurnal O.N.C. şi U.F.A. TOMIS : Favoritul împărătesei şi jurnal sonor. TRIUMF : Iadul verde, jurnal U.F.A., O.N.C. şi trupa de reviste Geor­­gescu-Buzău. UNIC : Laila, jurnal de război nr. 11. UNIREA : Bufalo Bill salvează pieile roşii, jurnal de război seria II-a. VOLTA BUZEŞTI : îmblânzitor fără voe, jurnal şi revistă. VOLGA : Monumentul Indian şi jur­nal U.F.A. nr. 13. VENUS : Dragoste de ţigancă şi Jur­nale de război nr. 10 O.N.C., U.F.A. VERGU : Stukas, jurnal de război U.F.A. nr. 6, O.N.C. nr. 13 şi trupă de reviste, 4.01.31; Pierre Andrei, Calea Vic­toriei 14, Ramaşcan G., Bule­vardul Regele Albert I 37, I, 4.17.94 ; Frunză El. Popescu, B-dul Regele Carol I, 23, I, 4.52.01; Farmacia (fostă Lupovici), Str. Bărăţiei 48, I, 3.29.80 ; Farmacia (fostă Einhorn I.), B-dul Regele Carol I 21, I, 4.17.92; Manoliu Mihai, Calea Griviţei 217, II, 3.19.96; Roşu D. Alex., Calea Griviţei 78, IX, 5.65.45; Ionescu Marius, Calea Grivi­ţei 446, II; Paleacu Mihail, B-dul Fi­lantropiei 103, II; Mătăsaru Iacob, Calea Victoriei 112, III, 5.33.38 ; Sceopul Mihail, Str. N. Bălcescu 14, III, 4.13.85; Sotirescu A., Sos. ştefan cel Mare 2, III; Drăguș George, Str. Vii­tor 114, III, 2.33.46; Vaeni Constantin, Str. Romană 17, III, 2.01.48; Dr. Voi­­tinovici A., Calea Victoriei 206, III ; Uleia Elena, Str. Maica Domnului 53, III, 2.51.95; Niculescu M. Stănescu, B-dul Pache 34, IV, 5.24.75; Niţescu Sebastian, B-dul Regele Ferdinand I 103, IV; Bădilă Nicolae, Şos. Mihai Bravu 10, IV, 2.89.56; Belcot Emil, B-dul Regele Ferdinand I 59, IV, 2.90.68; Caroleuca Gh., Calea Moşilor 217, IV, 1.01.57 ; Georgian Nicolae, Str. Th. Speranţia (Raion) 1, IV, 3.78.65 ; Bibicescu Tempeanu, Calea Călăraşilor 240, IV, 3.67.63; Trandafi­­rescu Magd., Şos. Colentina 131, IV, 1.03.97; Farmacia (fostă Bittman), Str. Traian 75, IV, 5.10.21; Iorga Al. Pan­­delescu, Str. Sf. Elefterie 4, IV, 4.31.46; Ştefan Cornea, Calea Văcă­reşti 83, V, 4.34.97; Nicolescu B. Al., Calea Şerban Vodă 147, V, 5.37.22 ; Velescu Gh., Calea Şerban Vodă 21, V, 3.61.26; Georgescu Sterie, Calea Rahovei 50, VI; Repanovici I., Calea 13 Septembrie 83, VI; Cristidi Ioan, Calea Rahovei 120, VI, 3.26.61; Mi­­ronescu Const., Calea Rahovei 204, VI, 3.45.06. GARDA DE NOAPTE GRUPA V-a In nopţile de 5, 15, 25 şi 31 ale fiecărei luni Farm. „Cerb”, Vasiliu, Calea Vic­toriei, 68, 1. 4.69.20; Farm. „Flora”, Al. Cepleanu, B-dul Maria, 12, (B-ţa Mare), 1. 4.60.40; constantin B. Roşu, Calea Moşilor, 45, 1. 5.44.73; Gh. Dan, Calea Griviţei, 183, II. 3.92.12; Ecat. Mihăilescu, Calea Griviţei, 431, II. 3.18.07; Farm. „Sf. Maria", (Gh. Dră­guş), Str. Viitorului, 114, III. 2.33.46; Dr. A. Voitinovici, Calea Victoriei, 206, III; Lucia Constantinescu Dr. Chijic, Şos. Mihai Bravu, 203, IV; Farm. Bendorf Alexandru, Calea Mo­şilor, 225, IV. 2.63.89; Gh. Paraschi­­vescu, Calea Dud.str. 57, IV. 3.01.79; E. Paraschivescu, Calea Şerban Vodă, 83, V. 3.61.78; Farm. „Sf. Va­­sile” Dr. Voloianu, Str. 11 Iunie, 35, V. 3.16.62; Dr. L. V. Ullmann, str. Dr. Carol Davila, 7, VI. 3.00.30; Farm. Moldoveanu, Herăstrău, 2.30.71; C. Mărgineanu, şos. Crângaşi, 62. II. 5.02.86; Aurora Dragomir Constanti­nescu, şos. Giurgiului, 105, V. 4.17.09; Tita Săndulescu dr. Hamat, prelung, 13 Septembrie, 2, VI. 5.01.35; Farm. (fostă Bernstein) prelungirea Raho­vei, 10, VI. 4.06.83; Farm. „Sf. Cruce", Elena Grossu, Băneasa, 4.74.32; Teo­dosiu Eugenia-Zid­, Colentina, str. Reg Maria, 13. 2.57.66; Valeria Luca, Bucureștii Noui; Cristina Micu Popescu, calea Văcărești, 299. RADIO DUMINICA, 31 MAI 1942 RADIO—ROMANIA 1875 m. 160 Khz. 150 Kw. RADIO—BUCUREŞTI 364,5 m. 823 Khz. 12 Kw. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 7.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 7.55: ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii; Radio-jurnal; Concert de dimineaţă exec. de Muzica Batalio­nului de Gardă Regală dirij. de D. Crăciunescu. 9. ORA RELIGIOASA: Transmisia serviciului religios de la Sf. Patriar­hie. 11. Concert simfonic al orchestrei Filarmonica dir. George Georgescu. I. Prezentarea concertului de Em. Ciomac;­i­. Transmisie dela Ateneul Român. In pauză (12.—12,15): Radio-jurnal. 13: Muzică variată uşoară (discuri). 13.50: Ştirile serviciului german. 14: Radio-jurnal. 14.20: Muzică variată (discuri). 14.30: ORA RANIŢILOR-Transmisie dela ARO-PALACE din Braşov: Or­­chestra Sibiceanu. 15.30: ORA SATULUI. 16.30: închiderea emisiunii. 18: Deschiderea emisiunii. TOANTA LUI PANDELE comedie radiofonică de d-na Adriana Kiselef­. 18.35 : Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA 19.15: POȘTA MILITARĂ RADIO. RADIO BUCUREȘTI 19.15 : Valsuri (discuri). 19.35: Muzică variată uşoară (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.50: Jurnal în limba turcă. 20: Radio-jurnal. 20.10: Concert de masă (discuri). 20.45: Cronica răsboiului de Romu­lus Seişanu. 21 : Concertul orchestrei Radio, di­rijat de Const. Bobescu; voce: D-ra Lisette Dima. 22: Radio-jurnal; Sport. 22.20: D-ra Idolle Dimitriu-Bârlad (voce). 22.35 : Muzică de dans transmisă de la Barul Colorado. Orchestra Dinu Şerbănescu. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­RESTI SI POSTUL PE UNDA SCURTA 23 : Continuarea transmisiei de la Barul COLORADO. 23.35 : Muzică variată uşoară (disc.). 24: închiderea emisiunii. 21.40—23 : Emisiune pentru străină­tate pe postul pe unde scurte. TEATRE OPERA: Spectacol de balet. NAŢIONAL: matineu: Xanou Jiari'U ; seara Castiliana. STUDIO: maitineu: Fascinaţie; seara: Ultima noapte. MUNICIPAL: matineu şi seara: Pro­curorul Hallers. SAVOY: matineu şi seara: Are tata un băiat. TEATRUL NOSTRU: matineu şi sea­ra: Pygmalion. SĂRINDAR:, matineu şi­ seara* „Me­­zelăria Colombo“ şi ,,O inspecţie“. MUNCA ŞI LUMINA: matineu: Pară mă­lăiaţă; seara: Hai-hui. EXPOZIŢI SALA „UNIVERSUL”, expoziţia pic­torilor: Tuchi Elena Dinu; Amelia Tomescu Grigorescu; Z. E. Giotta-Frunză; Olga Copăceanu şi Alexandru Dobrescu. SĂLILE „ATENEULUI ROMAN“: Zoe Băicoianu, sculptură, desen; Euge­nia Iftode, desen, pictură; Adrian Secoşeanu, pictură. MUZEUL INDUSTRIAL î (Parcul Ca­rol I) Duminica şi sărbătorile 4—8. DOMNIŢA ANASTASIA 8.­­ Expozi­ţia permanentă de cusături româ­neşti „Elisabeta Cosco“ sub con­ducerea d-nei Olga Coşeo-Maican MUZEUL NAŢIONAL DE ANTICHI­TĂŢI, (str. victor Emanuel III) des­chis în fiecare zi de la 10—16, afară de Sâmbăta VICTOR V. GEORGESCU , Galeriile Cretulescu 11—31 Mai. MUZEUL SILVIC (Parcul Carol ) deschis publicului : Duminica, orele 10—13 şi 17—20, Joia orele 17—20. STR. ŞTEFAN MIH­AILEANU, 23 (ca­sele bisericii Popa Soare), Colecţia prof. N. Ionescu Duminică şi sărbă­torile 10—12. BIBLIOTECA ATENEULUI ROMÂN deschisă în fiecare zi de lucru dela 3—7 d. a. BIBLIOTECA MUNICIPALA, str. Ba­tişte nr. 15. Deschis zilnic între orele 8—13 și 15 lum.—20. Intrarea liberă. MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE NATURALA „GRIGORE ANTIPA” şos. Kiselef nr. 1, deschis numai Duminicile şi sărbătorile dela ora 10—4 d. a.. Iar Joia dela 11—3 d. a. MUZEUL SATULUI ROMANESC, Şo­seaua Kisseleff, 22 (Parcul Naţional lângă Arcul de Triumf autobuz 31, tramvai 3). Vizitarea Muzeului dela 15 Sept.—15 Mai între orele 7—18, de la 16 Mai—14 Sept. între orele 7—20. Interioarele gospodăriilor Muzeului se pot vizita în zilele de lucru dela 15—17, iar Duminica şi sărbătorile legale între orele 15—18 precis. Pen­tru şcoale, grupe şi excursiuni în toate zilele şi orele anunţate mai dinainte. Intrarea liberă. Cinematografe ARO : o seară la Hollywood, jurnal nou. TRIANON: Norocul vine peste noap­­­­te şi jurnal nou. SCALA: Femeea, eterna poveste şi jurnal de război. ELISEE : Când femeile tac, jurnal şi artişti. A. R. P. A.: Banditul şi femeea şi .„jurnal de război. CAPITOL: Crăciun în Iulie şi Jurnal. SELECT : Aşa te vreau şi jurnal O.N.C. 15. REGAL : Rătăcind spre fericire şi jurnal nou. FEMINA: Tovarăşi la drum. BULEVARD PALAS : Mr. Motto în pericol şi jurnale O.N.C. şi U.F.A. FRANKLIN (Ateneul Român): Ange­lica şi jurnal. PARADIS (fost Roxy): Un vals la miezul nopţii; jurnal O. N. C. şi trupă de revistă. VICTORIA (fost Forum): „Karelina” şi jurnal. BIZANTIN : Johnn Apolo şi trupa de reviste V. Morariu. OMNIA : Spaima spionilor, jurnal nr. 14 şi trupa de reviste. AMERICAN: Viaţa la răspântie şi jurnal. Maternităţile de serviciu Pentru asistenţa la domiciliu a fe­meilor gravide, sau Internarea în Ma­ternităţi cereţi Camera de gardă ob­­stetricală de la Soc. „Salvarea”, Spla­iul Independenţei 19, telefon 4.33.33. Pentru Internarea în Maternităţi, gravidele locuind la Nord de Uila Splaiului Independenţei, B-dul Eli­­sabeta, B-dul Pache Protopopescu, Şos­ Iancului şi Şos. Pantelimon, se vor adresa următoarelor Maternităţi: Spitalul Filantropia B-dul M. Ghica, tel. 3.58.68. Şcoalei de Moaşe Giuleşti, Şos. Giuleşti 5, tel. 3.19.74. „Elena G-ral Adrian”, Col. Grivi­ţei 228, tel. 3.17.44. „Dr. Miron”, Str. Avrig 72, tel. 2.90.16. Gravidele locuind la Sud de Unta Indicată mai sus se vor adresa ur­mătoarelor Maternităţi: Spitalul Colţea B-dul Colţei, tel. 3.75.25. Spitalul Brâncovenesc. B-dul Re­gina Maria tel. 3.40.60. „Paul Greceanu” Str. Stutze* 20, tel. 4.54.14. „Rahova” Calea Rahovei 286, tel. 3.19.71. Soţiile funcţionarilor C. F. R. se vor Interna la: Maternitatea C.F.R. „Steaua”, str. B. Nr. 1, telefon 3.14.84. Farmaciile de serviciu GARDA DE ZI GRUPA IlI-a Farmaciile deschise Duminica şi Sărbătorile legale Dr. Guci C-tin, Calea Victoriei 33, I. (Frascati-Telefoane) 3.77.70. SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI (Urmare din pag. I­­ moscenko. Astfel au fost nimicite armatele a 6-a, a 9-a şi a 57-a sovietice , compuse din aproxi­mativ 20 de divizii de infanterie, 7 divizii de cavalerie şi 14 brigăzi blindate, toate aparţinând corpu­lui principal ofensiv al mareşa­lului Timoşcenko. Pe lângă cei 240.000 prizonieri capturaţi, în cursul bătăliei de nimicire, au fost nimicite, sau capturate: 1249 de tankuri, 2026 tunuri, 538 a­­vioane şi un imens material de război. Bătălia de la sud de Char­kov, face parte din seria mari­lor bătălii de încercuire şi nimi­cire ce s’au dat pe frontul orien­tal — Bidlostok-Minsk, Smolensk- Witebsk, Tirnau, Kiew, Briansk- Wiasma, — prin rezultatele sal® dezastruoase pentru armatele Uniunii sovietice. Cu atât mai im­portantă în rezultate strategice va fi bătălia dela sud de Char­kov, cu cât ea s’a dat în faza de tranziţie dela războiul de po­ziţie la cel de mişcare şi deci, în ajunul marei ofensive ger­mane. Prăbuşirea planului ofensiv al mareşalului Timoşcenko, ur­mată de nimicirea unor părţi în­semnate din forţele sale, a creat condiţii favorabile pentru dez­voltarea viitoarelor operaţiuni o­­fensive ale armatelor germane şi aliate, în sectorul de sud al fron­tului oriental. In sectorul central al frontu­lui, grupurile de forţe sovietice, care au fost încercuite în ulti­mele zile ,s­unt şi ele în curs de nimicire. Pe teatrul de război din Cire­­naica (Africa de nord), bătălia din pustiul Marinar­i­ca continuă cu înverşunare. Comunicatul M. C. G. italian anunţă că trupele bri­tanice opun rezistenţă presiunii exercitată de unităţile de infan­terie şi de formaţiunile blindate germane şi italiene. „Filarmonic­a“ la Sofia O solie artistică strălucit îndeplinită Veşti laconice dar edificatoare ale agenţiilor telegrafice cât şi mărturia directă a radiodifuzării au adus din vreme la cunoştinţa tuturor celor care urmăresc, fie câtuşi de puţin, manifestările de artă românească peste hotare, ma­rele succes al „Filarmonicei“ ro­mâne la Sofia. Nu intenţionăm să facem aci un comentariu al celor două concerte româneşti din capitala Bulgariei. Cedăm cuvântul confraţilor noştri din Sofia. De îndată ce ziarele respective vor sosi în Bucureşti, aprecierile lor vor fi prezentate cititorilor noştri, într’un articol special. Totuşi, nu putem să nu subliniem modul demn de cele mai calde e­­logii cu care, sub bagheta de au­toritate europeană, a maestrului George Georgescu, „Filarmonica“ a ştiut nu numai să câştige ad­miraţia unanimă a veciniilor noştri, dar în acelaş timp să creeze în câteva zile o strângere de rapor­turi culturale între cele două ca­pitale, o înţelegere reciprocă, un val de simpatie, pe care nu vedem cum l-ar fi putut obţine, oricare alte mijloace, chiar într-un timp cu mult mai îndelungat.. Am asistat la amândouă concer­ta {4*4.» . 'B'hydria“ o mare sală occidentală, fără un singur loc liber, dintre cele o mie cinci sute aile ei, in prezenţa Majestă­­ţei Sale Regelui Boris şi a Regi­nei Ioana, a primului ministru Filoff şi a întregei lumi muzicale bulgare, n'a fost martora unui sim­plu succes protocolar. Nu s’a a­­plaudat nici convenţional, nici dintr’o simplă obişnuinţă. De alt­fel ,publicul bulgar se aseamănă mult cu acela german, prin cum­pătarea manifestaţiilor în faţa unui conc­ort sau spectacol, prin cumpă­nirea judicioasă a primirii ce le-o face. Cu atât mai neobişnuită şi mai semnificativă a­ fost furtuna de o­­vaţii stârnită de cuceritorul a­­vânt temperamental şi măestria vibrantă a maestrului Georgescu, de talentul excepţional al lui Dinu Lipatti şi de arta colectivă caldă, persuasivă, năvalnică, a „Filar­monicei“, rechemările fără prece­dent, însufleţirea de o sinceritate şi o spontaneitate evidente, in­discutabile, cu care au fost ce­rute şi urmărite bis­urile, la care însăş familia Regală a continuat să asiste. Isbânda artistică a „Filarmoni­cei“ s’a confundat din nou cu a­­ceea a ţării. Marea noastră orches­tră simfonică a reprezentat încă o­­dată şi poate mai viu şi cu mai fericite repercusiuni ca oricând, muzica neamului, darurile lui ar­tistice, sufletul lui. Se cuvine un omagiu atât de frumoasei noi înfăptuiri peste ho­tare a „Filarmonicei ’, în frunte cu maestrul Georgescu, lui Dinu Lipatti, lui Alexandru Theodo­­rescu, concert maestru de atât de rară dăruire, unor Constantin Me­tani, Vasile Jianu, Brunner A­­damachi, Nistor, câţiva dintre şefii de pupitre cărora toţi cunoscăto­rii bulgari le-au recunoscut valo­rile. Urăm cu acest prilej „Filarmo­­nicei“ să-şi vadă cât mai curând împlinit desideratul decisiv pen­­tru viitorul ei, al separării de o­­peră, pentru a se putea consacra cu integritatea puterilor ei marii meniri artistice şi atât de însem­natelor misiuni peste hotare, că­rora a dovedit şi acum câtă cin­stire poate să le aducă. Rolului pe care l-a avut maes­trul Saşa Popov în stabilirea pu­ternicelor legături artistice ro­­mâno-bulgare stabilite cât şi ace­luia de iniţiator, hotărîtor ca a­­port positiv in însăşi orânduirea acestei largi acţiuni de schimb artistic al d-lui George Cocea, tre­­bue să li se sublinieze de asemeni însemnătatea capitală în tot ceace s’a obţinut şi în perspectiva unui viitor ce se anunţă de deosebită amploare pentru relaţiile cultu­rale ale celor, două popoare. 1 R. Al. A -----------040----------- 78 de ani de la moartea lui Simion Barnuţiu Din iniţiativa societăţii arde­lene „Târnava-Mare” din Capi­tală, se va oficia o slujbă reli­gioasă în biserica Sft. Gheorghe- Nou Miercuri 3 iunie cu ora 11 dim. cu ocazia împlinirei celor 78 de ani de la moartea marelui român şi patriot Simion Băr­­nuţiu. . Anul al 59-lea Nr. 146 Luni 1 Iunie 1942 ECONOMICE-FINANCIARE Distribuţia fainei pe bază de cartelă Subsecretariatul de Stat al aprovizionării comunică urmă­toarele : începând din ziua de 1 Iunie a. c-, comercianţii de coloniale cari au primit făină integrală o vor distribui populaţiei în canti­tate de 0,200 kg’ de persoană pe preţul de lei 25 lei kg. Sub nici un motiv nu se poate da o can­titate mai mică. Cantitatea se va distribui pe baza bonului nr. 1 de făină, pa­gina 1o din cartela nouă. Comercianţii care au primit făină vor afişa vizibil pe vitrină acest lucru. Justificarea cantităţii primite se va face de comercianţi la Ofi­ciul central pentru valorificarea grâului din b-dul Domniţei nr. 1 etaj IV imediat ce au distribuit întreaga cantitate şi cel mai târ­ziu la 20 iunie a. c. Comercianţii vor servi pe toţi consumatorii ce prezintă bo­nuri, dând precădere celor c­e locuesc în imediata lor apropiere. n Ş­TIRI @ Minitserul agriculturii a livrat ministerului apărării na­ţionale 78.000 kg de legume us­cate pentru aprovizionarea ar­matei. Prepararea acestor legu­me uscate s’a făcut de persona­lul şi în instalaţiile ministerului agriculturii. • La examenele ce s’au ţinut la Bucureşti, Timişoara şi Codlea- Braşov pentru practicienii­ viti­cultori şi horticultori s’au pre­zentat 109 candidaţi, promovând 76. Cei reuşiţi au căpătat califi­carea de a conduce întreprinderi viticole , şi horticole . Culturile de legume, căro­ra li s’a rezervat anul acesta o suprafaţă mult mai mare ca a­­nul trecut, se prezintă în condi­ţii cât se poate de bune. Pentru intensificarea acestor edituri, ministerul agriculturii a distribuit 23.000 kg. seminţe pre­cum şi 40 vagoane de arpagic importat din Bulgaria. • Solicitatorii de Zone pentru colectarea laptelui destinat apro­vizionării populaţiei Capitalei sunt invitaţi să se prezinte mâi­ne, Luni, 1 iunie, orele 10, a. m. la direcţia aprovizionării din sub­secretariatul de Stat al aprovi­zionării, spre a semna angaja­mentele luate­• Ministerul economiei naţio­nale a fost autorizat a încredin­ţat Institutului Naţional al Coo­peraţiei, mandatul de a cumpă­ra şi importa din Germania, ma­şinile şi uneltele agricole pre­văzute în acordul economic ro­­mâno-german din 17 Ianuarie 1942, în valoare totală de maxi­mum 12.000.000 lei. • Se reduce taxa de a­ncri­zi­ţie de la 2001­ lei, pentru suta kg., la 100 lei pentru suta k­g.,­­a­mportul materialelor prevăzute . art. 10?3 din tariful vamal. • Subsecretariatul de Stat al aprovizionării comunică urmă­toarele : In ziua de 31 Mai, a. c„ se va distribui osânză şi slănină populaţiei din sectoarele I Gal­ben şi IV Verde, cu bonul A de untură de la pagina 13 din car­telă nouă, câte 250 grame de persoană. Măcelarii vor depune spre jus­tificare bonurile de la această distribuţie la Oficiul raţionaliză­rii consumului, în zilele de Luni 1, Marţi 2 şi Miercuri 3 Iunie a. c Această înştiinţare va fi afişată vizibil de către toţi măcelarii cari fac distribuţia. • Lucrările plantaţiilor de port altoi ale statului de la Nico­­reşti-­Tecuci, Petreşti - P­u­­­n­a, , Drăgăneşti-Olt şi Murfatlar- Constanţa s-au terminat. Deasemeni, în cadrul acţiunii de refacere a viilor altoite îm­bătrânite s-au terminat planta­ţiile de vii din jud. Iaşi, Tecuci, Muscel şi Vâlcea. MINISTERUL MUNCII CASA CONSTRUCŢIILOR T­ABEL cu posturi vacante la Casa Con­­strUiCţiiilor, în conformitate cu art. 61 din pdul Funcţionanilor Publici. 1 Arhitect ordinar d. UII 1 Contabil principal cu una gra­daţie 2 Contabil fără gradaţie 1 Subşef de birou cu 2 gradaţii 1 Subşef de birou cu una gra­daţie 1 Impiegat cu 3 gradaţii 2 Dactilografe cu 3 gradaţii 2 Conductori ordinarii cl. II. 4 Impiegaţi cu 2 gradaţii 3 Şofe­ri mecanici principali cl. I Posturile vacante pot fi ocupate prin transferări sau prin noui nu­miri în prima treaptă ierarhică. 7697 ADUNAREA GENERALA A SFATULUI NEGUSTORESC Pentru astăzi, ora 10 dimineaţa, comercianţii Capitalei, sunt con­vocaţi la adunarea generală a Uniunei Sfaturilor Negustoreşti din România. Şedinţa va avea loc în marea sală a Bursei de mărfuri, din strada Bursei 3. Vor participa fruntaşii vieţii e­­conomice precum şi delegaţii Sfa­turilor Negustoreşti din provin- OTELLÓ, CU D. EMIL MARINESCU Opera Română va prezenta într’un spectacol festiv, în seara de joi, 4 iunie, două acte din celebra operă a lui Verdi, „O­­tello“, cu tenorul Emil Mari­­nescu în­ rolul titula­r. Se­ vor cânta din această operă actele II şi IV, spectacolul fiiind completat cu actele II şi III din „Trovatore”. Publicul românesc va avea astfel ocazia să asculte pe d. Emil Marinescu în rolul Otello, rol în care a cunoscut un stră­lucit succes pe diferite scene ale marilor oraşe din străină­tate. De reţinut că acest spectacol festiv se va da o singură da­tă. Rolul lui Iago va fi interpre­tat de d. Mihail Arnăutu, iar Desdemona va fi cântată de d-na Costescu Duca’. La pupitru va fi d. Jean Bo­bescu, iar direcţia de scenă a spectacolului o are d. Zaleski. Editura „UNIVERSUL” are o bogată colecţie de cărţi pentru copii şi tineret, din care Şcoalele pot alege cele mai bune premii pentru copii şi tineret. Cărţile sunt tipărite în condiţiuni technice superioare şi sunt tălmăcite de cei mai aleşi scriitori care înţeleg sufletul copiilor şi tineretului. Volumele sunt ilustrate de cei mai de seamă desenatori şi pictori. Iată câteva din aceste cărţi, extrase din bogatul catalog al Editurei „UNIVERSUL”. MICA ROBINSON. Roman. Ediţia II, (lei 100).­­ şi COPILUL NIMĂNUI. Roman. E­diţia II, (lei 70) de MOŞ NAE (N. BAT­­ZARIA). BURUIANA FERMECATĂ. Basm în versuri (lei 24). ZÂMBIŢI, COPII... Versuri vesele (lei 40) şi DARUL VISULUI. Poveste în versuri (lei 24), de TEODOR CASTRI­­ŞANU. POVESTEA VULPOIULUI ŞIRET de GOETHE, traducere de EUG. BOUREANU, (lei 50). PROBLEMARIUM. Jocuri recreative, de C. şi B. BRÂNCENI, (lei 40). ROATA NOROCULUI şi LUCEFERII ARTEI din Biblioteca Tinerimii de L. LEIST. (lei 20, fiecare volum). CEI TREI CERCETAŞI. Povestiri extraordinare de JEAN DE LA HIRE. (Colecţia de câte zece numere, lei 50). NĂZDRĂVĂNIILE GÂNDULUI. Joc de societate de NATALIA TANA­­SESCU (lei 25). PĂCĂLELI. ISPRĂVI MINUNATE DIN VIAŢA ANIMALELOR de N. BILCIURESCU şi I. TASSU (lei 25). MOŞ ALINTE ŞI CASANDRA. Povestiri. Ediţia u. de D. IONESCU MOREL. Depozitul general: Librăria „UNIVERSUL”. — Ori­ce carte se trimete şi ramburs la cerere. Teatrul din Sărindar — Teatrul Maria Filotti SE RÂDE IN HOHOTE Tn Secare seara ora 8:15 MAT. ro­ Primbătă, ora 4. Cauciucul, această substanţă e­­lastică atât de preţioasă a intrat în industrie odată cu descoperi­rea vulcanizării Graţie acestei o­­peraţii, cauciucul brut, scos din plantele care-l produc, devine flexibil, rezistent şi insensibil faţă de schimbările de tempera­tură, putându-se fabrica din el haine impermeabile. Locul întâi pe care-l ocupă azi printre materiile prime necesare industriei și l-a ocupat însă mai de curând și anume în două eta­pe : prima corespunzând desvol­­tării industriei cicliste, cea de-a doua fiind contemporană cu înce­puturile industriei automobilisti­ce,­ care, mai ales în Statele Unite ale Americei a luat o desvoltare miare. Aceasta din pricină că în pu­nerea în valoare a ţinuturilor noui, automobilul a fost întot­deauna înaintaşul trenului. In ţi­nuturile întinse ale Far-West-ului Canadei şi Statelor Unite unde cucerirea terenului de către calea ferată este departe de a fi ter­minat, automobilul este indispen­sabil exploatării agricole. Aşa se şi explică marele avânt luat în America de Nord de către indus­tria automobilistică şi repetatele cereri, în cauciuc pe care acest continent le adresează tuturor ţă­rilor producătoare de cauciuc. La începutul secolului al 20-lea, cauciucul se recolta numai din pădurea virgină a zonei ecuato­riale din America şi Africa. Principalele plante producătoa­re de cauciuc din, aceste ţinuturi sunt arborii: fierea brasiliensis din pădurea Amazoanelor, care dă soiul de gumă numiită ,,Para" (după numele portului brazilian de export Para); apoi Castilea, din America Centrală, alt arbore care dă guma Ceara, creşte tot în Brazilia ; în sfârşit, arborele gumifer Funtumia sau Ireh, creşte în Africa. Cel mai bun producător de gumă este însă Hevea. Toate aceste plante au nevoie de o căldură continuă şi de o umezeală aproape perma­nentă, condiţii care nu pot fi îndeplinite decât în zona ecuato­rială a continentelor. Altădată cauciucul era recoltat prin simplă culegere. Indigenii scrijileau scoarţa co­pacilor şi culegeau cu grije guma ce se scurgea din tăieturi O ase­menea producţie nu putea fi de­cât limitată. Dealtfel în raidul fri­gurilor din pădurile virgine ade­sea nici chiar indigenii nu puteau rezi­sta muncii grele pentru strân­gerea cauciucului. Umanitatea europeană, col biciul şi revolverul în mână, a determinat adesea tra­gedii care au îngrozit lumea în­treagă. Randament­ul culegătorului de gumă sau „selinguero” fiind slab — iar numărul acestor resemnaţi ai soartei neputându-s­e mări cu nici­ un chip, exploatarea primiti­vă a pădurii amazoniene nu pu­tea să progreseze iar recolta ră­mânea tot mică. După aceea exploatatorii s’au gândit că în Africa munca for­ţată, impusă negrilor, ar fi putut mări producţia, din cauza mânii de lucru mai numeroase. Soco­teala aceasta s’a dovedit însă gre­şită, căci Negrul leneş din fire, da peste cap lucrarea care era foarte greu de supraveghiat pe o întindere atât de mare a exploa­tării. Producţia mondială rămânând staţionară şi cererea devenind din ce în ce mai mare, prin 1900 a început să se simtă lipsa cauciu­cului. De aceea s’a intensificat producţia africană ,oricât de pu­ţin satisfăcătoare ar fi fost; apoi s’a extras gumă din l­lane ca şi din diferite buruieni ca late. A fost însă o oboseală zadarnică deoarece producţia de cauciuc nu satisfăcea nici pe departe cere­rea — iar preţul gumii creştea mereu. Atunci a intervenit cauciucul plantaţiilor Colonişti englezi şi olandezi în­cearcă să planteze cauciucul în India, în Ceilon ca şi în Pennin­­sula Malaca. Se ştie că guma braziliană era un monopol al sta­tului -------şi nimeni nu avea voie să exporte sămânţa arborelui Hevea. Totuşi, un englez, Wick­­jam, trecând prin diferite peri­peţii, a furat câteva cutii cu să­mânţă de serea braziliană — şi­ le-a dus în Sud-Estul Asiei unde au format baza tuturor planta­ţiilor de mai târziu. Primele re­zultate dovedindu-se mulţumitoa­re, plantaţiile s’au întins repede. In 1905 erau 90.000 hectare — iar peste încă 5 ani (1910) suprafaţa­ plantată crescuse la 454.000 hec­tare, adică încincit. In fine, în 1914, producţia cauciucului din plantaţii (71.400 tone) depăşise cu mult pe aceea producţiei din pă­dure (49.000 tone). Deatunci în­coace prima s’a mărit mereu (fiind în 1924 de 375.000 tone) în timp ce a doua a început să scadă (fiind în acelaş an, de 25.000 tone). Cât priveşte randamentul la hectar acesta variază simţitor după regiunile plantate, fiind de 450-500 kg. (în Malaca şi Indiile Olandeze), până la 600 kg. (în Indochina). Până în 1910 Brazilia a fost cel mai mare furnizor de cauciuc al lumii. Târgul său principal a fost atunci Manaos, oraș așezat pe fluviul Amazoanelor, la 1500 km. de coasta mării, unde se con­centra tot cauciucul recoltat de la interior. Al doilea mare târg pentru cauciuc era Para, pe unde se ex­porta în Europa prin îngrijirea companiilor de caucurc, dintre care cele mai multe erau engleze iar câteva americane. In Africa, târguri ale cauciucului erau toate porturile zonelor producătoare înăuntrul aşezate la începutul căilor de pătrundere înăuntrul conţinutului. Un târg centraliza­tor nu exista. Totuşi, porturile exportatoare cele mai importante (Matadi şi Lagos), sunt mai ales antrepozite pentru cauciucul cumpărat la interior prin îngri­jirea caselor europene de export. Cules mai înainte, aproape întot­deauna sub pavilion englez, cau­ciucul ajungea în mod firesc în Anglia, în cantităţi cu mult su­perioare consumului. Lucrul a­­cesta explică de ce Anglia a fost vreme îndelungată, unicul distri­buitor al cauciucului în Europa, de care depindea întregul nostru continent. Până în 1910 târgul cel mai mare a cauciucului a fost Li­verpool. In 1912, când recolta din păduri şi din plantaţii nu trecuse de 100.000 tone, Liverpool primea 57% din această recoltă. Cum in­dustria engleză nu folosea decât o treime, restul era reexportat în­­ Franţa, Belgia Germania şi chiar în America. Alte târguri europene ale cau­ciucului mai erau : Havre, Bor­deaux, Anvers, Rotterdam, Ham­burg şi Lisabona. Cu timpul au luat naştere şi alte târguri ale cauciucului, în afară de Europa. Naşterea lor a fost provocată de două noui fe­nomene : d­esvoltarea cauciucului din plantaţiile­­ţin Extremul O­­rient şi­ importanţa uriaşe luată în Statele Unite de industria au­tomobilistică care, în câţiva ani şi-a triplat cererea Aceste târguri extraeuropene de export fii cauciucului sunt în Extremi’' Orient; Colombo (pen­tru Ceilon şi India) Batavia şi­­ Sarabaia (pentru Sumatra) şi mai­­ ales Singapur, ocupat de curând­­ de japonezi, care...primea­ nu nu­mai produsul plantaţiilor din pe­ninsula Malaca ci şi o parte din recoltele insulelor, Sumatra, Java şi Ceilon. In ultimul timp Singapur de­venise primul târg de export al cauciucului, iar peninsula Mala­ca, regiunea în care această sub­stanţă se produce mai vi­oi. * Pe timpul când se simţea lipsa cauciucului natural s’au făcut încercări de a-l fabrica în uzină, pe cale sintetică. Primele cere­­­tări se datoresc profesorului ger­man Fritz Hoffmann — şi dates­a­ză din 1907. Primele roade s-au obţinut abia în 1917. In timpul primului război mondial, Germa­nia a putut să-şi înzestreze sub­marinele şi maşinele sale de lup­tă cu cauciucul sintetic necesar deşi imperfect pe atunci. Abia în 1926 un mănunchiu de elevi ai profesorului Hoffmann au putut relua experienţele ma­­gistrului — şi după 10 ani au putut produce în sfârşit adevăra­tul şi preţiosul cauciuc sintetic, numit „Ii una", care în multe di­recţii depăşeşte calităţile cauciu­cului natural şi nu-i este inferior din nici un punct de vedere ŞTIINŢA PENTRU TOŢI CAUCIUCUL natural, de pădure şi de plantaţii.— Cauciucul sintetic de RAUL CALINESCU conferenţiar universitar A

Next