Universul - Capitala, noiembrie 1943 (Anul 60, nr. 299-328)

1943-11-01 / nr. 299

[cidtAeki­dBcof-Tabletele Pyramidon sunt liniştitoare, ele actionand rapid asu­pra centrului dureros. TABLETE 2500 ŞCOALA de controlori de lapte Institutul Naţional Zootehnic mai primeşte în­scrieri la şcoala de controlori de lapte, până la 9 Noembrie inclusiv. Cei ce doresc să urmeze aceste cursuri trebue să aibă satisfăcută legea recrutării şi să posede cel puţin patru clase secundare. Odată cu înscrierea vor depune la sediul Institutului din Str. Dr. Staicovici, 63, următoarele acte: 1. Extract după actul de naştere; 2. Certificat de naţionalitate; 3. Certificat de studii; 4. Certificat de bună purtare. Cursurile vor începe la 10 No­embrie, 1943, ora 9 dimineaţa. ++++++++++ Cargut şi Crin de Florenţa Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 6 Noembrie 1943, orele 9%, se va ţine la Eforia Spitale­lor Civile, B-dul Elisabeta Nr. 9, licitaţie pentru catgut şi crin de Florenţa, fire şi fiole. Cantităţile şi condiţiunile se pot vedea în zilele şi orele de lucru la Direcţia Spitalelor, Ser­viciul Farmaciilor. 10529 BLANĂ LUTRU ■ veritabil, neagră, alta gris, con­venabil, vulpe argintie, pantofi crep, Aragaz 3 ochiuri, 2 cup­toare, diverse, vând. Telefon 3:19.77, orele 8—13 Duminică. Abonaţii ziarului „UNIVERSUL* 1»­ care au primit o poliţă de asigurare cu amortizări şi premii sunt înştiin­ţaţi a trimete direct S. A. R. „FRAN­­CO-ROMANA“ Bucureşti IX, Calea Griviţei 23, suma Înscrisă pe cecul poştal pentru a lua parte la tragerea Societăţei din 15 Noembrie 1943 şi a primi ca premiu sfertul de loz al Lo­teriei 31 a Statului. In acest fel au primit elite o poliţă d. Dumitru Şerbănescu din Curtea de Argeş şi d. Ing. Tom. Bastachi din Rebricea-Vaslui şi achitând numai câteva rate lunare au ieşit ambii cu câte lei 20.000, fiecare la tragerea din 15 octombrie 1943. Eftin vând urgent 10-20.000 m­ teren c­e fermă villă eventual Industrie Bucureşti, relaţii telefon 2.97.41 orele 14-14 867 Tâmplari bine retribuiţi » Caută Cassa Oştirei (Serv. Economat) »»♦»++++♦♦♦ ♦♦++♦♦»♦♦♦+» Săpun popular foarte uscat, preţ de fabrică 120 lei kgr. vând 8500 Kgr. Adr. Petru Rareş 5 Telefon 5.25.29 CAUT REPREZENTANT general cosmetic marcă mondială foarte căutat Telefon 5.28.72 18 873 22 De la oficiul educaţiei tineretului Din Iniţiativa Oficiului educa­ţiei tineretului şcolar se vor or­ganiza începând din Noembrie, două cursuri de gimnastică rit­mică sub conducerea d-nei prof Popovici Lupu. Un curs va fi re­zervat profesoarelor de educaţie fizică de la şcolile din Capitală şi va începe Joi, 4 Noembrie, ora 16, în sala de gimnastică a liceu­lui „Regina Maria“. Un alt curs va fi organizat pentru un grup de eleve din cursul superior de la şcolile secundare din Capitală şi va începe Marţi, 9 Noembrie ora 15,30, în sala de gimnastică a liceului „Carmen-Sylva“. In vederea organizării unei ta­bere de ski la Predeal pentru şcolarii bucureşteni, în vacanţa de Crăciun, sunt convocaţi pentru Joi, 4 Noembrie, ora 16, în sa­ 1.-­ de gimnastică a liceului „Spiru Haret“ din Capitală, elevii skion de la şcolile din Bucureşti care au echipament de ski şi skiuri Cu această ocazie se vor da lă­muriri în vederea organizării a­­cestei tabere. Miercuri, 3 Noembrie, ora 15:30 se va deschide la poligonul A.N R.F. cursul de tir pentru forma­rea ajutorilor instructori şcolari Fiecare şcoală secundară a fost invitată să aleagă câte 2 elevi din clasa V-a pentru a urma a­cest curs. O REUNIUNE A „UNIUNEI SICILIENE“ DIN ITALIA Roma 30 (Rador).— Corespon­dentul agenţiei C. N. R. comu­nică : Postul de radio Roma anunţă că „Uniunea siciliană” din Italia a ţinut o reuniune în cursul că­reia preşedintele comitetului si­cilian Alfredo Cucco a rostit un discurs în care a subliniat că încă din timpul Romei antice, Sicilia a făcut totdeauna parte integrantă din Italia. Tocmai Si­­cilia a fost aceea care a conser­vat în mod mai pur vechile obi­ceiuri şi moravuri ale Romei, de sită dată. Reuniunea s’a terminat prin­­tr’o manifestaţie entuziastă în favoarea insulei martire şi a eroicei sale populaţii care, în ciuda ocupaţiei inamice, rămâne fidelă rasei şi naţiunii italiene. SFORŢĂRILE FĂCUTE DE CĂILE FERATE ALE REICHULUI Berlin, 30 (Rador). — Dintr’o comunicare a secretarului de stat Ganzeamueller asupra sforţări­lor făcute de către căile ferate ale Reichului, reese, între al­tele, că s’a putut pune la dispo­ziţia economiei un număr de va­goane reprezentând un tonaj cu o treime mai mare decât cel ce a fost întrebuințat în iarna anu­lui 1941 - 1942. In primăvara anu­lui 1943 numărul de vagoane a fost mai mare decât cel din anul precedent cu mai mult de un sfert. Numărul de vagoane care au circulat în Iunie 1943 a fost deasemeni mai mare cu 9% decât cel din iunie 1942. Acest rezultat a fost obţinut deşi numărul de vagoane, circu­­lând în Reicih, în care intră şi Guvernământul General şi Pro­tectoratul Boemiei şi Moraviei, a scăzut cu 3% în urma marelui număr de vagoane care au fost trimise în Rusia ocupată. Dato­rită măririi simţitoare a vitezei, timpul ce se scurge între două călătorii ale aceluiaşi vagon a putut fi micşorat în Iunie 1943 cu aproape 10% faţă de acelaşi timp întrebuinţat în Iunie 1942 Stabilirea, pentru cazuri de ur­genţă, a unui mare număr de trenuri suplimentare de mărfuri a dat posibilităţi nouă circulări de vagoane de mărfuri încărcate şi goale, atrăgând şi o accele­rare a vitezei trenurilor. Utilizarea parcului de locomo­tive, în epocile când circulaţia era mare, s-a intensificat pe de o parte prin reducerea orelor de inacţiune a locomotivelor. ANIVERSAREA ÎNTEMEIERII FALANGEI SPANIOLE Madrid, 30 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. R.“ transmite: Cu prilejul aniversării înteme­ierii falangei de către Jose An­tonio Primo de Rivera, la 29 octombrie 1933, a avut loc o ser­bare comemorativă la Teatrul Comedia, în prezenţa ministrului partidului Arese, al ministrului armatei generalul Asensio şi a altor membri ai guvernului, pre­cum şi a înalţilor reprezentanţi ai Falangei, a foştilor combatanţi din mişcare şi a ambasadorului Germaniei. Acum 10 ani Jose Antonio Pri­mo de Rivera şi-a rostit dicursul său istoric. Trei mari coroane de­semnau locurile pe cari le ocupa­seră atunci colaboratorii cei mai de aproape ai întemeietorului Falangei cari, între timp, și-au găsit moartea în lupta dusă îm­potriva comunismului. După ce s’a dat cetire discursu­lui de fundare a lui Jose Primo de Rivera, pe care mulţimea l-a ascultat ,cu religiositate, în pi­cioare, ministrul partidului Are­se a remis la un număr de 10 falangişti însemnele de onoare ale „vechei gărzi“.­­ Discursul a fost difuzat prin toate posturile de radio. La biserica Sfânta Varvara din Madrid s-a celebrat o slujbă re­ligioasă pentru odihna sufletelor morţilor din mişcarea falangistă. Pe piaţa Sancta Anna ministrul partidului Arese a trecut în re­vistă 10.000 cămăşi albastre din Madrid. CALENDAR DUMINICA, 31 OCTOMBRIE Ortodox : Sf. St­ahie. Catolic : Lucia (post). Protestant: Wolfgang. Răs. soarelui 6,31 Ap. soarelui 17,67 FAZELE LUNII 31. Răsărit 9 h. 03 m. Apus 19 h. 01 m. RADIO DUMINICA, 31 OCTOMBRIE 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCURESTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 7.55—9.00. ORA DIMINEŢII. Des­chiderea emisiunii. Radio-Jurnal. Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 9.30: ORA RELIGIOASA. Transmi­sia slujbei religioase de la Biserica Sf. Spiridon. (De la ora 11—11.15 ora religioasă continuă numai pe Radio Bucureşti). RADIO ROMANIA 11.00: Transmisiune de la Reg. 4 Ro­şiori „Regina Maria“ (Sfinţirea mo­numentului eroilor regimentului şi desvelirea monumentului Reginei Maria). După terminarea transmisiunii, PO­STUL radio ROMANIA se uneşte CU POSTUL RADIO BUCUREŞTI RADIO BUCUREŞTI 11.15: Concertul simfonic al Orche­strei Filarmonica, dirij. de George Enescu, (transmisie de la Ateneul Ro­mân). In pauză (11.55—12.10): Em. Ciomac: Prezentarea concertului simfonic. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCUREŞTI 12.50: Concert de masă (discuri). 13.50: ştirile serviciului german. 14.00: Radio-Jurnal. 14.30: ORA RĂNIŢILOR: orchestra Victor Predescu. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 16.00: ORA SATULUI. 17.00: ORA MUNCA ŞI LUMINA , închinată „Zilei Economiei”. 18.00: Muzică cerută de abonaţii Soc. Române de Radiodifuziune (discuri). 18.25: ZIUA ECONOMIEI: Dr. Caius Bardoşi. 18.40: Continuarea muzicei cerute de abonaţii Soc. Române de Radiodifu­ziune (discuri). 19.00: SAPTAMANA OLTENIEI: C. S. Fageţel. 19.15: Muzică românească (discuri). 19.45: Radio-Jurnal (informativ și cultural). 20.00: Muzică modernă de dans (di­scuri). 20.45: Cronica răsboiului de Romu­lus Seișanu. 21.00: Concert duminical — Orche­stra Radio, dirij. de Th. Rogalski, voce: d-ra Virginia Eremia. 22.00: Radio-Jurnal. Sport. 22.20: Muzică ușoară (discuri). 23.30: închiderea emisiunii. DACIA ROMANA 32,4 m. 9260 kHz. 2 kw. 21.40: Jurnal in limba italiană Mu­zică. 22.00: Emisiune în limba germană: Muzică. 22.20: Emisiune în limba Italiană: Muzică. UNIVERSAE 22.40: Emisiune în limba franceză. 22.50—23.00: Emisiune in limba en­gleză. TEATRE OPERA ROMANA: (ora 10 dim.). Ma­tineu extraordinar: Harald Kreutz­berg. La pian: Fritz Wilkens; Sea­ra: Nunta lui Figaro. NAȚIONAL: Mat.: Viforul; Seara: Gloria. STUDIO: (ora 11 dim.). Spectacol pentru copil: „Zări albastre“. Mat.: Strigoii; seara: Dar nu e nimic se­rios. SĂRINDAR: Mat.­­ seara: Băiatul. T. nostru : Mat. şi seara: Maria Magdalena. Comedia : Mat. şi seara: Topaze. ALHAMBRA : Mat. şi seara: Văduva .veselă. SAVOY: Mat. şi seara: Răbdare, Tă­nase. GIOCONDA 8 Mat. şi seara: Giocon­­dltta. MUNCA ŞI LUMINA ! Mat.: Prinţ sau croitor 7 Seara: Institutorii. COLORADO : Mat. şi seara: Oameni in junglă. INTIM : Mat. şi seara: Don Quijotte. MUNICIPAL: Mat. şi seara: Ellen şi Mary. MIC : Mat. şi seara: Secretul. Cinematografe ARO: Minciunile baronului Muen­­chausen şi Jurnal. SCALA : Contele de Monte Cristo şi jurnal de război. FANTAZIO : Cărări întunecoase. CASANDRA : Poveste de dragoste şi jurnal de război. CAPITOL: Tinereţe şi jurnal. TRIANON : Păcatele tinereţii. REGAL : Contele de Monte Cristo şi jurnal nou. FEMINA : Patimi încătuşate. SELECT: Cele două orfeline. A. R. P. A­ : Macario Vagabond şi jurnal nou. BULEVARD PALAS : Soţia şi Jurnal. ASTORIA: Contesa Castiglione şi juma 84. VICTORIA : Carnavalul dragostei şi Jurnal. ELYSEE : Mater Dolorosa, Jurnal şi ansamblul de reviste „Gri Gri” cu Trio VOX. OMNIA : Doi sergenţi. Jurnal şi tru­pă de reviste. NISSA: Matin, Jurnal şi trupă de reviste. CORSO ! A fost doar o glumă şi Jur­nal. AMERICAN : Odinioară, Jurnal şi re­vistă. alcazar : Gorgona, Jurnal de răz­boi şi compania de reviste „Al­cazar". AIDA : Mazurca Dragostei, revistă şi Jurnal de război nr. 86. ASTORIA: „Gorgona" şi Jurnal 83. BUCUREŞTII NOI I Un VU vienez. Jurnal şi artişti. BARCELONA : Macarie şi banda ve­selă, Jurnal de război nr. 80 şi tru­pă de reviste COTROCENI • Orasul de aur şi Jur­nal de război. CARMEN: Teroarea din umbră, Jur­nal şi revistă. CRANGAŞI: Nuntă cu bucluc şi jurnal. CLASIC: Sânge vienez. Jurnal şi re­vistă. dacia : De-aşi fi prinţesă şi Jurnal de răsboi nr. 85. DIANA : Macarie Viconte şi revistă. DICHIU: Furtună In inimi, Jurnal şi Teatrul de Artă din Bucureşti. Eldorado : Absenţe nemotivate, jurnal şi trupă de reviste. FLORIDA Miliardarul cântăreţ, re­vistă şi jurnal de război. GLORIA : Spioana din San' Gotard şi jurnal. IZBANDA: Melodii eterne şi jurnal. ILEANA : Coroana slavilor, jurnal nr. 05 şi trupă de reviste. LIA : In taina nopţii şi jurnal nr. 86, marcani : Astă seară nimic nou , trupă de reviste. mam­a: Fedora, jurnal 0 trupă de reviste. MILANO : Abuz de încredere 0 tru­pa Licurici . MIORIŢA : Dora Nelson 0 jurnal. NERO : Macario şi banda veselă" 0 jurnal nr. 83. NONI! (Marţi, Sâmbătă şi Dumini­că): Regina de Navarra şi Jur­nal 80. ODEON : Sarasaie şi Jurnal nr. 85. PACHE (Mătăsari 31) : Truxa, Jurnal nr. 86 şi Comp. de reviste Dan Boe­­rescu şi Fane Georgescu. PARIS : o crimă celebră, Jurnal şi revistă. PICCOLO: Oameni şi fiare, Jurnal şi trupă de reviste. ROMA : Astă seară nimic nou, Jur­nal nr. 86 şi baletul Alcantara. REX : Femeia şi păcatul şi jurnal de război. SPLENDID: Ultimul match, jurnal de război şi trupă de reviste. TOMIS : Clubul derbedeilor 0 jur­nal. TRIUMF : Sentinela de bronz 0 Jur­nal nr. 81. Unirea­: Intoarce-te Iubirea mea, şi trupă de reviste. UNIC : Lanţuri nevăzute 0 Jurnal nr. 85. VEROU: Str. Mihai Bravu Nr. 221: Regele sportului, jurnal de război nr. 88 0 trupă de reviste. VOLTA-BUZEŞTI: Macarie la tribu­nal, jurnal şi revistă. VENUS : In valtoarea destinului. Jur­nal de război nr. 81 0 trupă de reviste. VOLGA : Gorgona . Jurnal nr. 85. EXPOZITO SALA „UNIVERSUL" 3 Teodorescu- Romanaţi : pictură. SALA MINIST. PROPAGANDEI : Eugen Drăguţescu : pictură. CĂMINUL ARTEI (Galeriile Cretzu­­lescu): Colette Paraschivescu-Bos­­niei: pictură; George Voinescu : caricaturi. MUZEUL DE ARTA NATIONALA : (deschis zilnic între 9—18) Expozi­ţia documentată a învăţământului practic. UO’IXTTA ANASTASIA 8. — Expozi­ţia permanentă de cusături roma­neşti „Elisabeta Cosco" sub con­ducerea d-nei Olga Cosco-Mih­an BIBLIOTECA I.IGII CULTURALE, deschisa în toate zilele dela 2­0 d.­a B-DUL MARIA. 6. Expoziţia Muncii in penitenciare zilnic. STR. ŞTEFAN MIHAILEANU 23 (Ca­sele Bisericii Popa Soare) colecţia prof. Nicolae Ionescu. Duminica şi sărbătorile 10—12. MUZEUL INDUSTRIAL I (Parcul Ca­rol I) Duminica oi sărbătorile 4-a BIBLIOTECA ATENEULUI ROMAI» deschisă in fiecare zi de lucru dela 8—7 d. a. MUZEUL TOMA STELIAN (Sos. Re­gele Mihai I, nr. 8), deschis Mar­ţea, Joia. Duminica şi sărbătorile, dela l0—1­0 2.30—5. (Colecţii de pictură 0 sculptură, streină şi ro­mânească, desen, gravură, arte mi­nore 0 o secţie de artă orientală)­chis In fiecare 0 dela 10—16. afară Maternităţile de serviciu Maternitatea Spit. Colţea B-dul Colţei, 3.75 25. Maternitatea Spit Brâncovenesc. B-dul Regina Maria, telef. 3.40.60. Maternitatea ..Paul Greceanu” str. Sultzer 20, telef. 4.54.14. Maternitatea ..Rahova” Calea Rahovei 296. 3.19.71 Funcţionarele C. F. R. şi soţiile ceferiştilor, se vor adresa Materni­tăţii C. F. R. „Regina Elisabeta” Calea Griviţei 376. 3.14.84. Asiguratele şi soţiile asiguraţilor Casei Naţionale a Asigurărilor So­­ciale, se­ vor adresa Maternităţii ,.Mihail Ghica” B-dul Filantropia. 4.77 92 Pentru asistenţa la domiciliu a femeilor gravide, sau internate In Maternităţi cereţi camera de Gardă obstetricală de la Societatea ..Salvarea”. Splaiul Independen­ţei 19 telefon 4 33 33 Pentru internarea In materni­tăţi ,gravidele locuind la nord de linia Splaiul Independenţei. B-dul Elisabeta, B-dul Pache Protopo­­pescu, Şos. Iancului şi Sos. Pan­­telimon, se vor adresa următoa­relor maternităţi Spitalul Filantropia B-dul Mi­hail Ghica telef. 3.58.68. Maternitatea „Giuleşti” Şoseaua Giuleşti 5 tel. 3.19.74. Maternitatea „Elena General Adrian" Calea Griviţei nr. 228 telef. 3.17.44. Maternitatea „Dr. Miron" str. Avrig 72 *“­ 200.16. Farmaciile de serviciu GARDA DE ZI GRUPA I-a DE ZI Farmaciile deschise Dumineca şi sărbătorile legale 23 Aprile, 9 şi 30 Mai, 14 Iunie, 11 Iulie, 8 August, 5 Sept., 3 şi 31 Oct., 21 Nov., 19 Dec. Vasiliu G. D., calea victoriei 68, I, 3.69.20; Cepleanu Alexandru, Bd. Re­gina Maria 12 (Piaţa mare), I, 4.52.01; Dumitriu Constantin, calea Rahovei 5, I, n. telef.; Dr. Bibescu Gh. Ion, str. Academiei 2, I, 3.81.92; Dr. Radu Ni­colae, Bd Regele Carol I 25, I, 3.55.52; Dr. Aurel Russu, b-dul I. C. Brătianu, 35,­­ 3.38.90; Lagara N-lae, cal. Văcă­rești 25, I, 4.40.01; Faii Matei, str. Sft. Vineri 11, 4.91.43; Nictor Traian, ca­lea Griviţei 112, II, 4.91.84; Popovici Lucia, calea Griviţei 213, II, 4.65.81; Georgescu S. Nicolae, calea Griviţei 286, II, 4.16.57; Bulandra Gheorghe, calea Griviţei 506, II, n. telef.; Dr. Sterescu Mircea, Bd. Regina Elisabeta 34, II, 3.93.36; Leist Alexandru, Bd. Filantropiei 191, II, 3.61.90; Luca Va­leria, Bucureştii Noul, II, n. telef.; Ciocoiu George, str. Ştirbei Vodă 55, II, 5.15.25; Cos­tin Lucia, str. Popa Tatu 78, II, 5.45.04; Grigoroiu Lavinia Dr., şos. Giuleşti 44, II, 3.92.62; Ha­­neş Victor, calea Victoriei 124, III, 3.90.58; Firică Elena Dr., str. C. A. Roseti 27, III, 2.78.23; Drăguș George, str. Viitor 114, III, 2.33.46; Constanti­­nescu Lazăr, str. Romană 3, III, 2.03.72; Farm. fostă Leonescu, str. Tunari 2. III, 1.00.69; Mazilu Anna, str. Aviator Radu Beller 13, III, 2­85.38; Niculescu Lelia, str. Maica Domnului 11, III, 2.07.51; Berbler G. Alexandru, Bd. Regele Carol I 65, IV, 3.00.83; Mihălţeanu Cornel, calea Moşilor 364, IV, 1.06.21; Gavriliu Gheorghe, şos. Pantelimon 213, IV, 2.13.71; Constantinescu Maria Dr., ca­lea Călăraşilor 267, IV, 3.95.86; Dr. Teodosiu Cornel, str. Regele Ferdi­nand 4 (Colentina), IV, n. telef.; Dr. Chiale T. Sterie, calea Dudeşti 64, IV, n. telef; Vespremeanu Ion­ S­sori, calea Şerban Vodă 49, V, 3.01.26; Chiale T. Anasterie, calea Şerban Vodă 268, V, 3.58.58; Panea Ştefan, ca­lea Văcărești 171, V, 4.17.00; Gheorghiu Evlampia, calea 13 Septembrie 2, VI, 3.69.53; Munteanu Alexandru—S­sori, str. Mihai Vodă 8, VI, 4.18.13; Petrescu­ Silvestru, calea 13 Septembrie 196, VI, 5.38.65; Dr. Ullmann L., str. Dr Carol Davila, 7, VI, telefon 3.00.30. GARDA DE NOAPTE GRUPA VI-a in nopţite de 6. 16. 26 şi 31 ale fie­cărei luni Tătulescu Rotaru Eugenia, Calea Victoriei 54, I, 5.38.60; Dr. Popovici Nicolae, Str. Regele Carol I 21, I, 6.21.03; Dr. Cionga Emil, Calea Vă­căreşti 39, I, 3.45.76 ; Manoliu Mihai, Calea Griviţei 217, I, 3.19.96; Măr­­gineanu Cornel, Şos. Crângaşi 62, n. 5.02.86 ; Michălcescu Ioan, Str. Va­­sile Lascăr 129 (colt Romană 156), III, 2.13.58 ; Teodorescu Ecaterina, B-dul Mareşal Ion Antonescu 21, IH, 2.98.70; Dr. Brăiieanu Clement, Calea Moşi­lor 249, IV, 2.02.74 ; Paraschivescu Gheorghe, Calea Dudești 57, IV, 3.01.79; Dr. Teodosiu Cornel, Str. Regele Ferdinand 4 (Colentina), IV, n’are telefon; Constantinescu Titl, Şos. Pantelimon 269, IV, 1.02.29; Far­macia „Adina" Zlotescu Elena, Calea Ferentari 171, V, 5.70.76 ; Drăghici Georgeta, Calea Rahovei 151, VI, 3.60.13; Fostă Teodorescu Ecate­rina, B-dul Regele Alexandru 16 (co­muna Militari), 5.57.93 ; Luca Vale­ria, Bucurestii-Noi TEATRUL INTIM Str. Academiei Nr. 35 Tel. 4.60.51 (fost Barul Atlantic) In fiecare seară ora 8 CEA MAI BUNĂ COMEDIE MUZICALĂ DON QUIJOTE 2 acte, 23 tablouri Azi Matineu ora 4 MUZICA — BALET FAST — MONTARE 2500 Cum sunt trataţi şi îngrijiţi prizonierii ruşi in România Constatările comisiunii comitetului inter­naţional al Crucii Roşii Am publicat la vreme o dare de seamă asupra constatărilor pe cari le-au făcut in România d. Édouiard Chapuisat, membru al comitetului internaţional al „Crucii Roşii“ şi d. de Traz, membru al secretariatului Crucii Roşii, care au vizitat ţara noa­stră în cursul luniei Mai, ca de­legaţi speciali ai comitetului in­ternaţional. După raportul general asupra vizitei în România şi în sud­­estul european, care a apărut în nr. din iulie al revistei interna­ţionale a Crucii Roşii de la Ge­neva, delegaţii comitetului in­ternaţional publică în ultimul număr el aceleaşi reviste o dare de seamă asupra vizitelor făcute de delegaţii comitetului interna­ţional în diferite câmpuri de prizonieri de răsboiu din Româ­nia. Redăm mai jos constatările: VIZITA LA PRIMUL CÂMP DE PRIZONIERI Primul câmp pe care îl vizi­tăm are o mare suprafaţă — a­­rată raportul — compus din 163 barăci, în care simt adăpostiţi prizonieri de răsboiu sovietici aparţinând celor mai diverse rase din Rusia Sovietică. El are un efectiv de mai multe mii de prizonieri de răsboiu, dintre cari câteva sute erau de faţă în ziua vizitei, ceilalţi aflându-se la lu­cru, fie la ţară, fie în industrii. Câmpul e vast şi înconjurat de o dublă reţea de sârmă ghimpa­tă. El are o capelă deservită de un preot rus. Instalaţiile sani­tare sunt foarte bune, cuprin­zând duşuri calde şi etuve de desinfecţie Câmpul are un me­dic român, 6 medici ruşi şi 4 in­firmiere. Infirmeria se compune din mai multe barăci, permiţând astfel izolarea bolnavilor conta­­gioşi. Medicii ruşi sunt trataţi şi hrăniţi ca ofiţeri. Cincisprezece prizonieri intelectuali, trăesc se­parat şi lucrează în birourile câmpului de prizonieri. Ei pri­mesc cărţi ruseşti din partea „Crucii Roşii“ române. Câmpul cuprinde ateliere pen­tru confecţionat îmbrăcăminte, cismănii şi tâmplari­e necesare pentru întreţinerea şi repararea materialului. Are deasemeni mari magazii cu îmbrăcăminte, cu­verturi şi încălţăminte. Disciplina e asigurată. O ba­racă serveşte de local discipli­nar. Oamenii pedepsiţi simt o­­cupaţi în interiorul câmpului, în loc să meargă în detaşamente de lucru. Crucea Roşie română a dat fiecărui prizonier hârtie de scris, pentru cazul când ar voi să scrie familiei sale. Hrana este satisfăcătoare şi în general prizonierii de războiu se prezintă sănătoşi şi bine hră­niţi. Starea vestimentară le este deficientă. Localurile par oare­cum primitive (planşee dispuse în două etaje), dar pa­r conve­nabile prizonierilor. INTR’UN CONAC, LA ŢAR­Ă­Cel de al doilea câmp este in­stalat într’o mare casă de ţară, ce a aparţinut unui fost minis­tru român şi adăposteşte câteva sute de ofiţeri şi câteva zeci de oameni de ordonanţă. Casa a fost împărţită în dormitoare mari. O mică parte a grădinii este închisă cu sârmă ghimpată, dincolo de care prizonierii nu pot trece. Omul de încredere este un o­­fiţer superior rus Cei câţiva po­liien, (denumiţi majori), cari se găsesc în acest câmp, trăesc în camere de câte două paturi; ceilalţi în mari dormitoare de câte 40 de inşi; starea igienică este bună; câmpul are o insta­laţie de duşuri calde şi o infir­merie condusă de doi medici ruşi. Cei gravi bolnavi sunt tri­mişi în spitalul din oraşul apro­piat. Putem spune că starea ge­nerală sanitară este satisfăcă­toare. Bucătăria este făcută de ofi­ţeri, cărora le place această acti­vitate. Raţiile de mâncare sunt identice cu ale elevilor ofiţeri din armata română. Câmpul are brutărie proprie, în care pâinea este fabricată de ofiţeri. Raţia zilnică este de 500 gr. Ofiţerii nu primesc soldă, dat fiind faptul că între guvernul român şi cel sovietic nu există nici un acord în acest sens ali­mentarea lor este însă bună şi primesc 4 ţigări pe zi. Prizonierii nu lucrează, dar primesc cărţi ruseşti din partea Crucii Roşii române. LA RECONSTRUCŢIA UNUI SAT DISTRUS DE INUNDAŢII Cel de al treilea câmp, are un efectiv de peste 2000 prizonieri, dintre cari 1000 erau de faţă la vizita delegaţiilor. Satul fiind distrus acum 2 ani de o inundaţie, autorităţile ro­mâneşti au hotărît reconstruirea lui, încredinţând această lucrare prizonierilor de răsboiu. Câmpul care îi adăposteşte e constituit din barăci mari, foarte bine lu­crate, de câte 150—200 locuri ; încălzirea în barăci este exce­lentă, graţie a două mari sobe de fiecare baracă, şi pretutin­deni este instalată lumină elec­trică. Fiecare locuinţă este con­struită din pereţi du­bli de lemn, iar pe jos este podită. Instala­ţiile sanitare sunt foarte bune. In sala de duşuri unde se pot duce zilnic, se dă prizonierilor apă caldă o dată pe săptămână. Infirmeria este condusă de 10 medici, dintre cari 6 sunt ruşi; în ziua vizitei erau internaţi în­­tr’însa 30 de persoane, nici una însă grav bolnavă. Bucătăria este mare, iar pri­zonierii sunt mulţumiţi de hra­nă. Ei sunt bine îmbrăcaţi, şi arată bine. Fiecare are o cuver­tură bună. Omul lor de încre­dere se arată satisfăcut de tra­tament. Intreg câmpul este foarte bine instalat şi dispune de mari ma­gazii de aprovizionare şi de îm­­bră­căm­inte, ca şi de ateliere a­­sortate cu tot materialul nece­sar. Pentru aducerea materialu­lui din oraşul vecin a fost con­struit un nalt drum de fier. Prizonierii lucrează 8—9 ore pe zi şi sunt liberi Duminica. Impresia generală pe care o lasă acest câmp este excelentă. El se află sub supravegherea deosebită a autorităților, care se interesează de reconstrucția lo­calității distruse. Câmpuri de prizonieri in Transnistria . Delegaţii comitetului interna­ţional al „Crucii Roşii” au vizi­tat deasemeni şi câteva câm­puri de­­prizonieri din Transnis­tria. Cel de lângă Balta are un e­­fectiv de câţiva ofiţeri şi sub­ofiţeri şi câteva sute de oameni, unii lucrând în regiunea înve­cinată, fără a reveni la sediu. Prizonierii locuesc în localurile unei foste fabrici, care au fost bine amenajate în dormitoare. Ei au pături bune şi încălzirea este satisfăcătoare. Hrana este bine preparată şi ofiţerii pri­mesc un supliment de 250 gr. de lapte zilnic, precum şi ţigări. Prizonierii lucrează în agri­cultură, cu excepţia ofiţerilor, care rămân în câmp şi pot citi cărţile pe care l1 le trimite Cru­cea Roşie română. Ei locuesc în camere de câte două sau trei paturi. Par destul de mulţumiţi de soarta lor, dar ar dori totuşi să li se dea putinţa de a lucra. Impresia generală pe care o lasă acest câmp este bună.. Lângă Tiraspol, câmpul are un efectiv de vreo 100 oameni. Este aşezat într-o mare cazarmă de frontieră, bine instalat şi cu­prinde mari dormitoare cu două etaje. încălzirea este excelentă. Păturile sunt bune. Instalaţiile sunt asemănătoare acelora de la câmpul precedent. Conducătorul câmpului pare foarte apreciat şi prizonierii ruşi au spus că nu doresc decât ca el să rămână mai departe. Spitalul de prizonieri de război din Tiraspol e compus din două pavilioane şi are 8 medici, a­­jutaţi de 2 infirmiere rusoaice­­prizoniere. Sunt internaţi în­­tr’însul 30 de tuberculoşi şi 25 alţi bolnavi. Suferinzii sunt sa­tisfăcuţi de tratament. Hrana, despre care s-au plâns unii, a fost ameliorată. Un preot rus (lt.-col. prizo­nier) este ataşat câmpurilor de prizonieri din Transnistria. In general, impresia pe care o lasă aceste vizite este satisfăcă­toare. Aceasta în mod cu totul deosebit pentru cel de al treilea câmp din România. Rândurile de mai sus, apărute în revista oficială a „Crucii Roşii, de la Geneva, grăesc de la sine asupra modului cum ro­mânii au înţeles să trateze pe adversarii scoşi din luptă. Şi nu am dori decât ca ace­leaşi constatări să se facă şi de partea cealaltă, acolo unde zac ai noştri, prin stepele Rusiei sau prin îngheţatele ţinuturi ale Siberiei — n. — ******** S*4-4.+ + * ♦♦♦♦♦**­Teatrul SAVOY Compania Cărăbuș Dir. C. TANASE prezintă în fiecare sea­ră, ora IV, precis Revista jubiliară interpretată de întreg ansamblu de reviste, în frunte cu C. Tănase Orchestra, Dinu Șerbă­nescu ; Baletele S. Siomin. Azi Duminică Matineu ora ZYz Biletele la Cassa Tea­trului, telefon 3.55.03 1115 c. taxase -------©♦©-------* SOŢIA UNUI VITICULTOR DIN RAMNA (CARAS) A NĂSCUT AL 16-lea COPIL Timişoara, 28 Oct. Ne vine din Bocşa Montană vestea că soţia viticultorului A­­lexandru Constantin, de la pod­goriile U. D. R., din Ramna (Ca­ras) a născut al 16-lea copil. Pentru botezul copilului s-a făcut apel la Conducătorul Statului şi la direcţiunea dome­­nială şi silvică U. D. R. din O­­raviţa. Faptul este semnificativ şi trebue subliniat tocmai pentru­­că s’a petrecut într'un judeţ cu cea mai scăzută natalitate din Banat ------------------­PENTRU INIMILE CARITABILE Câmpeanu Dumitru, orb, cu so­ţia bolnavă, lipsit complect de mijloace, vrând a strânge o sumă pentru a face un mic negoţ am­bulant, pentru a-şi câştiga exis­tenţa, roagă inimile miloase să-l ajute. Anul al 60-lea Nr. 299 Luni 1 Noembrie 1943 DOMNUL VAN LEISEN ŞI STATISTICA (Urmare din pag. I-a) acest exod de populaţie din prin­cipatele supuse suzeranităţii sale. Aşa i s’a spus domnului Herbert van Leisen şi domnia sa aşa scrie fără control şi fără gând. Căci dacă ar fi gândit ar fi înţeles că mai uşor îi era împăratului să oprească el intrarea în massă în Transilvania a fugarilor, decât să-i oprească sultanul dela Cons­­tantinopol şi iese din Principate. Lucrurile s’au petrecut însă alt­fel şi mai logic. Anume, Iosif i s’a plâns sultanului că 90.000 familii româneşti din ţările stă­pânirii sale, au fugit în Princi­pate şi a cerut autorizaţia de a trimete oameni ai săi cari să-i caute şi să-i aducă ori în Tran­silvania, ori în Bucovina, care, între timp fusese răpită de Aus­trieci. In 1786 a şi plecat în cău­tarea dezertorilor, în Moldova, căpitanul Bedeus von Scharberg, care raportează la 14 Maiu, că a izbutit să descopere şi să trimită în Bucovina 2287 „dezertori“. Rezultatul acestei massive şi statornice emigrări a Românilor ardeleni în Moldva şi Muntenia, între 1700—1800, se prezintă în cifre astfel: Românii au sporit cu 210,26%, iar Maghiarii cu 437,33% ! Aşa s’a „românizat“ provincia în cursul veacului al 18- lea. Procesul de „româniza­re“ a continuat şi în veacul al 19- lea în acelaş tempo. Intre 1836—1900 naţia noastră atât de prolifică, a sporit cu 5,2%, iar naţia ceailaltă cu 63,5%. Expli­caţia e simplă : Românii fugeau de prea mult bine, în România vecină şi în America îndepăr­tată, iar cei din naţia ceailaltă invadau târgurile şi plaiurile ei, sprijinită de o politică cu ţeluri mari. Acesta fiind sensul adevărat, domnul Herbert van Leisen are încă un motiv pentru a-şi arun­ca focul în Lac-Leman şi a re­nunța la informarea Europei a­­supra problemei Transilvaniei. Săptămâna internaţio­nală militară şi politică (Urmare din pagina I-a) între d-nii Roosevelt, Chur­chil şi Stalin imediat după închide­rea actualei conferinţe. La Tokio s-a deschis a 83-a şedinţă extraordinară a parla­­mentului japonez. împăratul Ja­poniei a citit un mesaj în care şi-a exprimat încredere în fide­litatea şi bravura supuşilor săi şi speranţa că ţelurile de război ale Japoniei vor fi atinse. Ge­neralul Tojo a citit declaraţia guvernului care deasemenea ex­primă încrederea că războiul va fi câştigat de ja­ponezi şi îndeam­nă la întărirea forţei acţiunei japoneze prin mărirea industriei de război şi în deosebi a celei aeronautice. D. Neubacher desfăşoară o vie activitate diplomatică în re­giunea sud-est europeană şi în cea balcanică pentru ca chiar în cursul războiului să se creeze o ordine nouă în aceste regiuni „care să corespundă dorinţelor şi intereselor bine înţelese ale popoarelor respective“. Ştirile din Berlin arată că dacă nu s-a întreprins până acum această acţiune de mijlocire a Germa­niei, a fost din cauza „pretenţii­lor dinastice şi ideologice ale Italiei în ciuda eşecurilor ei mi­litare din Balcani". D. Hanson, preşedintele de consiliu suedez a rostit un dis­curs la Upsala exprimând hotă­­rîrea Suediei de a rămâne în a­­fara războiului şi arătând nece­sitatea menţinerei unităţei in­terne tocmai fiindcă situaţia este serioasă. Guvernul provizoriu indian (Azad Hind) a declarat război anglo-nord americanilor — după cum rezultă din declarația făcu­tă de d Bose. Birmania a recu­noscut guvernul provizoriu in­dian. Pentru candidaţii la examenul de capacitate pentru învăţămâ­ntul muncitoresc Examenul medical al candidaţi­lor înscrişi la examenul de capa­citate pentru învăţământul munci­toresc va începe Luni 1 Noembrie a. c., ora 8 dimineaţa. Candidatele se vor prezenta la dispensarul medical Nr. 2 al Casei naţionale a asigurărilor socile, şo­seaua Iancului Nr. 9 iar candidaţii se vor prezenta la dispensarul me­dical Nr. 1 din B-dul Col. Mihail Ghica Nr. 37. Se pune in vedere candidaţilor înscrişi la specialitatea „Cunoş­tinţe profesionale” că trebue să a­­ducă la examenul de desen urmă­toarele scoice : una planşetă în mă­rimea cel puţin 600x400 m/m., teu, echer, compas, şubler şi compase pentru măsurat piese, hârtie pen­tru desen 600x400 m­ m şi hârtie pentru schiţe 400x200 m/m. însemnări culturale " (Urmare din pag. I-a) al «xc /tonii It­orio n*n nxo nomon/lo­t» Kmo’ufîîm­p fitrii fi 1 '1, ales boer; când boeria n’o are prin naştere, caută s’o dobân­dească prin şcoală. A dat dova­dă de cunoaştere a psihologiei neamului acel ministru care, ca să atragă pe copii la meserii, a aplicat pe frontispiciul şcoalelor profesionale blazonul nobiliar al şcoalelor teoretice: „liceu indu­strial“, „gimnaziu menajer“, etc. Prima datorie a omului de stat este aşa­dar de ordin arit­metic , mai încetişor cu înfiin­ţarea de şcoli teoretice , pe care le cere lumea, şi cât mai din plin cu cele profesionale — care nu sunt în graţiile mulţi­milor. Al doilea aspect al problemei este orientarea educaţiei în şc­oalele de cultură generală. Mai puţină speculaţie cu lucru­rile abstracte şi mai multă că­lăuzire înspre cunoştinţele cu­lese din lumea reală va des­­volta în tineret nu numai în­drumări realiste, corespunzătoa­re trebuinţelor vieţii de astăzi, dar şi o formaţie spirituală să­nătoasă, înlesnind individului o bună înţelegere a rostului şi problemelor vieţii. N’ar putea fi vorba, evident, de a adopta un sistem cu ex­cluderea totală a celuilalt, ci de a găsi formula acelui echilibru care să satisfacă şi necesităţile de desvoltare ale spiritului şi pe acelea de îndrumare înspre nevoile societăţii. Să nu împăr­­ţim deci tineretul în „intelectua­­lişti“ şi „profesionalişti“, nici să nu vorbim de o îndrumare spre realităţi opusă unei îndrumări spre filosofie, ci de o educaţie integrală, în care idealismul şi pragmatismul să se concilieze în doze raţionale, în care fiece ram de Învăţământ să fie desvoltat în justa proporţie cerută de stabilirea acestui echilibru. Peste învăţământul românesc pluteşte umbra marelui Haret. Numele lui apare şi în toate paginile cărţii oficiale prezen­tate de Ministerul Culturii Na­ţionale, drept călăuză a expo­ziţiei. Nici nu se putea altfel. Intr’o epocă de complet deze­chilibru al învăţământului ro­mânesc, când şcoala era exclu­siv teoretică, Haret a creeat în­văţământul profesional. Intui­ţia lui a descoperit locul pe care această problemă îl ocupă în preocupările Statului şi a înţe­leg că ea nu este o simplă pro­blemă didactică, ci una mult mai complicată: politică, econo­mică, socială şi naţională. For­marea unei clase sociale mijlo­cii — care ne lipsea, — româ­nizarea păturii productive a ţării, transferarea pârghiei de streini la Români, iată ce vedea Haret în desvoltarea unui învă­ţământ profesional. Şi fiindcă el nu era un doctrinar, ci un rea­lizator, s-a pus pe lucru şi a dotat ţara cu acel învăţământ profesional care a suferit în cursul timpului ascensiuni şi decăderi, iar astăzi ideea este din nou îmbrăţişată. Fie ca ideea din care a născut expoziţia să nu rămână un tre­cător foc de artificii, proectând lumini frumoase pe măestrite lucruri, ci să însemneze înca­drarea serioasă a sforţărilor ac­tuale în lungul şir al strădanii­lor şcoalei româneşti de la Ha­ret încoace. Orice an încheiat, este o experienţă în plus la ac­tivul cunoaşterii reale a lucru­rilor. Şi experienţa acumulată de 40 de ani să ne slujească la întărirea convingerii că o naţi­une nu poate să fie tare decât atunci când puterile de produc­­ţiune a bogăţiilor se găsesc în mâna fiilor ei. Atunci, numai atunci, inteligenţa omului, libe­rată de preocupările inexorabile ale existenţei, îşi poate plăti lu­xul rafinat al speculaţiilor de înaltă intelectualitate. Cei vechi ziceau : „primum vi­­vere, decinde phnosophare“ Cu toată forma lui prea materiali­st, dictonul cuprinde multă în­ţelepciune. Transpunându-i pe împrejurările de care ne ocupăm astăzi, am putea spune: „întâi fizică şi apoi metafizică !“ Căci, răsturnând lucrurile, am face ca acea prezumţioasă pasă­re din fabula populară, care, vrăjită de dragul artei şi de a­­dulaţiunile nesincere, a lăsat să-i scape din plisc bucata de caş, ce-i dădea siguranţa existenţii. TEATRUL MUNICIPAL B-dul Schitul Magureanu 1_________________ Telefon 460­60 Azi MATINEU ora 3 şi seara ora 7 MARELE SUCCES ELLEN ŞI MARY Un spectacol captivant, o montare excepţională, buţie strălucită. Regia : Mihail Zirra distri­ Teatrul MARIA FILOTTI NUMAI 11 ZILE Se mai reprezintă ADMIRABILA COMEDIE BĂUTUL 3 acte de Jacques Dévai cu: MARIA FILOTTI, V. MAXIMILIAN, Virgil Vasilescu, Virginica Po­­pescu, Cella Marion, Virg. Stoicescu, Titu ,Ef Vedea, C. Vârtejanu, Gh. Marcovici, Lucica Georgescu II

Next