Universul - Provincie, februarie 1944 (Anul 61, nr. 31-59)

1944-02-01 / nr. 31

Anul ai él «leg 8 Pagi**! ess fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL» S.Ä, înscris sub bír. 160 THb. ilfov eXEMPLARUI, 1 tst •VX.XS postali simtM 5® Muller» «anton» aprobării Mc G-|C €ii,I PIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $1 TELEFONICI REDACŢIA «I ADMINISTRAŢIAs BUCUREŞTI, STr. BREZOIANU No» 234» CENTRALA TELEFONICĂ A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 *. T. m. m.m/m * 'vN*. NI M&*f£ ! Ftfbruarl« 1944­­.'Â-'Șt.v # Fagii» OIEieS©! AISMINISTRATOr DiLPSAf 1T»LIAN POPESCU Potrivit principiului adoptat de mai toate ţările cari­ sunt, direct ori indirect, interesate în formidabila încleştare de forţe care însumează războiul pe care îl trăim, femeile tre-­­­­uie să-şi dea, ca şi bărbaţii, obolul lor de muncă, pentru a­­părarea naţiunii respective. In unele state femeile nu au numai posturile lor în spitale, in uzine, în bucătării de cam­­panie, în angrenajul variat al aprovizionării, dar — în rând cu bărbaţii — dau dovadă de străşnicie în aviaţie şi chiar în luptele înverşunate de pe câm­piile frontului. La început războiul totalitar a­ fost numai o formulă a soli­darităţii naţionale, după aceea experienţa a dovedit că e ne­­voe să se recurgă la toate for­ţele vii, dinamice ale poporu­lui C® Înseamnă efortul de muncă al femeii în viaţa de toate zilele a fost obiectul mul­tor discuţiuni gospodăreşti şi familiale în toate timpurile, în toate epocile; sforţarea pe care orice naţiune o cere azi tuturor componenţilor ei, depăşind tot ceea ce Istoria a înregistrat pâ­nă azi, era firesc să se pună în tiapănă foloasele imediate şi indispensabile faţă de confor­mi ori buna stare individuală. Raţionamentul a pornit de la faptul că pentru această bună­stare individuală, în „bucătăria domestică”, o femee întrebuin­ţează aproximativ o sută de minute pe zi. Statisticienii francezi a­u stabilit că 12 mi­lioane de gospodine ar între­buinţa numai în acest scop 1 miliarde de ore de muncă şi comparînd cu cea mai conside­rabilă întreprindere industria­lă din Franţa — Calea ferată - - cu cei 400.000 de lucrători­­ caii muncesc 48 de ore pe săp­tămână, înseamnă că gospodă­ria propriu zisă cheltueşte de 3 ori mai multe ore de lucru decât toată industria feroviară. Trecem peste cheltuelile de combustibil şi celelalte cifre cari servesc argumentării că masa în comun este mult mai economica decât gospodăria in-1 dividuală, şi ne oprim la acest deziderat exprimat de cei cari­­ ar vroi — prin economia forţe­lor — să aducă o uniformizare­­ a vieţii sociale­Dacă în vreme de război, când bărbaţii sunt pe front, în uzine, în b­irouri etc., când se face din ce în ce mai insistent apel la munca şi priceperea fe­minină, când colectivitatea ia măsurile de rigoare pentru a­­dăpostirea, h­rănire­a şi îngriji­rea copiilor ai căror părinţi lu­crează în afara căminului, mă­surile sunt admisibile ca urma­re a imperativelor războiului, pot fi aceste măsuri, de coordo­nare a muncii adoptate — aşa cum se preconizează în unele ţări — şi pentru vremurile de pace pe cari­ le aşteptăm cu toţii? Fără îndoială, mari vor fi ne­cesităţile impuse de era de re­facere şi de reconstrucţie post-­­ belică, dar căminul în sine, gospodăria aceasta socotită ri­sipitoare a muncii, nu contează nimic în organismul social ? Căminul nu înseamnă numai pregătirea domestică a cinei individuale ori familiale, în­seamnă nucleul social pe care­­se sprijină solidaritatea colec­tivă, înseamnă stimulentul, ini­ţiativa particulară, proprieta­tea, căldura colţului intim, ba­za familiei. Sunt negreşit şi în vreme de pace soţi cari prin profesiunile lor nu au putinţa să facă o gospodărie normală, dar este bine pentru viitorul societăţii de mâine să se generalizeze sistemul pe baza faptului că munca femeii se cere între­buinţată în primul rând pentru nevoile colectivităţii ? Se înfruntă astăzi două con­cepţii sociale categoric diferitei şi rămâne de văzut dacă ţările­ «Cari vor generaliza sistemul­­ nou al muncii şi gospodăriei colective, nu vor fi nevoite să se întoarcă la tradiţia gospodă­rească şi familială a căminului, cuib cald în care trebue să crească tinerele vlăstare spre a fi pregătite pentru greaua lup­­­­tă a vieţii. DAR CĂMINUL?­I SĂPTĂMÂNA INTERNAŢIONALA MILITARĂ SI POLITICĂ EVENIMENTE MILITARE. — EVENIMENTE POLITICE păuni: un jujî kasak­ it. —­­ In cursul săptămânei expirate , luptele pe frontul de răsărit au I fost în deosebi caracterizate prin două acţiuni ofensive de o mai mare amploare: una a trupelor germane în sectorul de la su­d-­vest de Pogrebisce şi la sud-vest de Jaskov şi alta a trupelor so­vietice în sectorul nordic din ju­rul Leningradului. Cu toată re­zistenţa puternică a sovieticilor, trupele germane au câştigat te­ren atât în regiunea Jaskov cât şi la sud-vest de Pogrebisce pri­cinuind inamicului pierderi im­portante. Luptele în ambele a­­ceste regiuni continuă cu înver­şunare de câteva zile cu vădite avantagii pentru germani, cari au ocupat poziţii puternic forti­ficate şi au nimicit puternice forţe inamice. în regiunea Leningradului, so­vieticii aducând necontenit trupe proaspete pentru a înlocui pier­­derile, atacă puternic. Ei benefi­ciază de o superioritate nume­rică pronunţată şi în ciuda pier­derilor mari, atât în oameni cât şi în material, presiunea lor n’a încetat dela începutul acestei o­­fenslv®. Din izvor german s’a a­­rătat că trupele sovietice cari a­­tacă în această regiune se ci­frează la 40 de divizii de infan­terie şi la 20 de formaţiuni blin­date. Trupele germane au eva­cuat la stad-est de Leningrad un arc înaintat al frontului ocupând nouă poziţii. Lupte defensive grele au fost la vest şi la sud de Gatcîna. Localitatea Tolossovo şi oraşul Tosnov, acesta din urmă în ruine, au fost evacuate de tru­pele germane. Ultimul comuni­cat german anunţă că în cursul unei retrageri metodice a liniilor germane, au fost evacuate locali­comunicat adaugă că de la înce­putul bătăliei de iarnă în faţa Leningradului au fost distruse în acest sector 510 tancuri inamice. Intre Pripei şi Berezina sovie­ticii au reluat ofensiva, încercând să străpungă liniile de rezis­tenţă germane. Au fost­ lupte grele dar sforţările sovietice n'au izbutit. La­­sud, trupele sovietice de­barcate imediat la nord de Kerci, au atacat şi au avut loc lupte violente. După o pauză relativă sovieticii şi-au reluat Vineri a­­tacurile atât în apropiere de Kerci cât şi în apropiere de Pe­­recop. Concomitent ruşii au ata­cat la sud-vest de Cercassi şi 1® sud-est de Bielaia Ţercov. Toate aceste atacuri au întâmpinat o înverşunată rezistenţă din par­tea trupelor germane şi ultimul comunicat german anunţă că a­­tacurile inamice au fost respinse şi că acolo unde sovieticii­ au izbutit să câştige „foarte puţin teren" ei au suferit pierderi grele de oameni şi material. Atacurile sovietice de la Novo­­grad Volinsje au rămas fără re­zultat ca şi cele între Pripei şi Berezina unde au fost lupte grele. O caracteristică a luptelor ac­tuale pe frontul de răsărit o formează condiţiile atmosferice cu totul excepţionale în care ele se dau. Aproape pretutindeni este dezgheţ, ceea ce îngreunază mult transportul armelor grele. PE FRONTUL ITALIAN.—­ De­barcarea trupelor britanice în ambele părţi ale oraşului Net­­iuno, pe coasta mării Tireniene, a fost operaţiunea e®a mai im­portantă pe frontul italian. Avia­ţia germană a atacat violent şi în mod continuu flota de debara­j­care britanică din faţa portului . Anzio şi comunicatele germane­­ au anunţat scufundarea mai mul­tor vase de transport. In ultimele 24 de ore, activitatea în această regiune de la sud de Roma a fost mai vie. Se aşteaptă desfăşura­rea unei bătălii fie mai mare amploare dar ştirile germane spun că trupele germane sunt pregătite pentru orice eventuali­tate. Deocamdată trupele debar­cate şi în curs de debarcare, sunt atacate de aviaţia germană şi de­­ bateriile cu tragere lungă. Britanicii şi trupele franceze­­ au atacat în zona de luptă dela­­ nord şi nord-est de Casa vie, dar­­ aceste atacuri n’au izbutit. In general se acordă o deose-­­ bită importanţă luptelor cari se vor desfăşura în noul front cre­­­at prin debarcarea dela sud de ’ Roma. Cercurile militare ger-­­ mane prevăd că generalul Ale­­j xander intenţionează să aducă la­­ aerat cap de pod forţe puternice , creându-şi astfel în această re-­­ giune o armată „cu o putere de­­ luptă considerabilă“ având drept­­ obiectiv înaintarea spre Roma. Pe frontul italian de sud se aş­teaptă deasemenea atacuri ale armatei americane, cu scopul de a reţine cât mai multe trupe ger­mane în aceste regiuni. ACTIVITATEA AVIAŢIEI. •— Aviaţia germană de vânătoare şi­­ de bombardament a desfăşurat o­­ vie activitate atât pe frontul ita­ I­­an în regiunea Nettuno cât şi pe­­ frontul de răsărit. Londra a fost­­ bombardată. | Aviația britanică şi nord-ame­­ricană a bombardat din nou, în ultimele două nopți capitala Rei­(Contin­uare in pag. 2-a) Protestul Bulgariei contra atacului aviaţiei inamice Sofia, 29 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei ,,D. N. B.M trans­mite: Ziarele publică următorul co­municat oficial: „Imediat după atacul terorist împotriva Sofiei din ziua de 10 Ianuarie, guvernul bulgar a făcut prin reprezentanţii săi din străi­nătate un protest energic contra acestui fel de a purta războiul de către aliaţi, îndreptat împotriva populaţiei civile, spitalelor, bise­ricilor, şcolilor, monumentelor culturale, etc.“. Presiunea anglo-americană împotriva Spaniei Lisabona, 29 (Rador). — Servi­­ciul Britanic de Informaţii trans­mite un articol al redactorului di­plomatic al lui Evening Standard, din care se vede limpede că An­glia şi Statele Unite au de gând să sporească şi mai mult presiu­nea pe care o exercită împotriva Spaniei. Redactorul afirmă că a aflat în cursul zilei de Sâmbătă că Ma­rea Britanie, adoptând linia de conduită, ce a dus la embargo-ul nard-american asupra produselor petrolifere destinate Spaniei, va lua măsuri asemănătoare împo­triva acestei ţări. Aceasta, scrie el, nu poate însemna decât un singur lucru: oprirea livrărilor către Spania a grâului şi cărbu­nelui din surse britanice. Acelaş redactor spune că după ştirile primite de la Washington, este posibil ca embargo-ul să fie extins şi la alte produse de mare consum destinate Spaniei. i 0 mică localitate germa­n­ă de munte sub nr M­* * md-ort de m*. totmima * LUPTE VIOLENTE PE TOT FRONTUL DE RĂSĂRIT CONTRAATACURitE­­ERMANi AU ZĂDARNICiT INTENŢIILE BOLŞEVICILOR Berlin, 29 (Radar). — Se dau ur­mătoarele amănunte cu privire la luptele din sectorul sudic al fron­tului răsăritean: La nord-est de Kerci, profitând de condiţiile meteorologice ne­prielnice pentru aviaţia germană, bolşevicii au adus prin strâmtoare alte întăriri şi s’au apropiat în tot cursul zilei de poziţiile germane şi române, cu speranţa de a pune mâna pe întregul oraş. încă de pe când artileria desfăşu­ra tirul ei pregătitor, bolşevicii, sprijiniţi de tancuri de tip greu s’au apropiat de liniile germane, dar formaţiunile lor de infanterie nu au putut să câştige nici cea mai mică fâşie de teren, necum să ob­ţină un succes operativ. Tirul ba­teriilor germane a redus la tăcere tunurile sovietice şi a scos din lup­tă 6 tancuri grele. Formaţiile de infanterie sovietice au fost consi­derabil măcinate in faţa poziţiilor germane, graţie cooperării eficace a tuturor armelor defensive. Un batalion disciplinar sovietic care forma primul val de atac a fost mi­­micit până la ultimul om. LA SUD-VEST DI CERCASSI Luptele au fost deosebit­e de vio­lente la sud-vest de Cercassi, unde bolşevicii, cu preţul unor sacrifi­cii imense, au încercat să forţeze sistemul defensiv german, angajând în luptă un număr uriaş de tancuri şi numeroase formaţiuni motoriza­te. Prim lupte extrem de înverşu­nate, formaţiunile germane au ştiut să dejoace intenţiile sovietice prin- I tr’o serie de acţiuni îndemânatice ! efectuate «le mici detaşamente de • luptă şi, în general, trupele ger­­j mane au putut să-şi apere pozi­ţii!®, când *, fost nevoie şi prin­­ contraatacuri imediat© ce au­ pri­­­­cinuit pierderi mari adversarului. . Către seară, se dau încă lupte I pentru stăpânirea anei bres* In mai mult® locuri din acest­­ sector, nu început lupte intre ele­mentele blindate. Din partea ger­­­­manilor, tunurile de asalt de mare­­ calibru au luat parte la ciocnire şi i şi-au câştigat merit® deosbire in­­­­tr’um sector de numai câţiva kilo­­­­metri adâncime, unde'au fostscoa­­■ se dia luptă 36 de tancuri sovie­­, «ic*. Io regiunea Bielaia-Tereov, lup- t iele s’au înteţit deasemenea, bol­şevicii aruncând in luptă mai mul­­­­te divizii de infanterie şi câteva formaţii proaspete de tancuri. Ina­micul spera să răstoarne frontul german simultan cu operaţiunile din districtul Cercassi, putut să câştige teren şi sa ocupe­ ruinele localităţii Smela, în timp ce la răsărit de Belaia-Tercov, asal­turile date de massele bolşevice seu au fost oprite de tirul defensiv al tuturor armelor germane, sau fost respinse prin viguroase con­­traasalturi date de elemente blin­date germane. Unui grup sovietic i s’au tăiat le­găturile cu spatele, după care a fost încercuit pe un teren redus, pierduseră 8 tancuri, de a resta­bili legăturile cu spatele au fost zadarnice şi le-au pricinuit pier­deri însemnate. LA SUD DE POGREBISCE La sud de Pogrebisce, forma­ţiuni blindate germane, cu toate că rezistenţa sovieticilor a devenit mai înverşunată, au putut cuceri ansi multe sectoare importante şi «ă ia din noi» cu asalt câteva loca­lităţi apărate dârz. Trupele ger­mane au făcut cu acest­ prilej nu­meroşi prizonieră şi au capturat o pradă de război considerabilă, în sectorul unui corp­ german au fost distruse sau capturate 73 de tancuri şi 64 de tunuri. La vest de Berdicev, bolşevicii au putut câştiga provizoriu teren, atacând in zori cu două divizii de infanterie sprijinite de tancurrl. Printr’un contraatac efectuat că­tre amiază de grupuri de luptă ger­mane şi de elemente blindat®, a­­cest teren a fost reluat de la bol­­i­şevici, care au pierdut cu acest prilej 12 tancuri şi­ tunuri de asalt. Formaţiile germane au trebuit apoi să facă față contraatacurilor sovie­tice. I« ««est sector. Suptei® cratSnvâ. Mareşalul Retain, şeful statului francez, avânţi lângă. a­sa pe n, Laval, şeful guvernului, primeşte urările Crpului Diplomatic prezentate in Monaeniolul Valériu, Valért, Nunţiu Apostoli» Teatrul principal a­ marsi bătălii de iarnă fie pe frontul fie răsărit rămâne tot în sectorul de nord Berlin, 2S (Radar). — Se dau ur­mătoarele amănunte cu privire la situaţia luptelor de pe frontul de ră­sărit . Aruncând in bătălie toate forţele disponibile, bolşevicii au continuat Vineri atacurile lor in sectorul de nord al frontului de răsărit, care continuă să rămână teatrul opera­ţiilor principale ale mare! bătălii de­ iarnă. Luptele s’au desfăşurat In deo­sebi in regiunile situate la vest de Novgorod şî la sud-vest de Lenin­grad, Bolşevicii folosesc şi în acest sec­tor tactica depe celelalte fronturi, lansând la atac vârfuri blindate în locurile în care găsesc cea mai mică rezistenţă spre a ajunge la căile de comunicaţie ale formaţii­­lor germane şi spre a învălui ast­fel sectoarele de luptă, care au re­­zi­stat până acum atacurilor lor. In ciuda superiorităţii lor nume­rice, aceste încercări au putut fi împiedicate în mare parte prin forţa de rezistenţă a trupelor­ ger­mane. în sectorul central, bolşevicii au reuşit să efectueze o străpungere importantă între Pripet şi Berezina, care insă a putut fi eliminată prin­­tr’un­ contraatac local dat de rezer­vele germane până în cursul serii. Deasemeni, în sectorul de sud, bolşevicii au încercat să sfărâme sistemul defensiv german la sud­­vest de Cerkassî şi Sss, regiunea Bielaia-Tercov, trimiţând f­­alse grupuri de luptă blindate şi for­­m­aţi­uni motorizate înaintate. Nici aci ei nu au reuşit să reali­zeze decât câteva străpungeri, care in cea mai mare parte au putut fi eliminate prin contraatacuri. Grupurile de tancuri înaintate şi-au văzut în cea mai mare parte tăiate comunicaţiile em spatele *1 au fost nimicite. Tsi ciuda întăririi sovietice la sud de Pogrebisce, atacul german » câştigat din nou teren şî aci, ca şi la vest de Berdicev, importante forţe sovietice a» putut fi încer­cuite. Nimicirea lor este In curs. P® fronturile din Crimeea, luptele din sectorul Kerci s'au terminat din nou prin­­tr'o netă victorie defensivă­­ a armelor germane și ro­mâne. Sărbătorirea Unirii Principatelor române scoasă in relief de presa şi posturile de radio din protectoratul Boemiei şi Mo­ravîei Tretga, 29 (Rador). — Sărbăto­rirea Unirii Principatelor Româ­ne a fost­ pusă în relief într’un mod cu totul deosebit în Pro­tectoratul Boemiei şi Moraviei» atât de presă cât şi prin­tr’o emi­siune specială a posturilor de radio. In articole cu titluri sugestive, ziarele cehe şi morave au ară­tat că România sărbătoreşte 85 de ani dela data când s’au pus bazele statului român de azi 5 h* deosebi, principalul m­­ar din capitala Moraviei, „Bruenner TagMatt", a publicat din docu­mentat articol, sub titlul „85 de ani de la realizarea unirii Româ­niei.“, în care este descrisă evo­luţia evenimentelor c® au pre­gătit­ unirea principatelor şi­ ac­ţiunea marilor patrioţi români de la 1848 până la actul istoric din 24 Ianuarie 1859, în acest articol sunt scoase în evidenţă ideile şi ţelurile făuri­torilor unirii. Ele au fost perfect ranforme cu misiunea istorică a naţiunii romane, aceea de apă­rătoare a Europei împotriva peri­colului dinspre Răsărit Se men­ţionează în acest articol că în­suşi Kosuth a trebuit să recu­noască rolul ce revine românilor la gurile Dunării. Ocupându-se apoi de rezulta­tele păcii de la Paris, „Bruenner- Tagblatt“ arată cât de adânc era săpată în conştiinţa populaţiei româneşte ideea unirii şi citează pasagii din declaraţia lui Mihail Kogălniceanu privitoare la do­leanţele româneşti, declaraţie ros­tită în Divanul Moldovei. „ Mai departe, ziarul arată că­­ alegerea Domnitorului ,Alexe­n­­­­dru Ion Cuc de către ambele­­ principate a constituit prima­­ etapă a unirii Românilor. Din acel moment aa început consolida­rea noului stat, mai ales după proclafm­area neatârnării și a re­gatului sub domnia Regelui Carol I., I Prin unirea într’un singur stat gol a celorlalte provincii româ­nești, după 1918, s’e înfăptuit România întregită, ocupând toate acele regiuni asupra cărora dom­nise pentru scurt timp, cu trei secole mai înainte, marele dom­nitor Mihai Viteazul. Acest prin­cipe, deplin conştient de misiu­nea europeană a sinAusmuld) întemeiase prin marile lui fapte de arme un puternic bastion de apărare spre răsărit şi miază-zi. Astfel odată cu prima unire a tuturor românilor a reînviat şi conştiinţa pe care o aveau ro­mânii că sunt apărători ai lumii creştine şi ai civilzaţiei europene, principiu fundamental şi al apă­rătorilor de astăzi ai existenţei şi integrităţii româneşti, în seara zilei de 24 ianuarie posturile de radio ale Protecto­ratului au transmis •— 'după un. cuvânt introductiv în care s’a er rătat însemnătate®, zilei de 24 Ianuarie ,pentru Români® — un frumos program di muzică ro­mânească, COMSNTAWtt msa i»OinwHEZi USARONA, 29 (factor). - in numeroase articole, presa pertu­ghftza subliniază însemnătate» zilei de 24 Ianuarie ■pontra Ro­mânia şi pentru­­echilibrul euro­pean Ziatei® publică Ie , prima pa­gin­ de articole însoţite de foto­­grafia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, scot în evidenţă con­tribuţia lui Napoleon III la rea­lizare® spirit şi încheie sublini­ind solidaritatea de totdeauna a latinilor împotriva imperis­tis­­mului rusesc Comete Marques, înt­r-un edi­torial intitulat „Avantpostul Eu­ropei centrale”, subliniază rolul României în aceea parte a Euro­­wed. România luptă pentru ca Europa centrală să nu devină o prelungire a Asiei ca să rămână su­b Influenţa Occidentului. IUN RECORD AVÎATIC Geneva, 29 (Radar). — O tele­gramă anunţă că hidroavionul uriaş „MapS,” a terminat sborul de la San Francisco la Honolulu, parcurgând distanţa Hawai-San Francisco în 12 ore şi 17 minute,­­frac încărcătură de 20.000 de i NOUL DIRECTOR AL ACADEMIEI FRANCEZE D. GEORGES LECOMTE numit director al Academiei Franceze pentru. #*su!­1944 i Academia .Romtól a® î reco­­mandă aă scriem, cu u verbele bwtjocuris cuprinde, owtrapi şî vtveunjuru, deși prommţar®* cu o „se aude des“. I Dacă pentru cuprinde regula ortografică «te justificată, în­trucât u notează un fonetism normal și bine atestat în texte, începând cu secolul al XVI-lea, cel 'eu o fiind analogic, în­ schimb scrierea eu w în cele­lalte verbe nu apare justifica­tă și a­ duce înapoi, în­spre stadii de limbă dispărute. Pe de altă part®, Academia, recu­­noaşte că pronunţarea nu o­aste, normală, astfel încât propune­rea de a acri® aceete verbe cm o : batjocori, «oArept, înconjura apare deplin justificată,, cu atât mai mult cu cât este îa ărnw­­nie cu principiul scrierii fesse­­tice aplicat limbii noastei. Scrierea diftongilor te ma­m după consoanei® cis sau gh ân naştere, de asemenea, 1» medu­­meriri Ni se recomand® r*i scriem ia după ch şi gh. Aşa dar : chte­­mă, ghîaţâ, imperechiot m­ve­­chiască, lighini, maghiar, are­­chiot şi veghiază. Totuşi, în al­te cazuri,, se recomandă scrie­rea cu ea: blochează, poitlo­­ghează, gheaţă, fără ca această diferenţă de scriere să fie ex­plicată. De fapt, scrierea ca­re apare­ justificată în unele cuvinte, dar nu vedem de c® trebue să scriem cu io învechiască, îi­­ghiam, veghiază, și au, mai d­e grabă, învechească, veghează, lighean, cu ea, din moment ce ni se propune scrierea cu m In blochează, gheată, etc. în alt caz, Academia a adop­tat însă, cu dreptate, scrierea cu ea: lunea, miercurea, ală­turea, atuncea, nimenea, pretu­­tindenea, deşi „Comisiunea or­tografică"5 propusese, in aceste cazuri, scrierea cu i: atuncia, lunia, etc., pornind de la forme­le scurte atunci, luni, etc. To­tuşi, se adoptă de Academie scrierea cu i în treizeci şî e cincia, de exemplu, şi ne între­băm, atunci, ce diferenţă «re între aceste cuvinte şi cel® de mai sus­? Dacă, într’un caz, nu ne conducem după finala for­mei scurte (atunci), nu înţele­gem de ce, în alt caz, trebue să­­ ţinem seamă de acest criteriu.­­ De aceea ni se pare necesar ca­­ această regulă ortografică, ca şi precedenta, să fie revizuită. După ş şi j se recomandă scrierea cu te ’ înfăţişează, greşeala, aranjează, etc. Dar se scriu fără diftong şa, aşază, deşartă. De fapt, aceste trei grafii notează o pronunţare caracteristică moldovenească. Dacă se adoptă fonetismul a­­cestea, atunci e firesc să se scrie şi greşală, fără ea. Şi, îa iei, sară (iar nu seară, cum ni se recomandă în aceleaşi „reguli ortografice*). Totuşi, am văzut că nu se a­doptă scrierea cu ea. Urmarea firească a acestei hotărîri ar fi, în­ acest caz, ca sect, aşează şi deseiartă să se scrie cu ea. In privinţa scrierii cu e sau cu ie, la unele verbe, ni se propune o regulă după care verbele se împart în două ca­tegorii, deşi motivele acestei împărţiri nu apar justificate. Astfel, se recomandă scrierea cu ie în înapoiez, întemeiez, tumăiez, croiesc, îndoiesc şî tictime,­­ este de fapt justificat aci, pentru că figurează în­ te­ma acestor verbe :? înapoia, im­­temeia, etc. In schimb, se reco­­­mandă scrierea cu e în con­tri­bue, fâlfie, trebue, sgudue, sue, afirmându-se că în aceste ver­be i nu figurează în temă, deși prezența lui i în tema unui­­ verb, ca mi, de exemplu, care derivă din lat. subire, nu poate lăsa nici o îndoială, în consecinţă, dacă se impu­ne scrierea cu i, într’un caz, ea trebue aplicată şî în cazul al doilea, pentru că, de fapt, cele două categorii examinate aci mai sus formează una singură şi despărţirea lor este artifi­cială. Cu privire la ortografia cu­vântului viaţă, Academia Ro­mână recomandă scrierea cu rea : vieaţă, rea ar fi un „hiat“. Dar de fapt, nu vedem raţiu­nea pentru care se adoptă a­ceastă grafie, întrucât cuvân­tul se pronunţă cu diftongul ia, şi această pronunţare este atestată încă din­ secolul al XVI-lea. „Hiatul“ de care se vorbeşte nu există, de fapt, de­cât în cazuri excepţionale şi care nu interesează limba co­mună (de exemplu ,în versta lui Era­nescu: nm este viaţa cum cată să fie. silabsţiunea vi­aţă, obţinută prin dizvizierea diftongului, este cerută de ritm). Viaţă trebue deci scris cu ta, care notează un diftong. Căci este firesc ca scrierea să ţină seamă de pronunţarea reală a unui cuvânt, când e vorba de atabori o nomă ortografică LIMBA NOASTRĂ Alte reguli ortografice <fc AL, ROSETTI moímijf anivarsítar Á

Next