Universul - Capitala, iunie 1942 (Anul 59, nr. 146-174)
1942-06-01 / nr. 146
t tinere servite pentru serviciu la restaurant în centrul Capitalei. Prezentarea solicitantelor se va face în ziua de 31 Mai, a. c. între orele 10-12 dimineața la Restaurantul Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale, Pasajul Victoria, Calea Victoriei 50 ACHIZITORI BINE INTRODUȘI LA CLIENȚI CAUTĂ SOCIETATE ITALIANĂ DE TRANSPORTURI INTERNAȚIONALE Oferte la Ziar sub „ACTIV“ 239 7 9 Etnic Plasez în întreprindere industrială sau comercială Lei 4.000.000 iau parte eventual la conducere. Ziar 145. B. 12 INGINER mecanic arian cu practică îndelungată de atelier bine retribuit căutăm pentru conducerea unei industrii metalurgice din Transilvania. Oferte cu referinţe la ziar 88 7. __________ 762 1 Societate importantă CAUTA Reprezentant activ specialist în uleiuri, lacuri şi produse chimico-tehnice având relaţiuni serioase cu industriile administraţiile publice şi angrosiştii de acest gen. Oferte detailate cu referinţe se vor adresa la ziar sub 200. 757 SACI NOUI de cânepă 70/110, circa 80.000. Adresaţi telefon 3.76.60. Mare întreprindere AUTOMOBILE caută un funcţionar pentru magazie - un funcţionar pentru atelier un funcţionar pentru contabilitate electricieni de automobile. Numai arieni. A se prezenta cu referinţe în Str. Venerei 20, dim. 8^-13, d. a. 16-19 ÎNTREPRINDERE Comercială Import caută funcţionari creştini : uni ajutor contabil (ă), o dactilografă facturistă, un bun calculator, cunoscând eventual operaţii vamale Ministere, un portar zi, energic, prezentabil. Oferta, date precise şi salarizare se ia considerare la ziar Nr. 192 7. 7 Roată isteria cu cauciuc auto DKW PIERDUTĂ 29 Mai pe şoseaua Piteşti-Bucureşti sau chiar în Bucureşti Calea Griviţei. Aducătorului sau informatorului bună recompensă Budişteanu, Strada General Budişteanu 20 Telef. 3.35.81 43 Instrumente muzicale Caută Teatrul „MUNCA ŞI LUMINA“ din Bucureşti, spre cumpărare: Timpane mecanice, baterii complete, contraibaise, violoncele, viole, trombon-culise (zug), aftotenor, bas, turba, contira-fagou, clarinet-bas, corn englez şi pupitre de metal demontabile, noui sau de ocazie, în bună stare. Cei interesaţi se pot adresa foarte urgent la Oficiul „Muncă şi Lumină“, Str. Clopotarii Vechi Nr. 1, Bucureşti, în fiecare zi între orele 7—9 dimineaţa, Secţia Muzicală. 7689 GASPAR Cumpără piei Basarabia, amstere şi orice vânat. Ar găseşte, vopseşte cu garanţie orice piei cu blană. Corn. Colentina Nr. 4. Telefon 2.36.23 RUMEGUŞ de TÂMPLARIE numai cu vagonul vinde „CABANA“ Pasagiul Victoriei Scara C. Telefon 304.91 A APĂRUT FAMILIA Am primit la redacţie un nou număr al revistei „Familia“ de la Oradea, refugiată la Bucureşti. De curând a intrat lt. al 77-lea an. De la 1865, când ai fost înfiinţată de Iosif Vulcan şi până larum, condusă de d. M. G. Santa-,ineanu, are acelaş drum, romS- msc. Şi o înaltă ţinută literară, în jurul ei s’au grupat scriitorii __________________de valoare ai ţării ♦-»••»»»♦»♦♦ ♦ -»*♦♦♦♦♦ ♦ + ♦♦»♦♦♦»«♦♦ + ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ TRATAMENTUL SIFILISULUI Sifilisul a pustiit timp de aproape 400 ani Europa. Abia în anul 1910 introduce Paul Ehrlich sărurile de arsenic în tratamentul boalei. In 1931 Levaditi dovedeşte că şi sărurile de bismuthc au o acţiune binefăcătoare contra sifilisului. Mercurul era întrebuinţat de mult în acelaş scop dar cu efecte reduse. Astăzi graţie acestor medicamente siflisul a scăzut în toate ţările cu 30—50%. Cu toate suferinţele pe cari le provoacă încă nu se mai văd azi forme aşa de grele ca înaintea acestor progrese. Dar nu profită toţi bolnavii de aceste binefaceri. Voiajorii, muncitorii, salariaţii etc., cari nu dispun de timpul necesar tratamentului precum şi persoanele silite din diferite motive la o discreţie absolută, nu puteau urma injecţiile. Pentru a se îndepărta acest neajuns, savanţii francezi au preparat medicamentul ARONGYI, care luat pe cale bucală, combate în mod eficace sifilisul. ARONGYLUL este o fericită combinaţie a medicamentelor antisifilitice amintite mai sus: ARSENIC, BISMUTH şi MERCUR. ARONGYLUL este deasemenea eficace ca PREVENTIV al infecţiei sifilitice, prospecte expediază gratuit la cerere „NFAR” ş. a. l. Serviciul B„ Bucureşti, Şoseaua Giurgiului, Progresul, 24. Contra rambursei 504 flaconul, expediază Farmacia Teodosiu, București, Str. Sft. Apostoli No. 37. 20 ♦ ♦♦t ♦♦♦♦♦♦♦++♦♦♦++♦ 4 +-Mt WERNER SOMBART SOCIALISMUL GERMAN îndreptar în problemele economice, politice şi sociale ce sbuciumă azi continentul european. O privire de ansamblu asupra crizei actuale. EDITURA SOCEC & Co. S.A.R. nr. CUMPĂR urgent UNIVERSUL CALENDAR H tom DUMINICA, 31 MAI Ortodox : Muc. Ermie. Catolic : Petronila. Protestant: Fetronilo, Angelico. Un cutremur neobicinuit de puternic a dărâmat biserica Filipeştilor şi o mulţime de case din Bucureşti (1738). * Răsăritul soarelui 4,37; apusul soarelui 19,49. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 31 MAI 1807. Ivan Mihelson scrie mitropolitului Veniamin Costache care se tânguise de foamete din cauză că se luase pâinea pentru armatele ruseşti. Printredocumentele publicate de istoricul V. A. Ureche există şi o corespondenţă dintre Ivan Mihelson omul de încredere al lui Kiselef şi mitropolitul Moldovei Veniamin Costache. Din scrisoarea lui Ivan Mihelson, trimisă ierarhului român reese că populaţia noastră suferea în acest timp de lipsă de pâine, pentru că o mare cantitate de pâine fusese luată pentru armata rusă. Această nemulţumire arătată de mitropolitul Veniamin Costache se vede din scrisoarea răspuns dela 31 Mai 1807 a lui Ivan Mihelson care scrie printre altele şi acestea : „Dar împreună cu aceasta sânt cuprins şi de mirare, că lipsa norodului o puneţi că s’ar pricinui numai şi numai din îndestularea ce se face şi se dă din ţară oştilor ruseşti, înştiinţându-mă pe lângă aceasta, că ţara se îngrozeşte cu cea desăvârşit lipsă până la sosirea secerişului...”. După ce aduce mai multe argumente în apărarea sa, Ivan Mihelson, spune că a luat măsuri şi peste un anumit timp va putea aduce transporturi pentru îndestularea oştilor până la pâinea cea nouă. Fapta mitropolitului este de admirat căci se vede grija sa pentru păstoriţii săi. GEORGE DINCA AIDA : Vila plopilor .Jurnal de război şi compania de reviste Zefirul. ALCAZAR: De la Alcazar la Madrid şi jurnal cu parada de 10 Mai. BUC.-NOI! Buffalo-Bill, jurnal şi artişti. BARCELONA: Secretul celor 13 mascaţi, jurnal O.N.C. şi U.F.A. nr. 10 şi artişti. CORSO : Tosca şi jurnal U.F.A., O.N.C. nr. 14. CARMEN : Prin mii de ■ primejdii şi junal de război. CARMEN SYLVA : Cântăreţul nebun, jurnal de război şi trupa de reviste Georgescu-Iaşi. CRANGAŞI: Aventurile celor 3 muşchetari (operă complectă) şi jurnal de război. COTROCENI: Laila, jurnal de război O.N.C. şi U.F.A. DIANA : Aripi noi, jurnal de război şi trupa de reviste. DACIA : Mizerabilii şi Jurnal de război nr. 13. DICHIU : Istoria se repetă, jurnal şi trupă de reviste Wally Mateescu. EDISON: Varieté, jurnal şi trupa de reviste N. Burmaz. FLORIDA : Fantome . jurnal. GLORIA : Un drac de fată in jurnal. ILEANA : Biruitorii aerului, jurnal de război nr. 13. IZBÂNDA : La sud de Pago-Pago şi jurnal nr. 13. LIA: Mizerabilii, jurnal U.F.A., O.N.C. nr. 14 şi Serbările de 10 Mai. LIZEANU: Răscoala bunilor, jurnal O.N.C., U.F.A. nr. 10. MARCONI : Logodnicii, jurnal de război O.N.C., U.F.A. nr. 5 şi trupa de reviste M. Nedeianu. MARNA : Tosca şi compania de reviste Titi Mihăilescu. MILANO : Iadul verde şi jurnal de război. MEXIC : Portul destinelor, Jurnal de război şi trupă de reviste. MODEL: Emigranta, trupa de reviste Titi Columbeanu şi jurnal O.N.C. şi U.F.A. MIORIŢA: Pisica sălbatecă şi jurnal. NONY : Fiul lui Frankenstein şi jurnalele O.N.C., U.F.A. NERO : Ispitele trupului şi jurnal de război. NISSA : Agentul G. intră în acţiune şi trupă de reviste. ODEON : Tigrul din Eschnapur şi jurnal de război. PARIS : Johnny Apollo, jurnal nr. 13 şi revistă. FACHE : Stan şi Bran eroi fără voe, jurnal nr. 12. REX : Vinerea neagră, jurnal O.N.C. SPLENDID : Avangarda de sacrificiu, jurnal O.N.C. şi U.F.A. TOMIS : Favoritul împărătesei şi jurnal sonor. TRIUMF : Iadul verde, jurnal U.F.A., O.N.C. şi trupa de reviste Georgescu-Buzău. UNIC : Laila, jurnal de război nr. 11. UNIREA : Bufalo Bill salvează pieile roşii, jurnal de război seria II-a. VOLTA BUZEŞTI : îmblânzitor fără voe, jurnal şi revistă. VOLGA : Monumentul Indian şi jurnal U.F.A. nr. 13. VENUS : Dragoste de ţigancă şi Jurnale de război nr. 10 O.N.C., U.F.A. VERGU : Stukas, jurnal de război U.F.A. nr. 6, O.N.C. nr. 13 şi trupă de reviste, 4.01.31; Pierre Andrei, Calea Victoriei 14, Ramaşcan G., Bulevardul Regele Albert I 37, I, 4.17.94 ; Frunză El. Popescu, B-dul Regele Carol I, 23, I, 4.52.01; Farmacia (fostă Lupovici), Str. Bărăţiei 48, I, 3.29.80 ; Farmacia (fostă Einhorn I.), B-dul Regele Carol I 21, I, 4.17.92; Manoliu Mihai, Calea Griviţei 217, II, 3.19.96; Roşu D. Alex., Calea Griviţei 78, IX, 5.65.45; Ionescu Marius, Calea Griviţei 446, II; Paleacu Mihail, B-dul Filantropiei 103, II; Mătăsaru Iacob, Calea Victoriei 112, III, 5.33.38 ; Sceopul Mihail, Str. N. Bălcescu 14, III, 4.13.85; Sotirescu A., Sos. ştefan cel Mare 2, III; Drăguș George, Str. Viitor 114, III, 2.33.46; Vaeni Constantin, Str. Romană 17, III, 2.01.48; Dr. Voitinovici A., Calea Victoriei 206, III ; Uleia Elena, Str. Maica Domnului 53, III, 2.51.95; Niculescu M. Stănescu, B-dul Pache 34, IV, 5.24.75; Niţescu Sebastian, B-dul Regele Ferdinand I 103, IV; Bădilă Nicolae, Şos. Mihai Bravu 10, IV, 2.89.56; Belcot Emil, B-dul Regele Ferdinand I 59, IV, 2.90.68; Caroleuca Gh., Calea Moşilor 217, IV, 1.01.57 ; Georgian Nicolae, Str. Th. Speranţia (Raion) 1, IV, 3.78.65 ; Bibicescu Tempeanu, Calea Călăraşilor 240, IV, 3.67.63; Trandafirescu Magd., Şos. Colentina 131, IV, 1.03.97; Farmacia (fostă Bittman), Str. Traian 75, IV, 5.10.21; Iorga Al. Pandelescu, Str. Sf. Elefterie 4, IV, 4.31.46; Ştefan Cornea, Calea Văcăreşti 83, V, 4.34.97; Nicolescu B. Al., Calea Şerban Vodă 147, V, 5.37.22 ; Velescu Gh., Calea Şerban Vodă 21, V, 3.61.26; Georgescu Sterie, Calea Rahovei 50, VI; Repanovici I., Calea 13 Septembrie 83, VI; Cristidi Ioan, Calea Rahovei 120, VI, 3.26.61; Mironescu Const., Calea Rahovei 204, VI, 3.45.06. GARDA DE NOAPTE GRUPA V-a In nopţile de 5, 15, 25 şi 31 ale fiecărei luni Farm. „Cerb”, Vasiliu, Calea Victoriei, 68, 1. 4.69.20; Farm. „Flora”, Al. Cepleanu, B-dul Maria, 12, (B-ţa Mare), 1. 4.60.40; constantin B. Roşu, Calea Moşilor, 45, 1. 5.44.73; Gh. Dan, Calea Griviţei, 183, II. 3.92.12; Ecat. Mihăilescu, Calea Griviţei, 431, II. 3.18.07; Farm. „Sf. Maria", (Gh. Drăguş), Str. Viitorului, 114, III. 2.33.46; Dr. A. Voitinovici, Calea Victoriei, 206, III; Lucia Constantinescu Dr. Chijic, Şos. Mihai Bravu, 203, IV; Farm. Bendorf Alexandru, Calea Moşilor, 225, IV. 2.63.89; Gh. Paraschivescu, Calea Dud.str. 57, IV. 3.01.79; E. Paraschivescu, Calea Şerban Vodă, 83, V. 3.61.78; Farm. „Sf. Vasile” Dr. Voloianu, Str. 11 Iunie, 35, V. 3.16.62; Dr. L. V. Ullmann, str. Dr. Carol Davila, 7, VI. 3.00.30; Farm. Moldoveanu, Herăstrău, 2.30.71; C. Mărgineanu, şos. Crângaşi, 62. II. 5.02.86; Aurora Dragomir Constantinescu, şos. Giurgiului, 105, V. 4.17.09; Tita Săndulescu dr. Hamat, prelung, 13 Septembrie, 2, VI. 5.01.35; Farm. (fostă Bernstein) prelungirea Rahovei, 10, VI. 4.06.83; Farm. „Sf. Cruce", Elena Grossu, Băneasa, 4.74.32; Teodosiu Eugenia-Zid, Colentina, str. Reg Maria, 13. 2.57.66; Valeria Luca, Bucureștii Noui; Cristina Micu Popescu, calea Văcărești, 299. RADIO DUMINICA, 31 MAI 1942 RADIO—ROMANIA 1875 m. 160 Khz. 150 Kw. RADIO—BUCUREŞTI 364,5 m. 823 Khz. 12 Kw. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 7.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 7.55: ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii; Radio-jurnal; Concert de dimineaţă exec. de Muzica Batalionului de Gardă Regală dirij. de D. Crăciunescu. 9. ORA RELIGIOASA: Transmisia serviciului religios de la Sf. Patriarhie. 11. Concert simfonic al orchestrei Filarmonica dir. George Georgescu. I. Prezentarea concertului de Em. Ciomac;i. Transmisie dela Ateneul Român. In pauză (12.—12,15): Radio-jurnal. 13: Muzică variată uşoară (discuri). 13.50: Ştirile serviciului german. 14: Radio-jurnal. 14.20: Muzică variată (discuri). 14.30: ORA RANIŢILOR-Transmisie dela ARO-PALACE din Braşov: Orchestra Sibiceanu. 15.30: ORA SATULUI. 16.30: închiderea emisiunii. 18: Deschiderea emisiunii. TOANTA LUI PANDELE comedie radiofonică de d-na Adriana Kiselef. 18.35 : Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA 19.15: POȘTA MILITARĂ RADIO. RADIO BUCUREȘTI 19.15 : Valsuri (discuri). 19.35: Muzică variată uşoară (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.50: Jurnal în limba turcă. 20: Radio-jurnal. 20.10: Concert de masă (discuri). 20.45: Cronica răsboiului de Romulus Seişanu. 21 : Concertul orchestrei Radio, dirijat de Const. Bobescu; voce: D-ra Lisette Dima. 22: Radio-jurnal; Sport. 22.20: D-ra Idolle Dimitriu-Bârlad (voce). 22.35 : Muzică de dans transmisă de la Barul Colorado. Orchestra Dinu Şerbănescu. RADIO ROMANIA, RADIO BUCURESTI SI POSTUL PE UNDA SCURTA 23 : Continuarea transmisiei de la Barul COLORADO. 23.35 : Muzică variată uşoară (disc.). 24: închiderea emisiunii. 21.40—23 : Emisiune pentru străinătate pe postul pe unde scurte. TEATRE OPERA: Spectacol de balet. NAŢIONAL: matineu: Xanou Jiari'U ; seara Castiliana. STUDIO: maitineu: Fascinaţie; seara: Ultima noapte. MUNICIPAL: matineu şi seara: Procurorul Hallers. SAVOY: matineu şi seara: Are tata un băiat. TEATRUL NOSTRU: matineu şi seara: Pygmalion. SĂRINDAR:, matineu şi seara* „Mezelăria Colombo“ şi ,,O inspecţie“. MUNCA ŞI LUMINA: matineu: Pară mălăiaţă; seara: Hai-hui. EXPOZIŢI SALA „UNIVERSUL”, expoziţia pictorilor: Tuchi Elena Dinu; Amelia Tomescu Grigorescu; Z. E. Giotta-Frunză; Olga Copăceanu şi Alexandru Dobrescu. SĂLILE „ATENEULUI ROMAN“: Zoe Băicoianu, sculptură, desen; Eugenia Iftode, desen, pictură; Adrian Secoşeanu, pictură. MUZEUL INDUSTRIAL î (Parcul Carol I) Duminica şi sărbătorile 4—8. DOMNIŢA ANASTASIA 8. Expoziţia permanentă de cusături româneşti „Elisabeta Cosco“ sub conducerea d-nei Olga Coşeo-Maican MUZEUL NAŢIONAL DE ANTICHITĂŢI, (str. victor Emanuel III) deschis în fiecare zi de la 10—16, afară de Sâmbăta VICTOR V. GEORGESCU , Galeriile Cretulescu 11—31 Mai. MUZEUL SILVIC (Parcul Carol ) deschis publicului : Duminica, orele 10—13 şi 17—20, Joia orele 17—20. STR. ŞTEFAN MIHAILEANU, 23 (casele bisericii Popa Soare), Colecţia prof. N. Ionescu Duminică şi sărbătorile 10—12. BIBLIOTECA ATENEULUI ROMÂN deschisă în fiecare zi de lucru dela 3—7 d. a. BIBLIOTECA MUNICIPALA, str. Batişte nr. 15. Deschis zilnic între orele 8—13 și 15 lum.—20. Intrarea liberă. MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE NATURALA „GRIGORE ANTIPA” şos. Kiselef nr. 1, deschis numai Duminicile şi sărbătorile dela ora 10—4 d. a.. Iar Joia dela 11—3 d. a. MUZEUL SATULUI ROMANESC, Şoseaua Kisseleff, 22 (Parcul Naţional lângă Arcul de Triumf autobuz 31, tramvai 3). Vizitarea Muzeului dela 15 Sept.—15 Mai între orele 7—18, de la 16 Mai—14 Sept. între orele 7—20. Interioarele gospodăriilor Muzeului se pot vizita în zilele de lucru dela 15—17, iar Duminica şi sărbătorile legale între orele 15—18 precis. Pentru şcoale, grupe şi excursiuni în toate zilele şi orele anunţate mai dinainte. Intrarea liberă. Cinematografe ARO : o seară la Hollywood, jurnal nou. TRIANON: Norocul vine peste noapte şi jurnal nou. SCALA: Femeea, eterna poveste şi jurnal de război. ELISEE : Când femeile tac, jurnal şi artişti. A. R. P. A.: Banditul şi femeea şi .„jurnal de război. CAPITOL: Crăciun în Iulie şi Jurnal. SELECT : Aşa te vreau şi jurnal O.N.C. 15. REGAL : Rătăcind spre fericire şi jurnal nou. FEMINA: Tovarăşi la drum. BULEVARD PALAS : Mr. Motto în pericol şi jurnale O.N.C. şi U.F.A. FRANKLIN (Ateneul Român): Angelica şi jurnal. PARADIS (fost Roxy): Un vals la miezul nopţii; jurnal O. N. C. şi trupă de revistă. VICTORIA (fost Forum): „Karelina” şi jurnal. BIZANTIN : Johnn Apolo şi trupa de reviste V. Morariu. OMNIA : Spaima spionilor, jurnal nr. 14 şi trupa de reviste. AMERICAN: Viaţa la răspântie şi jurnal. Maternităţile de serviciu Pentru asistenţa la domiciliu a femeilor gravide, sau Internarea în Maternităţi cereţi Camera de gardă obstetricală de la Soc. „Salvarea”, Splaiul Independenţei 19, telefon 4.33.33. Pentru Internarea în Maternităţi, gravidele locuind la Nord de Uila Splaiului Independenţei, B-dul Elisabeta, B-dul Pache Protopopescu, Şos Iancului şi Şos. Pantelimon, se vor adresa următoarelor Maternităţi: Spitalul Filantropia B-dul M. Ghica, tel. 3.58.68. Şcoalei de Moaşe Giuleşti, Şos. Giuleşti 5, tel. 3.19.74. „Elena G-ral Adrian”, Col. Griviţei 228, tel. 3.17.44. „Dr. Miron”, Str. Avrig 72, tel. 2.90.16. Gravidele locuind la Sud de Unta Indicată mai sus se vor adresa următoarelor Maternităţi: Spitalul Colţea B-dul Colţei, tel. 3.75.25. Spitalul Brâncovenesc. B-dul Regina Maria tel. 3.40.60. „Paul Greceanu” Str. Stutze* 20, tel. 4.54.14. „Rahova” Calea Rahovei 286, tel. 3.19.71. Soţiile funcţionarilor C. F. R. se vor Interna la: Maternitatea C.F.R. „Steaua”, str. B. Nr. 1, telefon 3.14.84. Farmaciile de serviciu GARDA DE ZI GRUPA IlI-a Farmaciile deschise Duminica şi Sărbătorile legale Dr. Guci C-tin, Calea Victoriei 33, I. (Frascati-Telefoane) 3.77.70. SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI (Urmare din pag. I moscenko. Astfel au fost nimicite armatele a 6-a, a 9-a şi a 57-a sovietice , compuse din aproximativ 20 de divizii de infanterie, 7 divizii de cavalerie şi 14 brigăzi blindate, toate aparţinând corpului principal ofensiv al mareşalului Timoşcenko. Pe lângă cei 240.000 prizonieri capturaţi, în cursul bătăliei de nimicire, au fost nimicite, sau capturate: 1249 de tankuri, 2026 tunuri, 538 avioane şi un imens material de război. Bătălia de la sud de Charkov, face parte din seria marilor bătălii de încercuire şi nimicire ce s’au dat pe frontul oriental — Bidlostok-Minsk, Smolensk- Witebsk, Tirnau, Kiew, Briansk- Wiasma, — prin rezultatele sal® dezastruoase pentru armatele Uniunii sovietice. Cu atât mai importantă în rezultate strategice va fi bătălia dela sud de Charkov, cu cât ea s’a dat în faza de tranziţie dela războiul de poziţie la cel de mişcare şi deci, în ajunul marei ofensive germane. Prăbuşirea planului ofensiv al mareşalului Timoşcenko, urmată de nimicirea unor părţi însemnate din forţele sale, a creat condiţii favorabile pentru dezvoltarea viitoarelor operaţiuni ofensive ale armatelor germane şi aliate, în sectorul de sud al frontului oriental. In sectorul central al frontului, grupurile de forţe sovietice, care au fost încercuite în ultimele zile ,sunt şi ele în curs de nimicire. Pe teatrul de război din Cirenaica (Africa de nord), bătălia din pustiul Marinarica continuă cu înverşunare. Comunicatul M. C. G. italian anunţă că trupele britanice opun rezistenţă presiunii exercitată de unităţile de infanterie şi de formaţiunile blindate germane şi italiene. „Filarmonica“ la Sofia O solie artistică strălucit îndeplinită Veşti laconice dar edificatoare ale agenţiilor telegrafice cât şi mărturia directă a radiodifuzării au adus din vreme la cunoştinţa tuturor celor care urmăresc, fie câtuşi de puţin, manifestările de artă românească peste hotare, marele succes al „Filarmonicei“ române la Sofia. Nu intenţionăm să facem aci un comentariu al celor două concerte româneşti din capitala Bulgariei. Cedăm cuvântul confraţilor noştri din Sofia. De îndată ce ziarele respective vor sosi în Bucureşti, aprecierile lor vor fi prezentate cititorilor noştri, într’un articol special. Totuşi, nu putem să nu subliniem modul demn de cele mai calde elogii cu care, sub bagheta de autoritate europeană, a maestrului George Georgescu, „Filarmonica“ a ştiut nu numai să câştige admiraţia unanimă a veciniilor noştri, dar în acelaş timp să creeze în câteva zile o strângere de raporturi culturale între cele două capitale, o înţelegere reciprocă, un val de simpatie, pe care nu vedem cum l-ar fi putut obţine, oricare alte mijloace, chiar într-un timp cu mult mai îndelungat.. Am asistat la amândouă concerta {4*4.» . 'B'hydria“ o mare sală occidentală, fără un singur loc liber, dintre cele o mie cinci sute aile ei, in prezenţa Majestăţei Sale Regelui Boris şi a Reginei Ioana, a primului ministru Filoff şi a întregei lumi muzicale bulgare, n'a fost martora unui simplu succes protocolar. Nu s’a aplaudat nici convenţional, nici dintr’o simplă obişnuinţă. De altfel ,publicul bulgar se aseamănă mult cu acela german, prin cumpătarea manifestaţiilor în faţa unui concort sau spectacol, prin cumpănirea judicioasă a primirii ce le-o face. Cu atât mai neobişnuită şi mai semnificativă a fost furtuna de ovaţii stârnită de cuceritorul avânt temperamental şi măestria vibrantă a maestrului Georgescu, de talentul excepţional al lui Dinu Lipatti şi de arta colectivă caldă, persuasivă, năvalnică, a „Filarmonicei“, rechemările fără precedent, însufleţirea de o sinceritate şi o spontaneitate evidente, indiscutabile, cu care au fost cerute şi urmărite bisurile, la care însăş familia Regală a continuat să asiste. Isbânda artistică a „Filarmonicei“ s’a confundat din nou cu aceea a ţării. Marea noastră orchestră simfonică a reprezentat încă odată şi poate mai viu şi cu mai fericite repercusiuni ca oricând, muzica neamului, darurile lui artistice, sufletul lui. Se cuvine un omagiu atât de frumoasei noi înfăptuiri peste hotare a „Filarmonicei ’, în frunte cu maestrul Georgescu, lui Dinu Lipatti, lui Alexandru Theodorescu, concert maestru de atât de rară dăruire, unor Constantin Metani, Vasile Jianu, Brunner Adamachi, Nistor, câţiva dintre şefii de pupitre cărora toţi cunoscătorii bulgari le-au recunoscut valorile. Urăm cu acest prilej „Filarmonicei“ să-şi vadă cât mai curând împlinit desideratul decisiv pentru viitorul ei, al separării de operă, pentru a se putea consacra cu integritatea puterilor ei marii meniri artistice şi atât de însemnatelor misiuni peste hotare, cărora a dovedit şi acum câtă cinstire poate să le aducă. Rolului pe care l-a avut maestrul Saşa Popov în stabilirea puternicelor legături artistice româno-bulgare stabilite cât şi aceluia de iniţiator, hotărîtor ca aport positiv in însăşi orânduirea acestei largi acţiuni de schimb artistic al d-lui George Cocea, trebue să li se sublinieze de asemeni însemnătatea capitală în tot ceace s’a obţinut şi în perspectiva unui viitor ce se anunţă de deosebită amploare pentru relaţiile culturale ale celor, două popoare. 1 R. Al. A -----------040----------- 78 de ani de la moartea lui Simion Barnuţiu Din iniţiativa societăţii ardelene „Târnava-Mare” din Capitală, se va oficia o slujbă religioasă în biserica Sft. Gheorghe- Nou Miercuri 3 iunie cu ora 11 dim. cu ocazia împlinirei celor 78 de ani de la moartea marelui român şi patriot Simion Bărnuţiu. . Anul al 59-lea Nr. 146 Luni 1 Iunie 1942 ECONOMICE-FINANCIARE Distribuţia fainei pe bază de cartelă Subsecretariatul de Stat al aprovizionării comunică următoarele : începând din ziua de 1 Iunie a. c-, comercianţii de coloniale cari au primit făină integrală o vor distribui populaţiei în cantitate de 0,200 kg’ de persoană pe preţul de lei 25 lei kg. Sub nici un motiv nu se poate da o cantitate mai mică. Cantitatea se va distribui pe baza bonului nr. 1 de făină, pagina 1o din cartela nouă. Comercianţii care au primit făină vor afişa vizibil pe vitrină acest lucru. Justificarea cantităţii primite se va face de comercianţi la Oficiul central pentru valorificarea grâului din b-dul Domniţei nr. 1 etaj IV imediat ce au distribuit întreaga cantitate şi cel mai târziu la 20 iunie a. c. Comercianţii vor servi pe toţi consumatorii ce prezintă bonuri, dând precădere celor ce locuesc în imediata lor apropiere. n ŞTIRI @ Minitserul agriculturii a livrat ministerului apărării naţionale 78.000 kg de legume uscate pentru aprovizionarea armatei. Prepararea acestor legume uscate s’a făcut de personalul şi în instalaţiile ministerului agriculturii. • La examenele ce s’au ţinut la Bucureşti, Timişoara şi Codlea- Braşov pentru practicienii viticultori şi horticultori s’au prezentat 109 candidaţi, promovând 76. Cei reuşiţi au căpătat calificarea de a conduce întreprinderi viticole , şi horticole . Culturile de legume, cărora li s’a rezervat anul acesta o suprafaţă mult mai mare ca anul trecut, se prezintă în condiţii cât se poate de bune. Pentru intensificarea acestor edituri, ministerul agriculturii a distribuit 23.000 kg. seminţe precum şi 40 vagoane de arpagic importat din Bulgaria. • Solicitatorii de Zone pentru colectarea laptelui destinat aprovizionării populaţiei Capitalei sunt invitaţi să se prezinte mâine, Luni, 1 iunie, orele 10, a. m. la direcţia aprovizionării din subsecretariatul de Stat al aprovizionării, spre a semna angajamentele luate• Ministerul economiei naţionale a fost autorizat a încredinţat Institutului Naţional al Cooperaţiei, mandatul de a cumpăra şi importa din Germania, maşinile şi uneltele agricole prevăzute în acordul economic româno-german din 17 Ianuarie 1942, în valoare totală de maximum 12.000.000 lei. • Se reduce taxa de ancriziţie de la 2001 lei, pentru suta kg., la 100 lei pentru suta kg.,amportul materialelor prevăzute . art. 10?3 din tariful vamal. • Subsecretariatul de Stat al aprovizionării comunică următoarele : In ziua de 31 Mai, a. c„ se va distribui osânză şi slănină populaţiei din sectoarele I Galben şi IV Verde, cu bonul A de untură de la pagina 13 din cartelă nouă, câte 250 grame de persoană. Măcelarii vor depune spre justificare bonurile de la această distribuţie la Oficiul raţionalizării consumului, în zilele de Luni 1, Marţi 2 şi Miercuri 3 Iunie a. c Această înştiinţare va fi afişată vizibil de către toţi măcelarii cari fac distribuţia. • Lucrările plantaţiilor de port altoi ale statului de la Nicoreşti-Tecuci, Petreşti - Puna, , Drăgăneşti-Olt şi Murfatlar- Constanţa s-au terminat. Deasemeni, în cadrul acţiunii de refacere a viilor altoite îmbătrânite s-au terminat plantaţiile de vii din jud. Iaşi, Tecuci, Muscel şi Vâlcea. MINISTERUL MUNCII CASA CONSTRUCŢIILOR TABEL cu posturi vacante la Casa ConstrUiCţiiilor, în conformitate cu art. 61 din pdul Funcţionanilor Publici. 1 Arhitect ordinar d. UII 1 Contabil principal cu una gradaţie 2 Contabil fără gradaţie 1 Subşef de birou cu 2 gradaţii 1 Subşef de birou cu una gradaţie 1 Impiegat cu 3 gradaţii 2 Dactilografe cu 3 gradaţii 2 Conductori ordinarii cl. II. 4 Impiegaţi cu 2 gradaţii 3 Şoferi mecanici principali cl. I Posturile vacante pot fi ocupate prin transferări sau prin noui numiri în prima treaptă ierarhică. 7697 ADUNAREA GENERALA A SFATULUI NEGUSTORESC Pentru astăzi, ora 10 dimineaţa, comercianţii Capitalei, sunt convocaţi la adunarea generală a Uniunei Sfaturilor Negustoreşti din România. Şedinţa va avea loc în marea sală a Bursei de mărfuri, din strada Bursei 3. Vor participa fruntaşii vieţii economice precum şi delegaţii Sfaturilor Negustoreşti din provin- OTELLÓ, CU D. EMIL MARINESCU Opera Română va prezenta într’un spectacol festiv, în seara de joi, 4 iunie, două acte din celebra operă a lui Verdi, „Otello“, cu tenorul Emil Marinescu în rolul titular. Se vor cânta din această operă actele II şi IV, spectacolul fiiind completat cu actele II şi III din „Trovatore”. Publicul românesc va avea astfel ocazia să asculte pe d. Emil Marinescu în rolul Otello, rol în care a cunoscut un strălucit succes pe diferite scene ale marilor oraşe din străinătate. De reţinut că acest spectacol festiv se va da o singură dată. Rolul lui Iago va fi interpretat de d. Mihail Arnăutu, iar Desdemona va fi cântată de d-na Costescu Duca’. La pupitru va fi d. Jean Bobescu, iar direcţia de scenă a spectacolului o are d. Zaleski. Editura „UNIVERSUL” are o bogată colecţie de cărţi pentru copii şi tineret, din care Şcoalele pot alege cele mai bune premii pentru copii şi tineret. Cărţile sunt tipărite în condiţiuni technice superioare şi sunt tălmăcite de cei mai aleşi scriitori care înţeleg sufletul copiilor şi tineretului. Volumele sunt ilustrate de cei mai de seamă desenatori şi pictori. Iată câteva din aceste cărţi, extrase din bogatul catalog al Editurei „UNIVERSUL”. MICA ROBINSON. Roman. Ediţia II, (lei 100). şi COPILUL NIMĂNUI. Roman. Ediţia II, (lei 70) de MOŞ NAE (N. BATZARIA). BURUIANA FERMECATĂ. Basm în versuri (lei 24). ZÂMBIŢI, COPII... Versuri vesele (lei 40) şi DARUL VISULUI. Poveste în versuri (lei 24), de TEODOR CASTRIŞANU. POVESTEA VULPOIULUI ŞIRET de GOETHE, traducere de EUG. BOUREANU, (lei 50). PROBLEMARIUM. Jocuri recreative, de C. şi B. BRÂNCENI, (lei 40). ROATA NOROCULUI şi LUCEFERII ARTEI din Biblioteca Tinerimii de L. LEIST. (lei 20, fiecare volum). CEI TREI CERCETAŞI. Povestiri extraordinare de JEAN DE LA HIRE. (Colecţia de câte zece numere, lei 50). NĂZDRĂVĂNIILE GÂNDULUI. Joc de societate de NATALIA TANASESCU (lei 25). PĂCĂLELI. ISPRĂVI MINUNATE DIN VIAŢA ANIMALELOR de N. BILCIURESCU şi I. TASSU (lei 25). MOŞ ALINTE ŞI CASANDRA. Povestiri. Ediţia u. de D. IONESCU MOREL. Depozitul general: Librăria „UNIVERSUL”. — Orice carte se trimete şi ramburs la cerere. Teatrul din Sărindar — Teatrul Maria Filotti SE RÂDE IN HOHOTE Tn Secare seara ora 8:15 MAT. ro Primbătă, ora 4. Cauciucul, această substanţă elastică atât de preţioasă a intrat în industrie odată cu descoperirea vulcanizării Graţie acestei operaţii, cauciucul brut, scos din plantele care-l produc, devine flexibil, rezistent şi insensibil faţă de schimbările de temperatură, putându-se fabrica din el haine impermeabile. Locul întâi pe care-l ocupă azi printre materiile prime necesare industriei și l-a ocupat însă mai de curând și anume în două etape : prima corespunzând desvoltării industriei cicliste, cea de-a doua fiind contemporană cu începuturile industriei automobilistice, care, mai ales în Statele Unite ale Americei a luat o desvoltare miare. Aceasta din pricină că în punerea în valoare a ţinuturilor noui, automobilul a fost întotdeauna înaintaşul trenului. In ţinuturile întinse ale Far-West-ului Canadei şi Statelor Unite unde cucerirea terenului de către calea ferată este departe de a fi terminat, automobilul este indispensabil exploatării agricole. Aşa se şi explică marele avânt luat în America de Nord de către industria automobilistică şi repetatele cereri, în cauciuc pe care acest continent le adresează tuturor ţărilor producătoare de cauciuc. La începutul secolului al 20-lea, cauciucul se recolta numai din pădurea virgină a zonei ecuatoriale din America şi Africa. Principalele plante producătoare de cauciuc din, aceste ţinuturi sunt arborii: fierea brasiliensis din pădurea Amazoanelor, care dă soiul de gumă numiită ,,Para" (după numele portului brazilian de export Para); apoi Castilea, din America Centrală, alt arbore care dă guma Ceara, creşte tot în Brazilia ; în sfârşit, arborele gumifer Funtumia sau Ireh, creşte în Africa. Cel mai bun producător de gumă este însă Hevea. Toate aceste plante au nevoie de o căldură continuă şi de o umezeală aproape permanentă, condiţii care nu pot fi îndeplinite decât în zona ecuatorială a continentelor. Altădată cauciucul era recoltat prin simplă culegere. Indigenii scrijileau scoarţa copacilor şi culegeau cu grije guma ce se scurgea din tăieturi O asemenea producţie nu putea fi decât limitată. Dealtfel în raidul frigurilor din pădurile virgine adesea nici chiar indigenii nu puteau rezista muncii grele pentru strângerea cauciucului. Umanitatea europeană, col biciul şi revolverul în mână, a determinat adesea tragedii care au îngrozit lumea întreagă. Randamentul culegătorului de gumă sau „selinguero” fiind slab — iar numărul acestor resemnaţi ai soartei neputându-se mări cu nici un chip, exploatarea primitivă a pădurii amazoniene nu putea să progreseze iar recolta rămânea tot mică. După aceea exploatatorii s’au gândit că în Africa munca forţată, impusă negrilor, ar fi putut mări producţia, din cauza mânii de lucru mai numeroase. Socoteala aceasta s’a dovedit însă greşită, căci Negrul leneş din fire, da peste cap lucrarea care era foarte greu de supraveghiat pe o întindere atât de mare a exploatării. Producţia mondială rămânând staţionară şi cererea devenind din ce în ce mai mare, prin 1900 a început să se simtă lipsa cauciucului. De aceea s’a intensificat producţia africană ,oricât de puţin satisfăcătoare ar fi fost; apoi s’a extras gumă din llane ca şi din diferite buruieni ca late. A fost însă o oboseală zadarnică deoarece producţia de cauciuc nu satisfăcea nici pe departe cererea — iar preţul gumii creştea mereu. Atunci a intervenit cauciucul plantaţiilor Colonişti englezi şi olandezi încearcă să planteze cauciucul în India, în Ceilon ca şi în Penninsula Malaca. Se ştie că guma braziliană era un monopol al statului -------şi nimeni nu avea voie să exporte sămânţa arborelui Hevea. Totuşi, un englez, Wickjam, trecând prin diferite peripeţii, a furat câteva cutii cu sămânţă de serea braziliană — şi le-a dus în Sud-Estul Asiei unde au format baza tuturor plantaţiilor de mai târziu. Primele rezultate dovedindu-se mulţumitoare, plantaţiile s’au întins repede. In 1905 erau 90.000 hectare — iar peste încă 5 ani (1910) suprafaţa plantată crescuse la 454.000 hectare, adică încincit. In fine, în 1914, producţia cauciucului din plantaţii (71.400 tone) depăşise cu mult pe aceea producţiei din pădure (49.000 tone). Deatunci încoace prima s’a mărit mereu (fiind în 1924 de 375.000 tone) în timp ce a doua a început să scadă (fiind în acelaş an, de 25.000 tone). Cât priveşte randamentul la hectar acesta variază simţitor după regiunile plantate, fiind de 450-500 kg. (în Malaca şi Indiile Olandeze), până la 600 kg. (în Indochina). Până în 1910 Brazilia a fost cel mai mare furnizor de cauciuc al lumii. Târgul său principal a fost atunci Manaos, oraș așezat pe fluviul Amazoanelor, la 1500 km. de coasta mării, unde se concentra tot cauciucul recoltat de la interior. Al doilea mare târg pentru cauciuc era Para, pe unde se exporta în Europa prin îngrijirea companiilor de caucurc, dintre care cele mai multe erau engleze iar câteva americane. In Africa, târguri ale cauciucului erau toate porturile zonelor producătoare înăuntrul aşezate la începutul căilor de pătrundere înăuntrul conţinutului. Un târg centralizator nu exista. Totuşi, porturile exportatoare cele mai importante (Matadi şi Lagos), sunt mai ales antrepozite pentru cauciucul cumpărat la interior prin îngrijirea caselor europene de export. Cules mai înainte, aproape întotdeauna sub pavilion englez, cauciucul ajungea în mod firesc în Anglia, în cantităţi cu mult superioare consumului. Lucrul acesta explică de ce Anglia a fost vreme îndelungată, unicul distribuitor al cauciucului în Europa, de care depindea întregul nostru continent. Până în 1910 târgul cel mai mare a cauciucului a fost Liverpool. In 1912, când recolta din păduri şi din plantaţii nu trecuse de 100.000 tone, Liverpool primea 57% din această recoltă. Cum industria engleză nu folosea decât o treime, restul era reexportat în Franţa, Belgia Germania şi chiar în America. Alte târguri europene ale cauciucului mai erau : Havre, Bordeaux, Anvers, Rotterdam, Hamburg şi Lisabona. Cu timpul au luat naştere şi alte târguri ale cauciucului, în afară de Europa. Naşterea lor a fost provocată de două noui fenomene : desvoltarea cauciucului din plantaţiileţin Extremul Orient şi importanţa uriaşe luată în Statele Unite de industria automobilistică care, în câţiva ani şi-a triplat cererea Aceste târguri extraeuropene de export fii cauciucului sunt în Extremi’' Orient; Colombo (pentru Ceilon şi India) Batavia şi Sarabaia (pentru Sumatra) şi mai ales Singapur, ocupat de curând de japonezi, care...primea nu numai produsul plantaţiilor din peninsula Malaca ci şi o parte din recoltele insulelor, Sumatra, Java şi Ceilon. In ultimul timp Singapur devenise primul târg de export al cauciucului, iar peninsula Malaca, regiunea în care această substanţă se produce mai vioi. * Pe timpul când se simţea lipsa cauciucului natural s’au făcut încercări de a-l fabrica în uzină, pe cale sintetică. Primele ceretări se datoresc profesorului german Fritz Hoffmann — şi datesază din 1907. Primele roade s-au obţinut abia în 1917. In timpul primului război mondial, Germania a putut să-şi înzestreze submarinele şi maşinele sale de luptă cu cauciucul sintetic necesar deşi imperfect pe atunci. Abia în 1926 un mănunchiu de elevi ai profesorului Hoffmann au putut relua experienţele magistrului — şi după 10 ani au putut produce în sfârşit adevăratul şi preţiosul cauciuc sintetic, numit „Ii una", care în multe direcţii depăşeşte calităţile cauciucului natural şi nu-i este inferior din nici un punct de vedere ŞTIINŢA PENTRU TOŢI CAUCIUCUL natural, de pădure şi de plantaţii.— Cauciucul sintetic de RAUL CALINESCU conferenţiar universitar A