Universul - Capitala, noiembrie 1943 (Anul 60, nr. 299-328)
1943-11-01 / nr. 299
[cidtAekidBcof-Tabletele Pyramidon sunt liniştitoare, ele actionand rapid asupra centrului dureros. TABLETE 2500 ŞCOALA de controlori de lapte Institutul Naţional Zootehnic mai primeşte înscrieri la şcoala de controlori de lapte, până la 9 Noembrie inclusiv. Cei ce doresc să urmeze aceste cursuri trebue să aibă satisfăcută legea recrutării şi să posede cel puţin patru clase secundare. Odată cu înscrierea vor depune la sediul Institutului din Str. Dr. Staicovici, 63, următoarele acte: 1. Extract după actul de naştere; 2. Certificat de naţionalitate; 3. Certificat de studii; 4. Certificat de bună purtare. Cursurile vor începe la 10 Noembrie, 1943, ora 9 dimineaţa. ++++++++++ Cargut şi Crin de Florenţa Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 6 Noembrie 1943, orele 9%, se va ţine la Eforia Spitalelor Civile, B-dul Elisabeta Nr. 9, licitaţie pentru catgut şi crin de Florenţa, fire şi fiole. Cantităţile şi condiţiunile se pot vedea în zilele şi orele de lucru la Direcţia Spitalelor, Serviciul Farmaciilor. 10529 BLANĂ LUTRU ■ veritabil, neagră, alta gris, convenabil, vulpe argintie, pantofi crep, Aragaz 3 ochiuri, 2 cuptoare, diverse, vând. Telefon 3:19.77, orele 8—13 Duminică. Abonaţii ziarului „UNIVERSUL* 1» care au primit o poliţă de asigurare cu amortizări şi premii sunt înştiinţaţi a trimete direct S. A. R. „FRANCO-ROMANA“ Bucureşti IX, Calea Griviţei 23, suma Înscrisă pe cecul poştal pentru a lua parte la tragerea Societăţei din 15 Noembrie 1943 şi a primi ca premiu sfertul de loz al Loteriei 31 a Statului. In acest fel au primit elite o poliţă d. Dumitru Şerbănescu din Curtea de Argeş şi d. Ing. Tom. Bastachi din Rebricea-Vaslui şi achitând numai câteva rate lunare au ieşit ambii cu câte lei 20.000, fiecare la tragerea din 15 octombrie 1943. Eftin vând urgent 10-20.000 m teren ce fermă villă eventual Industrie Bucureşti, relaţii telefon 2.97.41 orele 14-14 867 Tâmplari bine retribuiţi » Caută Cassa Oştirei (Serv. Economat) »»♦»++++♦♦♦ ♦♦++♦♦»♦♦♦+» Săpun popular foarte uscat, preţ de fabrică 120 lei kgr. vând 8500 Kgr. Adr. Petru Rareş 5 Telefon 5.25.29 CAUT REPREZENTANT general cosmetic marcă mondială foarte căutat Telefon 5.28.72 18 873 22 De la oficiul educaţiei tineretului Din Iniţiativa Oficiului educaţiei tineretului şcolar se vor organiza începând din Noembrie, două cursuri de gimnastică ritmică sub conducerea d-nei prof Popovici Lupu. Un curs va fi rezervat profesoarelor de educaţie fizică de la şcolile din Capitală şi va începe Joi, 4 Noembrie, ora 16, în sala de gimnastică a liceului „Regina Maria“. Un alt curs va fi organizat pentru un grup de eleve din cursul superior de la şcolile secundare din Capitală şi va începe Marţi, 9 Noembrie ora 15,30, în sala de gimnastică a liceului „Carmen-Sylva“. In vederea organizării unei tabere de ski la Predeal pentru şcolarii bucureşteni, în vacanţa de Crăciun, sunt convocaţi pentru Joi, 4 Noembrie, ora 16, în sa 1.- de gimnastică a liceului „Spiru Haret“ din Capitală, elevii skion de la şcolile din Bucureşti care au echipament de ski şi skiuri Cu această ocazie se vor da lămuriri în vederea organizării acestei tabere. Miercuri, 3 Noembrie, ora 15:30 se va deschide la poligonul A.N R.F. cursul de tir pentru formarea ajutorilor instructori şcolari Fiecare şcoală secundară a fost invitată să aleagă câte 2 elevi din clasa V-a pentru a urma acest curs. O REUNIUNE A „UNIUNEI SICILIENE“ DIN ITALIA Roma 30 (Rador).— Corespondentul agenţiei C. N. R. comunică : Postul de radio Roma anunţă că „Uniunea siciliană” din Italia a ţinut o reuniune în cursul căreia preşedintele comitetului sicilian Alfredo Cucco a rostit un discurs în care a subliniat că încă din timpul Romei antice, Sicilia a făcut totdeauna parte integrantă din Italia. Tocmai Sicilia a fost aceea care a conservat în mod mai pur vechile obiceiuri şi moravuri ale Romei, de sită dată. Reuniunea s’a terminat printr’o manifestaţie entuziastă în favoarea insulei martire şi a eroicei sale populaţii care, în ciuda ocupaţiei inamice, rămâne fidelă rasei şi naţiunii italiene. SFORŢĂRILE FĂCUTE DE CĂILE FERATE ALE REICHULUI Berlin, 30 (Rador). — Dintr’o comunicare a secretarului de stat Ganzeamueller asupra sforţărilor făcute de către căile ferate ale Reichului, reese, între altele, că s’a putut pune la dispoziţia economiei un număr de vagoane reprezentând un tonaj cu o treime mai mare decât cel ce a fost întrebuințat în iarna anului 1941 - 1942. In primăvara anului 1943 numărul de vagoane a fost mai mare decât cel din anul precedent cu mai mult de un sfert. Numărul de vagoane care au circulat în Iunie 1943 a fost deasemeni mai mare cu 9% decât cel din iunie 1942. Acest rezultat a fost obţinut deşi numărul de vagoane, circulând în Reicih, în care intră şi Guvernământul General şi Protectoratul Boemiei şi Moraviei, a scăzut cu 3% în urma marelui număr de vagoane care au fost trimise în Rusia ocupată. Datorită măririi simţitoare a vitezei, timpul ce se scurge între două călătorii ale aceluiaşi vagon a putut fi micşorat în Iunie 1943 cu aproape 10% faţă de acelaşi timp întrebuinţat în Iunie 1942 Stabilirea, pentru cazuri de urgenţă, a unui mare număr de trenuri suplimentare de mărfuri a dat posibilităţi nouă circulări de vagoane de mărfuri încărcate şi goale, atrăgând şi o accelerare a vitezei trenurilor. Utilizarea parcului de locomotive, în epocile când circulaţia era mare, s-a intensificat pe de o parte prin reducerea orelor de inacţiune a locomotivelor. ANIVERSAREA ÎNTEMEIERII FALANGEI SPANIOLE Madrid, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. R.“ transmite: Cu prilejul aniversării întemeierii falangei de către Jose Antonio Primo de Rivera, la 29 octombrie 1933, a avut loc o serbare comemorativă la Teatrul Comedia, în prezenţa ministrului partidului Arese, al ministrului armatei generalul Asensio şi a altor membri ai guvernului, precum şi a înalţilor reprezentanţi ai Falangei, a foştilor combatanţi din mişcare şi a ambasadorului Germaniei. Acum 10 ani Jose Antonio Primo de Rivera şi-a rostit dicursul său istoric. Trei mari coroane desemnau locurile pe cari le ocupaseră atunci colaboratorii cei mai de aproape ai întemeietorului Falangei cari, între timp, și-au găsit moartea în lupta dusă împotriva comunismului. După ce s’a dat cetire discursului de fundare a lui Jose Primo de Rivera, pe care mulţimea l-a ascultat ,cu religiositate, în picioare, ministrul partidului Arese a remis la un număr de 10 falangişti însemnele de onoare ale „vechei gărzi“. Discursul a fost difuzat prin toate posturile de radio. La biserica Sfânta Varvara din Madrid s-a celebrat o slujbă religioasă pentru odihna sufletelor morţilor din mişcarea falangistă. Pe piaţa Sancta Anna ministrul partidului Arese a trecut în revistă 10.000 cămăşi albastre din Madrid. CALENDAR DUMINICA, 31 OCTOMBRIE Ortodox : Sf. Stahie. Catolic : Lucia (post). Protestant: Wolfgang. Răs. soarelui 6,31 Ap. soarelui 17,67 FAZELE LUNII 31. Răsărit 9 h. 03 m. Apus 19 h. 01 m. RADIO DUMINICA, 31 OCTOMBRIE 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCURESTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 7.55—9.00. ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii. Radio-Jurnal. Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 9.30: ORA RELIGIOASA. Transmisia slujbei religioase de la Biserica Sf. Spiridon. (De la ora 11—11.15 ora religioasă continuă numai pe Radio Bucureşti). RADIO ROMANIA 11.00: Transmisiune de la Reg. 4 Roşiori „Regina Maria“ (Sfinţirea monumentului eroilor regimentului şi desvelirea monumentului Reginei Maria). După terminarea transmisiunii, POSTUL radio ROMANIA se uneşte CU POSTUL RADIO BUCUREŞTI RADIO BUCUREŞTI 11.15: Concertul simfonic al Orchestrei Filarmonica, dirij. de George Enescu, (transmisie de la Ateneul Român). In pauză (11.55—12.10): Em. Ciomac: Prezentarea concertului simfonic. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCUREŞTI 12.50: Concert de masă (discuri). 13.50: ştirile serviciului german. 14.00: Radio-Jurnal. 14.30: ORA RĂNIŢILOR: orchestra Victor Predescu. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 16.00: ORA SATULUI. 17.00: ORA MUNCA ŞI LUMINA , închinată „Zilei Economiei”. 18.00: Muzică cerută de abonaţii Soc. Române de Radiodifuziune (discuri). 18.25: ZIUA ECONOMIEI: Dr. Caius Bardoşi. 18.40: Continuarea muzicei cerute de abonaţii Soc. Române de Radiodifuziune (discuri). 19.00: SAPTAMANA OLTENIEI: C. S. Fageţel. 19.15: Muzică românească (discuri). 19.45: Radio-Jurnal (informativ și cultural). 20.00: Muzică modernă de dans (discuri). 20.45: Cronica răsboiului de Romulus Seișanu. 21.00: Concert duminical — Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski, voce: d-ra Virginia Eremia. 22.00: Radio-Jurnal. Sport. 22.20: Muzică ușoară (discuri). 23.30: închiderea emisiunii. DACIA ROMANA 32,4 m. 9260 kHz. 2 kw. 21.40: Jurnal in limba italiană Muzică. 22.00: Emisiune în limba germană: Muzică. 22.20: Emisiune în limba Italiană: Muzică. UNIVERSAE 22.40: Emisiune în limba franceză. 22.50—23.00: Emisiune in limba engleză. TEATRE OPERA ROMANA: (ora 10 dim.). Matineu extraordinar: Harald Kreutzberg. La pian: Fritz Wilkens; Seara: Nunta lui Figaro. NAȚIONAL: Mat.: Viforul; Seara: Gloria. STUDIO: (ora 11 dim.). Spectacol pentru copil: „Zări albastre“. Mat.: Strigoii; seara: Dar nu e nimic serios. SĂRINDAR: Mat. seara: Băiatul. T. nostru : Mat. şi seara: Maria Magdalena. Comedia : Mat. şi seara: Topaze. ALHAMBRA : Mat. şi seara: Văduva .veselă. SAVOY: Mat. şi seara: Răbdare, Tănase. GIOCONDA 8 Mat. şi seara: Giocondltta. MUNCA ŞI LUMINA ! Mat.: Prinţ sau croitor 7 Seara: Institutorii. COLORADO : Mat. şi seara: Oameni in junglă. INTIM : Mat. şi seara: Don Quijotte. MUNICIPAL: Mat. şi seara: Ellen şi Mary. MIC : Mat. şi seara: Secretul. Cinematografe ARO: Minciunile baronului Muenchausen şi Jurnal. SCALA : Contele de Monte Cristo şi jurnal de război. FANTAZIO : Cărări întunecoase. CASANDRA : Poveste de dragoste şi jurnal de război. CAPITOL: Tinereţe şi jurnal. TRIANON : Păcatele tinereţii. REGAL : Contele de Monte Cristo şi jurnal nou. FEMINA : Patimi încătuşate. SELECT: Cele două orfeline. A. R. P. A : Macario Vagabond şi jurnal nou. BULEVARD PALAS : Soţia şi Jurnal. ASTORIA: Contesa Castiglione şi juma 84. VICTORIA : Carnavalul dragostei şi Jurnal. ELYSEE : Mater Dolorosa, Jurnal şi ansamblul de reviste „Gri Gri” cu Trio VOX. OMNIA : Doi sergenţi. Jurnal şi trupă de reviste. NISSA: Matin, Jurnal şi trupă de reviste. CORSO ! A fost doar o glumă şi Jurnal. AMERICAN : Odinioară, Jurnal şi revistă. alcazar : Gorgona, Jurnal de război şi compania de reviste „Alcazar". AIDA : Mazurca Dragostei, revistă şi Jurnal de război nr. 86. ASTORIA: „Gorgona" şi Jurnal 83. BUCUREŞTII NOI I Un VU vienez. Jurnal şi artişti. BARCELONA : Macarie şi banda veselă, Jurnal de război nr. 80 şi trupă de reviste COTROCENI • Orasul de aur şi Jurnal de război. CARMEN: Teroarea din umbră, Jurnal şi revistă. CRANGAŞI: Nuntă cu bucluc şi jurnal. CLASIC: Sânge vienez. Jurnal şi revistă. dacia : De-aşi fi prinţesă şi Jurnal de răsboi nr. 85. DIANA : Macarie Viconte şi revistă. DICHIU: Furtună In inimi, Jurnal şi Teatrul de Artă din Bucureşti. Eldorado : Absenţe nemotivate, jurnal şi trupă de reviste. FLORIDA Miliardarul cântăreţ, revistă şi jurnal de război. GLORIA : Spioana din San' Gotard şi jurnal. IZBANDA: Melodii eterne şi jurnal. ILEANA : Coroana slavilor, jurnal nr. 05 şi trupă de reviste. LIA : In taina nopţii şi jurnal nr. 86, marcani : Astă seară nimic nou , trupă de reviste. mama: Fedora, jurnal 0 trupă de reviste. MILANO : Abuz de încredere 0 trupa Licurici . MIORIŢA : Dora Nelson 0 jurnal. NERO : Macario şi banda veselă" 0 jurnal nr. 83. NONI! (Marţi, Sâmbătă şi Duminică): Regina de Navarra şi Jurnal 80. ODEON : Sarasaie şi Jurnal nr. 85. PACHE (Mătăsari 31) : Truxa, Jurnal nr. 86 şi Comp. de reviste Dan Boerescu şi Fane Georgescu. PARIS : o crimă celebră, Jurnal şi revistă. PICCOLO: Oameni şi fiare, Jurnal şi trupă de reviste. ROMA : Astă seară nimic nou, Jurnal nr. 86 şi baletul Alcantara. REX : Femeia şi păcatul şi jurnal de război. SPLENDID: Ultimul match, jurnal de război şi trupă de reviste. TOMIS : Clubul derbedeilor 0 jurnal. TRIUMF : Sentinela de bronz 0 Jurnal nr. 81. Unirea: Intoarce-te Iubirea mea, şi trupă de reviste. UNIC : Lanţuri nevăzute 0 Jurnal nr. 85. VEROU: Str. Mihai Bravu Nr. 221: Regele sportului, jurnal de război nr. 88 0 trupă de reviste. VOLTA-BUZEŞTI: Macarie la tribunal, jurnal şi revistă. VENUS : In valtoarea destinului. Jurnal de război nr. 81 0 trupă de reviste. VOLGA : Gorgona . Jurnal nr. 85. EXPOZITO SALA „UNIVERSUL" 3 Teodorescu- Romanaţi : pictură. SALA MINIST. PROPAGANDEI : Eugen Drăguţescu : pictură. CĂMINUL ARTEI (Galeriile Cretzulescu): Colette Paraschivescu-Bosniei: pictură; George Voinescu : caricaturi. MUZEUL DE ARTA NATIONALA : (deschis zilnic între 9—18) Expoziţia documentată a învăţământului practic. UO’IXTTA ANASTASIA 8. — Expoziţia permanentă de cusături romaneşti „Elisabeta Cosco" sub conducerea d-nei Olga Cosco-Mihan BIBLIOTECA I.IGII CULTURALE, deschisa în toate zilele dela 20 d.a B-DUL MARIA. 6. Expoziţia Muncii in penitenciare zilnic. STR. ŞTEFAN MIHAILEANU 23 (Casele Bisericii Popa Soare) colecţia prof. Nicolae Ionescu. Duminica şi sărbătorile 10—12. MUZEUL INDUSTRIAL I (Parcul Carol I) Duminica oi sărbătorile 4-a BIBLIOTECA ATENEULUI ROMAI» deschisă in fiecare zi de lucru dela 8—7 d. a. MUZEUL TOMA STELIAN (Sos. Regele Mihai I, nr. 8), deschis Marţea, Joia. Duminica şi sărbătorile, dela l0—10 2.30—5. (Colecţii de pictură 0 sculptură, streină şi românească, desen, gravură, arte minore 0 o secţie de artă orientală)chis In fiecare 0 dela 10—16. afară Maternităţile de serviciu Maternitatea Spit. Colţea B-dul Colţei, 3.75 25. Maternitatea Spit Brâncovenesc. B-dul Regina Maria, telef. 3.40.60. Maternitatea ..Paul Greceanu” str. Sultzer 20, telef. 4.54.14. Maternitatea ..Rahova” Calea Rahovei 296. 3.19.71 Funcţionarele C. F. R. şi soţiile ceferiştilor, se vor adresa Maternităţii C. F. R. „Regina Elisabeta” Calea Griviţei 376. 3.14.84. Asiguratele şi soţiile asiguraţilor Casei Naţionale a Asigurărilor Sociale, se vor adresa Maternităţii ,.Mihail Ghica” B-dul Filantropia. 4.77 92 Pentru asistenţa la domiciliu a femeilor gravide, sau internate In Maternităţi cereţi camera de Gardă obstetricală de la Societatea ..Salvarea”. Splaiul Independenţei 19 telefon 4 33 33 Pentru internarea In maternităţi ,gravidele locuind la nord de linia Splaiul Independenţei. B-dul Elisabeta, B-dul Pache Protopopescu, Şos. Iancului şi Sos. Pantelimon, se vor adresa următoarelor maternităţi Spitalul Filantropia B-dul Mihail Ghica telef. 3.58.68. Maternitatea „Giuleşti” Şoseaua Giuleşti 5 tel. 3.19.74. Maternitatea „Elena General Adrian" Calea Griviţei nr. 228 telef. 3.17.44. Maternitatea „Dr. Miron" str. Avrig 72 *“ 200.16. Farmaciile de serviciu GARDA DE ZI GRUPA I-a DE ZI Farmaciile deschise Dumineca şi sărbătorile legale 23 Aprile, 9 şi 30 Mai, 14 Iunie, 11 Iulie, 8 August, 5 Sept., 3 şi 31 Oct., 21 Nov., 19 Dec. Vasiliu G. D., calea victoriei 68, I, 3.69.20; Cepleanu Alexandru, Bd. Regina Maria 12 (Piaţa mare), I, 4.52.01; Dumitriu Constantin, calea Rahovei 5, I, n. telef.; Dr. Bibescu Gh. Ion, str. Academiei 2, I, 3.81.92; Dr. Radu Nicolae, Bd Regele Carol I 25, I, 3.55.52; Dr. Aurel Russu, b-dul I. C. Brătianu, 35, 3.38.90; Lagara N-lae, cal. Văcărești 25, I, 4.40.01; Faii Matei, str. Sft. Vineri 11, 4.91.43; Nictor Traian, calea Griviţei 112, II, 4.91.84; Popovici Lucia, calea Griviţei 213, II, 4.65.81; Georgescu S. Nicolae, calea Griviţei 286, II, 4.16.57; Bulandra Gheorghe, calea Griviţei 506, II, n. telef.; Dr. Sterescu Mircea, Bd. Regina Elisabeta 34, II, 3.93.36; Leist Alexandru, Bd. Filantropiei 191, II, 3.61.90; Luca Valeria, Bucureştii Noul, II, n. telef.; Ciocoiu George, str. Ştirbei Vodă 55, II, 5.15.25; Costin Lucia, str. Popa Tatu 78, II, 5.45.04; Grigoroiu Lavinia Dr., şos. Giuleşti 44, II, 3.92.62; Haneş Victor, calea Victoriei 124, III, 3.90.58; Firică Elena Dr., str. C. A. Roseti 27, III, 2.78.23; Drăguș George, str. Viitor 114, III, 2.33.46; Constantinescu Lazăr, str. Romană 3, III, 2.03.72; Farm. fostă Leonescu, str. Tunari 2. III, 1.00.69; Mazilu Anna, str. Aviator Radu Beller 13, III, 285.38; Niculescu Lelia, str. Maica Domnului 11, III, 2.07.51; Berbler G. Alexandru, Bd. Regele Carol I 65, IV, 3.00.83; Mihălţeanu Cornel, calea Moşilor 364, IV, 1.06.21; Gavriliu Gheorghe, şos. Pantelimon 213, IV, 2.13.71; Constantinescu Maria Dr., calea Călăraşilor 267, IV, 3.95.86; Dr. Teodosiu Cornel, str. Regele Ferdinand 4 (Colentina), IV, n. telef.; Dr. Chiale T. Sterie, calea Dudeşti 64, IV, n. telef; Vespremeanu Ion Ssori, calea Şerban Vodă 49, V, 3.01.26; Chiale T. Anasterie, calea Şerban Vodă 268, V, 3.58.58; Panea Ştefan, calea Văcărești 171, V, 4.17.00; Gheorghiu Evlampia, calea 13 Septembrie 2, VI, 3.69.53; Munteanu Alexandru—Ssori, str. Mihai Vodă 8, VI, 4.18.13; Petrescu Silvestru, calea 13 Septembrie 196, VI, 5.38.65; Dr. Ullmann L., str. Dr Carol Davila, 7, VI, telefon 3.00.30. GARDA DE NOAPTE GRUPA VI-a in nopţite de 6. 16. 26 şi 31 ale fiecărei luni Tătulescu Rotaru Eugenia, Calea Victoriei 54, I, 5.38.60; Dr. Popovici Nicolae, Str. Regele Carol I 21, I, 6.21.03; Dr. Cionga Emil, Calea Văcăreşti 39, I, 3.45.76 ; Manoliu Mihai, Calea Griviţei 217, I, 3.19.96; Mărgineanu Cornel, Şos. Crângaşi 62, n. 5.02.86 ; Michălcescu Ioan, Str. Vasile Lascăr 129 (colt Romană 156), III, 2.13.58 ; Teodorescu Ecaterina, B-dul Mareşal Ion Antonescu 21, IH, 2.98.70; Dr. Brăiieanu Clement, Calea Moşilor 249, IV, 2.02.74 ; Paraschivescu Gheorghe, Calea Dudești 57, IV, 3.01.79; Dr. Teodosiu Cornel, Str. Regele Ferdinand 4 (Colentina), IV, n’are telefon; Constantinescu Titl, Şos. Pantelimon 269, IV, 1.02.29; Farmacia „Adina" Zlotescu Elena, Calea Ferentari 171, V, 5.70.76 ; Drăghici Georgeta, Calea Rahovei 151, VI, 3.60.13; Fostă Teodorescu Ecaterina, B-dul Regele Alexandru 16 (comuna Militari), 5.57.93 ; Luca Valeria, Bucurestii-Noi TEATRUL INTIM Str. Academiei Nr. 35 Tel. 4.60.51 (fost Barul Atlantic) In fiecare seară ora 8 CEA MAI BUNĂ COMEDIE MUZICALĂ DON QUIJOTE 2 acte, 23 tablouri Azi Matineu ora 4 MUZICA — BALET FAST — MONTARE 2500 Cum sunt trataţi şi îngrijiţi prizonierii ruşi in România Constatările comisiunii comitetului internaţional al Crucii Roşii Am publicat la vreme o dare de seamă asupra constatărilor pe cari le-au făcut in România d. Édouiard Chapuisat, membru al comitetului internaţional al „Crucii Roşii“ şi d. de Traz, membru al secretariatului Crucii Roşii, care au vizitat ţara noastră în cursul luniei Mai, ca delegaţi speciali ai comitetului internaţional. După raportul general asupra vizitei în România şi în sudestul european, care a apărut în nr. din iulie al revistei internaţionale a Crucii Roşii de la Geneva, delegaţii comitetului internaţional publică în ultimul număr el aceleaşi reviste o dare de seamă asupra vizitelor făcute de delegaţii comitetului internaţional în diferite câmpuri de prizonieri de răsboiu din România. Redăm mai jos constatările: VIZITA LA PRIMUL CÂMP DE PRIZONIERI Primul câmp pe care îl vizităm are o mare suprafaţă — arată raportul — compus din 163 barăci, în care simt adăpostiţi prizonieri de răsboiu sovietici aparţinând celor mai diverse rase din Rusia Sovietică. El are un efectiv de mai multe mii de prizonieri de răsboiu, dintre cari câteva sute erau de faţă în ziua vizitei, ceilalţi aflându-se la lucru, fie la ţară, fie în industrii. Câmpul e vast şi înconjurat de o dublă reţea de sârmă ghimpată. El are o capelă deservită de un preot rus. Instalaţiile sanitare sunt foarte bune, cuprinzând duşuri calde şi etuve de desinfecţie Câmpul are un medic român, 6 medici ruşi şi 4 infirmiere. Infirmeria se compune din mai multe barăci, permiţând astfel izolarea bolnavilor contagioşi. Medicii ruşi sunt trataţi şi hrăniţi ca ofiţeri. Cincisprezece prizonieri intelectuali, trăesc separat şi lucrează în birourile câmpului de prizonieri. Ei primesc cărţi ruseşti din partea „Crucii Roşii“ române. Câmpul cuprinde ateliere pentru confecţionat îmbrăcăminte, cismănii şi tâmplarie necesare pentru întreţinerea şi repararea materialului. Are deasemeni mari magazii cu îmbrăcăminte, cuverturi şi încălţăminte. Disciplina e asigurată. O baracă serveşte de local disciplinar. Oamenii pedepsiţi simt ocupaţi în interiorul câmpului, în loc să meargă în detaşamente de lucru. Crucea Roşie română a dat fiecărui prizonier hârtie de scris, pentru cazul când ar voi să scrie familiei sale. Hrana este satisfăcătoare şi în general prizonierii de războiu se prezintă sănătoşi şi bine hrăniţi. Starea vestimentară le este deficientă. Localurile par oarecum primitive (planşee dispuse în două etaje), dar par convenabile prizonierilor. INTR’UN CONAC, LA ŢARĂCel de al doilea câmp este instalat într’o mare casă de ţară, ce a aparţinut unui fost ministru român şi adăposteşte câteva sute de ofiţeri şi câteva zeci de oameni de ordonanţă. Casa a fost împărţită în dormitoare mari. O mică parte a grădinii este închisă cu sârmă ghimpată, dincolo de care prizonierii nu pot trece. Omul de încredere este un ofiţer superior rus Cei câţiva poliien, (denumiţi majori), cari se găsesc în acest câmp, trăesc în camere de câte două paturi; ceilalţi în mari dormitoare de câte 40 de inşi; starea igienică este bună; câmpul are o instalaţie de duşuri calde şi o infirmerie condusă de doi medici ruşi. Cei gravi bolnavi sunt trimişi în spitalul din oraşul apropiat. Putem spune că starea generală sanitară este satisfăcătoare. Bucătăria este făcută de ofiţeri, cărora le place această activitate. Raţiile de mâncare sunt identice cu ale elevilor ofiţeri din armata română. Câmpul are brutărie proprie, în care pâinea este fabricată de ofiţeri. Raţia zilnică este de 500 gr. Ofiţerii nu primesc soldă, dat fiind faptul că între guvernul român şi cel sovietic nu există nici un acord în acest sens alimentarea lor este însă bună şi primesc 4 ţigări pe zi. Prizonierii nu lucrează, dar primesc cărţi ruseşti din partea Crucii Roşii române. LA RECONSTRUCŢIA UNUI SAT DISTRUS DE INUNDAŢII Cel de al treilea câmp, are un efectiv de peste 2000 prizonieri, dintre cari 1000 erau de faţă la vizita delegaţiilor. Satul fiind distrus acum 2 ani de o inundaţie, autorităţile româneşti au hotărît reconstruirea lui, încredinţând această lucrare prizonierilor de răsboiu. Câmpul care îi adăposteşte e constituit din barăci mari, foarte bine lucrate, de câte 150—200 locuri ; încălzirea în barăci este excelentă, graţie a două mari sobe de fiecare baracă, şi pretutindeni este instalată lumină electrică. Fiecare locuinţă este construită din pereţi dubli de lemn, iar pe jos este podită. Instalaţiile sanitare sunt foarte bune. In sala de duşuri unde se pot duce zilnic, se dă prizonierilor apă caldă o dată pe săptămână. Infirmeria este condusă de 10 medici, dintre cari 6 sunt ruşi; în ziua vizitei erau internaţi într’însa 30 de persoane, nici una însă grav bolnavă. Bucătăria este mare, iar prizonierii sunt mulţumiţi de hrană. Ei sunt bine îmbrăcaţi, şi arată bine. Fiecare are o cuvertură bună. Omul lor de încredere se arată satisfăcut de tratament. Intreg câmpul este foarte bine instalat şi dispune de mari magazii de aprovizionare şi de îmbrăcăminte, ca şi de ateliere asortate cu tot materialul necesar. Pentru aducerea materialului din oraşul vecin a fost construit un nalt drum de fier. Prizonierii lucrează 8—9 ore pe zi şi sunt liberi Duminica. Impresia generală pe care o lasă acest câmp este excelentă. El se află sub supravegherea deosebită a autorităților, care se interesează de reconstrucția localității distruse. Câmpuri de prizonieri in Transnistria . Delegaţii comitetului internaţional al „Crucii Roşii” au vizitat deasemeni şi câteva câmpuri deprizonieri din Transnistria. Cel de lângă Balta are un efectiv de câţiva ofiţeri şi subofiţeri şi câteva sute de oameni, unii lucrând în regiunea învecinată, fără a reveni la sediu. Prizonierii locuesc în localurile unei foste fabrici, care au fost bine amenajate în dormitoare. Ei au pături bune şi încălzirea este satisfăcătoare. Hrana este bine preparată şi ofiţerii primesc un supliment de 250 gr. de lapte zilnic, precum şi ţigări. Prizonierii lucrează în agricultură, cu excepţia ofiţerilor, care rămân în câmp şi pot citi cărţile pe care l1 le trimite Crucea Roşie română. Ei locuesc în camere de câte două sau trei paturi. Par destul de mulţumiţi de soarta lor, dar ar dori totuşi să li se dea putinţa de a lucra. Impresia generală pe care o lasă acest câmp este bună.. Lângă Tiraspol, câmpul are un efectiv de vreo 100 oameni. Este aşezat într-o mare cazarmă de frontieră, bine instalat şi cuprinde mari dormitoare cu două etaje. încălzirea este excelentă. Păturile sunt bune. Instalaţiile sunt asemănătoare acelora de la câmpul precedent. Conducătorul câmpului pare foarte apreciat şi prizonierii ruşi au spus că nu doresc decât ca el să rămână mai departe. Spitalul de prizonieri de război din Tiraspol e compus din două pavilioane şi are 8 medici, ajutaţi de 2 infirmiere rusoaiceprizoniere. Sunt internaţi într’însul 30 de tuberculoşi şi 25 alţi bolnavi. Suferinzii sunt satisfăcuţi de tratament. Hrana, despre care s-au plâns unii, a fost ameliorată. Un preot rus (lt.-col. prizonier) este ataşat câmpurilor de prizonieri din Transnistria. In general, impresia pe care o lasă aceste vizite este satisfăcătoare. Aceasta în mod cu totul deosebit pentru cel de al treilea câmp din România. Rândurile de mai sus, apărute în revista oficială a „Crucii Roşii, de la Geneva, grăesc de la sine asupra modului cum românii au înţeles să trateze pe adversarii scoşi din luptă. Şi nu am dori decât ca aceleaşi constatări să se facă şi de partea cealaltă, acolo unde zac ai noştri, prin stepele Rusiei sau prin îngheţatele ţinuturi ale Siberiei — n. — ******** S*4-4.+ + * ♦♦♦♦♦**Teatrul SAVOY Compania Cărăbuș Dir. C. TANASE prezintă în fiecare seară, ora IV, precis Revista jubiliară interpretată de întreg ansamblu de reviste, în frunte cu C. Tănase Orchestra, Dinu Șerbănescu ; Baletele S. Siomin. Azi Duminică Matineu ora ZYz Biletele la Cassa Teatrului, telefon 3.55.03 1115 c. taxase -------©♦©-------* SOŢIA UNUI VITICULTOR DIN RAMNA (CARAS) A NĂSCUT AL 16-lea COPIL Timişoara, 28 Oct. Ne vine din Bocşa Montană vestea că soţia viticultorului Alexandru Constantin, de la podgoriile U. D. R., din Ramna (Caras) a născut al 16-lea copil. Pentru botezul copilului s-a făcut apel la Conducătorul Statului şi la direcţiunea domenială şi silvică U. D. R. din Oraviţa. Faptul este semnificativ şi trebue subliniat tocmai pentrucă s’a petrecut într'un judeţ cu cea mai scăzută natalitate din Banat ------------------PENTRU INIMILE CARITABILE Câmpeanu Dumitru, orb, cu soţia bolnavă, lipsit complect de mijloace, vrând a strânge o sumă pentru a face un mic negoţ ambulant, pentru a-şi câştiga existenţa, roagă inimile miloase să-l ajute. Anul al 60-lea Nr. 299 Luni 1 Noembrie 1943 DOMNUL VAN LEISEN ŞI STATISTICA (Urmare din pag. I-a) acest exod de populaţie din principatele supuse suzeranităţii sale. Aşa i s’a spus domnului Herbert van Leisen şi domnia sa aşa scrie fără control şi fără gând. Căci dacă ar fi gândit ar fi înţeles că mai uşor îi era împăratului să oprească el intrarea în massă în Transilvania a fugarilor, decât să-i oprească sultanul dela Constantinopol şi iese din Principate. Lucrurile s’au petrecut însă altfel şi mai logic. Anume, Iosif i s’a plâns sultanului că 90.000 familii româneşti din ţările stăpânirii sale, au fugit în Principate şi a cerut autorizaţia de a trimete oameni ai săi cari să-i caute şi să-i aducă ori în Transilvania, ori în Bucovina, care, între timp fusese răpită de Austrieci. In 1786 a şi plecat în căutarea dezertorilor, în Moldova, căpitanul Bedeus von Scharberg, care raportează la 14 Maiu, că a izbutit să descopere şi să trimită în Bucovina 2287 „dezertori“. Rezultatul acestei massive şi statornice emigrări a Românilor ardeleni în Moldva şi Muntenia, între 1700—1800, se prezintă în cifre astfel: Românii au sporit cu 210,26%, iar Maghiarii cu 437,33% ! Aşa s’a „românizat“ provincia în cursul veacului al 18- lea. Procesul de „românizare“ a continuat şi în veacul al 19- lea în acelaş tempo. Intre 1836—1900 naţia noastră atât de prolifică, a sporit cu 5,2%, iar naţia ceailaltă cu 63,5%. Explicaţia e simplă : Românii fugeau de prea mult bine, în România vecină şi în America îndepărtată, iar cei din naţia ceailaltă invadau târgurile şi plaiurile ei, sprijinită de o politică cu ţeluri mari. Acesta fiind sensul adevărat, domnul Herbert van Leisen are încă un motiv pentru a-şi arunca focul în Lac-Leman şi a renunța la informarea Europei asupra problemei Transilvaniei. Săptămâna internaţională militară şi politică (Urmare din pagina I-a) între d-nii Roosevelt, Churchil şi Stalin imediat după închiderea actualei conferinţe. La Tokio s-a deschis a 83-a şedinţă extraordinară a parlamentului japonez. împăratul Japoniei a citit un mesaj în care şi-a exprimat încredere în fidelitatea şi bravura supuşilor săi şi speranţa că ţelurile de război ale Japoniei vor fi atinse. Generalul Tojo a citit declaraţia guvernului care deasemenea exprimă încrederea că războiul va fi câştigat de japonezi şi îndeamnă la întărirea forţei acţiunei japoneze prin mărirea industriei de război şi în deosebi a celei aeronautice. D. Neubacher desfăşoară o vie activitate diplomatică în regiunea sud-est europeană şi în cea balcanică pentru ca chiar în cursul războiului să se creeze o ordine nouă în aceste regiuni „care să corespundă dorinţelor şi intereselor bine înţelese ale popoarelor respective“. Ştirile din Berlin arată că dacă nu s-a întreprins până acum această acţiune de mijlocire a Germaniei, a fost din cauza „pretenţiilor dinastice şi ideologice ale Italiei în ciuda eşecurilor ei militare din Balcani". D. Hanson, preşedintele de consiliu suedez a rostit un discurs la Upsala exprimând hotărîrea Suediei de a rămâne în afara războiului şi arătând necesitatea menţinerei unităţei interne tocmai fiindcă situaţia este serioasă. Guvernul provizoriu indian (Azad Hind) a declarat război anglo-nord americanilor — după cum rezultă din declarația făcută de d Bose. Birmania a recunoscut guvernul provizoriu indian. Pentru candidaţii la examenul de capacitate pentru învăţământul muncitoresc Examenul medical al candidaţilor înscrişi la examenul de capacitate pentru învăţământul muncitoresc va începe Luni 1 Noembrie a. c., ora 8 dimineaţa. Candidatele se vor prezenta la dispensarul medical Nr. 2 al Casei naţionale a asigurărilor socile, şoseaua Iancului Nr. 9 iar candidaţii se vor prezenta la dispensarul medical Nr. 1 din B-dul Col. Mihail Ghica Nr. 37. Se pune in vedere candidaţilor înscrişi la specialitatea „Cunoştinţe profesionale” că trebue să aducă la examenul de desen următoarele scoice : una planşetă în mărimea cel puţin 600x400 m/m., teu, echer, compas, şubler şi compase pentru măsurat piese, hârtie pentru desen 600x400 m m şi hârtie pentru schiţe 400x200 m/m. însemnări culturale " (Urmare din pag. I-a) al «xc /tonii Itorio n*n nxo nomon/lot» Kmo’ufîîmp fitrii fi 1 '1, ales boer; când boeria n’o are prin naştere, caută s’o dobândească prin şcoală. A dat dovadă de cunoaştere a psihologiei neamului acel ministru care, ca să atragă pe copii la meserii, a aplicat pe frontispiciul şcoalelor profesionale blazonul nobiliar al şcoalelor teoretice: „liceu industrial“, „gimnaziu menajer“, etc. Prima datorie a omului de stat este aşadar de ordin aritmetic , mai încetişor cu înfiinţarea de şcoli teoretice , pe care le cere lumea, şi cât mai din plin cu cele profesionale — care nu sunt în graţiile mulţimilor. Al doilea aspect al problemei este orientarea educaţiei în şcoalele de cultură generală. Mai puţină speculaţie cu lucrurile abstracte şi mai multă călăuzire înspre cunoştinţele culese din lumea reală va desvolta în tineret nu numai îndrumări realiste, corespunzătoare trebuinţelor vieţii de astăzi, dar şi o formaţie spirituală sănătoasă, înlesnind individului o bună înţelegere a rostului şi problemelor vieţii. N’ar putea fi vorba, evident, de a adopta un sistem cu excluderea totală a celuilalt, ci de a găsi formula acelui echilibru care să satisfacă şi necesităţile de desvoltare ale spiritului şi pe acelea de îndrumare înspre nevoile societăţii. Să nu împărţim deci tineretul în „intelectualişti“ şi „profesionalişti“, nici să nu vorbim de o îndrumare spre realităţi opusă unei îndrumări spre filosofie, ci de o educaţie integrală, în care idealismul şi pragmatismul să se concilieze în doze raţionale, în care fiece ram de Învăţământ să fie desvoltat în justa proporţie cerută de stabilirea acestui echilibru. Peste învăţământul românesc pluteşte umbra marelui Haret. Numele lui apare şi în toate paginile cărţii oficiale prezentate de Ministerul Culturii Naţionale, drept călăuză a expoziţiei. Nici nu se putea altfel. Intr’o epocă de complet dezechilibru al învăţământului românesc, când şcoala era exclusiv teoretică, Haret a creeat învăţământul profesional. Intuiţia lui a descoperit locul pe care această problemă îl ocupă în preocupările Statului şi a înţeleg că ea nu este o simplă problemă didactică, ci una mult mai complicată: politică, economică, socială şi naţională. Formarea unei clase sociale mijlocii — care ne lipsea, — românizarea păturii productive a ţării, transferarea pârghiei de streini la Români, iată ce vedea Haret în desvoltarea unui învăţământ profesional. Şi fiindcă el nu era un doctrinar, ci un realizator, s-a pus pe lucru şi a dotat ţara cu acel învăţământ profesional care a suferit în cursul timpului ascensiuni şi decăderi, iar astăzi ideea este din nou îmbrăţişată. Fie ca ideea din care a născut expoziţia să nu rămână un trecător foc de artificii, proectând lumini frumoase pe măestrite lucruri, ci să însemneze încadrarea serioasă a sforţărilor actuale în lungul şir al strădaniilor şcoalei româneşti de la Haret încoace. Orice an încheiat, este o experienţă în plus la activul cunoaşterii reale a lucrurilor. Şi experienţa acumulată de 40 de ani să ne slujească la întărirea convingerii că o naţiune nu poate să fie tare decât atunci când puterile de producţiune a bogăţiilor se găsesc în mâna fiilor ei. Atunci, numai atunci, inteligenţa omului, liberată de preocupările inexorabile ale existenţei, îşi poate plăti luxul rafinat al speculaţiilor de înaltă intelectualitate. Cei vechi ziceau : „primum vivere, decinde phnosophare“ Cu toată forma lui prea materialist, dictonul cuprinde multă înţelepciune. Transpunându-i pe împrejurările de care ne ocupăm astăzi, am putea spune: „întâi fizică şi apoi metafizică !“ Căci, răsturnând lucrurile, am face ca acea prezumţioasă pasăre din fabula populară, care, vrăjită de dragul artei şi de adulaţiunile nesincere, a lăsat să-i scape din plisc bucata de caş, ce-i dădea siguranţa existenţii. TEATRUL MUNICIPAL B-dul Schitul Magureanu 1_________________ Telefon 46060 Azi MATINEU ora 3 şi seara ora 7 MARELE SUCCES ELLEN ŞI MARY Un spectacol captivant, o montare excepţională, buţie strălucită. Regia : Mihail Zirra distri Teatrul MARIA FILOTTI NUMAI 11 ZILE Se mai reprezintă ADMIRABILA COMEDIE BĂUTUL 3 acte de Jacques Dévai cu: MARIA FILOTTI, V. MAXIMILIAN, Virgil Vasilescu, Virginica Popescu, Cella Marion, Virg. Stoicescu, Titu ,Ef Vedea, C. Vârtejanu, Gh. Marcovici, Lucica Georgescu II