Universul - Provincie, octombrie 1942 (Anul 59, nr. 268-298)
1942-10-01 / nr. 268
Anul al 59-lea 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIViüSOL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov o „AWCMT/Wifi* EXEMPLARUL 5 LEI Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. ffi-Ie P. I. T. Nr. 34.464/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA INTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 Oricât s’ar plânge producătorii şi comercianţii de greutăţile cu care au de luptat, în vremurile acestea, totuşi, dacă e vorba de stabilit o comparaţie cu situaţia consumatorilor, apoi primele categorii nu prea credem ce ar avea de invidiat astăzi dela cei din urmă. Intr’adevăr, cu tot regimul de restricţiuni şi de constrângeri inerent stărilor de război şi cu toate lipsurile de braţe, de materii prime, de mijloace de transport, etc., de bine de rău vânzarea merge, pentru că toate lucrurile sunt căutate azi şi mergând vânzarea, adică piaţa, comerţul, merge — trebue să meargă — şi producţia. In ziua de azi, nu vânzarea ci cumpărarea, adică procurarea celor necesare vieţii, este o problemă pentru toată lumea. Şi, dacă în mijlocul reglementărilor de azi ale pieţii şi consumului, mai rămâne loc pentru aplicarea legii cererii şi ofertei, apoi chiar aceasta joacă azi, cum s-a şi spus de altfel, mai mult în favoarea producătorului şi a comerciantului, decât în a consumatorului. Se produce fenomenul exact invers decât în vremuri normale, când producţia mare inundă piaţa cu mărfuri pentru toate gusturile, când marea problemă se pune pentru negustor şi producător, în sensul posibilităţilor de desfa- cere, în sensul găsirii şi cuceririi clientelei, a cumpărătorilor, a debuşeelor. In vremuri normale consumatorul devine oarecum un privilegiat al conjuncturii, un răsfăţat — am putea spune mai situaţiei, pentru că legea cererii şi a ofertei, prin jocul inevitabil al concurenţei, lucrează îndeobşte pentru el, pentru îndestularea lui cu cele necesare, la preţuri, la calitate şi cantitate, după care toţi oftăm astăzi. Ei bine, tocmai această conjunctură favorabilă mărfurilor, adică producţiei şi vânzării, devine o mare şi permanentă ispită pentru întreprinzătorii de ocazie cari, sunt gata să se aventureze în afaceri cu totul străine de pregătirea şi îndeletnicirile lor de până acum. Este fireşte, un moment favorabil pentru anumite afaceri, momentul pe care-l trăim azi şi nu putem tăgădui, că el trebue să fie folosit de generaţia noastră pentru cucerirea posturilor în industrie şi în comerţ şi mai ales în ţinuturile desrobite. Este, netăgăduit, un moment unic, în afirmarea şi consolidarea marei opere a românizării noastre economice. Dar tocmai, ţelul măreţ care stă la temelia acestei opere naţionale, ea nu trebue lăsată să se împlinească la voia întâmplării, oricum şi cu orişicine. De aceea, nu suntem de fel de părerea acelora cari, doriţi să vadă cu un ceas mai devreme realizat acest înalt postulat românesc, văd în măsurile de prevedere şi control luate de guvern, ocazii de şicană, de rea voinţă şi de întârziere păgubitoare. Rămânem deci, la părerea, că rezolvarea acestei probleme nu este o operaţie simplă ca bună ziua, care să se perfecteze automat. Ca orice proces organic, opera românizării nu trebue nici bruscată nici lăsată să se desfăşoare la întâmplare. Şi aceasta, pentru că trebue să fie o operă reuşită, nu una compromisă care ar vătăma şi ţării şi celor angajaţi în ea fără pregătirea şi garanţiile de rigoare. De aceea, dacă grija autorităţii s’a putut concentra în scopul înlăturării discrepanţei economice dintre vremurile normale şi cele de război, prin impulsuri date producţiei şi menţinerea activităţilor în toate sectoarele economiei naţionale, ca şi în scopul înlăturării discrepanţei dintre cei trei factori economici de bază: producătorul, comerciantul şi consumatorul, prin străduinţa de a stabili un regim de echitate în raporturile lor, tot atât de îndreptăţită este autoritatea să vegheze şi, fireşte, să ajute şi să patroneze acţiunea de românizare, în condiţiuni care să-i asigure cele mai bune rezultate. MOMENTUL ECONOMIC DE AZISITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI Luptele de la Stalingrad— Operaţiile din Caucazia.— Bătălia din Atlantic In zona interioară a Stalingradului detaşamentele germane speciale de infanterie şi de pionieri, după ce au curăţit toată partea centrală a oraşului de rămăşiţele trupelor inamice, — regulate şi neregulate — şi au atins Volga în mai multe locuiri. Luni au răzbit şi în cartierele de la nord, unde numeroase cuiburi de rezistenţă, puternic apărate, au fost nimicite de focul concentric al artileriei şi de escadrilele aeriene germane, române şi croate, care au atacat în valuri succesive, dela o mică înălţime, toate obiectivele împotriva barajelor dela nord şi sud de Stalingrad, sprijinite puternic pe Volga, forţele sovietice au dat şi Lumi mai multe atacuri, care s’au prăbuşit. Toate căile de comunicaţie de la est de Volga, ca şi cele de la nord şi sud de Stalingrad, până la Astrahan, folosite de inamic pentru transporturi de trupe şi aprovizionări, sunt mereu bombardate de aviaţia germană şi română. Criza transporturilor în teritoriile europene ce au mai rămas U.R.S.S., se agravează din zi în zi, atât din cauza dispozitivului liniilor ferate de la răsărit de Volga, a micşorării parcului de locomotive şi vagoane şi întreruperii navigaţiunii pe cursul inferior al fluviului Volga, cât şi din cauza atacurilor aviaţiei germane şi aliate împotriva instalaţiilor căilor ferate, a trenurilor şi a vaselor de comerţ. In Caucazia continuă operaţiile ofensive germane, atât în regiunea Terekului de la nord-est, cât şi în masivul muntos de la nordvest, unde mai multe poziţii inamice situate pe înălţimi, au fost cucerite. In celelalte sectoare ale frontului oriental, situaţia este următoarea : In ultimele zile, In zona încercuită Leningrad, forţe puternice sovietice au încercat, pe un front larg, să străpungă poziţiile germane de la răsărit, de peste fluviul Neva, cu scopul de a-şi deschide o eşire în acea parte. In acest sc°P, numeroase imbarcaţiuni, încărcate de trupe, au încercat să treacă Neva, în mai multe puncte, sub protecţia artileriei şi a aviaţiei, dar forţele germane le-au zădărnicit operaţia, intervenind de la apariţia primelor imbarcaţiuni pe fluviu, cu toate mijloacele lor de apărare. In cursul acestor operaţiuni, 395 de bărci sovietice, încărcate cu trupe, s’au scufundat. Alte atacuri inamice date la sud de lacul Ladoga, cu scopul de a pune stăpânire pe Schlüsselburg — poziţia de sprijin germană, a inelului ce încercueşte Leningradul spre est, — au fost respinse după lupte crâncene. In regiunea de sud-est a lacului Ilmen, noui atacuri sovietice au avut acelaş rezultat. In sectorul central al frontului, s’au desfăşurat Lunii acţiuni locale ofensive de către trupele germane, care au câştigat teren, iar în regiunea Kiev, unde au repetat atacurile lor, forţele sovietice, cu sprijinul artileriei, germanii au contra-atacat şi aruncat înapoi pe inamic. Pe teatrul de război din Egipt, în zona El Alamein, au fost lupte aeriene şi duel de artilerie. Pe fronturile maritime, bătălia din Atlantic se caracterizează prin intensificarea războiului submarin, de către Germania și aliatele sale, Italia și Japonia. In ultimele zile, în diferite regiuni ale oceanului Atlantic, au fost atacate mai multe convoiuri, între care linul format din câteva vase de pasageri de mare tonaj, folosite pentru transporturile americane rapide de trupe şi de material de război, escortat de mai multe unităţi de război. O luptă, care a ţinut câteva zile, s’a angajat între submarinele germane şi vasele de război ce apărau acel convoi, în cursul căreia un distrugător şi trei vase de transport de mare tonaj (11.000, 17.000 și 19.000 de tone) s’au scufundat. Unul din aceste vase, lovit de torpile, a sărit în aer. (Continuare in pag. 2-a) de R. SEIŞANU FUEHRERUL A VORBIT, LA BERLIN, IN FAŢA NOUILOR SUBLOCOTENENT! Berlin, 28 (Rador). — Fuehrerul a vorbit Vineri la Sportpalast în faţa a 12.000 de tineri sublocotenenţi din armata terestră, marină, aviaţie şi SS armate. Mareşalul Reichului Herman Goering a raportat Fuehrerului în numele tinerilor soldaţi. Prin cuvinte pătrunzătoare, Fuehrerul a făcut în faţa tinerilor o scurtă privire în istoria Germaniei, care îşi găseşte încu-unarea prin lupta de destin a zilelor noastre. După o subliniere a măriilor obligaţiuni pe care le are ofiţerul în fruntea soldaţilor cari i-au fost încredinţaţi in această luptă, Fuehrerul şi-a incheiat cuvântarea exprimându-şi încă odată siguranţa sa nestrămutată în victorie şi încrederea sa neclintită ca o stâncă în superioara putere de luptă a soldatului german. Reichsmareşalul Goering a încheiat sărbătoarea printr’un raport, pe când tinerii ofițeri strigau „Sieg-Heil“ pentru Fuehrer. MESAJUL MAREŞALULUI PETAIN ADRESAT POPULAŢIEI DIN MADAGASCAR Vichy, 28 (Rador). — Corespondentul Agenţiei ,,DNR“ translate: Mareşalul Petain a adresat un mesaj populaţiei din Madagascar în care constată că insula trece în prezent prin cea mai grea încercare din istoria sa. Se spune deasemenea în mesaj că după căderea capitalei Tananarive, o forţă armată redusă, sub ordinele guvernatorului Anet şi a generalului Guillemet continuă să reziste. Atitudinea acestor oameni este admirată până departe de limitele insulei. Chiar dacă englezii ar ocupa întreaga insulă, a subliniat Mareşalul, o piedică nu o vor putea trece niciodată: „voinţa neabătută a populaţiei din Madagascar de a rămâne franceză Zona Leningrad — lacul Ladoga, încercuită de forțele germane 2004. Un aspect din Stalingradul bombardat (P. P.) D. WILLKIE CONFIRMĂ DECLARAŢIILE D-LUI RIBBENTROP ASUPRA SITUAŢIEI DISPERATE A BOLŞEVICILOR Prin telefon de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 28 Septembrie. — Pe primul plan al interesului politic se află bineînţeles marele discurs al d-lui von Ribbentrop, cât şi ecoul produs în străinătate de acest discurs. Unele cercuri adverse încearcă să bagatelizeze aceste declaraţii, dar alte cercuri duşmane recunosc că expunerea d-lui von Ribbentrop a fost foarte realistă şi a corespuns faptelor. Declaraţiile d-lui von Ribbentrop primesc o confirmare senzaţională prin explicaţiile date de d. Wendel Willkie asupra călătoriei sale în Rusia sovietică. Trimisul special al preşedintelui Roosevelt, plecat acum din Moscova, arată că situaţia bolşevicilor e fără nici o speranţă dacă nu se va creia de urgenţă cel de al doilea front. Bolşevicii au pierdut în teritoriile ocupate de germani peste 60 milioane de oameni, au pierdut peste cinci milioane soldaţi, morţi sau răniţi. Rusia europeană a fost redusă acum la o treime din populaţia ei, iar cele mai importante teritorii se află în mâinile duşmanului. D. Willkie arată mai departe că în iarna aceasta va bântui în Rusia o foamete groaznică şi că în milioane de case va domni un frig cumplit, din lipsă de combustibil. Bolşevicii duc deasemeni o mare lipsă de medicamente şi produse textile. Copiii în vârstă de 8-10 ani, precum şi femei subalimentate lucrează în industria de război, în baza legii pentru munca obligatorie. D. Willkie ajunge la concluzia că bolşevicii trebue imediat ajutaţi, deoarece un om înfometat nu poate lupta, chiar dacă ar avea o inimă de leu. D. Willkie crede că primul ajutor ce trebue acordat bolşevicilor este trimiterea de mari cantităţi de cereale din Canada iar din Statele Unite alimente şi medicamente. Lucrul cel mai imperios însă este creiarea celui de al doilea front. D. Willkie apelează, la sfârşitul expunerii sale, la opinia publică anglo-americană, ca să insiste pe lângă oamenii lor de stat să vină cât mai urgent în ajutorul bolşevicilor. Caracteristic pentru primirea ce s’a făcut în Anglia declaraţiilor d-lui Wilkie este faptul că presa apropiată d-lui Churchill n’a publicat niciun cuvânt în această privinţă. Ziarele trustului Beaverbrook publică aceste declaraţii pe larg, din motive de politică internă. Vorbind despre cele 80 de zile critice anunţate de d. Lyttleton, ministrul producţiei britanice, ziarul „Observer” publică un articol al d-lui Garvin, în care acesta atrage atenţiunea că au mai rămas numai zece zile şi că în aceste zile trebue să se producă invazia militară a aliaţilor, sau termenul de 80 de zile critice n’a fost decât o frază goală. Din restul articolului d-lui Garvin se poate constata că Germania şi aliaţii ei au dat bolşevicilor în anul acesta lovituri atât de puternice, încât bolşevicii nu se vor mai putea reface. Cu drept cuvânt, a arătat d. von Ribbentrop, că generalul „timp” nu lucrează împotriva puterilor pactului tripartit, ci din contra fiecare zi aduce după ea o epuizare şi mai pronunţată a bolşevicilor, încetul cu încetul, unităţi germane vor deveni libere pe frontul de Est şi atunci Reichul va putea concentra toate forţele pentru războiul împotriva Angliei. In situaţia de azi, aliaţii nu au nici posibilitate de a ajuta cu ceva pe bolşevici în lupta lor disperată. D. von Ribbentrop n'ar fi invitat pe anglo-americani să creeze un al doilea front, dacă Reichul n’ar fi pe deplin pregătit să-l nimicească. ❖ Scufundarea unora dintre cele mai moderne vase de transport americane dovedeşte că şi convoaiele cari navighează între America şi Anglia sunt expuse unui pericol destul de mare. Acest pericol este şi mai iminent pentru convoaiele destinate Uniunii Sovietice, deoarece acestea, în drumul lor spre Murmansk, trebue să navigheze în apropierea bazelor de aviaţie şi submarine germane, de la Capul Nord. LUPTE IN PARTEA DE NORD A STALINGRADULUI Berlin, 28 (Rador). — După cum se anunţă Luni seara în cercurile militare din Berlin, luptele de la Stalingrad nu se mai dau în prezent decât împotriva părţii de nord a oraşului. De altfel, chiar şi aici, atacul komion cer o înmo Nr. 268 Joi 1 Octombrie 1942 8 Pagini DIRECTOR $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU SOLDAŢII ITALIENI PE FRONTUL DIN EGIPT In plină acţiune contra unei poziţii inamice Expunerea d-lui Ribbentrop D. Ribbentrop, ministrul afacerilor externe al Reichului, profitând die prilejul aniversarei a doi ani de la semnarea pactului tripartit, a rostit, la recepţia pe care a oferit-o la ministerul de externe, un documentat discurs care prin conţinutul lui a căpătat forma unei expuneri asupra rezultatelor obţinute până acum de trupele germane şi aliate şi asupra obiectivelor esenţiale ale războiului şi ale păcii de mâine. După ce a precizat caracterul defensiv al pactului tripartit pornit din dorinţa de a se împiedica extinderea războiului prin avertizarea Statelor Unite că puterile pactului sunt solidare în hotărîrea lor de a se opune amestecului Statelor Unite în războiul european, d. Ribbentrop a făcut o documentată analiză a situaţiei pe frontul răsăritean. Ministrul de externe german e nestrămutat în convingerea victoriei finale. Forţele Rusiei sovietice sunt în continuă descreştere. Desigur, în acest război „sunt multe ţeluri de rezolvat“, dar— a adăugat d. Ribbentrop — „noi mai ştim că eroismul şi bravura trupelor germane vor aduce victoria şi la Stalingrad“. D. Ribbentrop consideră bătălia de la Stalingrad ca un „simbol al luptei pentru libertatea Europei“. Pierderea Stalingradului va însemna pentru sovietici cea mai grea lovitură „după care nu se vor mai putea scula“. Făcând bilanţul pierderilor sovietice, în teritorii şi oameni, d. I Ribbentrop a constatat că sfârşitul operaţiunilor militare ale armatelor aliate din anul acesta, va găsi Uniunea Sovietică într’o situaţie extrem de critică“. Şi în justificarea acestei constatări, ministrul de externe german a precizat că pierderea de teritorii, de oameni, de baze, de alimente, de minereuri, de materii prime de tot felul, lipsa de industrii şi imposibilitatea de co-municaţii strategice şi militare I sunt atât de mari încât Rusia Sovietică „a pierdut de pe acum peste jumătate, iar în regiunile I mai importante chiar două treimi din forţele sale“. Cifrele date de d. Ribbentrop sunt într-adevăr impresionante. Din punct de vedere teritorial, sovieticii au pierdut 1.600.000 km. patraţi — cuceriţi de trupele aliate. Ca populaţie, acest spaţiu teritorial cuprinde circa 90 milioane locuitori — populaţie care azi nu se mai găseşte sub stăpânire rusească. La această cifră mai trebuie adăugaţi circa 14 milioane morţi şi răniţi, ceea ce dă un total de 100 milioane de oameni, adică mnai mult ca jumătate din populaţia întregii Rusii. Din punct de vedere economic, sovieticii au pierdut regiunile cele mai fertile care au intrat in mâinile germanilor. Două treimi din producţia de grâu, două treimi din aprovizionările cu carne şi aproape totalitatea aprovizionărilor cu zahăr au fost pierdute de sovietici. Pagubele în materii prime vitale pentru continuarea războiului sunt deasemenea impresionante. D. Ribbentrop a citat între altele pierderile în ce priveşte producţia în minereuri de fier care depăşesc 60 la sută şi cele de minereu de manganez care se ridică la 95 la sută şi compromite astfel oţelul de bună calitate. Continuând această expunere a situaţiei critice în care se găsesc Sovietele, d. Ribbentrop a subliniat ameninţarea care pluteşte asupra Rusiei sovietice de a-şi pierde 90% din producţia de petrol. Aceasta va paraliza complet aviaţia sovietică şi consecinţele acestei eventualităţi, în parte realizată prin controlul pe care trupele germane îl exercită de pe acum asupra transportului de petrol din Caucaz pe Volga şi pe căile ferate din această regiune, vor fi — a spus d. Ribbentrop — catastrofale pentru sovietici. D. Ribbentrop e convins că ajutorul anglo-saxon e pur teoretic Și făgăduelile acestora nu urmăresc decât de a împinge pe sovietici la noui sacrificii. Anglo-saxonii nu pot da ajutor Rusiei și promisiunea cretărei unui (Continuare in pag. 2-a) PRESA FRANCEZĂ ȘI VIZITA D-LUI PROF. MIHAI ANTONESCU LA CARTIERUL GENERAL AL FUHRERULUI Vichy, 28 (Radar). — Ziarele franceze au publicat telegrame din Berlin cu privire la vizita d-lui prof. Mihai Antonescu, vice-preşedintele consiliului de miniştri al României, la cartierul general al Führerului și cu privire la întrevederile d-sale cu d. von Ribbentrop, ministrul afacerilor străine al Reichului. Ele au reprodus deasemeni o telegramă din Berlin, în care se arată părerea cercurilor politice din capitala Reichului asupra oaspetelui român, considerat ca cel mai puternic animator al nouei Românii şi ca un sprijin solid pentru amiciţia germanoromână, care devine pe zi ce trece tot mai adâncă. VIZITELE D-LOR VICEAMIRAL NOMURA ŞI CONTRA AMIRAL ABE D-lui vice-amiral N. Nomura, şeful misiunii navale imperiale japoneze, depe lângă comisia pactului tripartit, şi contra-amiral K. Abe, delegatul marinei imperiale japoneze, depe lângă comisiunea militară din Roma, însoţiţi de şuintă, au plecat luni dimineaţa la ora 8.45, cu avionul la Constanţa. La plecarea de la aeroportul Băneasa, distinşii oaspeţi au fost salutaţi de d. contra-amiral adjutant N. Păiş, ministru subsecretar de stat al marinei, şi de consilierul tehnic I. L. Mircescu, din ministerul propagandei naţionale. D. vice-amiral Nomura şi suita d-sale, însoţiţi de căpitanul Iositosi, ataşatul naval japonez la Bucureşti, au sosit la Constanţa la orele 9.45, unde au fost salutaţi de d-nii comandori Zlatian, Bardescu şi Măcelaru. Oaspeţii au vizitat Constanţa şi Mamaia ,după care s-au întors cu avionul în Capitală, unde au sosit la ora 12.35. La orele 14 d. vice-amiral Nomura a oferit o masă la care au participat: d. general de divizie Constantin Pantazi, ministrul apărări naţionale, d. contra-amiral adjutant N. Păiş, ministru subsecretar de stat al marinei, d. Kyoshi Tsutsui, ministrul Japoniei la Bucureştii, cu întregul personal superior al legaţiei, suita d-lui vice-amiral Nomura, precum şi d-nii contra-amiral I. Georgescu, Comandantul marinei regale române, comandor Roman, It.-c-dor Dahinten, Lt. Străjescu şi aspirant T. Nicolau. A vorbit d. vice-amiral Nomura mulţumind d-lor: general C. Pantazi şi contra-amiral N. Păiş pentru frumoasa primire ce li s’a făcut membrilor misiunii navale imperiale japoneze în România, evidenţiind legăturile de strânsă prietenie dintre Japonia şi România. A răspuns d. general C. Pantazi, ministrul apărării naţionale, care a făcut un scurt istoric al marinei japoneze şi a ridicat paharul pentru marina imperială japoneză. După amiază oaspeţii au făcut o excursie pe valea Prahovei. Seara, la ora 9, d. Kyoshi Tsutsui, ministrul Japoniei la Bucureşti, a oferit în cinstea d-nilor vice-amiral Nomura şi contra-amiral Abe, un dineu la legaţia Japoniei. In portul Constanţa