Universul - Capitala, februarie 1943 (Anul 60, nr. 30-57)
1943-02-01 / nr. 30
EDIŢIE ROMANEASCA No. 3 Sumăr : Stalingrad oraş schelet Scriitori şi ziarişti Români la Mano Apusuri de răsboi în Africa Septentrională Studenţi străini la Perugia Pagini colorate — Literatură — Ştiinţă — Modă — Cinema (Isa Miranda) De vânzare pretutindeni. — Preţul Lei 20 Representant: A. Ajello Cateea Bd. Basarab 88, Bucureşti RENUMITELE PEPINIERE Dr. Alfred Ambrosi-Mediaş roagă onor. clientelă a transmite de acum comenzile pentru VIŢE ALTOITE şi BUTAŞI cu RĂDĂCINI BEIM,. KOBER 5BB pentru a le putea satisface Cereţi lista de preţuri şi disponibilul Comenzile se prinţese şi la sucursala noastră din Bucureşti Calea Victoriei Nr. 122. Telefon: 496-56 3627 Caut apartament CENTRAL CONFORT MODERN 5—6 CAMERE, DE ÎNCHIRIAT SAU CUMPĂRAT PRELUABIL IMEDIAT SAU LA SF. GHEORGHE LA ZIAR SUB S. D. 96 D. 18 Cumpărări de ocazie 2 Pompe de aburi cu piston 9—12 atmosfere lucru 240 grade temperatură pentru pompat ulei 1000 litri oră la 10 atmosfere temperatură normală 1 Pompă idem pentru apă 4—5 vagoane oră 70 grade temperatură Oferte sub 106 F. Uzinele Mărgineanca Str. Benito Mussolini Nr. 21 Bucureşti angajează imediat funcţionari Ad-tivi având ca studii cel puţin Bacalaureatul Comercial pentru Direcţie—Bucureşti şi fabrică—provincie Mare industrie ANGAJEAZA LUCRATORI LUCRATOARE BRANSA NOUA 20—30 ANI PREZENTAREA SOSEAUA VERGULUI 28 PIERDUT în seara zilei de 29 Ianuarie a. c., între orele 17—24 pe traseul strada C. A. Rosetti-Hotel Athenée Palace-Restaurantul CINA, pașaportul german Nr. II- 7887 emis la Berlin. Găsitorul este rugat a-l depune la Portar, Hotel Athénée Palace, contra Lei 10 mii recompensă. 488 721 Lei CATIFEA de BUMBAC 1873 Lei CATIFEA de MATASE Vinde depozitul B. PORN ARLEA NU. — MUT 717 din Str. Lipscani 92— TOT în Str. Lipscani 94 Etj. I Deasupra Cofetăriei Suchard (intrarea prin gang)u cuSchimport MAGAZII DE INTREPOZITARI DE MĂRFURI Str. înclinată Nr. 8 (Filaret). Telefon 4.83.97 Linie de garaj 417 Tractor OMIDA (Caterpillar cu şenilă) perfectă stare, cam 50 HP, cumpără sau ia cu chirie Societatea Naţională de Gaz Metan, Mediaş. 454 UNIVERSUM CALENDAR DUMINICA SI IANUARIE 1943 Ortodox : Sf. Dr. Chimiift loan. Catolic:Mamela și Rubiljto. Protestant: Valerie, Editlf. Zile trecute 30. Zile rămase S35. Răsăritul soarelui 7.22. Apusul soarelui 17.5. Răsărit: ih. «m.; Apus: lih. 50 m. RADIO DUMINICA, 31 IANUARIE 1»« RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 7.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 7.55: ORA DIMINEŢII; Deschiderea emisiunii; Radio jurnal. RADIO ROMANIA Concert de dimineaţă, executat de fanfara Diviziei de Mare—Constanţa, condus de cpt. Grăjdeanu. RADIO BUCUREŞTI Concert de dimineaţă. — Muzică variată (discuri). 8.50: ORA COPIILOR. 9.30: ORA RELIGIOASA. Transmisiune de la Sfânta Patriarhia. 11.15 : Transmisiunea concertului simfonic al orchestrei Filarmonica, dirijată de Ionel Perlea. In pauză (12.10—12.25): Prezentarea concertului de Em. Ciomac. 13.15 : Radio jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.25 : Muzică variată (discuri). 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio-jurnal. 14.30: ORA RĂNIŢILOR: Orchestra V. Predescu, voce Claudiu Moldovanu. 15.30: ORA SATULUI. 16.30: ORA MUNCA ŞI LUMINA. 17.10: închiderea emisiunii. 18.00: Deschiderea emisiunii. „Petreceri cu Nicolae Filimon“, prezentare muzicală de Horia Furtună. 18.50: Muzică cerută de abonaţii Soc. Rom. de Radiodifuziune (disc.). 19.30 : Gică Petrescu-voce, acomp. la pian de Eugen Teger. 20.00: Radio Jurnal (informativ şi cultural). 20.20: Muzică variată (discuri). 20.45: Cronica războiului de Romulus Seişanu. 21.00: Concertul orchestrei Radio, dirijat de Ion Hartularu-Darclée. 22.00: Radio jurnal. Sport. 22.25 : Muzică din filme (discuri). 23.00: Muzică variată ușoară (disc.). 24.00: închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40 : Jurnal In limba Italiană . Muzică. 22.00: Emisiune In limba germană: Muzică. 22.20: Emisiune în limba italiană : Muzică. 22.40: Emisiune In limba franceză. 22.50—23.00: Emisiune In limba engleză. TEATRE OPERA: Mat.: Casa cu trei Iezi; seara: Martha. NAŢIONAL: Mat. Horaţiu; seara: Coana Chiriţa. STUDIO : Mat.: Intr’o vară la moşie; seara: Intermezzo. COMEDIA : Mat. şl seara: Bobiţă. T. NOSTRU: Mat. şioara: Scandalul. ALHAMBRA : Mat. şl seara: Contele de Luxemburg. SAVOY: Mat. şl seara: Avana Tănase. SĂRINDAR : Mat. şl seara: Secretara tatii. MUNCA ŞI LUMINA : Mat.: Stai că trag; seara: Milionarul. TMIC : Ora 11: D-ra cu geamantanul; ora 31: Cicerone; ora 6: D-ra cu geamantanul; seara: Cicerone. T. LIPSCANI : Ora 10% dim.; Vedetele se amuză. MUNICIPAL : Ora 10.30: Casa păpușilor; ora 3: Banii unchiului; seara: Dama cu camelii. Cinematografe FANTASIO : Bal la castel și jurnal SCALA ; Contesa Castiglione şi Noi. CAPITOL: Kean şi jurnal nou. TRIANON: Premiant în căsnicie; Jurnal nou. ... . . FEMINA : Ospăţul nebunilor şi jurgELECT : Aventurile amoroase ale lui Don Pasquale şi Jurnal nou. REGAL: Tito Schippa în Ultimul spectacol şi jurnal de război. ARPA : Demonul Junglei şi Pagini din Răsboiul sfânt. ELISEE : Atac la Baku şi jurnal 48. BIZANTIN: Piratul Negru, jurnal nr. 46 şi trupa Valeriu Moraru în „Staţi aşa“. VICTORIA: Absenţe nemotivate şi jurnal nr. 46. FRANKLIN: Giuliano de Medici şi Jurnal nr. 47. OMNIA: Aşa te vreau. Jurnal şi trupă de revistă. NISSA: Suflete păgâne şi trupă de reviste. CORSO: Vivere şi jurnal U. F. A.— O. N. C. nr. 48. ALCAZAR: Regele Circului, Jurnal O. N. C.—U. F. A. 47 şi revistă. AMERICAN: Infamie, jurnal şi trupă de revistă. AIDA: Cavaleria rusticană, compania de reviste şi Jurnal de război. BARCELONA: Spiritele nopţii jurnal O. N. C. nr. 42 şi artişti. CARMEN: Nuca de Cocoş, Jurnal şi artişti. CARMEN SYLVA : Se aprind făcliile, Jurnal de război şi trupa de reviste. CRANGAŞI: Cântăreţul nebun şi Jurnal de război. CLASIC : Valsul dragostei şi Jurnal de război. COTROCENI: Karelina şi Jurnal de război. DACIA: Rigoletto, Jurnal O. I. C. şi U. F. A. 47. DIANA: Şapte ani de ghinion, Jurnal şi revistă. DICHIU: Amanta secretă, Jurnal şi trupa de reviste. EDISON: Când stelele strălucesc, Jurnal şi revistă. ELDORADO: Piraţii din Malaezia, compania de reviste şi jurnal de război nr. 44. FLORIDA: Sânge vienez şi jurnal. GLORIA: Pilotul ghinionist şi jurnal. IZBANDA: Motanul încălţat şi Jurnal nr. 48. ILEANA Amelie şi jurnal 47. LIA: Abandonata, jurnal 48. MARNA: O femee în noapte şi compania de reviste. MARCONI: Pentru un sărut, jurnal de război nr. 49 şi comp. de reviste. MODEL: Logodnicold, jurnal O. N. C.U. F. A. şi trupă de reviste. MILANO: Tosca, jurnal şi trupa de reviste. MIORIŢA: O femee în noapte şi Jurnal de război. MEXIC : Harry Piei în Oameni şi fiare şi jurnal şi revistă. NERO: Steaua din Sevila şi Jurnal de război. NONI: Mama şi Jurnal O.N.C. nr. 412. ODEON : Coroana de fier, jurnal nr. 38. PACHE: Sancta Maria, Jurnal de război nr. 48 şi trupă de reviste. PARIS: Destin şi jurnal nr. 46. ROMA : Domnişoara detectiv. SPLENDID: Poliţia are cuvântul, trupă de reviste, jurnal O. N. C. TOMIS: Marco Visconti, Jurnal sonor. UNIREA: De la Alcazar la Madrid şi Jurnal de răsboi. UNIC: Beatrice Cend, Jurnal de război 46. ROMA: Domnişoara detectiv şi Jurnal de război nr. 43. VOLTA BUZEŞTI: Aşa se cuceresc bărbăţia, jurnal şi trupă de reviste. VENUS: Angelica, jurnal de război şi trupă de reviste. VERGU : Cei doi tigrii, Jurnal de război nr. 47 şi trupă de reviste. VOLGA: in vâltoarea destinului şi jurnal nr. 47. EXPOZIŢII SALA „UNIVERSUL“ : Expoziţia de pictură a d-nei Clara Cantemir, Ion Mândru şi Henri Vintilescu. ATENEUL ROMAN : expun pictorii d-na Baladima, d-nid Bacalu 8 Iordache SALA DALLES. — Asociaţia Arta (formată din pictorii H. H. Catargi, Dărăscu, Lucian Grigorescu, Ştefan Popescu, Camil Ressu, Steriade şi Eustatiu Stoenescu), deschisă de la 10 la 31 ianuarie , SALA „PROMETEU“. Expoziţia pictorului G. Lazăr, între 20 Ianuarie şi 20 Februarie. MUZEUL SILVIU (Parcul Carol I) deschis publicului : Duminica, orele 10—16 şi 17—20, foia orele 17—1o BIBLIOTECA ATENEUlUI ROMAN deschisă în fiecare zi de lucru de la 3—7 d. a. MUZEUL NATIONAL 0E ISTORIE NATURALA „GRIGORE ANTIPA" şos. Kiselef nr. 1, deschis numai Duminicile şi sărbătorile dela ora 10—4 d. a., iar Joia dela 11—8 d. a MUZEUL de portrete şi documente vechi comerciale, ci Camerei de Comerţ şi de Industrie din Capitală strursei nr. 4, etaj III. este deschis în fiecare zi, Inclusiv sărbătorile între orele 16—19 ATENEUL ROMAN (subsol). Expoziţia Muncii în Penitenciare, zilnic între orele 10—13 şi 16—19. Intrarea liberă. CĂMINUL ARTEI. — Expoziţia pictorilor Stéphanie Bereille, Jaques Liégaux şi Dimitrie Berea. MUZEUL TOMA STELIAN (JOS Regele Mihai I, nr. 8), deschis Marţea, Joia, Duminica şi sărbătorile, dela to—1 şi 2,30—5. (Colecţii de pictură şi sculptură, streină şi românească, desen, gravură, arte minore şi o secţie de artă orientală) olele în fiecare zi dela tO—10, afară de «sâmbăta MUZEUL SATULUI ROMANESC, Şoseaua Kisselşff, 22 (Parcul Naţional lângă Arcul de Triumf autobuz 31 tramvai 3). Vizitarea Muzeului dela 15 Sept.—15 Mai Intre orele î—18, de la 18 Mai—14 Sept între orele 7—20. Interioarele gospodăriilor Muzeului se pot vizita în zilele de lucru dela 15—17 iar Duminica şi sărbătorile legale între orele 10—18 precis. Pentru şenale, grupe şi excursiuni în toate zilele şi orele anunţate mai dinainte Intrarea Ubera MUZEUI INDUSTRIAL (Parcul Care) I) Duminica şl sărbătorile 4—0 Maternităţile de serviciu Pentru asistenţa la domiciliu a femeilor gravide, sau internate In Maternităţi cereţi Camera de Gardă obstetricală de la Societatea Salvarea”, Splaiul Independenţei 19 telefon 4.33 33. Pentru internarea în maternităţi ,gravidele locuind la nord de linia Splaiul Independenţei, B-dul Elisabeta, B-dul Fache Protopopescu, Sos Iancului şi Sos. Fantelimon, se vor adresa următoarelor maternităţi Spitalul Filantropia. B-dul Mihail Ghica telef. 3.58.68. Maternitatea „Giuleşti” Şoseaua Ciuleşti 5 tel. 3.19.74. Maternitatea „Elena General Adrian” Calea Griviţei nr. 228 telef 3 17 44 Maternitatea .,Dr Miron" *tr Avrig 72 tel. 2.90.16. Gravidele locuind la sud de linia indicată mai sus se vor adresa următoarelor maternităţi: Maternitatea Spit. Colţea B-dul Colţei, 3.75 25 Maternitatea Spit Brăncovenesc B-dul Regina Maria, telef 3.40.60 Maternitatea „Paul Greceanu’ str. Sultzer 20, telef. 4 54.14. Maternitatea Rahova” Calea Rahovei 296. 3.19 71 Funcţionarele C. F. R. şi soţiile ceferiştilor, se vor adresa Maternităţii CF. R „Regina Elisabeta" Calea Griviţei 376, 3 14 84 Asiguratele şi soţiile asiguraţilor Casei Naţionale a Asigurărilor Sociale, se vor adresa Maternității Mihail Ghica" B-dul Filantropia 4.77 92. Anul al 60-lea Nr. 30 Luni 1 Februárie IMI Expoziţia de artă populară românească de la Veneţia Veneţia, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei Rador transmite: In cadrul colaborării culturale italo-române va avea loc în ziua de Marţi, 2 Februarie, la ora 11, Inaugurarea Expoziţiei de artă populară românească, organizată de ministerul propagandei naţionale. Expoziţia constitue o sinteză istorică, etnică şi estetică a tuturor manifestărilor populare româneşti în domeniul creaţiei spirituale. „Gazzettino”, în numărul său de Sâmbătă, se ocupă într’un lung articol de Expoziţia românească. După ce subliniază caracterul ei, dând amănunte asupra cadrului general şi asupra tuturor sectoarelor artistice: iconografie, ţesături, sculptură în lemn, obiecte casnice, etc., ziarul continuă: „Expoziţia dobândeşte astăzi o semnificaţie deosebită pe planul politic, întărind şi mai mult legăturile indisolubile dintre naţiunile Nouei Europe”. Articolul aminteşte apoi că la solemnitatea inaugurării, d. profesor Mihai Antonescu, vicepreşedintele consiliului de miniştri şi ministru al propagandei va fi reprezentat prin d. Alexandru Bădăuţă, secretar general al ministerului propagandei. Intr’un alt articol intitulat: „Măsură şi armonie”, acelaşi ziar scoate în evidenţă trăsăturile esenţiale ale creaţiei artistice a poporului român. „Poate din chiar istoria sa atât de frământată, scrie între altele ziarul, poporul român a creit în cursul veacurilor un folclor de o extraordinară bogăţie. Vădind o rară sensibilitate, care s’a manifestat tn creaţiuni din cele variate şi originale, poporul român a putut să păstreze neatinsă nevoia firească a unei creaţiuni artistice care se exprimă atât In poezie, cât şi în muzica şi In artele plastice”. După ce analizează diferitele genuri ale acestei creaţii populare, subliniind caracterul fiecăreia cu o deosebită înţelegere şi preţuire, articolul se închee astfel: ,,Se poate spune deci că ceea ce caracterizează arta populară românească este măsura, echilibrul şi armonia. Este o artă cuminte şi profund originală, primitivă şi puternică, izvorâtă din sufletul colectiv al unui popor de o rară coheziune, care, deşi a suferit toate furtunile istoriei, a căutat şi a regăsit în această aspiraţiune spre frumos o alinare pentru a ţine veşnic vii bucuria şi dorul de a trăi. Aceasta constitue o splendidă afirmare a geniului său” In cadrul Expoziţiei, care va dura două săptămâni, vor avea loc manifestări muzicale şi cinematografice şi conferinţe asupra problemelor de cultură românească. Veneţia, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei Rador transmite: Vineri, la ora 23, a sosit la Veneţia d. Alexandru Bădăuţă, secretarul general al ministerului propagandei naţionale, pentru a lua parte la deschiderea Expoziţiei româneşti de artă populară, instalată în Sala Napoleonică din Palatul Regal. D-sa a fost salutat în gară de contele Cittadini, consilier de legaţie, reprezentând pe d. Al. Pavolini, ministrul culturii populare, de contele Viola, şi de d-nii dr. Marfisa şi dr Ferao, reprezentanţii prefectului. Mai erau de faţă reprezentanţi ai legaţiei române din Roma, ai serviciului cultural român de la Milano şi ai presei locale. 4* O şcoală comercială de calificare profesională Ministerul culturii naţionale în dorinţa de a sprijini opera de pregătire a elementelor necesare românizării negoţului, a studiat condiţiile de organizare a unui nou tip de şcoală, strâns legată de viaţa practică şi anume şcoala comercială de calificare profesională. Această şcoală este menită — în primul loc — să dea putinţa absolvenţilor de gimnaziu comercial, care nu urmează cursurile liceului comercial, de a se îndrepta fără întârziere către viaţa reala a negoţului, păstrând totuşi legătura cu şcoala, in scopul perfecţionării necesare pentru exercitarea în bune condiţii a profesiunii de comerciant. Asemenea şcoale vor lua fiinţă treptat in localităţile şi pentru ramurile de comerţ ce le vor reclama. Începând cu Municipiul Bucureşti, unde se vor inaugura in ziua de 1 Martie crt. o şcoală de manufactură pentru băieţi şi o şcoală de drogerie pentru fete. Camera de Comerţ şi Industrie din Capitala ţării apreciind la justa sa valoare iniţiativa ministerului culturii naţionale, a oferit sprijinul său întreg şi necondiţionat pentru înfiinţarea şi organizarea şcoalelor menţionate mai sus, menite să ofere — la terminarea perioadei de pregătire — elementele calificate pentru negoţul de manufactură şi drogerie, ramuri de activitate in care se resimte mai mult lipsa de comercianţi români bine iniţiaţi. Durata şcoalei va fi de 2 ani, In care timp se vor ţine cursuri şcolare In fiecare zi de la orele 18-20 afară de Sâmbătă, restul timpului elevii lucrând efectiv In ramura de comerţ pentru care doresc să obţină calificarea. Obiectele ce se vor preda la aceste şcoale vor fi ştiinţele comerciale şi contabilitatea aplicată la specialitatea comercială respectivă, studiul mărfurilor cu analize de laborator şi legislaţia comercială şi industrială referitoare la ramura de comerţ pentru care se face specializarea. Pe lângă absolvenţii de gimnaziu comercial se pot înscrie la şcoalele de calificare profesională şi elevi având studii echivalente cu patru clase gimnaziale, precum şi absolvenţii cursului supraprimar, după o practică comercială de cel puţin un an. Absolvenţii şi absolventele din categoriile de mai sus, doritori de a se specializa în manufactură (băieţii) şi drognerie (fetele), sunt sfătuiţi a cere de Îndată Înscrierea prin direcţia Liceului comercial „N. Kreţulescu” din Bucureşti Bulevardul Domniţei Nr. 37 unde se vor preda cursurile teoretice, ţinând seamă de faptul că numărul elevilor nu poate trece de 30 pentru fiecare din specialităţile arătate mai sus. Şcoala va Începe să funcţioneze în ziua de 1 Martie 1943. Dincolo de această dată nemaipriminduse Înscrieri. După terminarea şcoalei şi obţinerea calificării profesionale, absolvenţii se vor bucura de întreg sprijinul Statului pentru înfiinţarea şi exercitarea comerţului în vederea căruia s’au specializat, pe lângă scutirea de orice impozite în primii trei ani de activitate. FARMACII DE SERVICIU GARDA DE ZI GRUPA IIT-a DF. ZI Farmaciile deschise Dumineca și sărbătorile legale Vasiliu G. D., calea Victoriei 08, I, 3.69.20; Cepleanu Alexandru, Bd. Regina Maria 12 (Piaţa mare), I, 4.52.04; Dumitriu Constantin, calea Rahovei 5, I, n. telef.; Dr. Bibescu Gh. Ion, str. Academiei 2, I, 3.81.92; Dr. Radu Niculae, Bd Regele Carol I 25, I, 3.55.52; Petrescu Janeta, str. Regală 1, I, 4.1’'0.15; Lagura Nicolae, calea Văcărești 25, I, 4.40.01; Faii Matei, str. Sft. Vineri 11, 4.91.43; Nictor Traian, calea Griviţei 112, II, 4.91.84; Popovici Lucia, calea Griviţei 213, II, 4.65.81; Georgescu S. Nicolae, calea Griviţei 286, II, 4.16.57; Bulandra Gheorghe, calea Griviţei 506, II, n. telef.; Dr. Pierescu Mircea, Bd. Regina Elisabeta 34, II, 3.93.36; Leist Alexandru, Bd. Filantropiei 191, II, 3.61.90; Luca Valeria, Bucureștii Noui, II, n. telef . Ciocoiu George, str. Ştirbei Vodă 55, II, 5.15.25; Costiin Lucia, str. Popa Tabu 78, II, 5.45.04; Grigorothi Lavinia Dr., şos. Giuleşti 44, II, 3.92.62; Haneş Victor, calea Victoriei 124, III, 3.90.58; Firică Elena Dr., str. C. A. Roseti 27, III, 2.78.23; Drăguș George, str. Viitor 114, III, 2.33.46; Constantinescu Lazăr, str. Romană 3, III, 2.03.72; Farm. fostă Leonescu, str. Tunari 2, III, 1.00.69; Mazilu Anna, str. Aviator Radu Beller 13, III, 285.38; Niculescu Lelia, str. Maica Domnului 11, III, 2.07.51; Berbier G. Alexandru, Bd. Regele Carol I 65, IV, 3.00.83; Mihălţeanu Cornel, calea Moşilor 364, IV, 1.06.21; Gavriliu Gheorghe, şos. Pantelimon 213, IV, 2.13.71; Constantinescu Maria Dr., calea Călăraşilor 267, IV, 3.95.86; Dr. Teodosiu Cornei, str Regele Ferdinand 4 (Colentina), IV, n. telef.; Dr. Chiale T. Sterie, calea Dudeşti 64, IV, n. telef; Vespremeanu Ion Ssort, calea Şerban Vodă 49, V, 3.01.26; Chiale T. Anastase, calea Şerban Vodă 268, V, 3.58.85; Panea Ştefan, calea Văcăreşti 171, V, 4.17.00; Gheorghiu Evlampia, calea 13 Septembrie 2, VI, 3.69.53; Munteanu Alexandru—Ssori, str. Mihai Vodă 8, VI, 4.10.13; Petrescu Silvestru, calea 13 Septembrie 196, VI, 5.33.65; Dr. Ullmann L., str. Dr Carol Davilla 7, VI, 3.0030. GARDA DE NOAPTE GRUPA VI-a In nopţile de 3, 18, 26 şi 31 ale fiecărei luni Ţărulescu Rotaru Eugenia, Calea Victoriei 54, I, 5.38.60;; Dr. Popovici Nicolae, Str. Regele Carol I 21, I, 5.21.03 ; Dr. Cionga Emil, Calea Văcăreşti 39, I, 3.45.78 ; Manoliu Mihai, Calea Griviţei 217, II, 3.19.98; Mărgineanu Cornel, Şos. Crângaş 62, II, 5.02.86 ; Michălcescu Ioan, Str. Vasile Lascăr 129 (colt Romană 156), III, 2.13.58; Teodorescu Ecaterina, B-dul Mareşal Iori Antonescu 21, III, 2.98.70; Dr. Brăileanu Clement, Calea Moşilor 249, IV, 2.02.74; Paraschivescu Gheorghe, Calea Dudești 57, IV, 3.01.79 ; Dr. Teodosiu Cornel, Str. Regele Ferdinand 4 (Colentina), IV, n’are telefon; Constantinescu Titi, Șos. Pantelimon 269, IV, 1.02.29; Farmacia „Adina” Zlotescu Elena, Calea Ferentari 171, V, 5.70.76 ; Drăghici Georgeta, Calea Rahovei 151, VI, 3.60.13; Fostă : Teodorescu Ecaterina, B-dul Regele Alexandru 16 (comuna Militari), 5.57.93 . Luca Valeria. Bucurestii-Noi ÎNTÂMPLĂRI din capitală IAR PUNGAŞII DE BUZUNARE D. Petre Crudu, dr. str. Bărbătascu nr. 8, ajutat de un gardian public, a condus la circumscripţia respectivă poliţienească pe individul Gheorghe Ion. Numitul, în timp ce se afla într-un vagon de tramvai de pe linia 26, pe platformă, a încercat să-i fure d-lui Petre Crudu, între Piaţa Victoriei şi str. Cometa, portofelul cu band ce-l avea în buzunarul de la spate al pantalonilor. Cu actele dresate, pungaşul a fost înaintat serviciului judiciar de pe lângă Prefectura poliţiei Capitalei. ACCIDENTE DE CIRCULAŢIE Pa şoseaua Păduri, prin dreptul casei cu nr. 26, un vagon de tramvai de pe linia 25 s’a tamponat cu un automobil, al cărui număr nu se cunoaşte. Cum în urma accidentului, atât vatmanul cât şi încasatoarea au fost răniţi, au fost transportaţi cu o ambulanţă a „Salvării” la spitalul Brâncovenesc, unde au rămas Internaţi — Muncitoarea Florica Bolovan, domiciliată în str. Zinca Golescu nr. 26, când a voit să se coboare de pe scara unui vagon de tramvai, pe calea Şerban Vodă, în dreptul casei cu nr. 1, a alunecat şi căzând jos, s-a rănit la piept. A fost internată de „Salvare” la spitalul Coltei AUTOMOBIL FURAT D. R. Dumitrescu, administratorul ziarului „Porunca Vremii”, a reclamat serviciului circulaţiei, din Prefectura poliţiei Capitalei că, seara între orele 6-7, lăsând automobilul său cu nr. 2626 B., pe b-dul Lascăr Catargiu, în dreptul casei cu nr. 9, când a revenit în stradă n’a mai găsit maşina, ce între timp i-a fost furată. Poliţia face cercetări CĂRUŢAŞI HOŢI Căruţaşii : Gheorghe Marin, de 19 ani,, din str. Iosif Vasilescu nr. 53 şi Constantin Filip de 22 ani, domiciliat în str. Petrescu VII nr. 3, au fost arestaţi şi conduşi la circumscripţia 17 de poliţie. Numiţii s-au făcut vinovaţi de faptul următor : fiind angajaţi de un cetăţean să-i transporte 2400 kilograme de lemne, de la depozit, la locuinţa sa din b-dul Dacia , pe drum, în timp ce treceau pe b-dul Ferdinand, au sustras din căruţă 400 kilograme de lemne pe cari au voit să le vândă unui individ de pe această din urmă stradă. BEŢIVI SANCŢIONAŢI DE JUDECĂTORIA CONTRAVENŢIONALA Indivizii : Friederich Wolff şi Traian Gheorghiu, funcţionari la societatea „Transmetal” din str. Calomfirescu nr. 10 au fost pedepsiţi cu câte 5 zile închisoare, de către judecătoria contravenţională de pe lângă Prefectura poliţiei Capitalei, întrucât fiind în stare de ebrietate, au provocat scandal pe stradă înjurând lumea. — Badea Gheorghe din bulevardul Brătianu nr. 9, a fost pedepsit şi el cu 3 zile de arest deoarece, beat fiind,, a lovit pe profesorul orb Ioan. . înainte spre Maiorescu (Urmare din pag. 1-a a ceea, ar trebui să fie deplin lămurit, fiindcă se apropie sorocul cel mare. Nu la sfârșitul războiului, ci la începutul păcii se va hotărî odată pentru totdeauna soarta neamului, legat de Carpil,fi și de Dunăre. Vrând-nevrând, după ce vom scăpa de războiu, va trebui să intrăm în alt regim de muncă şi să dăm altă orientare poporului nostru, începând cu tineretul. Opera cea mare a lui Maiorescu va trebui deci să fie continuată în spiritul lui şi cu tot simţul lui de răspundere. România de mâine va fi aşa, cum va fi îndrumată creşterea tineretului. — „Celor isprăviţi nu le mai poţi ajuta...“, spune undeva Goethe. Numai cei care cresc pot începe altă viaţă şi pot fie recunoscători. (Ein Werdender wird immer dankbar sein). De aceea, îmi pare rău că n’ai pornit seria articolelor, întrebând mai întâi câţiva tineri cu evlavie pentru limba românească şi cu dreaptă preţuire a valorilor culturii noastre, iar pe oamenii cărunţi, să-i fi chemat tocmai la urmă, ca martori fără părtinire. Insă timpul nu-i pierdut; „n’au intrat zilele ‘n sac“, cum se zice la ţară. — Aşadar, dând uitării tot ce-a fost până azi naţionalismus la trans în politică, tot ce-a fost ţigănie in gazetărie, estetism de poză în critică literară şi parigorie în pedagogie, să urmăm nu cu vorba, ci cu fapta, disciplina morală a ltd Maiorescu, cel închinat interesului obştesc şi de aceea cel mai desinteresat şi mai senin dintre oamenii noştri de stat. Ţinând seamă că, sub ochii generaţiei de azi, se hotărăşte pentru totdeauna soarta neamului românesc, să pornim măcar acuma, cu tineret cu tot, nu „înapoi“, ci înainte spre Maiorescu. Acesta va fi titlul articolului meu, când va fi și dacă va fi să fie. Cu cele mai bun© urări de izbândă. SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI (Urmare din pag. 1 a) IIoane. Presa engleză a dat atunci alarma, cu privire la înarmările massive ale TJ. R. S. SZiarul „Daily Express“, la 8 Decembrie 1936, bazându-se pe unele detalii ce le-a dat Stalin, în ultima şedinţă a Congresului al VII-lea sovietic, ţinut la Moscova, privitor la programul de înarmare, a scris că: „armata roşie este cea mai gigantică din câte au fost organizate în taine, căci efectivele sale de pace au fost sporite de la 562.000 oameni la 2 milioane, iar în caz de război UR. S. S. poate spori efectivul armatei sale la 13 milioane. Presa Statelor Unite a dat şi ea alarma. Unul din ceile mai mari ziare nord-americane „New York American“, în numărul său de la 12 ianuarie 1936, a publicat un articol documentat asupra uriaşelor pregătiri ale U. R. S. S. şi a constatat că „armata roşie este cea mai mare maşină de război ce există până azi în lume“ şi scopul urmărit de conducătorii sovietici este să ameninţe pacea lumei şi siguranţa celorlalte state, mai slab înarmate, ba chiar aproape dezarmate din cauza ideologiei pacifiste. De atunci şi până în ajunul războiului actual U. R. S. S. a continuat să sporească stocurile sale de arme, materialul de războiu şi a construit în zona occidentală a frontierelor sale o reţea întinsă de linii fortificate, de căi ferate, şosele şi autostrada de interes strategic, lăsând însă restul intensului spaţiu al ţării cu foarte slabe căi de comunicaţie. In anul 1940 într-o dare de seamă făcută asupra organizaţiei armatei roşii, mareşalul Voroşilov, în calitatea ce a avut-o atunci de comisar a războiului, a făcut cunoscut într’o şedinţă publică a consiliului general al Sovietelor şi pentru a fi aduse la cunoştiinţa opiniei internaţionale că U. R. S. S. „a făcut cele mai mari sforţări spre a dispune, nu numai de o armată bine echipată, Instruită Şi înarmată, dar de cel mai formidabil instrument de războiu, fără egal în lume“. Din aceste date rezultă cât de uriaşe au fost pregătirile de război ale U. R. S. S., care n’au mrvuit alt scop decât extinderea dominaţiei sovietelor în Europa şi în celelalte părţi ale lumii. Pe frontul african din Tunisia au fost acţiuni locale, iar în partea de vest a Tripolitaniei ariergărzile blindate germano-italiene au susţinut lupte de apărare, în cursul cărora au respins atacurile violente ale unor puternice formaţiuni blindate britanice. R. 8. f V v * 4» •♦•*♦*•*•*4 4 O faptă lăudabilă D. Constantin Neagu Marinarii, comerciant din oraşul Ploeşti, Str. Griviţei Nr. 1, a servit gratuit în zilele de : — 6 Ianuarie 1943, masa la un număr de 9 ofiţeri şi 51 ostaşi răniţi, internaţi în spitalul Boldescu, din localitate, şi la: — 17 Ianuarie 1943, la un număr de 175 ostaşi răniţi, internaţi în spitalul Z. I. 427. Gestul său este cu atât mai demn de laudă, cu cât d. Constantin Marinam este un modest comerciant. -----------*---------- Vas de război cedat de Statele Unite Ecuadorului Buenos Aires, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei C. N. B. transmite: In cadrul acordului Încheiat pe baza legii da împrumut şi închiriere, republica Ecuador a primit crucişătorul american „Mont Stone“. Acest vas este prima unitate de război pe care Statele Unite o cedează Ecuadorului. Miercuri 3 Februarie ora 8.30 PREMIERA comediei de succes mondial trei acte de Guglielmo Giannini cu Maria Filotti — V. Maximilian lordănescu Bruno - Al. Giugaru - Florica Sterescu Cella Marian-Ion Gheorghiu-Titu Vedea etc. Regia: V. Maximilian Decoruri: Cella Voinescu -----ULTIMELE 4 SPETACOLE Cu formidabilul succes r »V vftri SECRETARA TATII la Teatrul Maria Filotti— (Sărindar) AZI MATINEU ora 4 — SEARA ora 8:45 Cu aceiaş strălucită distribuţie Actualităţi ştiinţifice şi tehnice Făină păstrată în chip de piatră.—Cine conservată înainte de tăierea animalelor în abator.— Ulei, pâine şi cafea din seminţe de floarea soarelui.—Găinile fac ouă mai multe după bombardamentele aeriene.—Clocitori de 45.000 pui deodată.—Pentru un kierem de miere de albine trev»esc 9 mi,:nani, flnri de trimni.— Acţiunea sniwmM asuma m'* — ""’’"■a'5 norptrSsnpt de RAUL CALINESCI. Conferenţiar Universitar Doi Învăţaţi englezi au inventat în 1939 un procedeu nou de a păstra făina timp îndelungat, fără să se strice. Teormica acestei conservări constă în a comprima făina în formă de brichete, aşa cum se fac brichetele de cărbuni. In timp de foamete, această piatră de făină se poate schimba la pâine. Azi se face de andoaseea; se transformă pâinea în pia- 91& (pesmeţi cazoni). In chipul arătat rr.-ri. sus nu se pierde nici puterea hrănitoare a pâinii, nici conţinutul ei în vitamine. Cu acest procedeu volumul originar al pâinii se poate reduce la o zecime. In plus, făina nu poate fi atacată de şoareci, insecte şi viermi — şi se pare că rezistă şi la apă şi de incendii. O uşoară cojiţă de ceară o poate proteja contra agenţilor atmosferici, purtându-se astfel a păstra o vreme îndelungată. E o invenţie care s’ar putea folosi mai ales în timp de război— după cum relevă revista germană „Die Woche". Ministerul suedez al aprovizionării a dat un premiu de 1COO coroane crescătorului de porci Jebs Madsen din Roskilde, pentru interesanta sa descoperire în domeniul creşterii vitelor de tăiere şi al industrializării cărnii. Acesta a observat că carnea porcilor hrăniţi — cu puţin mai înainte de tăiere, — cu zahăr sau produse zaharoase, se menţine proaspătă mai multă vreme. Pentru a avea o asemenea carne „conservată“ mai înainte de a aduce animelele la abator, se dă azi porcilor în Suedia să mănânce melasă (substanţă siropoasă formată din rămăşiţele rafinării zahărului). In chipul acesta se ajunge la aceleaşi rezultate, încă de la începutul războiului se cultivă din ce în ce mai mult la noi ca şi în alte ţări din Europa floarea soarelui, o preţioasă şi binecuvântată plantă, care cere puţin şi dă mult, o adevărată musafiră a războiului, la a cărei obârşie este America.Din seminţele ei se extrage, după cum se ştie, un ulei comestibil şi industrial (din care se fac: săpun, lacuri şi uleiuri de vopsele). Turtele care rămân de la presa de ulei sunt un excelent aliment pentru îngrăşarea boilor, porcilor şi oilor; acelaş lucru se poate spune şi despre tulpinile verzi ale acestei plante, despre frunzele ei ca şi despre cojile seminţelor. Din tulpinele uscate se poate extrage celuloză; ele pot fi folosite şi pentru ars, având o mare putere calorifică. Date ca aliment păsărilor de curte şi vitelor, turtele de floarea soarelui ajută la ouatul păsărilor, măresc cantitatea de lapte la vaci şi întăresc animalele de tracţiune. Din seminţele cojite şi măcinate se obţine un griş foarte fin, de un plăcut gust de migdale. Acest griş se folosea în Rusia pentru a se face din ele de lux. Aceleaşi seminţe cojite, prăjite şi măcinate, dau un praf cafeniu şi gustos care poate înlocui foarte bine cafeaua. Floarea soarelui e o plantă puţin pretenţioasă în privinţa terenului, putând da de la 200 la 2500 kg. de seminţe la hectar, din care se pot extrage cam 500 litri de ulei bun. Unele varietăţi („Uriaşe de Rusia“), fac flori cu un diametru de o jumătate de metru, după cum ne informează „Domenica del Corriere", din Milano. •î» In Anglia s’a putut observa 0 ciudată urmare a bombardamentelor aeriene asupra păsărilor de curte. Și anume, crestele cocoșilor se îngălbenesc iar găinile fac ouă mai multe câte 21—3 pe zi). Dar aceste ouă au coaja moale din pricina, fricei încercate. Avicultorii se gândesc acum la mijloacele cele mai potrivite pentru a stimula găinile la un ouat ,îmbelşugat şi în timp de pace, prin bombardamente artificiale. ❖ La Berlin există un instituit prevăzut cu atâtea clocitori sistematice încât, puse deodată, scot automatic, 45.000 pui în acelaş timp. E vorba de pui de găină de rasă superioară, selecţionată, pe care institutul, imedat după ieşirea din găoace (în primele 48 de ore puii nu mănâncă), îi închide în cutiuţe de carton şi îi trimite prin mijloace rapide de locomoţie (avioane etc.) la crescătorii de găini. «## Un entomolog elveţian a calculat câtă muncă ii trebuie unei albine pentru a culege un kilogram de miere. Harnicele insecte trebuie să sugă împreună mai bine de 2 milioane de flori de trifoi, sau aproape o jumătate de milion de flori de salcâm Pentru a vedea acţiunea somnului asupra mistuirii, Shute a făcut o serie de cercetări asupra a doi indivizi normali — despre care relatează revista italiană „Attualita medica". Amândoi Indivizii au fost puşi sila la prânz de probă. Unuia i s’a permis apoi să doarmă, după masă. Celălalt a fost ţinut treaz. După aceea, cu ajutorul unei sonde li s’a extras la amândoi, conţinutul gastric, ce s’a examinat. Pentru a se elimina influenţa factorului personal, cele două persoane supuse experienţei au schimbat a doua zi rolurile. In ambele experienţe s’a constatat că în timpul somnului activitatea notorie a stomacului se reduce iar amiditatea conţinutului creşte. Shute pune în legătură aceste fapte unul cu altul. El crede că persistenţa conţinutului gastric în aceeaşi poziţie irită mucoasa stomacului şi determină hipersecreţii clorhidrice. Dacă stăm în poziţie orizontală, fără să dormim, digestia se face mai uşor iar acciditarea nu se măreşte. Asupra digestiei intestinale somnul nu are nici o acţiune. Concluzia lui Shute este că nu trebuie să ne culcăm imediat după masă. . Pentru a se apăra de trăsnet, Plinius, naturalistul antichităţii recomanda concetăţenilor săi să se bage sub un cort de piele de focă, singurul animal de apă cruţat de trăznet, aşa după cum printre păsări ar fi pajurat după părerea sa. Aceeaşi virtute ar fi avut-o şi pielea de hienă pe care navigatorii antici o puneau in vârful catartului corăbiilor, după cum ne informează Leopardi, în cartea sa : „Erorile populare ale anticilor“. Iată că de curând a apărut şi o umbrelă paratrăznet, care se pare că este cu adevărat eficace contra trăznetelor. Ea a fost inventată de fizicianul Barben-Dubourg, pentru uzul persoanelor care sunt nevoite să iasă afară din casă pe timp de furtună. Constă dintr-o umbrelă comună cu vârful de aramă şi un lănţişor de argint care atinge pământul cu scopul de a împrăştia electricitatea. Insă, deocamdată, puțini fate, trăsnesc să o folosească. * •î* y ■Jé *