Universul - Provincie, februarie 1944 (Anul 61, nr. 31-59)
1944-02-01 / nr. 31
Anul ai él «leg 8 Pagi**! ess fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL» S.Ä, înscris sub bír. 160 THb. ilfov eXEMPLARUI, 1 tst •VX.XS postali simtM 5® Muller» «anton» aprobării Mc G-|C €ii,I PIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $1 TELEFONICI REDACŢIA «I ADMINISTRAŢIAs BUCUREŞTI, STr. BREZOIANU No» 234» CENTRALA TELEFONICĂ A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 *. T. m. m.m/m * 'vN*. NI M&*f£ ! Ftfbruarl« 1944.'Â-'Șt.v # Fagii» OIEieS©! AISMINISTRATOr DiLPSAf 1T»LIAN POPESCU Potrivit principiului adoptat de mai toate ţările cari sunt, direct ori indirect, interesate în formidabila încleştare de forţe care însumează războiul pe care îl trăim, femeile tre-uie să-şi dea, ca şi bărbaţii, obolul lor de muncă, pentru apărarea naţiunii respective. In unele state femeile nu au numai posturile lor în spitale, in uzine, în bucătării de campanie, în angrenajul variat al aprovizionării, dar — în rând cu bărbaţii — dau dovadă de străşnicie în aviaţie şi chiar în luptele înverşunate de pe câmpiile frontului. La început războiul totalitar a fost numai o formulă a solidarităţii naţionale, după aceea experienţa a dovedit că e nevoe să se recurgă la toate forţele vii, dinamice ale poporului C® Înseamnă efortul de muncă al femeii în viaţa de toate zilele a fost obiectul multor discuţiuni gospodăreşti şi familiale în toate timpurile, în toate epocile; sforţarea pe care orice naţiune o cere azi tuturor componenţilor ei, depăşind tot ceea ce Istoria a înregistrat până azi, era firesc să se pună în tiapănă foloasele imediate şi indispensabile faţă de conformi ori buna stare individuală. Raţionamentul a pornit de la faptul că pentru această bunăstare individuală, în „bucătăria domestică”, o femee întrebuinţează aproximativ o sută de minute pe zi. Statisticienii francezi au stabilit că 12 milioane de gospodine ar întrebuinţa numai în acest scop 1 miliarde de ore de muncă şi comparînd cu cea mai considerabilă întreprindere industrială din Franţa — Calea ferată - - cu cei 400.000 de lucrători caii muncesc 48 de ore pe săptămână, înseamnă că gospodăria propriu zisă cheltueşte de 3 ori mai multe ore de lucru decât toată industria feroviară. Trecem peste cheltuelile de combustibil şi celelalte cifre cari servesc argumentării că masa în comun este mult mai economica decât gospodăria in-1 dividuală, şi ne oprim la acest deziderat exprimat de cei cari ar vroi — prin economia forţelor — să aducă o uniformizare a vieţii socialeDacă în vreme de război, când bărbaţii sunt pe front, în uzine, în birouri etc., când se face din ce în ce mai insistent apel la munca şi priceperea feminină, când colectivitatea ia măsurile de rigoare pentru adăpostirea, hrănirea şi îngrijirea copiilor ai căror părinţi lucrează în afara căminului, măsurile sunt admisibile ca urmare a imperativelor războiului, pot fi aceste măsuri, de coordonare a muncii adoptate — aşa cum se preconizează în unele ţări — şi pentru vremurile de pace pe cari le aşteptăm cu toţii? Fără îndoială, mari vor fi necesităţile impuse de era de refacere şi de reconstrucţie post- belică, dar căminul în sine, gospodăria aceasta socotită risipitoare a muncii, nu contează nimic în organismul social ? Căminul nu înseamnă numai pregătirea domestică a cinei individuale ori familiale, înseamnă nucleul social pe carese sprijină solidaritatea colectivă, înseamnă stimulentul, iniţiativa particulară, proprietatea, căldura colţului intim, baza familiei. Sunt negreşit şi în vreme de pace soţi cari prin profesiunile lor nu au putinţa să facă o gospodărie normală, dar este bine pentru viitorul societăţii de mâine să se generalizeze sistemul pe baza faptului că munca femeii se cere întrebuinţată în primul rând pentru nevoile colectivităţii ? Se înfruntă astăzi două concepţii sociale categoric diferitei şi rămâne de văzut dacă ţările «Cari vor generaliza sistemul nou al muncii şi gospodăriei colective, nu vor fi nevoite să se întoarcă la tradiţia gospodărească şi familială a căminului, cuib cald în care trebue să crească tinerele vlăstare spre a fi pregătite pentru greaua luptă a vieţii. DAR CĂMINUL?I SĂPTĂMÂNA INTERNAŢIONALA MILITARĂ SI POLITICĂ EVENIMENTE MILITARE. — EVENIMENTE POLITICE păuni: un jujî kasak it. — In cursul săptămânei expirate , luptele pe frontul de răsărit au I fost în deosebi caracterizate prin două acţiuni ofensive de o mai mare amploare: una a trupelor germane în sectorul de la sud-vest de Pogrebisce şi la sud-vest de Jaskov şi alta a trupelor sovietice în sectorul nordic din jurul Leningradului. Cu toată rezistenţa puternică a sovieticilor, trupele germane au câştigat teren atât în regiunea Jaskov cât şi la sud-vest de Pogrebisce pricinuind inamicului pierderi importante. Luptele în ambele aceste regiuni continuă cu înverşunare de câteva zile cu vădite avantagii pentru germani, cari au ocupat poziţii puternic fortificate şi au nimicit puternice forţe inamice. în regiunea Leningradului, sovieticii aducând necontenit trupe proaspete pentru a înlocui pierderile, atacă puternic. Ei beneficiază de o superioritate numerică pronunţată şi în ciuda pierderilor mari, atât în oameni cât şi în material, presiunea lor n’a încetat dela începutul acestei ofenslv®. Din izvor german s’a arătat că trupele sovietice cari atacă în această regiune se cifrează la 40 de divizii de infanterie şi la 20 de formaţiuni blindate. Trupele germane au evacuat la stad-est de Leningrad un arc înaintat al frontului ocupând nouă poziţii. Lupte defensive grele au fost la vest şi la sud de Gatcîna. Localitatea Tolossovo şi oraşul Tosnov, acesta din urmă în ruine, au fost evacuate de trupele germane. Ultimul comunicat german anunţă că în cursul unei retrageri metodice a liniilor germane, au fost evacuate localicomunicat adaugă că de la începutul bătăliei de iarnă în faţa Leningradului au fost distruse în acest sector 510 tancuri inamice. Intre Pripei şi Berezina sovieticii au reluat ofensiva, încercând să străpungă liniile de rezistenţă germane. Au fost lupte grele dar sforţările sovietice n'au izbutit. Lasud, trupele sovietice debarcate imediat la nord de Kerci, au atacat şi au avut loc lupte violente. După o pauză relativă sovieticii şi-au reluat Vineri atacurile atât în apropiere de Kerci cât şi în apropiere de Perecop. Concomitent ruşii au atacat la sud-vest de Cercassi şi 1® sud-est de Bielaia Ţercov. Toate aceste atacuri au întâmpinat o înverşunată rezistenţă din partea trupelor germane şi ultimul comunicat german anunţă că atacurile inamice au fost respinse şi că acolo unde sovieticii au izbutit să câştige „foarte puţin teren" ei au suferit pierderi grele de oameni şi material. Atacurile sovietice de la Novograd Volinsje au rămas fără rezultat ca şi cele între Pripei şi Berezina unde au fost lupte grele. O caracteristică a luptelor actuale pe frontul de răsărit o formează condiţiile atmosferice cu totul excepţionale în care ele se dau. Aproape pretutindeni este dezgheţ, ceea ce îngreunază mult transportul armelor grele. PE FRONTUL ITALIAN.— Debarcarea trupelor britanice în ambele părţi ale oraşului Netiuno, pe coasta mării Tireniene, a fost operaţiunea e®a mai importantă pe frontul italian. Aviaţia germană a atacat violent şi în mod continuu flota de debarajcare britanică din faţa portului . Anzio şi comunicatele germane au anunţat scufundarea mai multor vase de transport. In ultimele 24 de ore, activitatea în această regiune de la sud de Roma a fost mai vie. Se aşteaptă desfăşurarea unei bătălii fie mai mare amploare dar ştirile germane spun că trupele germane sunt pregătite pentru orice eventualitate. Deocamdată trupele debarcate şi în curs de debarcare, sunt atacate de aviaţia germană şi de bateriile cu tragere lungă. Britanicii şi trupele franceze au atacat în zona de luptă dela nord şi nord-est de Casa vie, dar aceste atacuri n’au izbutit. In general se acordă o deose- bită importanţă luptelor cari se vor desfăşura în noul front creat prin debarcarea dela sud de ’ Roma. Cercurile militare ger- mane prevăd că generalul Alej xander intenţionează să aducă la aerat cap de pod forţe puternice , creându-şi astfel în această re- giune o armată „cu o putere de luptă considerabilă“ având drept obiectiv înaintarea spre Roma. Pe frontul italian de sud se aşteaptă deasemenea atacuri ale armatei americane, cu scopul de a reţine cât mai multe trupe germane în aceste regiuni. ACTIVITATEA AVIAŢIEI. •— Aviaţia germană de vânătoare şi de bombardament a desfăşurat o vie activitate atât pe frontul ita Ian în regiunea Nettuno cât şi pe frontul de răsărit. Londra a fost bombardată. | Aviația britanică şi nord-americană a bombardat din nou, în ultimele două nopți capitala Rei(Continuare in pag. 2-a) Protestul Bulgariei contra atacului aviaţiei inamice Sofia, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei ,,D. N. B.M transmite: Ziarele publică următorul comunicat oficial: „Imediat după atacul terorist împotriva Sofiei din ziua de 10 Ianuarie, guvernul bulgar a făcut prin reprezentanţii săi din străinătate un protest energic contra acestui fel de a purta războiul de către aliaţi, îndreptat împotriva populaţiei civile, spitalelor, bisericilor, şcolilor, monumentelor culturale, etc.“. Presiunea anglo-americană împotriva Spaniei Lisabona, 29 (Rador). — Serviciul Britanic de Informaţii transmite un articol al redactorului diplomatic al lui Evening Standard, din care se vede limpede că Anglia şi Statele Unite au de gând să sporească şi mai mult presiunea pe care o exercită împotriva Spaniei. Redactorul afirmă că a aflat în cursul zilei de Sâmbătă că Marea Britanie, adoptând linia de conduită, ce a dus la embargo-ul nard-american asupra produselor petrolifere destinate Spaniei, va lua măsuri asemănătoare împotriva acestei ţări. Aceasta, scrie el, nu poate însemna decât un singur lucru: oprirea livrărilor către Spania a grâului şi cărbunelui din surse britanice. Acelaş redactor spune că după ştirile primite de la Washington, este posibil ca embargo-ul să fie extins şi la alte produse de mare consum destinate Spaniei. i 0 mică localitate germană de munte sub nr M* * md-ort de m*. totmima * LUPTE VIOLENTE PE TOT FRONTUL DE RĂSĂRIT CONTRAATACURitEERMANi AU ZĂDARNICiT INTENŢIILE BOLŞEVICILOR Berlin, 29 (Radar). — Se dau următoarele amănunte cu privire la luptele din sectorul sudic al frontului răsăritean: La nord-est de Kerci, profitând de condiţiile meteorologice neprielnice pentru aviaţia germană, bolşevicii au adus prin strâmtoare alte întăriri şi s’au apropiat în tot cursul zilei de poziţiile germane şi române, cu speranţa de a pune mâna pe întregul oraş. încă de pe când artileria desfăşura tirul ei pregătitor, bolşevicii, sprijiniţi de tancuri de tip greu s’au apropiat de liniile germane, dar formaţiunile lor de infanterie nu au putut să câştige nici cea mai mică fâşie de teren, necum să obţină un succes operativ. Tirul bateriilor germane a redus la tăcere tunurile sovietice şi a scos din luptă 6 tancuri grele. Formaţiile de infanterie sovietice au fost considerabil măcinate in faţa poziţiilor germane, graţie cooperării eficace a tuturor armelor defensive. Un batalion disciplinar sovietic care forma primul val de atac a fost mimicit până la ultimul om. LA SUD-VEST DI CERCASSI Luptele au fost deosebite de violente la sud-vest de Cercassi, unde bolşevicii, cu preţul unor sacrificii imense, au încercat să forţeze sistemul defensiv german, angajând în luptă un număr uriaş de tancuri şi numeroase formaţiuni motorizate. Prim lupte extrem de înverşunate, formaţiunile germane au ştiut să dejoace intenţiile sovietice prin- I tr’o serie de acţiuni îndemânatice ! efectuate «le mici detaşamente de • luptă şi, în general, trupele gerj mane au putut să-şi apere poziţii!®, când *, fost nevoie şi prin contraatacuri imediat© ce au pricinuit pierderi mari adversarului. . Către seară, se dau încă lupte I pentru stăpânirea anei bres* In mai mult® locuri din acest sector, nu început lupte intre elementele blindate. Din partea germanilor, tunurile de asalt de mare calibru au luat parte la ciocnire şi i şi-au câştigat merit® deosbire intr’um sector de numai câţiva kilometri adâncime, unde'au fostscoa■ se dia luptă 36 de tancuri sovie, «ic*. Io regiunea Bielaia-Tereov, lup- t iele s’au înteţit deasemenea, bolşevicii aruncând in luptă mai multe divizii de infanterie şi câteva formaţii proaspete de tancuri. Inamicul spera să răstoarne frontul german simultan cu operaţiunile din districtul Cercassi, putut să câştige teren şi sa ocupe ruinele localităţii Smela, în timp ce la răsărit de Belaia-Tercov, asalturile date de massele bolşevice seu au fost oprite de tirul defensiv al tuturor armelor germane, sau fost respinse prin viguroase contraasalturi date de elemente blindate germane. Unui grup sovietic i s’au tăiat legăturile cu spatele, după care a fost încercuit pe un teren redus, pierduseră 8 tancuri, de a restabili legăturile cu spatele au fost zadarnice şi le-au pricinuit pierderi însemnate. LA SUD DE POGREBISCE La sud de Pogrebisce, formaţiuni blindate germane, cu toate că rezistenţa sovieticilor a devenit mai înverşunată, au putut cuceri ansi multe sectoare importante şi «ă ia din noi» cu asalt câteva localităţi apărate dârz. Trupele germane au făcut cu acest prilej numeroşi prizonieră şi au capturat o pradă de război considerabilă, în sectorul unui corp german au fost distruse sau capturate 73 de tancuri şi 64 de tunuri. La vest de Berdicev, bolşevicii au putut câştiga provizoriu teren, atacând in zori cu două divizii de infanterie sprijinite de tancurrl. Printr’un contraatac efectuat către amiază de grupuri de luptă germane şi de elemente blindat®, acest teren a fost reluat de la bolişevici, care au pierdut cu acest prilej 12 tancuri şi tunuri de asalt. Formaţiile germane au trebuit apoi să facă față contraatacurilor sovietice. I« ««est sector. Suptei® cratSnvâ. Mareşalul Retain, şeful statului francez, avânţi lângă. asa pe n, Laval, şeful guvernului, primeşte urările Crpului Diplomatic prezentate in Monaeniolul Valériu, Valért, Nunţiu Apostoli» Teatrul principal a marsi bătălii de iarnă fie pe frontul fie răsărit rămâne tot în sectorul de nord Berlin, 2S (Radar). — Se dau următoarele amănunte cu privire la situaţia luptelor de pe frontul de răsărit . Aruncând in bătălie toate forţele disponibile, bolşevicii au continuat Vineri atacurile lor in sectorul de nord al frontului de răsărit, care continuă să rămână teatrul operaţiilor principale ale mare! bătălii de iarnă. Luptele s’au desfăşurat In deosebi in regiunile situate la vest de Novgorod şî la sud-vest de Leningrad, Bolşevicii folosesc şi în acest sector tactica depe celelalte fronturi, lansând la atac vârfuri blindate în locurile în care găsesc cea mai mică rezistenţă spre a ajunge la căile de comunicaţie ale formaţiilor germane şi spre a învălui astfel sectoarele de luptă, care au rezistat până acum atacurilor lor. In ciuda superiorităţii lor numerice, aceste încercări au putut fi împiedicate în mare parte prin forţa de rezistenţă a trupelor germane. în sectorul central, bolşevicii au reuşit să efectueze o străpungere importantă între Pripet şi Berezina, care insă a putut fi eliminată printr’un contraatac local dat de rezervele germane până în cursul serii. Deasemeni, în sectorul de sud, bolşevicii au încercat să sfărâme sistemul defensiv german la sudvest de Cerkassî şi Sss, regiunea Bielaia-Tercov, trimiţând false grupuri de luptă blindate şi formaţiuni motorizate înaintate. Nici aci ei nu au reuşit să realizeze decât câteva străpungeri, care in cea mai mare parte au putut fi eliminate prin contraatacuri. Grupurile de tancuri înaintate şi-au văzut în cea mai mare parte tăiate comunicaţiile em spatele *1 au fost nimicite. Tsi ciuda întăririi sovietice la sud de Pogrebisce, atacul german » câştigat din nou teren şî aci, ca şi la vest de Berdicev, importante forţe sovietice a» putut fi încercuite. Nimicirea lor este In curs. P® fronturile din Crimeea, luptele din sectorul Kerci s'au terminat din nou printr'o netă victorie defensivă a armelor germane și române. Sărbătorirea Unirii Principatelor române scoasă in relief de presa şi posturile de radio din protectoratul Boemiei şi Moravîei Tretga, 29 (Rador). — Sărbătorirea Unirii Principatelor Române a fost pusă în relief într’un mod cu totul deosebit în Protectoratul Boemiei şi Moraviei» atât de presă cât şi printr’o emisiune specială a posturilor de radio. In articole cu titluri sugestive, ziarele cehe şi morave au arătat că România sărbătoreşte 85 de ani dela data când s’au pus bazele statului român de azi 5 h* deosebi, principalul mar din capitala Moraviei, „Bruenner TagMatt", a publicat din documentat articol, sub titlul „85 de ani de la realizarea unirii României.“, în care este descrisă evoluţia evenimentelor c® au pregătit unirea principatelor şi acţiunea marilor patrioţi români de la 1848 până la actul istoric din 24 Ianuarie 1859, în acest articol sunt scoase în evidenţă ideile şi ţelurile făuritorilor unirii. Ele au fost perfect ranforme cu misiunea istorică a naţiunii romane, aceea de apărătoare a Europei împotriva pericolului dinspre Răsărit Se menţionează în acest articol că însuşi Kosuth a trebuit să recunoască rolul ce revine românilor la gurile Dunării. Ocupându-se apoi de rezultatele păcii de la Paris, „Bruenner- Tagblatt“ arată cât de adânc era săpată în conştiinţa populaţiei româneşte ideea unirii şi citează pasagii din declaraţia lui Mihail Kogălniceanu privitoare la doleanţele româneşti, declaraţie rostită în Divanul Moldovei. „ Mai departe, ziarul arată că alegerea Domnitorului ,Alexendru Ion Cuc de către ambele principate a constituit prima etapă a unirii Românilor. Din acel moment aa început consolidarea noului stat, mai ales după proclafmarea neatârnării și a regatului sub domnia Regelui Carol I., I Prin unirea într’un singur stat gol a celorlalte provincii românești, după 1918, s’e înfăptuit România întregită, ocupând toate acele regiuni asupra cărora domnise pentru scurt timp, cu trei secole mai înainte, marele domnitor Mihai Viteazul. Acest principe, deplin conştient de misiunea europeană a sinAusmuld) întemeiase prin marile lui fapte de arme un puternic bastion de apărare spre răsărit şi miază-zi. Astfel odată cu prima unire a tuturor românilor a reînviat şi conştiinţa pe care o aveau românii că sunt apărători ai lumii creştine şi ai civilzaţiei europene, principiu fundamental şi al apărătorilor de astăzi ai existenţei şi integrităţii româneşti, în seara zilei de 24 ianuarie posturile de radio ale Protectoratului au transmis •— 'după un. cuvânt introductiv în care s’a er rătat însemnătate®, zilei de 24 Ianuarie ,pentru Români® — un frumos program di muzică românească, COMSNTAWtt msa i»OinwHEZi USARONA, 29 (factor). - in numeroase articole, presa pertughftza subliniază însemnătate» zilei de 24 Ianuarie ■pontra România şi pentruechilibrul european Ziatei® publică Ie , prima pagin de articole însoţite de fotografia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, scot în evidenţă contribuţia lui Napoleon III la realizare® spirit şi încheie subliniind solidaritatea de totdeauna a latinilor împotriva imperistismului rusesc Comete Marques, într-un editorial intitulat „Avantpostul Europei centrale”, subliniază rolul României în aceea parte a Eurowed. România luptă pentru ca Europa centrală să nu devină o prelungire a Asiei ca să rămână sub Influenţa Occidentului. IUN RECORD AVÎATIC Geneva, 29 (Radar). — O telegramă anunţă că hidroavionul uriaş „MapS,” a terminat sborul de la San Francisco la Honolulu, parcurgând distanţa Hawai-San Francisco în 12 ore şi 17 minute,frac încărcătură de 20.000 de i NOUL DIRECTOR AL ACADEMIEI FRANCEZE D. GEORGES LECOMTE numit director al Academiei Franceze pentru. #*su!1944 i Academia .Romtól a® î recomandă aă scriem, cu u verbele bwtjocuris cuprinde, owtrapi şî vtveunjuru, deși prommţar®* cu o „se aude des“. I Dacă pentru cuprinde regula ortografică «te justificată, întrucât u notează un fonetism normal și bine atestat în texte, începând cu secolul al XVI-lea, cel 'eu o fiind analogic, în schimb scrierea eu w în celelalte verbe nu apare justificată și a duce înapoi, înspre stadii de limbă dispărute. Pe de altă part®, Academia, recunoaşte că pronunţarea nu oaste, normală, astfel încât propunerea de a acri® aceete verbe cm o : batjocori, «oArept, înconjura apare deplin justificată,, cu atât mai mult cu cât este îa ărnwnie cu principiul scrierii fessetice aplicat limbii noastei. Scrierea diftongilor te mam după consoanei® cis sau gh ân naştere, de asemenea, 1» medumeriri Ni se recomand® r*i scriem ia după ch şi gh. Aşa dar : chtemă, ghîaţâ, imperechiot mvechiască, lighini, maghiar, arechiot şi veghiază. Totuşi, în alte cazuri,, se recomandă scrierea cu ea: blochează, poitloghează, gheaţă, fără ca această diferenţă de scriere să fie explicată. De fapt, scrierea care apare justificată în unele cuvinte, dar nu vedem de c® trebue să scriem cu io învechiască, îighiam, veghiază, și au, mai de grabă, învechească, veghează, lighean, cu ea, din moment ce ni se propune scrierea cu m In blochează, gheată, etc. în alt caz, Academia a adoptat însă, cu dreptate, scrierea cu ea: lunea, miercurea, alăturea, atuncea, nimenea, pretutindenea, deşi „Comisiunea ortografică"5 propusese, in aceste cazuri, scrierea cu i: atuncia, lunia, etc., pornind de la formele scurte atunci, luni, etc. Totuşi, se adoptă de Academie scrierea cu i în treizeci şî e cincia, de exemplu, şi ne întrebăm, atunci, ce diferenţă «re între aceste cuvinte şi cel® de mai sus? Dacă, într’un caz, nu ne conducem după finala formei scurte (atunci), nu înţelegem de ce, în alt caz, trebue să ţinem seamă de acest criteriu. De aceea ni se pare necesar ca această regulă ortografică, ca şi precedenta, să fie revizuită. După ş şi j se recomandă scrierea cu te ’ înfăţişează, greşeala, aranjează, etc. Dar se scriu fără diftong şa, aşază, deşartă. De fapt, aceste trei grafii notează o pronunţare caracteristică moldovenească. Dacă se adoptă fonetismul acestea, atunci e firesc să se scrie şi greşală, fără ea. Şi, îa iei, sară (iar nu seară, cum ni se recomandă în aceleaşi „reguli ortografice*). Totuşi, am văzut că nu se adoptă scrierea cu ea. Urmarea firească a acestei hotărîri ar fi, în acest caz, ca sect, aşează şi deseiartă să se scrie cu ea. In privinţa scrierii cu e sau cu ie, la unele verbe, ni se propune o regulă după care verbele se împart în două categorii, deşi motivele acestei împărţiri nu apar justificate. Astfel, se recomandă scrierea cu ie în înapoiez, întemeiez, tumăiez, croiesc, îndoiesc şî tictime, este de fapt justificat aci, pentru că figurează în tema acestor verbe :? înapoia, imtemeia, etc. In schimb, se recomandă scrierea cu e în contribue, fâlfie, trebue, sgudue, sue, afirmându-se că în aceste verbe i nu figurează în temă, deși prezența lui i în tema unui verb, ca mi, de exemplu, care derivă din lat. subire, nu poate lăsa nici o îndoială, în consecinţă, dacă se impune scrierea cu i, într’un caz, ea trebue aplicată şî în cazul al doilea, pentru că, de fapt, cele două categorii examinate aci mai sus formează una singură şi despărţirea lor este artificială. Cu privire la ortografia cuvântului viaţă, Academia Română recomandă scrierea cu rea : vieaţă, rea ar fi un „hiat“. Dar de fapt, nu vedem raţiunea pentru care se adoptă această grafie, întrucât cuvântul se pronunţă cu diftongul ia, şi această pronunţare este atestată încă din secolul al XVI-lea. „Hiatul“ de care se vorbeşte nu există, de fapt, decât în cazuri excepţionale şi care nu interesează limba comună (de exemplu ,în versta lui Eranescu: nm este viaţa cum cată să fie. silabsţiunea viaţă, obţinută prin dizvizierea diftongului, este cerută de ritm). Viaţă trebue deci scris cu ta, care notează un diftong. Căci este firesc ca scrierea să ţină seamă de pronunţarea reală a unui cuvânt, când e vorba de atabori o nomă ortografică LIMBA NOASTRĂ Alte reguli ortografice <fc AL, ROSETTI moímijf anivarsítar Á