Universul - Capitala, iulie 1943 (Anul 60, nr. 176-206)

1943-07-01 / nr. 176

Anul al 60-lea Nr. 176 Joi 1 Iulie 1943 Suntem prea nervoşi şi, din cauza aceasta, ne înăsprim singuri viaţa. Iată , dela teatre, dela cinema­tografe, de prin restaurante — fiind ora de închidere ! — lumea s’adună şi se’nghesue în stafii, să apuce ultimele tramvae. Când un vagon se opreşte, în­cepe îmbrânceala. Unii vor să a­­jungă la urcare şi alţii nu se mişcă din cale, de pe trotuar, ca să nu piardă locul la sosirea vagonului următor. Câţiva călători coboară tocmai acum pe uşa din urmă. Acei cari se urcă, protestează energic : — Coborîrea prin faţă ! Cei din coadă dau brânci şi caută să-şi facă drum cu coatele, nerăb­dători să se vadă, mai repede, pla­saţi. — Ce lipsă de maniere ! — se răsteşte o doamnă, care a apucat să ocupe un loc pe scară, către domnişoara din spate, care se luptă să pună şi ea un picior. Lume nervoasă ! Prea nervoasă chiar... Mai acum câteva zile, doi cetă­ţeni oarecare, luându-se la sfadă într’un autobuz S. T. B. (linia 37, mi se pare !), care autobuz, stră­bătând uliţi periferice, e normal să se legene prin h­opuri şi să pro­ducă ciocniri inevitabile între­ pa­sageri, unul din cetăţeni, după un schimb de cuvinte, neavând altă replică mai tare la îndemână, a scos revolverul, l-a descărcat în pieptul tovarăşului de călătorie şi-a dispărut pe-aci încolo. Iar victima, desigur aşteptată de familie acasă, şi-a continuat restul călătoriei, cu acelaş autobuz spre spital şi-apoi la morgă. N’ar strica mai multă stăpânire de sine ! Şi mai multă politeţă, care este tot una cu o bună creş­tere... E lesne şi convenabil să tratezi pe altul cu asprime şi să dai lecţii de morală sau de educaţie, când tu, însuţi te găseşti într’un moment favorabil. De pildă, când te urci în tramvai şi cineva, neputând străbate vagonul tixit, coboară prin acelaş loc, — sau când te-ai şi ur­cat şi altul, rămas pe trotuar, ar vrea acelaş lucru. Dar, dacă ar fi să recunoască, fiecare la rândul lui, cu mâna pe conştiinţă, că nu s’a găsit niciodată în­­ culpa pe care altminteri o detestă, nu ştim dacă mulţi ar avea dreptul să a­­runce piatra... Nu se poate să fie unii numai buni şi alţii numai răi. E un ames­tec în care intrăm toţi, azi buni, mâine răi — după... împrejurări. Dar poate că şi viaţa actuală e de vină că ne apucă servicalele pen­tru nimica toată : camuflaj, griji, evenimente care ne depăşesc, nesi­guranţă... Totuşi, mai multă îngăduinţă din partea fiecăruia, mai multă politeţă în relaţiile cu semenii, ar mai aduce o uşurare. Se impune calm, cât mai mult calm... VALERIU MARDARE „Universul“ acum cincizeci de ani 30 Iunie 1893 . Studenţii universitari ro­mâni au adresat un manifest că­tre studenţii universitari din străinătate, prin care cer inter­­venirea pe lângă puterile Statelor căror aparţin în favoarea­ Româ­nilor din Ungaria.­­ Mâine 1 Iulie se va pune în circulaţie linia telefonică dintre Bucureşti-Sinaia.­­ Se va începe peste câteva zile să se construiască partea din palatul Ateneului român, care dă în str. Poşta Veche, pe cheltuiala ministerului de instrucţie. Ateneul se obligă în schimb să pună două săli la dispoziţia mi­nisterului. Sala cea mare va fi întotdeauna acordată acestui de­partament pentru solemnităţile pe cari va fi nevoit să le facă.­­ Se pregăteşte un proect de lege pentru facerea cât se poate de grele a căsătoriilor ortodoxi­­lor cu catolicii sau protestanţii. IN FIECARE ZI PREA MULŢI NERVI...! PLANUL BEVERIDGE Sir William Beveridge, profe­sor şi redactor social al lui „Morning­­Post”, a elaborat de curând în Anglia, din însărcina­rea guvernului, bine­înţeles, un plan nou de aşezare a asigurări­lor sociale, plan de aspect revo­luţionar şi concepţie utopică în această materie. Impresia creată în jurul ace­stui plan, menit „să elaboreze un sistem organic şi complect de asigurări sociale în Anglia”, a fost considerabilă. Proectul venea cu îndrăzneţe propuneri reformatoare — mai îndrăzneţe de­cât ale planului Perkins din Statele Unite, — re­formatoare mai ales pentru An­glia, vădind însă nevoia de re­­înoire a unor concepţii sociale. Ideia că liberalismul secolului al 19-lea este azi incompatibil cu evoluţia secolului nostru prinde din ce în ce mai mult în Anglia şi interpretat ca atare, planul re­cunoaşte nevoia intervenţiei Sta­tului pentru întronarea unei mai înalte justiţii sociale. Nu putem cunoaşte în amă­nunte planul Beveridge, — n’a ajuns până la noi, — de aceea ne vom mulţumi cu spicuirile ce facem din presa de speciali­tate, germană şi italiană, spi­cuiri suficiente pentru a avea o imagine aproximativă a acestui plan deosebit de înaintat ca me­todă şi concepţie. El are ca prim scop (revista Assicurazioni sociali, anul XIX Ianuarie-Februarie) asigurarea generală şi completă contra în­treruperii şi încetării capacităţii de muncă, precum şi ajutorarea în caz de naştere, căsătorie şi moarte. Planul Beveridge înglobează în asigurări absolut pe toţi cetă­ţenii, fără nici o limită de vâr­stă, a veniturilor, împărţiţi în şase clase distincte: muncitorii, salariaţii, micii meseriaşi şi pa­troni, femei căsătorite, persoane cu ocupaţiuni neretribuite, minori incapabili de muncă şi în sfârşit bătrâni, cari nu mai pot munci. Prima clasă, muncitorii, vor primi tratament medical, in­demnitate de şomaj, pensie de odihnă, accident şi cheltuieli de înmormântare. A doua clasă şi a IV-a, mese­riaşii, patronii şi cei cu ocupa­­ţiuni neretribuite, vor primi a­­celeaşi ajutoare, fără şomaj. A 3-a clasă, femeile căsătorite, vor primi ajutoare de maternitate, de văduvie şi divorţ şi pensie de odihnă. A 5-a clasă, ajutoare fa­­militare pentru toţi copiii şi a 6-a clasă, pensiuni de odihnă. In sfârşit pentru toţi, un serviciu sanitar naţional va da îngrijiri medicale şi tratamente de ree­ducare profesională. Toate organizaţiile sociale, de asistenţă, control şi percepere vor fi grupate într’un nou mi­nister al asigurărilor sociale. Aplicarea planului necesită o cheltuială de 697 milioane lire sterline pe primul an, şi 853 mi­lioane lire la completarea lui. Inovaţiile planului sunt multi­ple. Se desprind insă cele mai noui ca concepţii — unificarea contribuţiilor (noi o avem din 1933), separarea serviciului medi­cal sub controlul statului, asigu­rarea femeilor măritate, a minori­lor şi a celor fără salarii, obli­gativitatea reeducării profesio­nale, anularea în principiu a oricărei limite de durată la şo­maj, şi în sfârşit, asigurarea ge­nerală fără nici o condiţie, a tu­turor cetăţenilor. Fireşte, se pot aduce acestui plan, cele mai serioase critici, mai ales din punctul de vedere al tehnicei ,asigurărilor sociale. Critica însă cea mai întemeiată, este aceea care izvorăște din o­­bligativitatea generală a asigu­rărilor, fiind incluși în asigura­rea obligatorie, plătind impor­tante cote, grupuri cu venituri mari, cari nu pot avea interesil unei asigurări standardizate la un nivel cu totul departe de ni­velul felului lor de trai. Aceasta este deficienţa de con­cepţii a planului. Iată după acest plan Beverid­ge, în Anglia conservatoare, un lord miliardar, venind , la con­sultaţiile medicale ale asigură­rilor sociale, sau ridicăndu-şi pensia , lunară, de 40 de şilingi! Asigurarea naţională, prevă­zută în planul Beveridge, nu re­prezintă, aşa cum spune un au­tor italian, Ricardo del Giudice, decât o generoasă şi demagogică utopie. Un adevăr, totuşi, se desprin­de şi din planul acesta şi din mişcarea generală în jurul asi­gurărilor şi tuturor statelor, in­diferent de aşezarea lor politică: asigurările sociale sunt şi vor fi mai ales în viitor, cele mai im­portante instrumente de coeziu­ne şi siguranţă socială. VINTILA PANTAZOPOL Ar trebui o precizare... Monitorul Oficial a publicat de­unăzi modificările aduse legii pentru organizarea municipiului București (art. 9, 10, 25 și 26). Prevederile noui își au intere­sul lor. Sunt măsuri aspre, închinate promovării stării san­itare a mu­nicipiului, cari — cu o chib­zuinţă aplicate şi înţelese în spi­ritul de superioare vederi afir­mat de d. general Răşcanu­­, îşi vor da roadele lor. Ne îngăduim să chiemăm aten­ţia celor în drept numai asupra art. 26, fiindcă socotim că, în deosebi acest text,­­ar pretinde oarecari precizări în interesul obştii. Art. 26 prevede anume cum vor judeca şi decide instanţele spe­ciale cazurile de dărîmarea anu­mitor imobile pentru cauze de insalubritate sau neregulată con­strucţie. IS scrie că : „Comisiunea va CITA pe cale administrativă pe proprietarii sau pe deţinătorii construcţiilor... (şi mai departe, că :) Citarea se va face VERBAL la locul imobilului” ! Citarea, ,în convingerea noa­stră şi în slova legii, este.... ci­taţie. Citaţia însăşi este şi „ORALA”, dar numai în anumite cazuri (obşti de moşneni), când legiuito­rul — îngrijorat de gravitatea excepţiei ce a fost obligat s o fa­că —, a înconjurat-o cu o serie de prevederi ci garanţii, bateri de tobe şi adunări populare, la sfârşit de slujbe bisericeşti etc... menite să asigure eficacitatea în­­cunoştinţării.­­ Citaţia orală în raporturile dintre autoritate şi cetăţean este însă nerecomandabilă şi s’ar cu­veni de aceea, ca principial chiar o asemenea inovaţiune să nu prindă rădăcini în concepţia ad­ministraţiei publice dela noi. Dealtfel textul este insuficient şi din alt punct de vedere : nu desluşeşte anume cine şi cum realizează citarea orală ? Comisia fiind jurisdicţie, n’are gură; membrii ei n’au cuvânt, iar preşedintele vorbeşte numai în conducerea desbaterilor, în deli­berare şi în pronunţarea hotărîrii. Deci comisia, aşa cum rezultă din text, nu se amestecă în pro­cedura premergătoare judecăţii. Formula că citarea se face pe cale administrativă este iarăşi ineficace. Iar „precizarea“ că citarea a­­ceasta se adresează proprietaru­lui sau detentorului „la locul i­­mobilului“ e dea dreptul inadmi­sibilă, fiindcă nu asigură nici in­stanţei şi nici cetăţenilor dovada şi controlul regularităţii citării. Nu mai stăruim. Legea tinde la o procedură ra­pidă. Credem că se pot organiza termene şi citaţii ultra rapide. Pentru ce să fie ocolite pe cale de inovaţiuni primejdioase şi ne­folositoare ? I. NEDELESCU E chestiunea de îmbrăcăminte. In calitate de presidentă a secţiunei de morală a consiliului naţional al femeilor române, mă simt datoare să exprim, prin publicitate, mâhnirea, nedumiri­­rea şi îngrijorarea mea faţă de moda feminină a tineretului din timpul verei De la câteva persoane cu in­­tenţiuni neserioase, moda s-a răspândit pe motiv de economie şi la tineretul cu principii sănă­toase. _ . . Regret că mă fac antipatica, dar îmi iubesc ţara şi sufer,vă­­zând aspectul acesta de decăde­re morală, care ne pune în rea lumină. Mă întreb, de ce pe când băr­baţii îşi păstrează aşa frumos portul lor decent, chiar pe căl­durile cele mai mari, deşi costă foarte mult şi hainele lor acum, să vedem tineretul feminin pe motiv de scumpetea ciorapilor (căreia într’adevăr ar trebui să se pue o stavilă), transformate în baletiste cu părul despletit, rochii extrem de scurte şi pi­cioare goale. Baletistele tot au tricouri, dar acum circulă pe străzi mulţime de picioare goale, expuse până deasupra genunchi­lor, sub rochiţe prea scurte. Am văzut, în tramvai, cuco­niţe şezând picior peste picior, cărora li se vedeau şi coapsele goale. Din sandale mai apar de­getele picioarelor cu unghiile vopsite, ca să atragă mai mult atenţiunea. Nici pe vremea decăderii ro­manilor, când Dumnezeu, ca să-i pedepsească, a trimis lava Vezuviului să acopere Hercula­­num şi Pompei, unde se petre­­ceau prea multe destrăbălări, fe­meile nu-şi părăsise elegantul dar şi decentul lor port. Peste haina de­desubt cădea în gra­ţioase falduri până în pământ, haina femeilor numită Stola, din care eşea discret piciorul, numai cu încălţămintea lui. Acum când în ţara noastră se lucrează la ridicarea şi refacerea moravurilor,­ de ce să se dea spectacolul unei decăderi mo­ral­e’ Modestia şi pudoarea au fost totdeauna podoabele cele mai frumoase ale tineretului Astăzi, când o mare parte din femeile române ne fac cinste lucrând cu abnegaţie până la sa­crificiu în spitaie, cantine, zi şi noapte, până şi pe front, de ce ne când ne mândrim de activi­tatea lor frumoasă, să auzim po­­negrindu-se femeia română ră­masă în oraş pentru uşurareca ei îmbrăcăminte, ce se apropie de nudism ? Frumos e ca poliţia să inter­­vie pentru ca femeile să fie îm­brăcate decent pe străzi? Nu, moda aceasta nu va pu­tea dura, ea trebue să înceteze pentru demnitatea femeii româ­ne şi a ţării noastre. Doctor ELENA MANICATIDE TRIBUNA CITITORILOR BECE SĂ FIE BĂRBAŢII MAI DECENŢI DECÂT FEMEILE? tăților._______________________ UNIVERSAE Creioane, tocuri, muzicuţe, ţigarete, baleaiaşe şi numeroase alte obiecte sau jucării, încărcate cu explozibil, sunt aruncate de aviaţia duşmană ca să facă vic­time. Nu atingeţi obiecte găsite, ci seit­talaţi prezenţa lor autori­ SCRISORI DIN FRANŢA Vichy. — Ministerul educaţiei naţionale a hotărît ca vacanţele şcolare anuale să înceapă la 1 Iulie pentru învăţământul secun­dar şi tehnic. Examenele de ba­calaureat vor avea loc în a doua jumătate a lunei Iulie şi vor con­sta numai în probe scrise. Biblioteca naţională din Paris a fost de curând înzestrată cu un serviciu fotografic, care-i în măsură să procure micro-fil­­muri amatorilor. Abia acum s’a putut afla pier­derea în largul mărei a tânăru­lui subofiţer Michel Renault d’Allonnes, fiul d-nei Henriette Psichari şi descendent direct al lui Ernest Renan. Unul din unchii săi, Michel Psichari, ne­potul ilustrului filosof, se căsă­torise cu fiica lui Anatole France; un alt unchiu al său Ernest Psichari, autorul celebrei cărţi „Călătoria Centurionului” a murit, ca şi Michel Psichari, pentru Franţa, în cursul prece­dentului războiu, înalta şi curata figură a lui Ernest Psichari a intrat în le­gendele eroice ale Franţei. La 26 de ani acest nepot al lui Re­nan a părăsit de bună voie Sor­­bonna, a contractat un­ angaja­ment în armată, care i-a permis să scrie, pe lângă „Călătoria centurionului”, o altă faimoasă carte: „Chemarea sub drapel”. Ca şi Charles Péguy, care-l iu­bea ca pe un frate, Ernest Psi­chari, care avansase locotenent, a căzut pe câmpul de luptă în fruntea batalionului său. După Ernest şi Michel Psichari, morţi de POMPIOU PĂLTĂNEA în precedentul război, iată că se află acum moartea în ultimul război a lui Michel Renault d'Allonnes: astfel, la un interval doar de un sfert de veahc, două generaţii s’au unit în acelaş mare sacrificiu pentru patrie. ❖ Castelul Bruys din Valaine­­sur-Seine, care cuprinde vaste dependinţe, este amenajat acum de arhitecţi şi teehnicieni spre a adăposti „Institutul omului”, înfiinţat printr’o lege recentă ca instituţie de stat, a cărei condu­cere a fost încredinţată celebru­lui savant, d-rului Alexis Carrel. Institutul studiază toate proble­mele umane, în deosebi recon­strucţia omului atât din punct de vedere fizic cât şi moral, sub diferitele aspecte: biologic, in­telectual şi spiritual. ❖ In sala Drouot din Paris s’a vândut o colecţie de mărci vechi pentru suma de cinci milioane de franci D. André Gervais, directorul general adjunct al Legiunii fran­ceze a foştilor combatanţi, i-a oferit d-lui Mareşal Pétain o statuetă, sculptată de dânsul, în­făţişând-o pe Maica Domnului a prizonierilor sub chipul unei ţărance înlănţuite ce se pleacă mişcător spre fiinţe iubite. ❖ Legiunea franceză a instituit un livret de casă de economie pentru prizonieri cari să gă­sească la întoarcerea în patrie fondurile trebuitoare existenţei şi reluărei ocupaţiilor sau mese­riilor anterioare captivităţii. Festivitatea de la Breaza Eri. Marţi, a avut loc la Breaza, în cadrul unei festivităţi sportive, organizată de „Munca Tineretului Român” şi în prezenţa d-lui gene­ral-adjutant E. Pălăngeanu, în­­mânarea ordinelor „Vulturului german cu spade”, acordate de Fuehrer tuturor ofiţerilor şi sub­ofiţerilor care au contribuit la propăşirea acestei instituţii, Oberarbeitsfuehrer Freiherr von Stetten a­­înmânat personal în­semnele decoraţiilor după ce, în­­tr’o scurtă cuvântare a scos, în mod deosebit în evidenţă în­semnătatea „Muncii Tineretului Român” ca element de coesiune în colaborarea româno-germană pe tărâm politic, cultural şi mi­litar. Au fost decoraţi d-nii: Colonel Alexandru Budiş, co­lonel Stellain Vasilescu, lt. col. Emanoil Nicu­lesc­u şi lt. col. Constantin Niculescu, cu „Cru­cea de merit” a ordinului „Vul­­t­­urului german” cu spade, cl. I­­I maior Gheorghe Petcu, şi maior I Traian Duţescu, cu aceeaşi deco­raţie cl. II; căpitanii Alexandru Gorovei, Ion Teodorescu, Alexan­dru Ionescu, Petre Vuia, Cons­tantin Georgescu, Ioan Ciora, Nicolae Popescu şi Nicolae Mi­­hăilescu, cu aceiaşi decoraţie cl. III, plutonierii Simion Mihai, Constantin Mihailcea, Ioan Fur­n­­ade, Ioan Teodorescu şi Ioan Ispas, cu „Medalia de merit” cu spade. S« Coace, fierbe, pră­jeşte pe orice ma­şină sau aparat, fără a fi nevoie de cup­tor, orice mâncare de legume, făină sau carne, cu o eco­nomie de combusti­­bil de 40—50%. CU ORIGINAL LANG OALA de CAUT MINUNE PROBLEM Vânzarea detail numai la magazinele de specialitate. Vânzarea engros: Uniunea de Comerţ S. p. A. Bucureşti, Căsuţa poştală 391. Telefon 5.71.68. SERVICIUL COMERCIALIZĂRII PRODUSELOR DIN GUVERNĂMÂNTUL TRANSNISTRIEI BUCUREŞTI Vinde prin licitaţie publică Joi 1 Iulie 1943, ora 12, la Depozitul General din Calea Plevnei Nr. 186 Două vagoane ouă patru vagoane brânză Ofertele se fac oral 26 2500 UAEODERMA c­osmetica »EINIGÜNGSCKEMf • AK TIV CREME TAGESCREME • GE5I CHT S W AS5ER r. WOIÎF A SOMN «.KARLSRUHE INSTALAȚIUNE DE CASATĂ Imediat livrabilă, în funcţiune, capacitate 200 kgr. zilnic, nou construită, cu compresor Glacia-Rotor, vând sau participare. Oferte scrise transmite „Pubiicom” S. A. R„ Pasajul Comedia 6, Secția Publicitate, sub : „Casată". FEMEIE LA TOATE cunoască bine­­încât aria se caută Mussolini 16 Allee Bloc 2 ct. II apart. 4, orele 8-10 dimineața Reluarea legăturei aeriene cu Constanţa JOI 1 IULIE a. c„ Societatea LARES” complectează reţeaua sa cu încă o legătură aeriană, de o reală necesitate pentru traficul comercial şi economic între Capi­tală şi primul nostru Fort la Mare, CONSTANŢA. Prin stabilirea unui orariu de drum judicios, cu plecarea din BUCUREŞTI în fiecare Marţi, Joi şi Sâmbătă, cu sosire în CON­STANŢA, se dă posibilitate tuturor celor ale căror interese comerciale, industriale şi chiar sezoniere, îi în­dreaptă spre CONSTANŢA, să uti­lizeze toată dimineaţa pentru tre­buri şi o parte din dupe amiază când acelaş avion îl transportă în 55 de minute înapoi la BUCU­REŞTI. Prin redeschiderea traficului pe Linia BUCUREŞTI — CONSTAN­ŢA, reţeaua aeriană a liniilor ex­ploatate de Societatea ,,LARES” în acest an, se complectează, ast­fel că rapida cale a aerului poate fi utilizată pentru deplasări como­de în toate marile centre din ţară şi anume : ARAD - TIMIŞOARA - SIBIU - CERNĂUŢI - CHIŞINAU­­ODESSA - GABAŢI - IAŞI - CRA­IOVA şi CONSTANŢA , iar in străinătate cu : BUDAPESTA -VIENA - BERLIN - BELGRAD - ZAGREB - VENEŢIA - MILANO - SOFIA - SALONIC şi ATENA. Efortul ce face prima noastră Companie Naţională de Navigaţie Aeriană, când­ tot felul de greutăţi inerente vremurilor trebuesc în­vinse, dă o valoare deosebită ac­­ţiunei sale, iar când face să flu­ture pavilionul românesc în cele 10 centre internaţionale menţionate mai sus, ajută temeinic la întări­rea propagandei naţionale şi a prestigiului românesc peste gra­niţă. 8724 GUVERNĂMÂNTUL TRANSNISTRIEI cumpără 30.000 Butoae de Fag, Plop, Tei Capacitatea 200 litri cu 6 cercuri balot 80.000 m. p. placaj 5 m/m calitate ambalaj 40.000 lăzi de brad pentru sticle Informaţiuni la Oficiul d­e Cumpărări Bucureşti, Str. Creţuiescu 6; ofertele se primesc până la 2 Iulie pentru lăzi şi la 3 Iuni­e pentru butoae şi placaje PllM®®® HIRCLIIl DISTRUGS IMEDIAT ORICE FEL DE PETE, PISTRUI, PUNCTE NEGRE SI ORICE ALTERATiUNI ALE FETEI DE VÂNZARE LA FARMACH, PROBER« * \SI MAGAZINE DE PARFUMERIE. %£' DEPOZIT GENERAL /WIXRMACÎA DH.M. STEHE5CU EUISABETA NI3A ----- BUCURESTI A 4 4- +■+♦♦*»■*» + +■ + + + + ♦ + + + ♦ + ♦♦♦♦♦♦ MASINI de SCRIS „SIM“ portabile, vinde, numai en-gros Alexandru Weber București, Str. Cauzasi 26 Telefon 5*69.39 su Magazinul de încălţăminte Deci 1 s-a mutat în localul ARCOSA Cartea Victoriei nr. 33 , (lângă Palatul Telefoanelor) . Vânzarea se va face începând de la 1 iulie a. c. La 1 iulie a. c., se deschide marele hotel „RACOVITZA" din „Slănicul —Moldovei“ cu calorifer şi apă caldă. Căutaţi-vă sănătatea în Slănicul­ Moldovei cu cele mai bune ape minerale. Sezon 1 Iunie — 1 Octombrie. Sindicatul proprietarilor listoen­ Silva anunţă că staţiunea este deschisă de la 15 Iunie pen­tru: journalism, boli de femei, boli de copii. Reducere pe trf. 1. 50%. Băi calde de nămol la sanatoriul militar. Băi reci la lac, băi de mare şi plaje. Informaţiuni la Oficiul local de turism. 8614 103 -»♦♦♦♦♦»♦♦MM »+♦♦♦♦ *-*+++++ »■»♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ V4 mşcenare v Teatru­ de Artă COLORADO senzaţia anului Teatral Str. G. G. Asan, Tel. 4.41-32 Sală, cu aer condiţionat.­Adăpost antiaerian 1 Vineri 2 Iulie Premieră O nouă formulă f­e divertisment artistic semnată de : 9 autori 0/c % care va constitui 3 compozitori 3 regisori 3 pictori SPITALUL „GRECESCU“ TURNU-SEVERIN PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţă publică că în ziua de 30 Iulie 1943, ora 10 a. m. se va ţine licitaţie publi­că la Spitalul „Grecescu“, T.­­Severin, str. Grecescu Nr. 1, pen­tru darea în antrepriză a lucră­rilor de terminare a pavilionu­lui de consultaţii şi administra­tiv, trotuare, canalizare, diverse reparaţii şi mobilier, lucrări în valoare de lei 3.163 030. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu art. 88—110 inclusiv din L. C. P. şi regulamentul O. C. L. Ofertanţii vor depune pe lângă ofertă şi garanţia de 5% din va­loarea devizului. Devizul şi cadtul de sarcini se poate vedea în orice zi de lucru la administraţia spitalului „Gre­cescu“ Turnu-Severin, str. Gre­cescu nr. 1. Medic, primar director, Dr. I. M. Popescu Administrator, Jianu Em. loan Nr. 537, 1943 Iunie 26. AVENTURILE POETULUI MAZĂRE 23 de GEORGE VOINESCU 706 B­elişor scumpa şi draga mămichi fetiţă vino acasă sau scrie unde te găseşti, eu sunt dis­trusă şi bolnavă, tata e mâh­nit.­­ 104 -M­C­apital 1­4-5.000.000 învestesc in afacere ren­tabilă, uşor lichidabilă, condiţiunea principală, ca­pitalul garantat. Oferte la ziar sub : „Ca­pital Garantat“ 13 B. 94 Domnul Maior însoţit de doamnă şi fiică al cărui câine muşcat Dom­nişoară 29 crt. în tramvaiul 7 este rugat telefoneze 51606 adresa pentru supraveghe­rea câinelui. 101 Pluguri, Trioare, tot felul de maşini pentru agricultură livrează prompt sau în termen scurt S.I.M.P.L.A., Piazza Spalato Nr. 9, PADOVA (Italia) Reprezentanţi Cu cunoştinţe în branşa asigură­rilor caută „FRANCO-ROMANA“ Societate Anonimă Română de Asigurări Generale, Bucureşti, Calea Griviţei 23, pentru oraşele din Moldova, Iaşi, p.­Neamţ, Bâr­lad, Vaslui, Huşi şi Fălticeni, acordând condiţiuni avantajoase. ROMANIA TRIBUNALUL JUDEŢULUI RAMNICU SARAT Convocare No. 21409 1943 Iunie 26 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că d-na Zinca Filotti din R.­ Sărat, str. Gh. Lupescu nr. 25 a făcut cerere de radierea menţiunilor luate asupra averei sale şi a soţului său decedat — debitorul Vasi­le Filotti din R. Sărat — conform legei conver­­siunei din 7 Aprilie­ 1934, şi se convoacă pentru ziua de 13 Iu­lie 1943 ora opt dim. în camera de consiliu a acestui tribunal, toţi creditorii numiţilor spre a fi faţă la judecarea cererei. Dată în camera de consiliu as­tăzi 26 Iunie 1943. p. Pr­eşedinte, T. V. Marcul­escu Grefier, J. Enache Dosar nr. 2616/943. Căutăm Local Fabrică, cca. 200 m.­, forţă motrică. Telefonaţi: 5.38.40 Intermediari admişi Plymouth 1940 perfectă stare 4 cauciucuri noi VINDE Şoseaua Viilor 55 3741 Primele Matineuri Sâmbătă 3 şi Duminică 4 Iulie, ora 4 fix. Reţineri de bilete la mag. „Orfeu“ şi la casa Teatrului, telefon 4.41.32. Și un ansamblu de vedete.

Next