Universul - Capitala, februarie 1943 (Anul 60, nr. 30-57)

1943-02-01 / nr. 30

EDIŢIE ROMANEASCA No. 3­ S­umăr : Stalingrad oraş schelet Scriitori şi ziarişti Români la M­ano Apusuri de răsboi în Africa Septentrională Studenţi străini la Perugia Pagini colorate — Literatură — Ştiinţă — Modă — Cinema (Isa Miranda) De vânzare pretutindeni. — Preţul Lei 20 Representant: A. Ajello Cateea Bd. Basarab 88, Bucureşti RENUMITELE PEPINIERE Dr. Alfred Ambrosi-Mediaş roagă onor. clientelă a transmite de acum comenzile pentru VIŢE ALTOITE şi BUTAŞI cu RĂDĂCINI BEIM,. KOBER 5BB pentru a le putea satisface Cereţi lista de preţuri şi disponibilul Comenzile se prinţese şi la sucursala noastră din Bucureşti Calea Victoriei Nr. 122. Telefon: 4­96-56 3627 Caut apartament CENTRAL CONFORT MODERN 5—6 CAMERE, DE ÎN­CHIRIAT SAU CUMPĂRAT PRELUABIL IMEDIAT SAU LA SF. GHEORGHE LA ZIAR SUB S. D. 96 D. 18 Cumpărări de ocazie 2 Pompe de aburi cu piston 9—12 atmosfere lucru 240 grade temperatură pentru pompat ulei 1000 litri oră la 10 atmosfere temperatură normală 1 Pompă idem pentru apă 4—5 vagoane­ oră 70 grade temperatură Oferte sub 106 F. Uzinele Mărgineanca Str. Benito Mussolini Nr. 21 Bucureşti angajează imediat funcţionari Ad-tivi având ca studii cel puţin Bacalaureatul Comercial pentru Direcţie—Bucureşti şi fabrică—provincie Mare industrie ANGAJEAZA LUCRATORI LUCRATOARE BRANSA NOUA 20—30 ANI PREZENTAREA SOSEAUA VERGULUI 28 PIERDUT în seara zilei de 29 Ianua­rie a. c., între orele 17—24 pe traseul strada C. A. Rosetti-Hotel Athenée Pa­­lace-Restaurantul CINA, pașaportul german Nr. II- 7887 emis la Berlin. Găsitorul este rugat a-l depu­ne la Portar, Hotel Athénée Palace, contra Lei 10 mii recompensă. 488 721 Lei CATIFEA de BUMBAC 1873 Lei CATIFEA de MATASE Vinde depozitul B. PORN­ ARLEA NU. — MUT 717 din Str. Lipscani 92— TOT în Str. Lipscani 94 Etj. I Deasupra Cofetăriei Suchard (intrarea prin gang)­u cuSchimport MAGAZII DE INTREPOZITARI DE MĂRFURI Str. înclinată Nr. 8 (Filaret). Telefon 4.83.97 Linie de garaj 417 Tractor OMIDA (Caterpillar cu şenilă) perfectă stare, cam 50 HP, cumpără sau ia cu chirie Societatea Naţională de Gaz Metan, Mediaş. 454 UNIVERSUM CALENDAR DUMINICA SI IANUARIE 1943 Ortodox : Sf. Dr. Chimii­ft loan. Catolic:­­Mamela și Rubiljto. Protestant: Valerie, Editlf. Zile trecute 30. Zile rămase S35. Răsăritul soarelui 7.22. Apusul soa­relui 17.5. Răsărit: ih. «m.; Apus: lih. 50 m. RADIO DUMINICA, 31 IANUARIE 1»« RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 7.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 7.55: ORA DIMINEŢII; Deschiderea emisiunii; Radio jurnal. RADIO ROMANIA Concert de dimineaţă, executat de fanfara Diviziei de Mare—Constanţa, condus de cpt. Grăjdeanu. RADIO BUCUREŞTI Concert de dimineaţă. — Muzică variată (discuri). 8.50: ORA COPIILOR. 9.30: ORA RELIGIOASA. Transmi­siune de la Sfânta Patriarhia. 11.15 : Transmisiunea concertului simfonic al orchestrei Filarmonica, dirijată de Ionel Perlea. In pauză (12.10—12.25): Prezentarea concertului de Em. Ciomac. 13.15 : Radio jurnal (informativ, a­­gricol şi cultural). 13.25 : Muzică variată (discuri). 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio-jurnal. 14.30: ORA RĂNIŢILOR: Orches­tra V. Predescu, voce Claudiu Mol­­dovanu. 15.30: ORA SATULUI. 16.30: ORA MUNCA ŞI LUMINA. 17.10: închiderea emisiunii. 18.00: Deschiderea emisiunii. „Pe­treceri cu Nicolae Filimon“, prezen­tare muzicală de Horia Furtună. 18.50: Muzică cerută de abonaţii Soc. Rom. de Radiodifuziune (disc.). 19.30 : Gică Petrescu-voce, acomp. la pian de Eugen Teger. 20.00: Radio Jurnal (informativ şi cultural). 20.20: Muzică variată (discuri). 20.45: Cronica războiului de Romu­lus Seişanu. 21.00: Concertul orchestrei Radio, dirijat de Ion Hartularu-Darclée. 22.00: Radio jurnal. Sport. 22.25 : Muzică din filme (discuri). 23.00: Muzică variată ușoară (disc.). 24.00: închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40 : Jurnal In limba Italiană . Muzică. 22.00: Emisiune In limba germană: Muzică. 22.20: Emisiune în limba italiană : Muzică. 22.40: Emisiune In limba franceză. 22.50—23.00: Emisiune In limba en­gleză. TEATRE OPERA: Mat.: Casa cu trei Iezi; seara: Martha. NAŢIONAL: Mat. Horaţiu; seara: Coana Chiriţa. STUDIO : Mat.: Intr’o vară la moşie; seara: Intermezzo. COMEDIA : Mat. şl seara: Bobiţă. T. NOSTRU: Mat. şi­­oara: Scandalul. ALHAMBRA : Mat. şl seara: Contele de Luxemburg. SAVOY: Mat. şl seara: Avana Tă­nase. SĂRINDAR : Mat. şl seara: Secre­tara tatii. MUNCA ŞI LUMINA : Mat.: Stai că trag; seara: Milionarul. T­MIC : Ora 11: D-ra cu geamanta­nul; ora 31­: Cicerone; ora 6: D-ra cu geamantanul; seara: Cicerone. T. LIPSCANI : Ora 10% dim.; Vede­tele se amuză. MUNICIPAL : Ora 10.30: Casa păpu­șilor; ora 3: Banii unchiului; sea­ra: Dama cu camelii. Cinematografe FANTASIO : Bal la castel și jurnal SCALA ; Contesa Castiglione şi Noi. CAPITOL: Kean şi jurnal nou. TRIANON: Premiant în căsnicie­­; Jurnal nou. ... . . FEMINA : Ospăţul nebunilor şi jur­gELECT : Aventurile amoroase ale lui Don Pasquale şi Jurnal nou. REGAL: Tito Schippa în Ultimul spectacol şi jurnal de război. ARPA : Demonul Junglei şi Pagini din Răsboiul sfânt. ELISEE : Atac la Baku şi jurnal 48. BIZANTIN: Piratul Negru, jurnal nr. 46 şi trupa Valeriu Moraru în „Staţi aşa“. VICTORIA: Absenţe nemotivate şi jurnal nr. 46. FRANKLIN: Giuliano de Medici şi Jurnal nr. 47. OMNIA: Aşa te vreau. Jurnal şi tru­pă de revistă. NISSA: Suflete păgâne şi trupă de reviste. CORSO: Vivere şi jurnal U. F. A.— O. N. C. nr. 48. ALCAZAR: Regele Circului, Jurnal O. N. C.—U. F. A. 47 şi revistă. AMERICAN: Infamie, jurnal şi trupă de revistă. AIDA: Cavaleria rusticană, compania de reviste şi Jurnal de război. BARCELONA: Spiritele nopţii jurnal O. N. C. nr. 42 şi artişti. CARMEN: Nuca de Cocoş, Jurnal şi artişti. CARMEN SYLVA : Se aprind făcliile, Jurnal de război şi trupa de reviste. CRANGAŞI: Cântăreţul nebun şi Jurnal de război. CLASIC : Valsul dragostei şi Jurnal de război. COTROCENI: Karelina şi Jurnal de război. DACIA: Rigoletto, Jurnal O. I­. C. şi U. F. A. 47. DIANA: Şapte ani de ghinion, Jurnal şi revistă. DICHIU: Amanta secretă, Jurnal şi trupa de reviste. EDISON: Când stelele strălucesc, Jurnal şi revistă. ELDORADO: Piraţii din Malaezia, compania de reviste şi jurnal de război nr. 44. FLORIDA: Sânge vienez şi jurnal. GLORIA: Pilotul ghinionist şi jurnal. IZBANDA: Motanul încălţat şi Jurnal nr. 48. ILEANA Am­elie şi jurnal 47. LIA: Abandonata, jurnal 48. MARNA: O femee în noapte şi com­pania de reviste. MARCONI: Pentru un sărut, jurnal de război nr. 49 şi comp. de reviste. MODEL: Logodnicold, jurnal O. N. C.­­U. F. A. şi trupă de reviste. MILANO: Tosca, jurnal şi trupa de reviste. MIORIŢA: O femee în noapte şi Jur­nal de război. MEXIC : Harry Piei în Oameni şi fiare şi jurnal şi revistă. NERO: Steaua din Sevila şi Jurnal de război. NONI: Mama şi Jurnal O.N.C. nr. 412. ODEON : Coroana de fier, jurnal nr. 38. PACHE: Sancta Maria, Jurnal de răz­boi nr. 48 şi trupă de reviste. PARIS: Destin şi jurnal nr. 46. ROMA : Domnişoara detectiv. SPLENDID: Poliţia are cuvântul, tru­pă de reviste, jurnal O. N. C. TOMIS: Marco­ Visconti, Jurnal sonor. UNIREA: De la Alcazar la Madrid şi Jurnal de răsboi. UNIC: Beatrice Cend, Jurnal de război 46. ROMA: Domnişoara detectiv şi Jur­nal de război nr. 43. VOLTA BUZEŞTI: Aşa se cuceresc bărbăţia, jurnal şi trupă de reviste. VENUS: Angelica, jurnal de război şi trupă de reviste. VERGU : Cei doi tigrii, Jurnal de răz­boi nr. 47 şi trupă de reviste. VOLGA: in vâltoarea destinului şi jurnal nr. 47. EXPOZIŢII SALA „UNIVERSUL“ : Expoziţia de pictură a d-nei Clara Cantemir, Ion Mândru şi Henri Vintilescu. ATENEUL ROMAN : expun pictorii d-na Baladima, d-nid Bacalu 8­ Iordache SALA DALLES. — Asociaţia Arta (formată din pictorii H. H. Catargi, Dărăscu, Lucian Grigorescu, Ştefan Popescu, Camil Ressu, Steri­ade şi Eustatiu Stoenescu), deschisă de la 10 la 31 ianuarie , SALA „PROMETEU“. Expoziţia pic­torului G. Lazăr, între 20 Ianuarie şi 20 Februarie. MUZEUL SIL­VIU (Parcul Carol I) deschis publicului : Duminica, orele 10—16 şi 17—20, foia orele 17—1o BIBLIOTECA ATENEUl­UI ROMAN deschisă în fiecare zi de lucru de la 3—7 d. a. MUZE­UL NATIONAL 0E ISTORIE NATURALA „GRIGORE ANTIPA" şos. Kiselef nr. 1, deschis numai Duminicile şi sărbătorile dela ora 10—4 d. a., iar Joia dela 11—8 d. a MUZEUL de portrete şi documente vechi comerciale, ci Camerei de Comerţ şi de Industrie din Capi­tală str­­ursei nr. 4, etaj III. este deschis în fiecare zi, Inclusiv săr­bătorile între orele 16—19 ATENEUL ROMAN (subsol). Expozi­ţia Muncii în Penitenciare, zilnic între orele 10—13 şi 16—19. Intrarea liberă. CĂMINUL ARTEI. — Expoziţia pic­­torilor Stéphanie Bereille, Jaques Liégaux şi Dimitrie Berea. MUZEUL TOMA STEL­IAN (JOS Re­gele Mihai I, nr. 8), deschis Mar­ţea, Joia, Duminica şi sărbătorile, dela to—1 şi 2,30—5. (Colecţii de pictură şi sculptură, streină şi ro­mânească, desen, gravură, arte mi­nore şi o secţie de artă orientală) olele în fiecare zi dela tO—10, afară de «sâmbăta MUZEUL SATULUI ROMANESC, Şo­seaua Kisselşff, 22 (Parcul Naţional lângă Arcul de Triumf autobuz 31 tramvai 3). Vizitarea Muzeului dela 15 Sept.—15 Mai Intre orele î—18, de la 18 Mai—14 Sept între orele 7—20. Interioarele gospodăriilor Muzeului se pot vizita în zilele de lucru dela 15—17 iar Duminica şi sărbătorile legale între orele 10—18 precis. Pen­tru şenale, grupe şi excursiuni în toate zilele şi orele anunţate mai dinainte Intrarea Ubera M­UZEUI INDUSTRIAL­­ (Parcul Ca­re) I) Duminica şl sărbătorile 4—0 Maternităţile de serviciu Pentru asistenţa la domiciliu a femeilor gravide, sau internate In Maternităţi cereţi Camera de Gardă obstetricală de la Societatea Salvarea”, Splaiul Independen­ţei 19 telefon 4.33 33. Pentru internarea în materni­tăţi ,gravidele locuind la nord de linia Splaiul Independenţei, B-dul Elisabeta, B-dul Fache Protopo­­pescu, Sos Iancului şi Sos. Fan­­telimon, se vor adresa următoa­relor maternităţi Spitalul Filantropia. B-dul Mi­hail Ghica telef. 3.58.68. Maternitatea „Giuleşti” Şoseaua Ciuleşti 5 tel. 3.19.74. Maternitatea „Elena General Adrian” Calea Griviţei nr. 228 telef 3 17 44 Maternitatea .,Dr Miron" *tr Avrig 72 tel. 2.90.16. Gravidele locuind la sud de linia indicată mai sus se vor adresa următoarelor maternităţi: Maternitatea Spit. Colţea B-dul Colţei, 3.75 25 Maternitatea Spit Brăncovenesc B-dul Regina Maria, telef 3.40.60 Maternitatea „Paul Greceanu’ str. Sultzer 20, telef. 4 54.14. Maternitatea Rahova” Calea Rahovei 296. 3.19 71 Funcţionarele C. F. R. şi soţiile ceferiştilor, se vor adresa Materni­tăţii C­F. R „Regina Elisabeta" Calea Griviţei 376, 3 14 84 Asiguratele şi soţiile asiguraţilor Casei Naţionale a Asigurărilor So­ciale, se vor adresa Maternității Mihail Ghica" B-dul Filantropia 4.77 92. Anul al 60-lea Nr. 30 Luni 1 Februárie IMI Expoziţia de artă populară românească de la Veneţia Veneţia, 30 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei Rador transmite: In cadrul colaborării culturale ita­­lo-române va avea loc în ziua de Marţi, 2 Februarie, la ora 11, Inau­gurarea Expoziţiei de artă populară românească, organizată de ministe­rul propagandei naţionale. Expoziţia constitue o sinteză isto­rică, etnică şi estetică a tuturor ma­nifestărilor populare româneşti în domeniul creaţiei spirituale. „Gazzettino”, în numărul său de Sâmbătă, se ocupă într’un lung ar­ticol de Expoziţia românească. După ce subliniază caracterul ei, dând amănunte asupra cadrului ge­neral şi asupra tuturor sectoarelor artistice: iconografie, ţesături, sculp­tură în lemn,­ obiecte casnice, etc., ziarul continuă: „Expoziţia dobândeşte astăzi o sem­nificaţie deosebită pe planul politic, întărind şi mai mult legăturile indi­­solubile dintre naţiunile Nouei Eu­rope”. Articolul aminteşte apoi că la so­lemnitatea inaugurării, d. profesor Mihai Antonescu, vicepreşedintele consiliului de miniştri şi ministru al propagandei va fi­ reprezentat prin d. Alexandru Bădăuţă, secretar ge­neral al ministerului propagandei. Intr’un alt articol intitulat: „Mă­sură şi armonie”, acelaşi ziar scoate în evidenţă trăsăturile esenţiale ale creaţiei artistice a poporului român. „Poate din chiar istoria sa atât de frământată, scrie între altele ziarul, poporul român a crei­­t în cursul veacurilor un folc­lor de o extraor­dinară bogăţie. Vădind o rară sensi­bilitate, care s’a manifestat tn crea­­ţiuni din cele variate şi originale, poporul român a putut să păstreze neatinsă nevoia firească a unei crea­ţiuni artistice care se exprimă atât In poezie, cât şi în muzica şi In ar­tele plastice”. După ce analizează diferitele genuri ale acestei creaţii populare, subli­niind caracterul fiecăreia cu o deo­sebită înţelegere şi preţuire, artico­lul se închee astfel: ,,Se poate spune deci că ceea ce caracterizează arta populară româ­nească este măsura, echilibrul şi ar­monia. Este o artă cuminte şi pro­fund originală, primitivă şi puter­nică, izvorâtă din sufletul colectiv al unui popor de o rară coheziune, care, deşi a suferit toate furtunile istoriei, a căutat şi a regăsit în această as­­piraţiune spre frumos o alinare pen­tru a ţine veşnic vii bucuria şi do­rul de a trăi. Aceasta constitue o splendidă afirmare a geniului său” In cadrul Expoziţiei, care va dura două săptămâni, vor avea loc mani­festări muzicale şi cinematografice şi conferinţe asupra problemelor de cultură românească. Veneţia, 30 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei Rador transmite: Vineri, la ora 23, a sosit la Veneţia d. Alexandru Bădăuţă, secretarul ge­neral al ministerului propagandei na­ţionale, pentru a lua parte la des­chiderea Expoziţiei româneşti de artă populară, instalată în Sala Napoleo­­nică d­in Palatul Regal. D-sa a fost salutat în gară de con­tele Cittadini, consilier de legaţie, reprezentând pe d. Al. Pavolini, mi­nistrul culturii populare, de contele Viola, şi de d-nii dr. Marfisa şi dr Ferao, reprezentanţii prefectului. Mai erau de faţă reprezentanţi ai legaţiei române din Roma, ai ser­viciului cultural român de la Milano şi ai presei locale. 4* O şcoală comercială de calificare profesională Ministerul culturii naţionale în dorinţa de a sprijini opera de pre­gătire a elementelor necesare ro­mânizării negoţului, a studiat con­diţiile de organizare a unui nou tip de şcoală, strâns legată de viaţa practică şi anume şcoala co­mercială de calificare profesională. Această şcoală este menită — în primul loc — să dea putinţa ab­solvenţilor de gimnaziu comercial, care nu urmează cursurile liceului comercial, de a se îndrepta fără întârziere către viaţa reala a ne­goţului, păstrând totuşi legătura cu şcoala, in scopul perfecţionării necesare pentru exercitarea în bu­ne condiţii a profesiunii de comer­ciant. Asemenea şcoale vor lua fiinţă treptat in localităţile şi pentru ramurile de comerţ ce­­ le vor re­clama. Începând cu Municipiul Bucureşti, unde se vor inaugura in ziua de 1 Martie crt. o şcoală de manufactură pentru băieţi şi o şcoală de drog­erie pentru fete. Camera de Comerţ şi Industrie din Capitala ţării apreciind la jus­­ta sa valoare iniţiativa ministeru­lui culturii naţionale, a oferit spri­jinul său întreg şi necondiţionat pentru înfiinţarea şi organizarea şcoalelor menţionate mai sus, me­nite să ofere — la terminarea pe­rioadei de pregătire — elementele calificate pentru negoţul de ma­nufactură şi drog­erie, ramuri de activitate in care se resimte mai mult lipsa de comercianţi români bine iniţiaţi. Durata şcoalei va fi de 2 ani, In care timp se vor ţine cursuri şco­lare In fiecare zi de la orele 18-20 afară de Sâmbătă, restul timpului elevii lucrând efectiv In ramura de comerţ pentru care doresc să obţină calificarea. Obiectele ce se vor preda la aceste şcoale vor fi ştiinţele co­merciale şi contabilitatea aplicată la specialitatea comercială res­pectivă, studiul mărfurilor cu ana­lize de laborator şi legislaţia co­mercială şi industrială referitoare la ramura de comerţ pentru care se face specializarea. Pe lângă absolvenţii de gimna­ziu comercial se pot înscrie la şcoalele de calificare profesională şi elevi având studii echivalente cu patru clase gimnaziale, pre­cum şi absolvenţii cursului supra­­primar, după o practică comer­cială de cel puţin un an. Absolvenţii şi absolventele din categoriile de mai sus, doritori de a se specializa în manufactură (băieţii) şi drognerie (fetele), sunt sfătuiţi a cere de Îndată Înscrie­rea prin direcţia Liceului comer­cial „N. Kreţulescu” din Bucureşti Bulevardul Domniţei Nr. 37 unde se vor preda cursurile teoretice, ţi­nând seamă de faptul că numă­rul elevilor nu poate trece de 30 pentru fiecare din specialităţile a­­rătate mai sus. Şcoala va Începe să funcţioneze în ziua de 1 Martie 1943. Dincolo de această dată nemai­primindu­­se Înscrieri. După terminarea şcoalei şi ob­ţinerea calificării profesionale, ab­solvenţii se vor bucura de întreg sprijinul Statului pentru înfiinţa­rea şi exercitarea comerţului în­­ vederea căruia s’au specializat, pe lângă scutirea de orice impozite în primii trei ani de activitate. FARMACII DE SERVICIU GARDA DE ZI GRUPA IIT-a DF. ZI Farmaciile deschise Dumineca și sărbătorile legale Vasiliu G. D., calea Victoriei 08, I, 3.69.20; Cepleanu Alexandru, Bd. Re­gina Maria 12 (Piaţa mare), I, 4.52.04; Dumitriu Constantin, calea Rahovei 5, I, n. telef.; Dr. Bibescu Gh. Ion, str. Academiei 2, I, 3.81.92; Dr. Radu Ni­­culae, Bd Regele Carol I 25, I, 3.55.52; Petrescu Janeta, str. Regală 1, I, 4.1’'0.15; Lagura Nicolae, calea Văcă­rești 25, I, 4.40.01; Fa­ii Matei, str. Sft. Vineri 11, 4.91.43; Nictor Traian, ca­lea Griviţei 112, II, 4.91.84; Popovici Lucia, calea Griviţei 213, II, 4.65.81; Georgescu S. Nicolae, calea Griviţei 286, II, 4.16.57; Bulandra Gheorghe, calea Griviţei 506, II, n. telef.; Dr. Pierescu Mircea, Bd. Regina Elisabeta 34, II, 3.93.36; Leist Alexandru, Bd. Filantropiei 191, II, 3.61.90; Luca Va­leria, Bucureștii Noui, II, n. telef . Ci­ocoiu George, str. Ştirbei Vodă 55, II, 5.15.25; Cos­tiin Lucia, str. Po­pa Tabu 78, II, 5.45.04; Grigorothi Lavinia Dr., şos. Giuleşti 44, II, 3.92.62; Ha­­neş Victor, calea Victoriei 124, III, 3.90.58; Firică Elena Dr., str. C. A. Roseti 27, III, 2.78.23; Drăguș George, str. Viitor 114, III, 2.33.46; Constanti­­nescu Lazăr, str. Romană 3, III, 2.03.72; Farm. fostă Leonescu, str. Tunari 2, III, 1.00.69; Mazilu Anna, str. Aviator Radu Beller 13, III, 2­85.38; Niculescu Lelia, str. Maica Domnului 11, III, 2.07.51; Berbier G. Alexandru, Bd. Regele Carol I 65, IV, 3.00.83; Mihălţeanu Cornel, calea Moşilor 364, IV, 1.06.21; Gavriliu Gheorghe, şos. Pantelimon 213, IV, 2.13.71; Constantinescu Maria Dr., ca­lea Călăraşilor 267, IV, 3.95.86; Dr. Teodosiu Cornei, str Regele Ferdi­nand 4 (Colentina), IV, n. telef.; Dr. Chiale T. Sterie, calea Dudeşti 64, IV, n. telef; Vespremeanu Ion­ S­sort, calea Şerban Vodă 49, V, 3.01.26; Chiale T. Anastase, calea Şerban Vodă 268, V, 3.58.85; Panea Ştefan, ca­lea Văcăreşti 171, V, 4.17.00; Gheorghiu Evlampia, calea 13 Septembrie 2, VI, 3.69.53; Munteanu Alexandru—S­sori, str. Mihai Vodă 8, VI, 4.10.13; Petrescu Silvestru, calea 13 Septembrie 196, VI, 5.33.65; Dr. Ullmann L., str. Dr Carol Davilla 7, VI, 3.0030. GARDA DE NOAPTE GRUPA VI-a In nopţile de 3, 18, 26 şi 31 ale fie­cărei luni Ţărulescu Rotaru Eugenia, Calea Victoriei 54, I, 5.38.60;; Dr. Popovici Nicolae, Str. Regele Carol I 21, I, 5.21.03 ; Dr. Cionga Emil, Calea Vă­căreşti 39, I, 3.45.78 ; Manoliu Mihai, Calea Griviţei 217, II, 3.19.98; Măr­­gineanu Cornel, Şos. Crângaş­ 62, II, 5.02.86 ; Michălcescu Ioan, Str. Va­sile Lascăr 129 (colt Romană 156), III, 2.13.58; Teodorescu Ecaterina, B-dul Mareşal Iori Antonescu 21, III, 2.98.70; Dr. Brăileanu Clement, Calea Moşi­lor 249, IV, 2.02.74­; Paraschivescu Gheorghe, Calea Dudești 57, IV, 3.01.79 ; Dr. Teodosiu Cornel, Str. Regele Ferdinand 4 (Colentina), IV, n’are telefon; Constantinescu Titi, Șos. Pantelimon 269, IV, 1.02.29; Far­macia „Adina” Zlotescu Elena, Calea Ferentari 171, V, 5.70.76 ; Drăghici Georgeta, Calea Rahovei 151, VI, 3.60.13; Fostă : Teodorescu Ecate­rina, B-dul Regele Alexandru 16 (co­muna Militari), 5.57.93 . Luca Vale­­ria. Bucurestii-Noi ÎNTÂMPLĂRI din capitală IAR PUNGAŞII DE BUZUNARE D. Petre Crudu, dr. str. Bărbă­­tascu nr. 8, ajutat de un gardian public, a condus la circumscripţia respectivă poliţienească pe indivi­dul Gheorghe Ion. Numitul, în timp ce se afla într-un vagon de tramvai de pe linia 26, pe platformă, a încercat să-i fure d-lui Petre Crudu, între Piaţa Victoriei şi str. Cometa, portofelul cu band ce-l a­­vea în buzunarul de la spate al pan­talonilor. Cu actele dresate, pungaşul a fost înaintat serviciului judiciar de pe lângă Prefectura poliţiei Ca­pitalei. ACCIDENTE DE CIRCULAŢIE Pa şoseaua Păduri, prin dreptul casei cu nr. 26, un vagon de tram­vai de pe linia 25 s’a tamponat cu un automobil, al cărui număr nu se cunoaşte. Cum în urma accidentului, atât vatmanul cât şi încasatoarea au fost răniţi, au fost transportaţi cu o ambulanţă a „Salvării” la spitalul Brâncovenesc, unde au rămas Inter­naţi — Muncitoarea Florica Bolovan, domiciliată în str. Zinca Golescu nr. 26, când a voit să se coboare de pe scara unui vagon de tramvai, pe calea Şerban Vodă, în dreptul ca­sei cu nr. 1, a alunecat şi căzând jos, s-a rănit la piept. A fost internată de „Salvare” la spitalul Coltei AUTOMOBIL FURAT D. R. Dumitrescu, administrato­rul ziarului „Porunca Vremii”, a reclamat serviciului circulaţiei, din Prefectura poliţiei Capitalei că, seara între orele 6-7, lăsând auto­mobilul său cu nr. 2626 B., pe b-dul Lascăr Catargiu, în dreptul casei cu nr. 9, când a revenit în stradă n’a mai găsit maşina, ce între timp i-a fost furată. Poliţia face cercetări CĂRUŢAŞI HOŢI Căruţaşii : Gheorghe Marin, de 19 ani,, din str. Iosif Vasilescu nr. 53 şi Constantin Filip de 22 ani, domiciliat în str. Petrescu VII nr. 3, au fost arestaţi şi conduşi la circumscripţia 17 de poliţie. Nu­miţii s-au făcut vinovaţi de faptul următor : fiind angajaţi de un ce­tăţean să-i transporte 2400 kilo­grame de lemne, de la depozit, la locuinţa sa din b-dul Dacia , pe drum, în timp ce treceau pe b-du­l Ferdinand, au sustras din căruţă 400 kilograme de lemne pe cari au voit să le vândă unui individ de pe această din urmă stradă. BEŢIVI SANCŢIONAŢI DE JUDECĂTORIA CONTRA­VENŢIONALA Indivizii : Friederich Wolff şi Traian Gheorghiu, funcţionari la societatea „Transmetal” din str. Calomfirescu nr. 10 au fost pedep­siţi cu câte 5 zile închisoare, de către judecătoria contravenţională de pe lângă Prefectura poliţiei Ca­pitalei, întrucât fiind în stare de ebrietate, au provocat scandal pe stradă înjurând lumea. — Badea Gheorghe din bulevar­dul Brătianu nr. 9, a fost pedepsit şi el cu 3 zile de arest deoarece, beat fiind,, a lovit pe profesorul orb Ioan. . înainte spre Maiorescu (Urmare din pag. 1-a a­ ceea, ar trebui să fie deplin lămurit, fiindcă se apropie so­rocul cel mare. Nu la sfâr­șitul războiului, ci la începutul păcii se va hotărî odată pentru totdeauna soarta neamului, le­gat de Carpil,fi și de Dunăre. Vrând-nevrând, după ce vom scăpa de războiu, va trebui să intrăm în alt regim de muncă şi să dăm altă orientare poporu­lui nostru, începând cu tinere­tul. Opera cea mare a lui Ma­­iorescu va trebui deci să fie continuată în spiritul lui şi cu tot simţul lui de răspundere. România de mâine va fi aşa, cum va fi îndrumată creşterea tineretului. — „Celor isprăviţi nu le mai poţi ajuta...“, spune undeva Goethe. Numai cei care cresc pot începe altă viaţă şi pot fie recunoscători. (Ein Werden­der wird immer dankbar sein). De aceea, îmi pare rău că n’ai pornit seria articolelor, în­trebând mai întâi câţiva tineri cu evlavie pentru limba româ­nească şi cu dreaptă preţuire a valorilor culturii noastre, iar pe oamenii cărunţi, să-i fi chemat tocmai la urmă, ca martori fără părtinire. Insă timpul nu-i pierdut; „n’au intrat zilele ‘n sac“, cum se zice la ţară. — Aşa­dar, dând uitării tot ce-a fost până azi naţionalismus la trans în politi­că, tot ce-a fost ţigănie in gaze­tărie, estetism de poză în critică literară şi parigorie în pedago­gie, să urmăm nu cu vorba, ci cu fapta, disciplina morală a ltd Maiorescu, cel închinat intere­sului obştesc şi de aceea cel mai desinteresat şi mai senin dintre oamenii noştri de stat. Ţinând seamă că, sub ochii generaţiei de azi, se hotărăşte pentru totdeauna soarta neamu­lui românesc, să pornim măcar acuma, cu tineret cu tot, nu „înapoi“, ci înainte spre Maio­­rescu. Acesta va fi titlul articolului meu, când va fi și dacă va fi să fie. Cu cele mai bun© urări de iz­bândă. SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI (Urmare din pag. 1­ a) IIoane. Presa engleză a dat a­­tunci alarma, cu privire la înar­mările massive ale TJ. R. S. S­­Ziarul „Daily Express“, la 8 De­cembrie 1936, bazându-se pe unele detalii ce le-a dat Stalin, în ultima şedinţă a Congresului al VII-lea sovietic, ţinut la Mos­cova, privitor la programul de înarmare, a scris că: „armata roşie este cea mai gigantică din câte au fost organizate în taine, căci efectivele sale de pace au fost sporite de la 562.000 oameni la 2 milioane, iar în caz de răz­boi U­­R. S. S. poate spori efec­tivul armatei sale la 13 milioane. Presa Statelor Unite a dat şi ea alarma. Unul din ceile mai mari ziare nord-americane „New York A­­merican“, în numărul său de la 12 ianuarie 1936, a publicat un articol documentat asupra uria­şelor pregătiri ale U. R. S. S. şi a constatat că „armata roşie este cea mai mare maşină de război ce există până azi în lume“ şi scopul urmărit de conducătorii sovietici este să ameninţe pacea lumei şi siguranţa celorlalte sta­te, mai slab înarmate, ba chiar aproape dezarmate din cauza ideologiei pacifiste. De atunci şi până în ajunul războiului actual U. R. S. S. a continuat să sporească stocurile sale de arme, materialul de răz­boiu şi a construit în zona occi­dentală a frontierelor sale o re­ţea întinsă de linii­ fortificate, de căi ferate, şosele şi autostrada de interes strategic, lăsând însă restul intensului spaţiu al ţării cu foarte slabe căi de comuni­caţie. In anul 1940 într-o dare de seamă făcută asupra organizaţiei armatei roşii, mareşalul Voroşi­­lov, în calitatea ce a avut-o a­­tunci de comisar a războiului, a făcut cunoscut într’o şedinţă pu­blică a consiliului general al So­vietelor şi pentru a fi aduse la cunoştiinţa opiniei internaţionale că U. R. S. S. „a făcut cele mai mari sforţări spre a dispune, nu numai de o armată bine echipa­tă, Instruită Şi înarmată, dar de cel mai formidabil instrument de războiu, fără egal în lume“. Din aceste date rezultă cât de uriaşe au fost pregătirile de răz­boi ale U. R. S. S., care n’au mr­vuit alt scop decât extinderea dominaţiei sovietelor în Europa şi în celelalte părţi ale lumii. Pe frontul african din Tunisia au fost acţiuni locale, iar în par­tea de vest a Tripolitaniei arier­­gărzile blindate germano-italie­­ne au susţinut lupte de apărare, în cursul cărora au respins a­­tacurile violente ale unor puter­nice formaţiuni blindate brita­nice. R. 8. f V v * 4» •♦•*♦*•*•*4 4 O faptă lăudabilă D. Constantin Neagu Marina­rii, comerciant din­ oraşul Ploeşti, Str. Griviţei Nr. 1, a servit gra­tuit în zilele de : — 6 Ianuarie 1943, masa la un număr de 9 ofiţeri şi 51 ostaşi răniţi, internaţi în spitalul Bol­­descu, din localitate, şi la: — 17 Ianuarie 1943, la un nu­măr de 175 ostaşi răniţi, inter­naţi în spitalul Z. I. 427. Gestul său este cu atât mai demn de laudă, cu cât d. Con­stantin Marinam este un modest comerciant. -----------*----------­ Vas de război cedat de Statele­ Unite Ecuadorului Buenos Aires, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei C. N. B. transmite: In cadrul acordului Încheiat pe baza legii da împrumut şi în­chiriere, republica Ecuador a primit crucişătorul american „Mont Stone“. Acest vas este prima unitate de război pe care Statele Unite o cedează Ecuadorului. Miercuri 3 Februarie ora 8.30 PREMIERA comediei de succes mondial trei acte de Guglielmo Giannini cu Maria Filotti — V. Maximilian lordănescu Bruno - Al. Giugaru - Florica Sterescu Cella Marian-Ion Gheorghiu-Titu Vedea etc. Regia: V. Maximilian Decoruri: Cella Voinescu -----ULTIMELE 4 SPE­TACOLE Cu formidabilul succes r »­V vftri SECRETARA TATII la Teatrul Maria Filotti— (Sărindar) AZI MATINEU ora 4 — SEARA ora 8:45 Cu aceiaş strălucită distribuţie Actualităţi ştiinţifice şi tehnice Făină păstrată în chip de piatră.—Cine conservată înainte de tăierea animalelor în abator.— Ulei, pâine şi cafea din seminţe de floarea soarelui.­—Găinile fac ouă mai multe după bombarda­mentele aeriene.—Clocitori de 45.000 pui deodată.—Pentru un kierem de miere de albine tre­­v»esc 9 mi,:nani, flnri de trimni.— Acţiunea sniwmM asum­a m'* — ""’’"■a'5 norptrSsnpt de RAUL CALINESCI. Conferenţiar Universitar Doi Învăţaţi englezi au in­ventat în 1939 un procedeu nou de a păstra făina timp îndelun­gat, fără să se strice. Teormica acestei conservări constă în a comprima făina în formă de brichete, aşa cum se fac brichetele de cărbuni. In timp de foamete, această piatră de făină se poate schimba la pâine. Azi se face de andoase­­­ea; se transformă pâinea în pia- 91& (pesmeţi cazoni). In chipul arătat rr.-ri. sus nu se pierde nici puterea hrănitoare a pâinii, nici conţinutul ei în vi­tamine. Cu acest procedeu volumul ori­ginar al pâinii se poate reduce la o zecime. In plus, făina nu poate fi ata­cată de şoareci, insecte şi viermi — şi se pare că rezistă şi la apă şi de incendii. O uşoară cojiţă de ceară o poate proteja contra agenţilor atmosfe­rici, purtându-se astfel a păstra o vreme îndelungată. E o invenţie care s’ar putea folosi mai ales în timp de război— după cum relevă revista germană „Die Woche". Ministerul suedez al aprovi­zionării a dat un premiu de 1COO coroane crescătorului de porci Jebs Madsen din Roskilde, pen­tru interesanta sa descoperire în domeniul creşterii vitelor de tă­iere şi al industrializării cărnii. Acesta a observat că carnea porcilor hrăniţi — cu puţin mai înainte de tăiere, — cu zahăr sau produse zaharoase, se menţine proaspătă mai multă vreme. Pentru a avea o asemenea car­ne „conservată“ mai înainte de a aduce animelele la abator, se dă azi porcilor în Suedia să mă­nânce melasă (substanţă siropoa­să formată din rămăşiţele rafi­nării zahărului). In chipul acesta se ajunge la aceleaşi rezultate, încă de la începutul războiului se cultivă din ce în ce mai mult la noi ca şi în alte ţări din Eu­ropa floarea soarelui, o preţioasă şi binecuvântată plantă, care cere puţin şi dă mult, o adevărată mu­safiră a războiului, la a cărei o­­bârşie este America.Din seminţele ei se extrage, după cum se ştie, un ulei comes­tibil şi industrial (din care se fac: săpun, lacuri şi uleiuri de vopsele). Turtele care rămân de la presa de ulei sunt un excelent aliment pentru­ îngrăşarea boilor, porcilor şi oilor; acelaş lucru se poate spu­ne şi despre tulpinile verzi ale a­­cestei plante, despre frunzele ei ca şi despre cojile seminţelor. Din tulpinele uscate se poate extrage celuloză; ele pot fi folo­site şi pentru ars, având o mare putere calorifică. Date ca aliment păsărilor de curte şi vitelor, turtele de floa­rea soarelui ajută la ouatul păsă­rilor, măresc cantitatea de lapte la vaci şi întăresc animalele­ de tracţiune. Din seminţele cojite şi măcina­te se obţine un griş foarte fin, de un plăcut gust de migdale. A­­cest griş se folosea în Rusia pen­tru a se face din el­e de lux. Aceleaşi seminţe cojite, prăjite şi măcinate, dau un praf cafeniu şi gustos care poate înlocui foarte bine cafeaua. Floarea soarelui e o­ plantă pu­ţin pretenţioasă în privinţa tere­nului, putând da de la 200 la 2500 kg. de seminţe la hectar, din care se pot extrage cam 500 litri de ulei bun. Unele varietăţi („Uriaşe de Ru­sia“), fac flori cu un diametru de o jumătate de metru, după cum ne informează „Domenica del Corriere", din Milano. •î» In Anglia s’a putut observa 0 ciudată urmare a bombardamen­telor aeriene asupra păsărilor de curte. Și anume, crestele cocoșilor se îngălbenesc iar găinile fac ouă mai multe câte 21—3 pe zi). Dar aceste ouă au coaja moale din pricina, fricei încercate. Avicultorii se gândesc acum la mijloacele cele mai potrivite pen­tru a stimula găinile la un ouat ,îmbelşugat şi în timp de pace, prin bombardamente artificiale. ❖ La Berlin există un instituit prevăzut cu atâtea clocitori siste­matice încât, puse deodată, scot automatic, 45.000 pui în acelaş timp. E vorba de pui de găină de rasă superioară, selecţionată, pe care institutul, imedat după ieşirea din găoace (în primele 48 de ore puii nu mănâncă), îi închide în cuti­uţe de carton şi îi trimite prin mijloace rapide de locomoţie (avi­oane etc.) la crescătorii de găini. «## Un entomolog elveţian a calcu­lat câtă muncă ii trebuie unei al­bine pentru a culege un kilo­gram de miere. Harnicele insecte trebuie să sugă împreună mai bine de 2 milioane de flori de trifoi, sau a­­proape o jumătate de milion de flori de salcâm­ Pentru a vedea acţiunea som­nului asupra mistuirii, Shute a făcut o serie de cercetări asupra a doi indivizi normali — despre care relatează revista italiană „Attualita medica". Amândoi Indivizii au fost­ puşi sil­­a la prânz de probă. Unuia i s’a permis apoi să doarmă, după masă. Celălalt a fost ţinut treaz. După aceea, cu ajutorul unei sonde li s’a extras la amândoi, conţinutul gastric, ce s’a exami­nat. Pentru a se elimina influenţa factorului personal, cele două persoane supuse experienţei au schimbat a doua zi rolurile. In ambele experienţe s’a con­statat că în timpul somnului ac­tivitatea notorie a stomacului se reduce iar amiditatea conţinutului creşte. Shute pune în legătură aceste fapte unul cu altul. El crede că persistenţa conţinu­tului gastric în aceeaşi poziţie irită mucoasa stomacului şi deter­mină hipersecreţii clorhidrice. Dacă stăm în poziţie orizontală, fără să dormim, digestia se face mai uşor iar acciditarea nu se măreşte. Asupra digestiei intestinale somnul nu are nici­ o acţiune. Concluzia lui Shute este că nu trebuie să ne culcăm imediat după masă. . Pentru a se apăra de trăsnet, Plinius, naturalistul antichităţii recomanda concetăţenilor săi să se bage sub un cort de piele de focă, singurul animal de apă cru­ţat de trăznet, aşa după cum printre păsări ar fi pajura­t du­pă părerea sa. Aceeaşi virtute ar fi avut-o şi pielea de hienă pe care navigato­rii antici o puneau in vârful ca­­tartului corăbiilor, după cum ne informează Leopardi, în cartea sa : „Erorile populare ale antici­lor“. Iată că de curând a apărut şi o umbrelă paratrăznet, care se pare că este cu adevărat eficace contra trăznetelor. Ea a fost inventată de fizicia­nul Barben-Dubourg, pentru uzul persoanelor care sunt nevoite să iasă afară din casă pe timp de furtună. Constă dintr-o umbrelă comună cu vârful de aramă şi un lănţişor de argint care atinge pământul cu scopul de a împrăş­­­tia electricitatea.­­ Insă, deocamdată, puțini fate, trăsnesc să o folosească. * •î* y ■Jé *

Next