Universul - Capitala, iulie 1943 (Anul 60, nr. 176-206)

1943-07-01 / nr. 176

Mici u*i avidiifa*?­ASPIRIN Angajem­ Hiiar nil Depozit piese de schimb auto cu bune referinte. Atelierul „AUT­EX"* Str. Slătineanu Nr. 9-B r­am TINICHIGII Uzinele Române Șos. Vitan Nr. 246 688 EmiratonN ! din sarcii natural? de Chatel’Gufon! j JxVUxMv TlAcLugjCb­­ 11F ACLA Singura Boiangerie care în 5 zile CURĂŢĂ SPALĂ VOPSEŞTE Str. Elena Pherechide 11 (colţ Aurel Vlaicu) Tramvai 5-9-16-17 695 pentru lipit cutii de con­serve şi specialiste pen­tru f­o­a­r­f­e­c­ă de tăiat tablă caută 10 Lapte de fermă Calitate excepţională SE VINDE în Str. Basarabia Nr. 49­­­ MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DOMENIILOR Institutul de seruri şi vaccinuri „Pasteur” Nr. 3613 din 26 Iunie 1943 Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 16 Iulie 1943 orele 18 se va ţine o licitaţie publică pentru darea în antrepriză a lu­crărilor de reparaţiuni ce sunt ne­cesare clădirei de Bacteriologie Ve­terinară Craiova, licitaţia se va ţine in localul Ministerului Agri­culturii si Domeniilor camera Nr. 11 din Bucureşti B-dul Carol Nr. 24 şi în acelaş timp se va ţine şi in localul Secţiunii de Bacte­rio­­logie Veterinară din Craiova, Str. Unirii Nr. 134. Licitaţia se va ţine In conformitate cu dispoziţiunile art. 88-110 din L. C. P. Ofertele se vor prezenta in ziua licitaţiei închise, sigilate şi însoţite de garanţia legală de 5%. Devizele cactele de sarcini şi orice alte informaţiuni în legătură cu această licitaţie se pot lua in fiecare zi de lucru de la Secţiunea de Bacteriologie Veterinară din Craiova şi la Institutul Pasteur din Bucureşti Splaiul Independen­ţei Nr. 105 între orele 8-13 şi 16-19 1j. Director, Prof. Al. Vechiu Şeful Serviciului, Proca 8721 D­oil abonaţi «ori rugat) ca l a orice reclamaţi« sau «ch­iribare tir ■ dresă să binevoiaseâ a ne trim­it eticheta cu care primesc ilarul. la» apre a fi prompt «ervtd­ la folopi­­rea abonamentelor să lipească p» MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Direcţia Constr. şi Domenii Militare Publicaţiune Se publică spre cunoştinţa ama­torilor că in ziua de 9 Iulie 1943, ora 9, se va ţine licitaţie cu ter­men de urgenţă, in Bucureşti la Ministerul Apărării Naţionale S. S. A. U. Camera de licitaţii, din Piaţa Valter Mărăcineanu, şi la garnizoana Piteşti, pentru împrej­muire cu scânduri la Şcoala Ofi­ţeri de lei 3.200.000 după­ deviz. Aceste lucrări vor trebui execu­tate în termen de 45 zile de la da­rea comenzei. Licitaţiimea se va tine în con­formitate cu art. 88-110 din legea asupra contabilităţii publice a Sta­tului, art. 31-53 Reg. de funcţio­nare al Oficiului Central de lici­taţii şi condiţiinile generale şi speciale de ordine şi administraţie prevăzute in cadtul de sarcini, partea I-a a Ministerului Apără­rii Naţionale, Direcţia Domenii Militare. Garanţia provizorie 5% prevă­zută în condiţiunile speciale de or­dine şi administraţie din caetul de sarcini, partea X-a, se va de­pune la Casa de Depuneri şi Con­­semnaţiuni ,iar la licitaţie se va prezenta numai recipisa. Oferte însoţite de garanţie în numerar sau efecte, în natură nu vor fi primite. » Dosarul special compus din de-­­vize cadtul de sarcini şi planuri condiţiunile generale şi speciale technice şi de ordine şi de admi­nistraţie etc., se pot vedea de do­ritori în toate zilele şi orele de lucru, în Bucureşti, la Ministerul Apărării Naţionale, Camera bi­­­roului de informaţiuni şi la garni­zoana Piteşti. Lucrările se vor efectua pe ris­cul ajudecatarului. Concurenţii spre a fi admişi tre­­bue să îndeplinească condiţiunile prevăzute la art. 6-11 din cadtul de sarcini partea I-a de care se vor lua cunoştinţă la Minister înainte de licitaţie. Directorul Constr. şi Domenii Militare General Alex. Stânescu 4­*- M))||))|))| 18,7|5 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL EDUCAŢIEI EXTRAŞCOLARE PUBLIC­ANIUNE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 12 Iulie 1943, ora 10 a. m., se va ţine în localul Subsecretariatului de Stat al Educaţiei Extraşcolare — Direcţia Administrativă — si­tuat în Bucureşti, strada Roma nr. 32-34, licitaţie publică pen­tru confecţionarea a 500 bucăţi bande pentru băeţi şi fete. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu art. 88—110 inclusiv din Legea Contabilităţii Publice, regulamentul C. C. L., normele publicate în Monitorul Oficial 127 din 4 Iunie 1931 şi Decretul Lege nr. 2125 publicat în Moni­torul Oficial nr. 173 din 24 Iu­lie 1941. Toate firmele şi persoanele care vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă oferta în­chisă şi o garanţie de 5% din valoarea totală, iar oferta se va fie numai ,în conformitate cu caietul de sarcini care poate fi văzut îra­ fiecare zi de lucru între orele 8-14 în localul Subsecreta­riatului de Stat al Educaţiei Extraşcolare, Direcţia Adminis­trativă, Secretar General, Colonel St Corciu Director Administrativ, Indescifrabil PRIMĂRIA COMUNEI URBANE PITEŞTI Secţia Economică av­i­RIICAŢIE Se publică spre cunoştinţa ama­torilor că în ziua de 8 Iulie 1943, orele 17 se va ţine licitaţie pu­blică cu oferte închise şi sigilate,­in localul Primăriei conform legii contabilităţii publice şi art. 9 şi 13 din decretul lege Nr. 200 publicat în Monitorul Oficial Nr. 21 partea I din 26 Ianuarie 1940, pentru re­facerea pavajului de asfalt, partea carosabilă şi trotuarelor cu bor­duri de mozaic pe Str. Şerban- Vodă conform devizului şi caietu­lui de sarcini întocmite de Servi­ciul technic comunal, în sumă to­tală de lei 3.118.000. Concurenţii, vor depune odată cu oferta in plic separat garanţia de 5% din valoarea lucrării după de­viz.Caietul de sarcini devizul şi pla­nul de situaţie, se pot vedea in fie­care zi de lucru în orele de serviciu la Serviciul technic comunal. Primar Lt. Colonel Emil Poruţiu Sef de serviciu FI. Tomescu Nr. 5218 din 1943 Iunie 25. Nr. 14,002­6 CARTEA CRESTEREA P­AS­ARILOR SI SATELE de medic veterinar I. CALINESCU Apărută în Editura „Universul“, nu trebue să lipsească din casa nici unui gospodar. In această lucrare se stabilesc temeiurile pe care trebue aşezat un important c­apitol al aviculturii, în scopul de a-i mări rentabilitatea. Ratele reprezintă prin numărul lor la milioane de capete, un capi­tal de peste şase-şapte sute milioa­ne de lei, care trebueşte valorificat. Numeroase disec îmbogăţesc cartea Un volum de 450 pagini are preţul numai de Lei 120. Depozitul general: Li­brăria „UNIVERSUL” — Se trimite şi ram­burs la cerere — MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Direcţia Constr. şi Domenii Militare Publicacţiun­e No. 15.315 Se publică spre cunoştinţa ama­torilor că in ziua de 8 Iulie 1943, ora 9, se va ţine licitaţie cu ter­men de urgenţă, în Bucureşti la Ministerul Apărării Naţionale S. S. A. U„ Camera de licitaţii, din Piaţa Valter Mărăcineanu, şi la garnizoana Slatina, pentru execu­tarea şoselelor la Dep. Subzisten­ţă Slatina de lei 1.500.000 după deviz. Aceste lucrări vor trebui execu­tate în termen de 45 zile de la da­rea comenzei. Lictaţiimea se va ţine în con­formitate cu art. 88-110 din legea asupra contabilităţii publice a Sta­tului, art. 31-53 Reg. de funcţio­nare al Oficiului Central de lici­taţii şi condiţiunile generale şi speciale de ordine şi administraţie prevăzute în cadtul de sarcini, partea I-a a Ministerului Apără­rii Naţionale. Direcţia Domenii Militare. Garanţia provizorie 5% prevă­zută în condiţiinile speciale de or­dine şi administraţie din cadtul de sarcini partea I-a, se va de­pune la Cassa de Depuneri şi Con­­semnaţiuni iar la licitaţie se va prezenta numai recipisa. Oferte însoţite de garanţie în numerar sau efecte, în natură nu vor fi primite. Dosarul special compus din de­vize ,adtul de sarcini şi planuri condiţiunile generale şi speciale technice şi de ordine şi de admi­nistraţie etc., se pot vedea de do­ritori în toate zilele şi orele de lucru, în Bucureşti, la Ministerul Apărării Naţionale, Camera bi­roului de informaţiuni şi la garni­zoana Slatina. Lucrările se vor efectua pe ris­cul ajudecatarului. Concurenţii spre a fi admişi tre­bue să îndeplinească condiţiunile prevăzute la art. 6-11 din cadtul de sarcini partea I-a de care se vor lua cunoştinţă la Minister înainte de licitație. Directorul Constr. şi Domenii Militare. General Alex. Stănescu ►»♦♦♦■»■»■»»I 4-44 44 ♦ 4 4-444-4 4-1 PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA 8717 Secretariatul General Deciziile Nr. 8954 25 Iunie 1943 Noi General D. R. Popescu — Primarul Municipiului Craiova, Având în vedere că pentru în­făptuirea planului de desvoltare al sediului serviciului de transportul­ în comun prin construire,de garaje și ateliere, plan care a fost apro­bat de Consiliul R. P. C. Uzinele Comunale Craiova, prin hotărârea luată in şedinţa dela 14 Februarie 1943 şi potrivit referatului Nr. 2769 din 13 Mai 1943 al Uzinelor Comu­nale Craiova, urmează a se proce­da la exproprierea urgentă a unui imobil situat în Craiova Calea Bucureștilor Nr. 1. Având în vedere dispoziţiunile art. 69 şi 70 din legea pentru ex­propriere pentru cauză de utilitate publică precum şi dispoziţiile art. II—IV din decretul lege Nr. 143 din 25 Februarie 1942, în urma planurilor şi referatul tehnic al T Minelor Comunale Craiova, am coo­statat că pentru înfăptuirea planului de desvoltare al sediului serviciului de transporturi in co­mun din Calea Bucureştilor Nr. 3, spre a corespunde cerinţelor teh­nice moderne şi în vederea unei bune organizări a transportului în comun a persoanelor pe teritoriul Municipiului Craiova, este necesar să se declare de utilitate publică și să se procedeze la exproprierea urgentă a imobilului situat in Cra­iova, Calea Bucureștilor Nr. 1 din proprietatea moștenitorilor Iotta, imobil care are următoarele înve­cinări: la răsărit proprietatea Uzi­nelor Comunale, Serviciul de trol­­leybuse, pe toată lăţimea acesteia, la apus restul proprietăţii moşte­nitorilor Iotta pe o lungime de 67,40 m, iar la sud pe o lăţime de 18 m. Acest teren formează un triunghiu neregulat, având spre nord un unghiu ascuţit. Acest teren înglobează in total o suprafață de 747,89 m. p. teren neconstruit. Acest teren a fost evaluat la 700 lei m. p. in total la 522.523 (cinci sute douăzeci și două mii cincisute douăzeci și trei). In virtutea drepturilor conferite nouă de art. 194 alin. 2 din legea administrativă. Decidem : ART. I. — Pentru înfăptuirea planului de mărire al sediului ser­viciului de transporturi în comun prin construirea de gara­je şi ate­liere, plan care a fost aprobat de Consiliul de administraţie al Re­giei publice comerciale Uzinele Co­munale Craiova în şedinţa dela 14 Februarie 1943 declarăm de utilitate publică şi hotărâm expro­prierea urgentă a terenului fără construcţie din proprietatea moşt. Iotta, imobil situat in Craiova, Calea Bucureştilor Nr. 1 şi având învecinările următoare : la răsărit proprietatea Uzinelor Comunale serv. de trolleybuse, pe toată lă­ţimea acesteia, la apus restul pro­prietăţii moştenitorilor Iorta pe o lungime de 67,40 m. iar la sud Ca­lea Bucureştilor pe o lăţime de 18 m. Acest teren înglobează in total o suprafaţă de 74, 89 m. p. teren neconstruit şi a fost evaluat la 700 lei m. p. în total 522.523 lei, sumă care se oferă proprietarilor drept preț al terenului expropriat. ART. II. — Serviciul Contencios al Primăriei va îndeplini formali­tăţile legale. ART. III. — Serviciul adminis­trativ este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentei deciziuni care se va publica în Monitorul Oficial în două ziare din Capitală și intr’un ziar local. Dată în cabinetul nostru din lo­calul primăriei Municipiului Craio­va astăzi 25 Iunie 1943. Primar, General D. Popescu Secretar general. Indescifrabil ____ 8703 PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA Secretariatul General DECIZIUNE Nr. 8155 25 Iunie 1943 Noi. General D. B. Popescu — Primarul Municipiului Craiova Având in vedere că pentru­­ în­făptuirea planului de mărire și modificare a Uzinei Electrice din Calea Brestei Nr. 12 plan care a fost aprobat de Consiliul de Ad­ministraţie al R. P. C. Uzinele Co­munale Craiova, prin hotărârea luată în şedinţa de la 12 Octom­brie 1941 şi potrivit referatului Nr. 2768/943 al Uzinelor comunale Cra­iova, urmează a se proceda la ex­proprierea urgentă a unui imobil situat in Calea Brestei Nr. 8 din Craiova. Având în vedere dispoziţiunile art. 69 şi 70 din Legea pentru ex­propriere pentru cauză de utilitate publică precum şi dispoziţiile art. 44 din Legea de organizare a ex­ploatărilor comunale din 7 Mai 1938, în urma planurilor şi referatului tehnic al Uzinelor comunale Cra­iova, am constatat că pentru în­făptuirea planului de mărire şi modificarea Uzinei Electrice spre a corespunde cerinţelor tehnice moderne necesare unei bune func­ţionări, este necesar să se declare de utilitate publică şi să se proce­deze la exproprierea urgentă a imobilului situat în Craiova Calea Brestei Nr. 8 din proprietatea d-lui Constantinescu Ştefan ,imobil care este compus din două porţiuni cu următoarele învecinări : Porţiunea principală : la răsărit cu proprie­tatea d-lui Constantinescu Ştefan pe o lungime totală de 23,50 m„ la sud proprietatea Uzinei electrice pe o lungime totală de 25,20 m., la apus proprietatea Uzinei elec­trice pe o lungime de 11,10 m. şi la nord proprietatea Uzinei elec­trice pe o lungime de 29,40 m.; Porţiunea secundară care consti­tuie o ulicioară de trecere delimi­tată astfel: la răsărit se mărgi­neşte cu proprietatea Uzinei elec­trice pe o lungime de 20,03 m„ la sud cu calea Brestei în prelungire de 1,86 m.,la apus cu proprietatea Uzinei electrice pe o lungime de 19 m„ şi la nord cu proprietatea d-lui Constantinescu Ştefan pe o lungime de 1,85 m. Ambele aceste porţiuni de teren înglobează în to­tal o suprafaţă de 407,36 m. teren neconstruit. Acest teren a fost evaluat la 700 lei m. p. în total la 285.152 lei (două sute optzeci şi cinci mii una sută cincizeci şi doi lei). In virtutea drepturilor conferite nouă de art. 194 alin 2 din Legea administrativă. Decidem : ART. I. — Pentru înfăptuirea planului de mărire şi modificare a Uzinei electrice, plan care a fost aprobat de Consiliul de adminis­traţie al R. P. c. Uzinele comunale Craiova in şedinţa dela 12 Octom­brie 1941 declarăm de utilitate pu­blică şi hotărîm exproprierea ur­gentă a terenului fără construcţie din proprietatea d-lui Constanti­nescu I. Ştefan imobil care este si­tuat în Craiova Cale­a Brestei Nr. 8 şi având învecinările următoare: la răsărit proprietatea d-lui Con­stantinescu Ştefan pe o lungime de 23,50 m„ la sud proprietatea stantinescu Ştefan pe o lungime de 23,50 m. la sud proprietatea Uzinei electrice pe o lungime de 25,20 m. la apus proprietatea­ Uzinei elec­­pe o lungime de 29,40 m . şi apoi ulicioara de trecere delimitată ast­fel : la răsărit se mărgineşte cu proprietatea Uzinei electrice pe o lungime de 20,03 m. la sud cu ca­lea Brestei în prelungire de 1,86 m. la apus cu proprietatea Uzinei electrice pe o lungime de 19 m. şi la nord cu proprietatea d-lui Con­stantinescu Ştefan pe o lungime de 1,85 m. Ambele aceste terenuri înglobea­ză un total cu o suprafaţă de 407,36 m­. p. teren neconstr­it. Acest teren a fost evaluat la 700 lei m. p. în total la 285.152 lei, sumă care se oferă proprietarului drept preț al terenului expropriat. ART. II. — Serviciul Contencios al Primăriei va îndeplini formali­tăţile legale. ART. III. — Serviciul adminis­trativ este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentei deciziuni care se va publica în Monitorul Oficial, în două ziare din Capitală și într’un ziar local. Dată în cabinetul nostru din lo­calul Primăriei Municipiului Cra­iova astăzi 25 Iunie 1943. Primar, General D. Popescu Secretar general. Indescifrabil8703 ■»♦■♦ + »++-»++ + *+ 4+4 PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TI­MIŞOARA PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE Nr. 16978/1943. Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că în ziua de 14 Iulie 1943 orele 9 dimineaţa se va ţine în localul Primăriei acestui mu­nicipiu în sala de licitaţii, o lici­taţie publică pentru procurarea imprimatelor necesare birourilor, serviciilor şi instituţiunilor aces­tei Primării pe anul 1943/1944. Licitaţia se va ţine pe baza cad­­tului de sarcini întocmit în acest scop şi în conformitate cu dispo­ziţiunile legii contabilităţii pu­blice şi normelor generale asu­pra ţinerii licitaţiilor publice. Caetul de sarcini al acestei li­citaţii se poate vedea de cei inte­resaţi la Primărie, biroul licitaţii­lor în orice zi de lucru în orele de serviciu. Ofertele se vor face numai in conformitate cu caetul de sarcini susamintit. , Primăria Municipiului Timişoara. 8716 Cinematografe ARO: Odinioară şi jurnal. SCALA : Secretul doamnei în alto şi Jurnal de război. FANTASIO : Căi greşite. CAPITOL Patimi încătuşate şi Jur­nal. TRIANON : Prima iubire şi Jural nou. SAVOY : Condamnat la însurătoare şi jurnal nou nr. 70. REGAL: M. A. S. Năluca mărilor şi jurnal. FEMINA : Pat şi Patachon în Ham­let şi Ofelia. ARPA : Omul venit de pe mare şi jurnal nou. SELECT: Oraşul de aur. BULEVARD PALAS : Lucrezia Bor­gia şi ultimul jurnal. VICTORIA: Miliardarul cântăreţ şi Jurnal. ELISEE : Singurătate, jurnal şi com­pania de balet. „OMNIA”: Prizonierul din Santa Cruz, jurnal şi compania de re­viste Tanţi Grigoriu. NISSA : Vreau să mă mărit şi trupa de reviste. CORSO : Kean (Geniu şi nebunie) şi jurnal O.N.C. - U.F.R. nr. 69. ALCAZAR: Bal la castel, jurnal O.N.C. nr. 68 şi trupă de reviste. AMERICAN : Prima întâlnire şi o nouă trupă de reviste. AIDA : Ispitele tinereţii, compania de reviste şi jurnal de război. BUCUREŞTII NOI : Un vis vienez. Jurnal şi artişti. BARCELONA: Beatrice Cenci, jur­nal de război şi trupă de reviste. COTROCENI: Se ampert­o şi jurnal de război O.N.C. şi U.F.A. CARMEN : vivere, jurnal şi compa­nia de reviste. CARMEN SYLVA: Neguţătorul de sclave, jurnal şi trupă de reviste. ♦+♦♦♦♦♦ +•+♦♦♦♦ + ♦ ++-» + ♦♦ ♦ » s UNIVERSUL COPIILOR Nr. 27, de azi 30 Iunie Cuprinde: Bradul cel nemulţumit, Uitucilă, Fetiţa schimbată, Darurile cerşetorului, Fetiţa cea bună şi curajoasă, Vacanţa cu peripeţii, Vulpoiu, Blestemul cântăreţului, Nemulţumita Coralia, Pagina distractivă şi Zâna caişilor 16 pagini în culori, lei 14 CALENDAR MIERCURI, 30 IUNIE Ortodox: Soborul celor 12 Apos­toli. catolic : Marţial. Protestant: Sinodul Apost. Râs. soarelui 4,19; Ap. soarelui 19,47 FAZELE LUNEI 30. Răsărit 3 h. 11 m. Apus 18 h. 18 m. RADIO MIERCURI, 38 IUNIE RADIO ROMÂNIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55—8 . ORA DIMINEŢII; Des­chiderea emisiunii; Radio-jurnal; Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45 : Deschiderea emisiunii; Radio­jurnal (informativ, agricol şi cul­tural). 13 : ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50 : Ştirile serviciului german. 14 : Radio-jurnal. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR : Orchestra Luceafărul. 15.30: Muzică variată (discuri) RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.40 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.40 : Emisiune specială in limba rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17 : Orchestra Ionel Budişteanu. 17.30: Orchestra Ion Luca Bănă­­ţeanu. 18.30 : D-na Ana Seujescu: Despre asistenţa socială. Cele văzute în Germania. 18.45 : Mari cântăreţi cântă muzică italiană (discuri). RADIO ROMANIA 19 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19 : ştirile serviciului german RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.15 : D-ra Nadia Chebap, pian. 19.45 : Radio-jurnal (informativ şi cultural). 20 : Viaţa noastră culturală, de Em. Bucuţa 20.15 Corul Radio, condus de prof. I. Croitoru. 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul „Cugetări ale scriitorilor mo­derni“: Eugen Lovinescu , Titu Maio­­rescu. 21 : ORA GERMANIEI. 22 : Radio-jurnal ; Sport 22.20 : De la Grinzing la Kallenburg, prezentare de Horia Furtună,­ voce : Arta Florescu, Werner Höhn şi An­samblul Kreuzer. 23 : Muzică variată uşoară (discuri). 23.30 : închiderea emisiunii. DACIA ROMANA 32.4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRAWATATE 21.40 : Jurnal în limba italiană: Muzică. • 22 : Emisiune în limba germană : Muzică. 22.20 : Emisiune în limba italiană : Muzică. 22.40 : Emisiune în limba franceză. 22.50—23: Emisiune In limba engleză. TEATRE NAŢIONAL: Călătorie în întuneric. STUDIO : Surorile Aman. COMEDIA : Vitamina „M”. TEATRUL NOSTRU : Dincolo de zare. ALHAMBRA : Gioconda iubeşte. MUNCA ŞI LUMINA : Reichstheater­zug. COLORADO : Arlechinada (premieră). CRANGAŞI: Piratul Negru şi jurnal O.N.C.-U.F.A. DACIA : Contract cu Diavolul şi jur­nal nr. S3. DIANA : Fronerul Junglei, jurnal şi trupă de reviste. DICHIU : Iluzii, jurnal şi trupa de reviste. FLORIDA : Fanfulla Dalodi şi Jurnal. ELDORADO : Mario Visconti şi jur­nal O.N.C.—U.F.A. EDISON : Prizonierul din Santa Cruz. GLORIA : Truxa şi Jurnal sonor. IZBANDA : Macario Cowboy şi Jurnal nr. 69. ILEANA : Pilotul ghinionist şi Jurnal de război nr. 68. LIA: Extravagantul Castelan şi Jur­nal. MARCONI: Unde cerul şi marea se întâlnesc şi compania de reviste. MARNA : Vreau să mă mărit, Jurnal 70 şi compania de reviste. MIORIŢA : Duelul şi Jurnal. MILANO : Casa păcatelor şi jurnal. NERO : Pentru u fi sărut şi jurnal de război. NONI : Cavalerul mascat şi jurnal nou. ODEON : Nota zero la purtare şi jur­nal de război... PACHE: Absenţe nemotivate, com­pania de reviste şi jurnal nou nr. 69. PARIS : 7 ani de noroc, jurnal şi re­vistă. PICOLO (Ed. Fache 108): Trădătorii de pe Nil şi jurnal nou. ROMA : Macario Cow-Boy şi jurnal nr. 69. REX: Teresa Venerdi (Orfana) şi jurnal de război. SPLENDID : Verdictul, jurnal nr. 68 şi trupă de reviste. TOMIS : Rembrandt, şi jurnal sonor. TRIUMF: Laila, jurnal U.F.A. -O.N.C. 64. UNIREA: Regele circului jurnal şi revistă. VERGU : Iubirea cea mare, Jurnal de război nr. 68 şi trupă de revistă. VOLTA-BUZEŞTI : Femeea îndărăt­nică, jurnal şi trupă de reviste. VENUS : Călăul din, Veneţia, jurnal de război nr. 64 şi trupă de reviste. 176 Joi 1 Iulie 1943 +•+♦♦•»-»♦+ +++-»■♦-+♦ ♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦ + ++•++-»-++ ♦ M ♦ ♦ 4 CIUDATA ISTORIE...! (Urmare din pag. I-a) „Imigraţia Românilor a înce­put înainte de 800 ani, spre sfâr­şitul veacului al XII -lea. Mai târziu Românimea înaintase din­­spre Sud-Est spre Apus. Astăzi ea locuieşte în diferite părţi ale Ardealului şi pe marginea da Est a Alföldullui“ (pag. 101-102). Aceste date nu sunt menite a sur­prinde decât pe avei cari mai sunt familierizaţi cu teoriile istorice îmbrăţişate de Unguri. Simţim doar o strângere de inimă la gândul că aceste date vor tebui asimilate de elevii români. Dino®]o de Teoriile Istorice, faţă de cam­ poziţia românească este cunoscută, manualul scrie următoarele despre evenimente­le din timpul războiului, trecut. ... „Românii au năvălit pe ne­aşteptate în Ardeal, dar TRU­PELE MAGHIARE(?) şi germane l-au gonit din Ungaria, ocupând capitala lor Bucureştii (pag. 48). Dacă lucrurile se petreceau de vremea Faraonilor, afirmaţia că „trupele maghiare” au ocupat Bucureştii mai avea şanse da crezare. Oricum faptele sunt prea apropiate de noi pentru a putea fi răstălmăcite ! In schimb despre eliberarea Ungariei de sub domnia trupe­lor roşii ale lui Bela Kuhn şi ocuparea Budapestei, ".manualul precizează : „Românii au ocupat capitala ţării şi nu s’au retras din ea decât după jefuiri necon­tenite de trei luni şi jumătate”... Iată expresia gratitudinii ! Şi în sfârşit o afirmaţie extrem de preţioasă pentru toţi econo­miştii, oamenii de stat şi cerce­tătorii fenomenelor sociale din toată lumea , în Ungaria nu exi­stau dări până în 1918 cel puţin aşa reese din textul de mai jos: „Până la mutilarea ei Ungaria avusese multe păduri şi domenii. O mare parte a acestora s’a pierdut prin ocuparea teritoriilor desu­­nite în urma tratatului de la Trianon. Statul a devenit foarte sărac. AVAND RELATIV PU­ŢINE VENITURI DIN BUNU­­RILE LUI, EL A TREBUIT SA RECURGĂ LA CONTRIBUŢIA CETĂŢENILOR. ACEASTA CON­­TRIBUŢIE SE NUMEŞTE DARE DE STAT (pag. 55). Vremuri, car­ prin contrast cu sarcinile prezente, reuşesc desi­gur să strecoare o umbră de părere de rău în sufletul copiilor de Români, ai căror părinţi gâ­­fâie sub povara dărilor! Dacă enumerarea datelor de istorie nu-i va fi impresionat prea mult pe­ micii şcolari Români, la schimb năpasta cu dările i-a fă­cut să tresară o clipă. Cât de fe­ricită era lumea înainte de 1918 când nu existau dări îşi vor fi zis , în mintea lor copiii. In schimb­** oamenii de bun simţ de oriunde­ ar fi, citind aceste rânduri, nul pot­ avea decât un zâmbet, un zâmbet mai elocvent decât orica exclamaţie şi orice retorism... GABRIEL ŢEPELEA EXPOZIŢII SALA „UNIVERSUL” expoziţia de pictură a baronului Georg von Lowemdal şi a d-nei Z. F. Giotta- Frunză. B-DUL MARIA, 6. Expoziţia Munca­ în penitenciare, zilnic SALA DALLES : Expoziţia Tinerime! artistice. CĂMINUL ARTEI (Galeriile Creţu- Iescu): Figură şi Interior, pictură. STR. ŞTEFAN MIHAU­EANU ÎS (Ca­sele Bisericii Popa Soare) colecţia prof. Nicolae Ionescu. Duminica şi sărbătorile 10—l­ MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE NATURALA „GRIGORE. ANTIPA- şos. Kiselef nr. 1, deschis numai Duminicile şi sărbătorile dela ora 10—« a. a., iar Joia deja îl—S d. a. MUZEUL PROF. MINOVICI, şoseaua Kiseleff, deschis Marţi, Joi şi Du­minică între 9-12 şi ÎS -18. »lUtc L SILVIC (Parcul Carol I) deschis publicului : Dub­­nica, orele io- « şi 17—so. .rola orrte 17—2», domniţa anastasia ». — Expozi­ţia permanentă de cusături româ­neşti ..Elizabeta Coace" sub con­ducerea d-nei Olga Copeo-Maican BIBLIOTECA LIGII CULTURALE, deschisă în toate zilele dela 2-6 d. a. BIBLIOTECA MUNICIPALA: atr. Ba­tist» nr. V. Drascoia zilnic intre orele $—13 si 15 luni.--.10. Intrarea liberă. Maternitățile de serviciu Gravidele locuind la sud de linia Indicată mai sus, se vor adresa următoarelor maternităţi: Maternitatea Spit. Colţea, B-dul Colţei, 3.75.25. Maternitatea Spit. Brâncovenesc, B-dul Regina Maria, telef. 3.40.60- Maternitatea „Paul Greceanu" str. Sultzer 20, telef. 4.54.14, Maternitatea „Rahova” Calea Rahovei 296. 3.19.71. Funcţionarele C. F. R. şi soţiile ceferiştilor, se vor adresa Materni­tăţii C. F. R. „Regina Elisabeta” Calea Griviţei 376. 3.14.84. Casei Naţionale a Asigurărilor Sa- Asiguratele şi soţiile asiguraţilor Ciale, se vor adresa Maternităţii „Mihail Ghica” B-dul Filantropia. 4.77 92. Pentru asistenţa la domiciliu a femeilor gravide, sau Internate In Maternităţi cereţi camera de Gardă obst­etricala de la Societatea „Salvarea”, Splaiul Independen­ţei 19 telefon 4.33.33. Pentru internarea în materni­tăţi ,gravidele locuind la nord de linia Splaiul Independenţei, B-dul Elisabeta, B-dul Pache Protopo­­pescu, Şos. Iancului şi Sos. Pan­­telimon, se vor adresa următoa­relor maternităţi Spitalul Filantropia: B-dul Mi­hail Ghica telef. 3.58.68. Maternitatea „Giuleşti” Şoseaua Ciuleşti 5 tel. 3.19.74. Maternitatea Elena General Adrian” Calea Griviţei nr. 228 telef. 3.17.44. Maternitatea ..Dr. Miron" str. Avrig 72 2.90.16. Tam­asiile de serviciu GARDA DE NOAPTE GRUPA X-a în nopţile de 10, 20 şi 30 ale fiecărei luni Firîcă Elena dr., Str. C. A. Ro­­setti 27, I, 2.78.23 . Ramaşcan Gabriel, B-dul Regele Albert I, 37, I, 4.17.94; Popovici Lucia, Calea Griviţei 213, II, 4.65.81; Vespremeanu Emil, Ca­lea Giuleşti 117, II, 4.11.16 ; Farmacia fostă Shunda, Piaţa Buzeşti 45, II, 4.23.14 ; Manolescu Vasile, Calea Vic­toriei 169, iiI, 3.17.45 ; Urseanu N. Gheorghe, B-dul Take Ionescu 12, III, 2.36.22 ; Nicolescu Stoenescu A­­lexandrina, Calea Călăraşilor 126, IV, 4.17.32; Enescu Elena Dr. Soreni B-dul Pache­­l, IV, n’are telefon; Bărbieru Alexandrina, Calea Dudeşti 258, V, 4.31.35 ; Cornea Ştefan S­sori, Calea Văcăreşti 83, V, 4.34.97 ; Va­leri­u I. S­sort, Str. 11 Iunie 65, V, 3.65.94 ; Russu D. Mihail, Şos. Giur­giului 11, V, 4.63.21 ; Georgescu Ste­rie, Calea Rahovei 50, VI, n’are te­lefon ; Mironescu Constantin, Calea Rahovei 204, VI, 3.45.06. Spectacolul de la spitalul de miţi 11. 303 Din iniţiativa unui comitet de ci-ne de pe lângă comisariatul ge­neral al refugiaţilor, au fost aduşi acum câteva zile, în Capitală, spre a o vizita, vreo 200 de elevi şi eleve de şcoli secundare şi comerciale, refugiaţi din Transilvania, care au obţinut premii la diferite licee din ţară, unde au învăţat în cursul a­­cestui an. Printre vizitele făcute în Bucu­reşti, a fost şi aceea de la spitalul de răniţi 303 ori Marţi unde, după dorinţa d-nei Maria Mareşal An­­tonescu, ministerul propagandei, prin biroul spectacolelor pentru răniţi, a organizat un frumos spec­tacol atât pentru răniţii din spital cât şi pentru merituoşii elevi. înainte de începerea programu­lui, a vorbit d. col. invalid Locus­­teanu, după care orchestra P. Mo­­ţoi a cânta arii naţionale. D. Vasile Brezeanu, de la Teatrul Municipal, a recitat câteva ver­suri, iar d-ra Virginica Popescu, dela Teatrul Comedia a cântat mai multe cuplete. D-nii I. Antonescu, Dan Desme­­trescu şi N. Trestian, dela Cără­buş, s-au reprodus ca un sketch, spectacolul terminându-se cu jocuri româneşti executate de echipa de joc şi cântec „Alimeiul”, sub con­ducerea d-lui prof. I. Dobrescu. Grupul de şcolari a ţinut să se producă prin două poezii spuse de eleva de dl. I. Marian Lucia, refu­giată din Sălaj şi Văleanu Gh., re­fugiată din Satu-Mare, cum şi prin câteva cântece. La sfârşit grupului de şcolari î s’a servit câte o mică gustare, în timp ce o parte din răniţi Împreu­nă cu echipa de joc „Alimeiul”, a încins o horă în curtea spitalului. A luat parte la acest spectacol şi P. S. Sa episcopul Colan al Bla­jului________________________ Examenul de admitere in şcoala ofiţeri mecanici de aviaţie se amână pentru data de 5 Iulie 1943 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că înscrierile pentru examenul de admitere în Şcoala ofiţeri mecanici de aviaţie se pri­mesc până la 4 Iulie 1943 la se­diul Şcoalei din­­Mediaş, iar exa­menul va începe la 5 iulie 1943. Pot candida la acest examen absolvenţii Şcoalelor Tehnice In­­dustriale, bacalaureaţii liceelor industriale şi maiştrii de aero­nautică absolvenţi ai Şcoalei tepso­­nice Mediaş, fără nici un stagiu. Restul condiţiunilor de admi­tere în detaliu sunt publicate în Decizia ministerială nr. 170 din 7 iunie 1943. Pentru proprietari de autovehicule evacuat! Se pune în vedere tuturor pro­prietarilor de autovechicule cate­gorisiţi ca evacua­bili (benevol sau forţat) că nu pot invoca in cazul unui ordin de evacuare forţată ne­cesitatea întrebuinţării autovechi­­colelor proprietate, pentru evacua- r rea propriei familii. Aceste familii vor trebui deci evacuate chiar de pe acum, altfel nemai putând părăsi localitatea respectivă, decât după terminarea întregii operaţiuni a evacuării for­ţate. Nici o maşină nu va putea eşi prin bariera, decât în convoiul format şi comandat de către de­legatul comandamentului A. P. Pentru ziua de 1 iulie 1943, între orele 14-16 toţi proprietarii (sau interpuşii lor) urmează a se­­pre­zenta cu autovechiculul respectiv la locurile de adunare, indicate în ordin. Pentru a nu stânjeni activitatea diferitelor instituţiuni publice şi întreprinderi particulare care au de prezentat autovechicule la con­trol se aprobă ca această prezen­tare să se facă în trei loturi, zil­nice consecutive, în zilele de 1, 2 şi 3 iulie între orele 14-16. ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALA ARESTAREA UNOR SPĂRGĂTORI ŞI A UNUI DEZERTOR DE LA MUNCA OBLIGATORIE De comisar-şef Ion Urseanu, şe­ful brigăzii centrale din Prefectu­ra poliţiei Capitalei,­­ secondat de agentul diurnist Gheorghe Ma­­tragaci, a descoperit şi arestat zi­lele acestea în Capitală pe doi cu­noscuţi spărgători anume Gheor­ghe Moncea şi Savu Dumitrescu. În timp ce erau conduşi la Prefec­tura poliţiei­ Capitalei cei doi rău­făcători i-a propus agentului să-i­­dea 100.000 lei spre a-i face scă­paţi, ceea ce acesta bineînţeles, a refuzat. Cu prilejul anchetei făcută la poliţie s’a putut constata că numi­ţii fiind luaţi de la închisoarea Vă­căreşti, unde, îşi ispăşeau pedep­sele ,la care fuseseră condamnaţi, au reuşit să fugă la Craiova. Prinşi numai după câteva zile, au fost expediaţi spre Bucureşti, sub pa-­­za unui agent, având asupra lor un geamantan încărcat cu lucruri­ furate precum şi suma de 122.000 lei­ In gara Stolnici au izbutit din nou să dispară, venind în Capita­lă, unde au săvârşit o nouă serie de furturi. Cei doi periculoşi spărgători, au fost înaintaţi parchetului Ilfov.­­ De asemeni agentul diurnist Const. Petrescu, din serviciul bri­găzii I judiciare, a arestat pe in­dividul Aurel Lupovici, urmărit de Curtea marţială din Ploeşti spre a fi executat, condamnat fiind la moarte pentru dezertare de la munca obligatorie. FURTURI De la locuinţa d-lui gpt. Hor­­gea Constantin, din str. Vasile Lascăr 24, s’au furat două vali­ze cu rufărie, sumă de 250.000 de lei şi un revolver Mauzer în­cărcat.­­ Intrând prin pod în maga­zinul d-lui Iliescu, din str. Bără­­ţiei 8, hoţii au furat mărfuri în valoare de 150.000 de lei. Deşi născut pentru a trăi în mediul uscatului, omul a avut intuiţia imenselor foloase ale mării şi sprijinit de spiritul in­ventiv, curaj şi energie fizică, nu s’a dat în lături de la cele mai grele primejdii, pentru a stăpâni marele necunoscut al, mărilor şi oceanelor. Descoperirile geogra­fice au deschis primele drumuri ale civilizaţiei şi au înmulţit le­găturile politice şi economice dintre popoare. Marco Polo, Columb, Magelan, Diaz, Vasco, de Gama, Amerigo Vespucci, Drake, Dumont D’Ur­ville, Peary, Amundsen, Scott, Jaques Quartier şi alţii au fost marii protagonişti ai expediţiu­­nilor oceanice şi polare, străbă­tând marea pe micuţele caravele şi nave cu pânze şi suferind îm­potriviri aspre ale naturii, unii jertfindu-şi viaţa pentru gloria şi renume! ° r-*---­ Oamenii de mare au intere­sat mult pe marii scriitori, căci însuşirile şi virtuţile unor război­nice, s’au părut a fi cu totul excepţionale. Lamartine examinând viaţa Amiralului englez Horaţiiu Nel­son, se exprimă în următorii ter­meni despre omul de mare : ..Calităţi de inteligenţă şi carac­ter ca şeţ, ştiinţă de a căuta dru­mul pe mări şi oceane, grija de a feri nava de vânturi şi valuri, cal­mul de a aprecia elementele bă­tăliei şi a lua hotărârea, o glorie ingrată care se câştigă din ceas în ceas, se pierde într’un moment şi nu ajunge totdeauna în patrie, un mormânt depărtat de ai tăi, un mormânt în adâncul oceanului sau pe ţărm, ca o fărâmă dintr’un nau­fragiu, iată omul de mare. O sută de pericole pentru o glorie, zece eroi într’un singur om!" astfel au fost iluştrii marinari ai vremuri­­ lor: Ruyter, Toarville, Duguesne, Rodney, Sufjren, Hood, Nelson, Colingwood, Togo, Beaty, Jelli­­con şi von Scheer. Evoluţia navelor şi navigaţiei maritime, a­­urmat mersul ascen­dent al progreselor ştiinţelor dea­­lungul veacurilor, căci mintea o­­menească s’a străduit necontenit să născocească noui perfecţiuni technice, pentru a face din nava de război şi de comerţ, mijlocul cel mai rapid şi mai bine pregătit, spre a putea străbate fără periena­le, căile spinoase ale mării. Navele de război sunt unităţii­: de luptă ale războiului pe mare Ele aparţin Marinei de război care are misiunea asigurării comu­nicaţiilor maritime, atacul comu­nicaţiilor adversarului şi apăra­rea coastelor. A stăpâni marea, a avea comandamentul mării, sunt expresiuni, cari şi-au­ pierdut sem­nificaţia lor de altă dată, din cau­za acţiunii la mari distanţe a a­­vioanelor şi submarinelor. Azi ele nu mai au de­cât înţelesul că Ma­rina superioară, caută prin toate mijloacele să dispună cât mai mult și cu toate riscurile de liber­tatea drumurilor maritime. Navele de război moderne, se clasează astfel: Cuirasate (nave de linie), crucişetoare cuirasate (de bătălie), nave pază coastă (moni­toare, canoniere), nave port-avioa­­ne crucişetoare grele tip Wa­shington), crucişetoare uşoare, con­ducătoare de flotile (leaders), dis­trugătoare (contratorpiloare), tor­piloare de escadră, torpiloare pa­trulare de coastă, vedete torpiloa­re rapide, submarine de mare, mijlocie şi mică croazieră, nave puitoare de mine şi nave dragoare. Ţinând seamă de statistica dinain­te de războiul actual, putem spu­ne că numărul navelor de război din toate Marinele lumii, era de 1797 şi se ridica la un tonaj total de 5.407.702 tone, având o valoare de 1500 miliarde. Navele comerciale sunt navele int­rebuinţate pentru comerțul ma­ritim. Ele se pot grupa în două mari clase: Pacheboturi sau nave cari tran­sportă mai mult călători, de­cât mărfuri. Sunt pacheboturi rapide cu tonaje cuprinse între 15.000— 70.000 tone, cu viteză până la 30 noduri, pacheboturi mijlocii cu to­naje până la 16.000 tone și viteză 20—24 noduri şi pacheboturi mixte care pe lângă călători transportă şi mărfuri, cu tonaj între 10.000— 15.000 tone şi viteză 15—17 noduri. Cargouri sau nave destinate nu­mai pentru transportul mărfurilor şi materialelor grele. Navele în­trebuinţate pentru transport de combustibil lichid se numesc tan­curi, petroliere sau cisterne. Toate navele comerciale aparţin Marinei Comerciale. In timp de război ele sunt rechiziţionate pen­tru transporturi militare şi trec sub comanda autorităţilor Mari­nei de război. Cargourile şi vasele cisterne au tonajul cuprins între 5000—10.000 tone şi viteza 10-12 noduri. Pe Dunăre navele de transport sunt­­nave de călători, remorchere, şle­puri, tancuri şi şlepuri auto­motoare. Statistica după războiul mon­dial trecut arată că numărul na­velor comerciale era în toate ma­rinele comerciale ale lumii 29.932 şi tonajul total se ridica la 68.368.141 tone, ceea ce reprezenta o valoare de minimum 6836 mi­liarde de lei. Astăzi după versiunea germană, submarinele, avioanele, navele forsate de suprafaţă şi lovirile de mine, au produs anglo-ameri­canilor o pierdere totală de 30.000.000 tone de nave comer­ciale, ceea ce înseamnă aproape jumătate din tonajul total dina­inte de război, care poate fi eva­luat la circa 3000 miliarde de lei. Multe ştiinţe importante au contribuit la crearea şi desvol­­tarea Marinelor de război şi co­merciale, asigurând cele mai bune condiţiuni de folosire şi navigaţie navelor, atât pentru misiunile de luptă, cât şi pentru executarea lungilor traversări ale mărilor şi oceanelor pe toate timpurile de calm uşoare, ca şi pe cele mai grele furtuni. Sunt ştiinţe cari stau la teme­lia technicei navale cu: arhitec­tura navală, mecanica navală, cu maşinile marine şi electrice, elec­tricitatea, metalurgia, hidrosta­tica, termodinamica, fizica, chi­mia, balistica, radio-electricitatea, optica, etc. Sunt ştiinţe care servesc pentru conducerea şi navigaţia navelor precum : manevra navelor, navi­gaţia costieră şi astronomică, na­vigaţia subt apă, oceanografia, hidrografia, meteorologia, fizica globului. Apoi vin ştiinţele cari privesc conducerea operaţiunilor pe mare precum: arta militară maritimă sau strategia şi tactica navală, ci­nematica navală, fortificaţiunile şi apărările costiere, ştiinţe des­pre explozivi, pulberi şi proectile, istoria războaelor maritime, drep­tul internaţional, artileria navală şi antiaeriană, torpile, mine, gre­nade antisubmarine şi întrebuin­ţarea tuturor armelor navale. In diferite războae, Marina de război a pus la dispoziţia armatei terestre unităţi de infanterie de marină, constituite în batalioane, regimente şi brigăzi şi tot ase­menea baterii de artilerie, cari s’au­­arătat foarte pregătite în luptele de infanterie şi artilerie, dovedind mult curaj, multă des­toinicie, devotament şi spirit de jertfă. In războiul nostru actual bata­lioanele de marină, deşi apărute pentru prima oară în operaţiunile din Delta Dunării şi litoralul ma­ritim, s’au pus în lumină prin actele lor de vitejie şi eroism, apreciate în mod lăudabil prin ordinele de zi ale Mareşalului Conducător. Din enumerarea ştiinţelor cari contribuesc la cunoaşterea şi des­voltare­a activităţii şi navigaţiei­­ navelor Pe mare, oricine îşi face­­ CUNOŞTINŢE PENTRU TINERET marina, nave, navigaţie de vice-amnal I. BALĂNESCU uşor o idee, că fondul principal 1.­­ cunoştinţelor de Marină, este a fui majoritate technic, ştiinţific şi matematic. De aceea tineretul care crede că simte vocaţia pentru cariera de ofiţer de marină, inginer na­val sau ofiţer mecanic, trebue să ştie de la început, că această ca­rieră este nobilă, frumoasă, con­duce la formarea sufletelor de f elită, dar nu este uşoară. Tânărul , candidat la marinărie, de punte­­ sau maşini, pe lângă desvoltarea­­ şi sănătatea fizică, în stare să-l­­ facă apt de a înfrunta cu răbdare şi energie toate aspri­mele vieţii de mare, trebue să aibă un fond sufletesc curat şi entuziast, un­n spirit hotărît la toate jertfele şi­­ îndatoririle grele ale carierii, o disciplină de adevărat ostaş în­chinat marilor idealuri ale pa­triei. Încă odată adaug, câmpul cunoştinţelor marinăreşti fiind mult prea ştiinţific şi technic, tinerii vor trebui să aibă solidă pregătire de matematici, pentru a putea mânui cu înlesnire apa­ratele perfecţionate mecanice şi­­ electrice, cum şi cele de navigaţie­­ şi mai ales armele navale, cu­­ care sunt înzestrate astăzi navele­­ de război moderne

Next