Universul - Provincie, martie 1944 (Anul 61, nr. 60-90)

1944-03-01 / nr. 60

Nu așteptafî, la primele semne de răceală luafi 1—2 tablete Aspirin cu crucea »Bay&i* Mici lui cămin pwd ASPIRIN Reg. Com. 453/ 5. &3R 3000 $ $tem HEPTAGONAIUL REPREZENTA MĂRCI MONDIALE PENTRU Otredocm­ente care se bazează pe o expe­rienţă ştiinţifică şi practicii de peste 30 de ani» MERZ & CO. CHEM FABft. FRANKFURT A. M. Reg. Com. 106/937. 3000 Ceaiul PUHLMANN vindecă BRONŞITA La toate farmaciile şi drogueriile. Pachetul original de 75 gr., 125 gr. și 500 gr. Depozitul: Drogueria Kraver, Timișoara Abt. 802 A No. Reg. Com. 476/937 3700 9 „ORIENTĂRI“1 (NR. 1—2, an. III) Primul număr din cel de-al treilea an de apariţie al elegantei reviste ORIENTĂRI aduce, ca de obicei, o seamă de colaborări ex­trem de interesante, din domenii variate. Semnează : Stroe Boţea : Re­flexi­uni asustra drepturilor omu­lui în 1944; Şerban Văleanu: Despre opinia publică; Victor Po­pescu : Efecte neprevăzute. Bogata rubrică a însemnărilor­ cuprinde: Cronica războiului (S. R.); Economice (Barbu Nicu­­lescu); Universitare (Adrian Do­­brescu); Concerte (Eugen Trancu Iași); Technica (Mihai Andreescu Si Dinu Vasilescu-Mugur); Plasti­ca (I. D.). Pe marginea cărţilor, Marius Bunescu şi Dumitru Corman sunt autorii celor două reproduceri artistice cuprinse de acest număr, care se găseşte la principalele librării şi debite din Capitală şi provincie. Domnii abonaţi cont rugaţi ca la orice reclamaţi* «au schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ilarul. Iar spre a fi prompt serviţi, la reinoirea abonamentului sa lipească pe cupo­nul mandatului postai eticheta abona­mentului. »» „Spiritul apusean“ Conferinţa d-lui Bazil Mimteanu la Universitatea Liberă Ca orice noţiune sintetică, aceea de „spirit apusean“ nu se poate perfect realiza in concretul geogra­fic şi istoric. Ea depăşeşte limitele politice şi linguistice ale naţiunilor. Totuşi limita apuseană a acestui spi­rit pare destul de bine desemnată prin însăşi limita Europei. Ceasta, mai peste tot abruptă, a Oceanului Atlantic, are întru câtva semnifica­­ţia unui sfârşit de lume. Că spiri­tul apusean va determina, la dife­rite epoci, manifestări esenţiale in Marea Britanie şi apoi In America, este de la sine înţeles. Dar Marea Britanie ca şi, mai târziu, America, se integrează mai mult civilizaţiei decât cult­urii apusene, cultura aces­tor naţiuni, cu deosebire In gândi­rea etică-filosofică şi In literatură, fiind Specifice, de culoare mai mult „nordică“. Aceeaşi situaţie se pre­zintă la nord şi la sud: Peninsula Iberică, Italia, apoi Olanda şi Scan­dinavia, sunt ţări­ de civilizaţie apu­seană, dar de cultură fie „medite­raneană“, fie „nordică“. Urnita răsăriteană e mult mai greu de precizat.. De fapt, ea variază cu «pocile. Germania, occidentală ca cta­tiziaţie, opuiăe deseori culturii şi suffletullui occidental valori, fie lo­cale, fie de al­tă origine. Sub raportul istoric, spiritul occi­dental este moştenitorul cel mai au­tentic al vechei culturi greco-latine. Poale nu există. In istoria ideilor, un fenomen mai impresionant de păstrare a unei tradiţii, de mai rod­nică vitalitate, decât această trans­figurare în Occident a concepţiei greco-romane de viaţă şi de artă. In forme umile, apoi triumfătoare, înţelepciunea şi viziunea greco-ro­­mân însufleţeşte întreaga literatu­ră şi o mare parte din filosofia Evu­lui Mediu francez. După expresia lui Joseph Bédier, aceasta ne apare ca o lungă Renaştere de un mileniu. Renaşterea propriu zisă n'a făcut decât, să sporească vitalitatea tradi­ţiei greco-romane în Occident. Această pers'­vers­ie în timp lumi­nează î­ntr’odată unul din principa­lele aspecte ale spiritului occidental, înzestrat cu memorie istorică. Oc­cidentalul crede mai mult în spirit decât în substanţă, mai mult in abs­tracţiunile raţionale decât în cree­­ţiunile misterioase ale fiinţei cos­mice. De aceea, singurul dinamism posibil în Ocedent este progresul, cere însumează în linie dreaptă, şi nu devenirea care răstoarnă şi trans­figurează fără încetare. Panteismul cu diferitele lui forme nordice sau orientale sunt însăşi negaţia modu­lui occidental de a gândi. Creştinismul, în forma lui cea mai riguroasă — catolicismul — a inau­gurat dominaţia spiritului asupra forţelor iraţionale. Ca şi gândirea antică, creştinismul catolic are sen­sul posibilului şi imposibilului. El impune omului limite şi norme, în interiorul căruia otru­l poate evolua în libertate. S’a putut astfel naşte în Occident noi concept al personalităţii umane, care n­u se poate confunda cu nici o altă concepţie a omului. E vorba de o persopali-f­ate autonomă, conştientă de sine, independentă de natură, se­lectivă şi organizatoare. Astfel definită, personalitatea oc­cidentală şi-a pus pecetea pe o infi­nitate de fapte, de instituţiuni şi de creaţiuni, în ordinea politică, filo­sofică, morală, literară, aparţinând cu deosebire Franţei, dar caracteristice în parte şi altor naţiuni din Occi­dentul Europei. CALENDAR ' " MARTI, s* FEBRUARIE 1644 %*•! Cuv. Bărtoie Casian Romanul. Cat­ : Sfântul Casian. Prot. : Casian. * 1 Ras. soarelui 6.57; apus. apar. 16. FAZELE LUNII *8. Răsărit 6­­. 55 m. Apu» — — RADIO MARTI, 2» FEBRUARIE 19« RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­RESTI SI POSTUL DACIA ROMANA 6.55—8.90 . ORA DIMINEŢII : Des­chiderea emisiunii; Radio-Jurnal; Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 12.45: Deschiderea emisiunii; Ra­­dio-Jurnal (informativ, agricol şi cul­­tural). 13.09: orchestra Ştefan Rădulescu. 13.50 : ştirile serviciului german. 14.00 : Radio-Jurnal. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR : Orches­tra Dinu şerbănescu, voce: Liana Mihăilescu şi Luise Frey. RADIO ROMANIA ŞI POSTIH. DACIA ROMANA 15.30 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.10: Emisiune specială in limba rusă. 16.39 : închiderea emisiunii.­­ RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI Deschiderea emisiunii. Curs de limba germană. RADIO ROMANIA Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI ştirile serviciului germ­ RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 16.30: Orchestra ştefan Klriţejcu­­▼oce : Nicu Stoenescu. 19.15 : Cronica cărţii. 19.15 : Quartet­ul Carmen Sylva «Const. Bobescu-vioara I. C. Botes- Vioara N­. AI. Rădulescu-violă și Th. L­uni­-violoncel) 19.50 : Radio-Jurnal. 20.09 : Concert Rossini — Orchestra Radio, dirit. de Th. Rogalski, voce : Virginia Ieremia. 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO— „Mari stiluri de epocă*", Prof. N. I. Herescu : Stilul clasic. 21.00: Concertul simfonic al Or­chestrei Radio dirij. de Th. Ro­­galski. 22.00 : Radio-Jurnal. Sport. 22.20 : Muzică variată uşoară (disc.) 23.39 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe 280,9 m. POSTUL „MOLDOVIŢA" pe 46 m. 12.38: Deschiderea emisiunii: învă­ţătura zilei. Concert pentru masă (discuri). 13.30 : Radio-Jurnal (I). 13.45 : Muzică executată de orches­tre de salon (discuri). 14.30 : închiderea emisiunii de prânz. RADIO ..MOLDOVITA" pe unda scurtă In bandă de 48 m. 17.00 : Deschiderea emisiunii: Mu­zică variată (discuri). RADIO MOLDOVA SI RADIO MOLDOVITA 18.38: Muzică pentru orgă şi cla­ve­cin (discuri). 19.00 : CONFERINŢA. D. Prof. Gr. ■aştere). 19.15 : Corul C. F. R. Nicolina dir. Scorpan: „Ion Creangă“ (106 ani de la de­d. prof. Vasile Popovici Eşanu. 19.35 : Instrumentişti celebri (disc­). 20.00 : D. Prof. univ. Haralamb Vasiliu : „Hrana ţăranului român". Constatări şi sfaturi. 20.15 : Orchestra de salon „Armo­nia" dir. de d. Paul Ciocârlan. 21.00 : Radio-Jurnal (II). 21.15 : D. Prof. Alex. Garabet — vioară. 21.35 : Dansuri de om­ şi de aur (discuri). POSTUL „MOLDOVITA" pe­unda scurtă in bandă de­­46 m. 22.30 : Muzică variată (discuri). 24.00 : închiderea emisiunii. DACIA ROMANA 32.4 m 9260 kHz. 3 kw. 21.49: Emisiune In limba italiană: Muzică. 22.69 : Emisiune in limba germani: Muzică. 22.20 : Emisiune în limba italiană : Muzică. 22.48 Emisiune in limba franceză. 22.50—23.98 : Emisiune in limba en­gleză. MIERCURI 1 MARTIE RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 1.55—8.08 : ORA DIMINEŢII. Deschi­derea emisiunii. Radio-Jurnal. Con­cert de dimineaţă. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45 : Deschiderea emisiunii. — Ra­­dio-Jurnal (informativ, agricol şi cul­tural). 13.«»: ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO imiiinil«nmim -rt "1—t-T- / / . • 13.5«: Ştirile serviciului german. 14.0« : Radio-Jurnal. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR: Orchestra Luceafărul, voce: Lelia Niky. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.30 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.00 : Ora Oficiului Educaţiei Tine­­retului Şcolar Secundar. 27.00 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.57 : Deschiderea emisiunii 13.99 : Curs de limba franeză. RADIO ROMANIA 18.15: Jurnal In limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 18.15: Ştirile serviciului germl. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.30: Lenita Artea cu ansamblul său. 19: Viaţa noastră culturală de EA. micuţa. 19.15: Mari cântăreţi (discuri). 19.50: Radio-Jurnal. 20: Orchestra de cameră, dirijată de N. Rădulescu, solişti: Mircea Său­­lescu, vioară şi Păvel Tom­ea, obd­. A. Vivaldi. 20.40: UNIVERSITATEA RADIO. , Cercetarea adevărului". Prof. D. Pompei: In ştiinţele matematice. II: ORA GERMANIEI. 22: Radio-Jurnal. Sport. 12.20: Muzică variată uşoară (di­­senda. RADIO MOLDOVA pe 280.1 m. POSTUL „MOLDOVITA" pe 48 m. 14.30: Deschiderea emisiunii. 13: Jocuri româneşti (discuri). 13.30: Radio-Jurnal (I).­­ 13.45: Orchestra Mihai Bănică. 14.30: închiderea emisiunii de prânz. Radio „Moldovița" pe unda scartă In bandă de 48 m. 11: Deschiderea emisiunii: Muzici variată (discuri), RADIO MOI.DOTA SI RADIO MOLDOVITA 18.30: D. Constantin Nistor — ar­monică. 19: CONFERINŢA. D-ra Olga Ne­­erasoft „Aspecte noui ale biologiei“. 19.15: Concert de canzonete (disc.). 19.45: Raoul Koculski cântă melo­dii de Chopin (discuri). 20: SEARA DE TEATRU: „La ha­nul lui Mânjoală“, .,Inspecţiune“ şi ,,C. F. R.“. Comedii de Nicolae Bar­bu după schiţe de Caragiale. Inter­pretate de artişti ai Teatrului Naţio­nal din Iaşi. Prezentarea: autorul. 20.50: Muzică uşoară (discuri). 21.00: Radio-Jurnal (II). 21.15: Muzică românească (discuri). 21.35: Muzică distractivă (discuri). Postul „Moldovița“ pe unda scurtă în bandă de 48 m. 22.39: Muzică variată, (ctocprri). 24.90: închiderea emisiunii. DACIA ROMANA 32,4 m. 9260 kHz. 2 kw. 21.40 : Jurnal in limba italiană : Muzică. 3.00: Emisiune in limba germani: Muzică. 22.29 : Emisiune In limba italiană: Muzici. 22.49 : Emisiune In limba francezi: 22.50—23: Emisiune In limba en­17.37 : 18.00 i 16.15 : 18.15 : gleză. ♦ + + ♦♦ + » + ♦ + + + + ♦ »+»+ »» + »++» » + +«4.o.»+»»+++» + »++.» + O minunată freacă a întâmplării«o­r politice şi sociale din a doua ju­mătate a veacului trecut din ţara noastră găsiţi in lucrarea: Amintiri din viaţa-mi de General Alex Candiano-Popescu (Vol. I), apăruţi in EdHura „UNIVERSUL” — De vânzare la toate librării* din ţară —­­repolitul General: Librăria „UNIVERSUL Preţul lei 110 _ te trimete şi ram­buri la cerere —■ UNIVERSUL" Intr’un compartiment de tren Aşa, , ca să treacă vremea Cât timp b­uniba zilei îţi mai îngăduie cititu­l unei căţi, plicti­seala încă nu cuprinde călătorul. De îndată însă ce întunericul i-a luat locul şi becul albastru arun­că slabe licăriri, dffă nu dormi­tezi, eşti obligat, cu sau , fără voie, să participi la discuţiile ce se în­cing între călătorii compartimen­tului, pe un camuflaj perfect, „aşa, ca să treacă vremea“. Şi auzi multe, vrute şi ne­vrute, banalităţi, întâmplări cri­tici şi laude, răutăţi, snoave, pil­de şi „bancuri“. Se discută şi serios dar, astfel de începuturi plictisesc şi te dis­­pun la somn. Iată două mostre de discuţii di­ferite : Un bucureştean, care se miră că la Craiova ca şi pe întinsul ţării, se găseşte came câtă vrei, de vacă, de porc, de viţel, muşchi, antericoare, ficat şi rinichii La Galaţi de padolá — afirmă un altul cu tărie — s’au desfiin­ţat cartelele, iar măcelarii te trag de mânecă, aşa ca pe alte vre­muri. — Parcă în am oraşe nu-i la fel — răspunde mitul ? — Atunci dece Bucureştiul «Tare carne dea­j­uns ? Părerile se împart: populaţie numeroasă, cetăţeni flotanţi cu zecile de mii, măcelarii darnici­­numai cu restauratorii, întâietate pe sprinceană în cartier, cetăţeni fără servitoare sau ordonanţă şi fără posibilitate de a pierde vre­mea, cauze şi numai cauze, toate justificând câte ceva. Din colţul de lângă fereastra compartimentului, vine părerea călătorului odată cu scuturarea somnului ce-l cuprinse cu puţin înainte: — Nu domnilor, nu acestea sunt cauzele principale. Capitala ţării, cu populaţia ce o are a eram, cu cetăţenii flotanţi, cu restaura­torii care Ştiu să convingă, cu măcelarii care ştiu să satisfacă pe unii, cu ochii închişi, căci tot lu ochii închişi li se şi plăteşte. Capitala ţării, domnilor, nu are tren frigorifer. Da, domnilor, nu are tran fri* go-ri­fer — «ilabisează ultimul cuvânt călătorul, care a fost sau mai este primarul unui oraş din Oltenia. Pentrucă, domnilor — convin­ge dânsul mai departe — într’un vagon de zece mici kg. aducând vite vii, pe picioare, încap dia­­bea 3.500—4.000 kg. pe când, va­gonul frigorifer, e cu vitele tăiate, cu carnea aşezată gospodăreşte, încaipe 10.000 kg. atât cât îngă­duie vagonul şi-atunci, faceţi şi dvs. socoteala unui tren frigorifer cu trei­zeci de vagoane, câtă can­titate de carne ar transporta din abatoarele, aşişderea organizate şi alimentate în diferite centre ale ţării unde, s’ar găsi vite din abundenţă ! Se potriveşte cantitatea de car­­ne potrivită din vitele aduse pe picioare în vagoane, cu cantitatea tăiată şi transportată cu vagoane frigorifere ? Discuţia se animă. Ceilalţi a­­duc idei nod, calcule, cam câte transporturi s’ar putea face pe lună cu un tren frigoriifer şi, ce fericire s’ar năpusti pe cetăţenii Capitalei ca şi pe acei din Ga­leţi traşi de mânecă de către măcelari ? — Costă mult un tren frigori­fer ? — întreabă un călător. A­lte calcule, alte păreri. Cel cu­ ideia trenului frigorifer sus­ține ferm că ar costa între 60—-80 de milioane de lei, un tren com­pletat cu circa 30—-40 de vagoane. — Da contează domnule —­ răs­pântie un altul — când venituri sunt, căci, de n’ar fi, s’ar^ plăti atâtea exproprieri pentru înfru­museţarea Capitala ?­­ — Şi cum, Capitala nu are tren frigorifer ? — se întreabă mirată o doamnă de pe culoar. — Se vede că nu — răspund toţi în cor. — Păi dacă costă atât de ief­tin să facă două, să facă trei şi unul pentru peşte,, intervine altul tot de pe culoar. Compartimentul s’a încins şi de căldură şi de dis­cuţii. Uşa rămâne deschisă. Pos­tul sau actualul primar al unui oraş din Oltenia, a repurtat suc­ces. Ce om deştept şi ce noroc pe oraşul ce-l gospodăreşte, de­sigur că şi-au dat cu părerea că­lătorii. Somnul călătorilor a fost risi­pit, aşa ca să treacă vremea pâ­nă când o nouă discuţie cuprin­zând racila şperţului, a făcut pe doamna de pe culoar să inter­vină : — Ce vă miraţi domnilor, afu­risitul aista de şperţ e la modă până şi între dobitoace. Iaca eu o să vă lămuresc pe dată. Doamna e moldoveancă. —­ Am o pisică, cum mulţi nu o au. Nu mai vorbesc de frumu­seţe, de blană, de culoare de in­teligenţă, de curăţenie! Se uit­ă­u ochi şi te 'nţelege. O vânătoare de şoareci cum nu vă închipuiţi, îmi stârpise diha­­niiile cu nimic altceva şi asta pâ­nă mai acum o lună când, observ eu, că nu numai şoarecii dar şi şobolanii au năpădit până şi-n dormitor. Miţi nu mai vâna. Că e bolnavă, că e sătulă, îmi spune omul mieu, pune-o la pos­t închide-o în căma­ră. Miţi la ied. ■Aici o acţiune. Să crap de necaz, nu altceva. Nu mai găseam nici o expli­caţie. — Să ştii c’a îmbătrânit — «n’a convins o vecină şi eu, hai să hrănesc o pensionară. Până îmtr'o zi­, ce să vezi ? Mă trezesc mai dimineaţă şi aud .gă­lăgie pe scări. Dau buzna în că­mară şi... tabtou ! Miţi se înfrup­ta pe duşumea dintr’un rest da budincă, iar alături şi doi îăr­­oiciori. Când mă uit şâ’n cămară, nici o urmă de cărnaţi. Nici tu felia de brânză, nici feliile de şuncă, iar pe scări în jos numai resturi de cartofi fierţi dintr'o salată, iar pe unt urme de ghiare ale şobo­lanilor căci, să vedeţi dvs. şobo­lanii îmi spedţuiau pisica, ţi a­­runcau câteoevaşn­ea în faţă şi ei cărau restul. Vă mai minaţi că se şiperţuiesc oamenii. Stomacul domnilor, sto­macul, care tocmai acum în plin rezbel se vrea mai plin, mai sătul. Iaca aşa cu Miţi al meu, o şiperţuită! Trenul aleargă printre nămeţii ce se depun dealungul şinelor. Miezul nopţii a trecut da mult Numai două discuţii şi au omo­­rft atâta vreme! Ce-ar fi dacă, călătorii n’ar vorbi. Ce lung, ţi s’ar părea drumul la Odesa în­veşmântată, şi ea,în albul imacu­lat, în ciuda albăstruiui din imensitatea mării. ELEFTERIE NEGEL ­o4o- HIPISM Duminică la Băneasa-Trap Apis şi Danko învingători in probele principale Hipodromul Băneasa Trap, a găz­duit Duminecă după amiază o reu­niune atracţioasă, care a recoltat un deplin succes. Cele trei Incinte au fost populate până la refuz de un numeros pu­­blic ,care a ţinut să asiste la desfă­şurarea alergărilor ,care au fost bine alcătuite şi au oferit un pasionant spectacol. Alergarea principală a zilei a fost premiul David Axworthy, care a adu­nat la start o serie de elemente bine cotate precum Apis, Cobza, Eftin şi­ Amy Scotland. Lupta pentru victorie a fost extrem de disputată şi a revenit lui Apis, căre Intr’un finish impresionant a depăşit pe Cobza câştigătoarea de până atunci. . PerusilimianulI girajudful lui Adam a con­curat în mare formă, înscriind un cronometraj destul de bun. Cobza a concurat destul de bine pentru re­intrare şi ar fi putut chiar birui dacă Cerkasov ar fi forţat-o în momen­tul în care Apis a galopat. A treia s-a plasat Anny Scotland, care deşi era handicapată a terminat destul de aproape de câştigător. întrecerea trei anilor, premiali Car­­paţi, a revenit conform aşteptărilor generale lui Danko, care a benefi­ciat de conducerea impecabilă a mae­­strului Cerkasov. In mare formă, când a câştigat premiul Codreşti. Fiul lui Texas a biruit cu manifestată uşurinţă şi în­tr’un cronometraj excelent. Tot din antrenamentul lui Dobres­­cu, vom mai menţiona pe Zăbava, care a biruit de nimica pa Miriştea II. Jocul austriac, început cu miza i­­niţială d® loc.Căo lei, s'a ridicat la suma d­e i­aie.500 lei, şi s’a închis. REZULTATELE PR. CAB.PATI: I. Danko 1640, Cer­kasov; 2. Lulo 1600, Tănase. Cota: 10, 10, 10. PR. FETEASCA : Blondine 1700, Bordei; 2. Dalia­­ 1720, Corel; 3. Fă­­rămița. Cota: 18, 12, 15, 19. PR. DRAGASNI: 1. Făt Frumos III 2270, Buţan. Cota: 41. PR. COTNARI: 1. Victor 1760, Co­­rol; 2. Faruk 1700, Gaidaev; 3. Arama. Cota: 22, 14, 19. 15. PR. D. AXWORTHY: 1. Apls 2220, Tănase: 2. Cobză 2200, Cerkasov. Cota: 21, 22, 13, 12. PR. CODREŞTI: 1. Gând 2200, Do­­brescu; 2. Valet 2160 Bo­a; 3. Biru­inţa. Cota: 30, 24, 29, 71. PR. ODOBEŞTI: 1. Ialomiţa 1740 Moldoveanu; 2. Habar 1740, Gaidaev Cota: 56, 30, 40. PR. VALEA: 1- Zăbava 1760, Do­­brescu; 2. Miriştea II 1740, Corel Cotă: 45 24, 19. Anul al 61-lea Nr. 60 Miercuri 1 Martie 1944 F­ILME — Soţul nue cuvântul, spre a-şi susţine acţiunea de divorţ. — Domnule preşedinte, să nu credeţi că nu m’am gândit serios înnainte de a face acest pas. Deşi s’a spus odinioară: „Căsăto­ria este ceva omenesc iar divor­ţul este ceva divin“, am înţeles totdeauna că contrariul este a­­devărat. Ce folos însă ! Ofensele grave ale soţiei mele trebue să aibă o scadenţă. Altfel, nu nu­mai eu m’aş distruge fiziceşte şi moraliceşte, dar şi prestigiul funcţiunei în faţa colegilor de sierviciu s’ar nimici. Din decla­raţiile lor, aflate în dosar, rezul­tă că dânsa se înfăţişază in­ fa­milie şi în societate în condiţiuni din totul nepotrivite cu instruc­ţiunea şi educaţiunea elementare unor persoane de nivelul nostru, îndărătnicia ei de a se îndrepta legitimează presupunerea că eu m’aş complace în această situa­­ţiune sau că n’aş fi în stare s’o siustez la fel cu mine. — Ce are de spus soţia ? *— Onorat tribunal, să nu cre­deţi că nu m’am gândit serios înnainte de a face acest pas, in­tentând şi eu acţiune de divorţ. Sper însă că despărţenia va fi pronunţată în favoarea mea. Dacă declaraţiile martorilor vor fi citite cu atenţiune, va rezulta ceva mai mult de­cât a înţeles sau a voit să înţeleagă dumnea­lui. Este adevărat că ei îmi a­­tribuesc expresiuni de felul a­­­cesta: „Aicişa... Teribel... Ne-am întors de la murite când a respi­rat congedul lui Mitică... Erau acolo şosele în zevzeruri, dar nu era iletrică ci numai lambă cu gaz, care defila și ne sufoca... Cât păci să murim de subit. Am lăcrămat la secția de jandarmi... majoritatea lor afirmă că, atunci când mă întâlneau singură, vor­beam cu totul altfel, așa cum se cere unei femei care a absolvit liceul. "Este oare nevoe să mai adaog ceva, ca să se priceapă că eu mă exprimam periferic în so­cietate numai ca represalii con­tra ofenselor grave ale ^soţului meu? In lipsă de altă armă, am recurs la aceasta, nădăjduind că *• va desbăra. N’am isbutit. Am depus la precedenta înfăţişare trai manuscrise ale lui, a căror autenticitate a recunoscut-o în faţa instanţei, pretextând că sunt glume inofensive. Prima. Pe „menu-ul“ unui prieten, faţă cu mine a scris: „Trei flageluri sunt pe lume: „Holera, ciuma şi ne­vasta“. A doua. Intr’o împreju­rare asemănătoare a „cugetat“ astfel: „Ne iubim atât de mult, nu cât, atunci când va muri unul din noi, eu mă voi retrage la ţară“. A treia. Nărăvaş în spi­rite anoste, dacă nu chiar sinis­tre, la ultimul revelion a strecu­rat în plăcintă acel bilet, de care numai el a făcut haz: Foae verde de orez, Nu ai nici un chichirez. Insă ca să-ţi dovedesc C’aşa tare te iubesc Şi’n veci o să te păstrez. Când vei muri, te’mpiez. Tribunalul, după câteva mi­nute de deliberare în şedinţă, s’a pronunţat astfel: „Văzând că motivele ambelor acţiuni nu sunt îndeajuns de se­rioase spre a justifica admiterea lor, acordă soţilor un an de în­cercare“. Apoi, preşedintele îi îndeamnă să renunţe la versuri şi proză, scrise şi verbale, de felul celor din dosar, şi să revină peste un Prefer blocurile cu flit de urcat I­on la braţ, în deplină armonie, şi cu călifar de încălzit“. Este , tot atât de adevărat însă, că I DON JOSE Asigurările sociale şi muncitorii forestieri Conferinţa d-lui ing. C. Dragu D. ing. C. Dragu şi-a desvol­­tat Miercuri în sala soc. „Progre­sul silvic”, conferinţa despre ,,Asigurările sociale şi muncitorii forestieri” Problema care se pune, a spus conferenţiarul, şi care se cere soluţionată este, dacă muncito­rul forestier trebuie să fie asi­gurat şi în caz afirmativ, cine trebuie să fie asigurătorul şi în ce măsură să fie asigurat acest muncitor forestier. Industria forestieră cunoaşte un număr important de lucră­tori angajaţi la exploatarea pă­durilor, adică la doborârea ar­borilor, secţionarea lor în buş­teni de diferite dimensiuni sau lemne de foc, lucrători cari ac­tivează la mişcarea lemnului în pădure până la depozit, sau la transiportul lemnelor până la gara cea mai apri­oiată sau până la fabrică. Aceşti­ lucrători al căror şantier este în pădure sau în imediata ei vecinătate, au avut şi continuă să aibe din punct de vedere al asigurărilor sociale, o situaţie confuză........... Muncitorii forestieri ca ș­ o mare parte dintre muncitorii a­­gricoli, nu au activitatea în pă­dure ca singură ocupaţiune, în­trucât o mare parte din timpul anului şi-o folosesc în organiza­rea şi administrarea gospodăriei lor personale. Legea asigurărilor sociale din l®33 a socotit aceşti muncitori forestieri ca fiind muncitori in­dustriali şi din această cauză, l-a introdus în asigurarea obligato­rie, spre deosebire de muncitorii agricoli pe care l-a exceptat Muncitorii forestieri nu au putut beneficia de avantagiile aigurarilor sociale dar spre deo­sebire de muncitorii agricoli, in­dustria forestieră împreună cu muncitorii forestieri, a plătit toate cotizaţiile legale până la 1 ianuarie 1939, fără să se fi în­fiinţat dispensare fixe pentru lucrătorii forestieri şi, fără ca dispensarele mobile să fi aluna pe văile de rae care se exploa­tează pădurile. Conferenţiarul se întreabă dacă asigurările sociale nu au putut acorda asistenţa medicală celor aproape un milion de asiguraţi, cum ar putea să facă pentru cei 8 milioane de asiguraţi, în cazul când s’ar introduce în asgurarea obligatorie şi muncitorii agricoli când ştim că numărul medicilor este de 1636, numărul farma­ciştilor este de 428 şi numărul surorilor, moaşelor şi personalul­­ui auxiliar este de 1465 şi el nu poate fi sporit de la o zi la alta. întrucât Casa asigurărilor so­ciale­ nu este organizată astăzi ca să acorde asistenţa medicală muncitoriilor agricoli şi forestieri, este necesar ca asigurarea să fie obligatorie numai pentru mun­citorii forestieri şi numai împo­triva riscului de accident. Serviciul acesta de asigurare restrânsă se continuă a funcţio­na pentru exploatarea pădurilor statului,­ la Casa pădurilor. In concluzie d. ing. Dragu a arătat că muncitorii de la păduri sunt obligaţi să plătească insti­tuţiei Asigurărilor sociale îm­preună cu întreprinderile fores­tiere 10% din salariu, iar între­prinderile forestiere singure, nu contribuie suplimentară de 2,50 la sută In schimbul cotizaţiei unice, ei nu primesc nimic, primesc însă numai despăgubirile legale, în cazul accidentelor suferite Este necesară deci scutirea muncitorilor forestieri de a mai plăti cotizaţia unică rămânând asiguraţi numai împotriva riscului de accident. Asigurarea împotriva riscului de accident poate funcţiona pen­tru pădurile composesorale, co­munale şi particulare, în­ cadrul instituţiei Asigurărilor sociale, până ce o altă instituţie ar pu­tea să-i ia locul, chiar în cadrul ministerului agriculturii. Cereţi librarului dv. interesanta lucrare: Istoria Literaturii germane de Prof. Dr. VIRGUL TEMPEANU Recent a apă­rut EDIŢIA II in Editura „''NIVELUL“ Lucrarea are un bogat material li­terar şi documentar. Curente, re­­­­gamate, traduceri şi înrâuriri 132 de ilustraţii împodobesc volumul Preţul lei 400 Depozitul General: Librăria „UNIVERSUM” De vânzare la toate librăriile din Ţari — Se trimete şi ra­mb­urs la cerere — Inaugurarea Casei Culturale armene Joi d. a., s’a inaugurat Casa culturală a comunităţii armene— donaţiunea Hovsep şi Victoria Dudian. Au fost de faţă num­eroase per­sonalităţi ale vieţii noastre cul­turale şi membrii comunităţii. D. „prof. I. Petrovici, ministrul culturii naţionale, a fost repre­zentat de d. C. Creţu, director de cabinet. D. A. Popa,zi an., preşedintele compdlităţii armene, a arătat că inaugurarea primului lăcaş de lumină all culturii armene din ţara românească se datoreşte unui om de bine care a donat clădi­rea cât şi fondurile pentru în­treţinerea ei D. C. Zambaccian, preşedintele Uniunii armenilor şi preşedintele Casei culturale, a făcut un isto­ric al naţiunii armene în decursul veacurilor, arătând în acelaş timp şi capod­operele de literatură şi artă armeană intrate în patri­moniu universal. D. prof. Sacerdoţeanu a arătat liniile de înţelegere care dăt­­ouesc de Veacuri între poporul român şi cel armean. D. prof. V. Papacostea a a­rătat deasemeni identitatea de idealuri ale românilor şi armenilor. D. general Răşcanu, primarul general al­ Capitalei, a spus: In calitatea mea de primar al Capitalei, cunosc foarte mulţi membri ai comunităţii armene şi de curând am avut ocazia, când unul dintre dv. a donat 25.000.000 lei pentru o nouă şcoală primară, să apreciez generozitatea şi pro­fundul ataşament al armenilor faţă de naţiunea română D-na Arax Savagian de la O­­pera Română a interpretat apoi câteva vechi cântece naţionale armene. La sfârşit asistenţa a vizitet biblioteca şi muzeul Casei cultu­rale. Economia elveţiană in 1943 (Urmare din pag. I-a) 1943, dar industriile de lână şi de in au avut mult de suferit in urma lipsei de materii prime. Greutăţile de care s’a izbit in­dustria de încălţăminte nu pro­vin atât de mult din lipsa de­ materii prime, ci din scăderea capacităţii de cumpărare pe piaţa internă. Intensificarea răz­boiului economic şi a războiului in general a lovit greu relaţiile industriei de maşini cu străină­tatea. In acelaşi timp, piaţa el­veţiană a atins un anumit grad de saturaţie, cu toate comenzile industriaşilor care doresc să-şi modernizeze instalaţiile pentru perioada de după război şi cu toate comenzile date pentru a­­părarea naţională şi mecaniza­rea agriculturii. Fabricaţi­unea articolelor de metal este încă sa­tisfăcătoare. Totuşi, în unele în­treprinderi s’a redus timpul de lucru. In general, industria ar­ticolelor din tabla zincată a avut de suferit din lipsa tablei de toate felurile. In schimb, pro­ducţia articolelor din aluminiu a luat un avânt destul de re­marcabil. Gradul de ocupaţie a fost satisfăcător şi chiar bun în atelierele de laminat, în turnă­torii, în atelierele de construcţii, în filiere şi la fabricaţia de lan­ţuri, pite, resorturi şi mobile de metal. Tot aşa şi la ceasornică­rie. Greutăţile care şi-au făcut apariţia sunt datorite piedicilor puse la export şi mai ales la mo­dalităţile de plată. Pentru in­dustria de bijuterie, anul 1943 a fost excelent. Situaţia industriei electrotehnice nu este rea. Cu toate că la începutul anului 1943, perspectivele nu erau prea de­favorabile, rezultatele finale au fost totuşi mai bune decât s-a putut spera. Această ramură este una din puţinele care au făcut să crească exportul în anul precedent In industria chimică şi aceea a ciocolatei, greutăţile au provenit din lipsa materiilor prime. In aceste ramuri cererea este foarte mare. Pe măsură ce gradul de ocu­paţie creştea în industria ali­mentară şi se menţinea,­­ în celelalte ramuri avea tendinţa să scadă destul de simţitor. To­tuşi, în 1943, numărul şomerilor a mai scăzut pe piaţa muncii el­veţiene, căci se mai găseşte de lucru pentru mulţi în agricul­tură şi la lucrările pentru apă­rarea naţională şi armată. To­tuşi, nesiguranţa creşte şi se pare că punctul culminant al conjuncturii de război a şi fost depăşit. Greutăţile care vor mai veni nu vor găsi Elveţia nepre­gătită. Confederaţia şi cantoa­­nele au studiat un vast program pentru crearea de lucru şi s’au votat credite în acest scop. In cursul anului 1943, preţu­rile s’au stabilizat în oarecare măsură. Astfel, din Februarie, preţurile „en grips“ pentru măr­furile străine au rămas practic neschimbate; ele s-au urcat nu­mai cu 1% faţă de 6,3% în 1942 şi 25,5% în 1941. Mărfurile elve­ţiene au continuat să se scum­pească, dar mai puţin (3,6% faţă de 6,1% în 1942). Indicele cos­tului vieţii a progresat şi el. Va­riaţiile sale sunt mai mici de­cât acele a­­le preţurilor „en gros“. Astfel preţurile alimente­lor au crescut cu 3,1% faţă de sfârşitul lui Noembrie 1942, iar costul vieţii a crescut cu 3­3%. Din August 1939, costul vieţii s-a scumpit cu 49,5%. Această urcare a costului vie­­ţei loveşte mai ales în toate ca­­tegoriile de persoane cu veni­turi fixe ,ca de exemplu: ren­tierii, pensionarii, etc. Salariaţii au primit indemnităţi de scum­pete, astfel că salariile lucră­torilor, de exemplu, depăşeau în trimestrul al treilea 1943, cam cu 32,5% nivelul lor de înainte de război. In celelalte ramuri, situaţia este mai puţin favorabilă, mai ales pentru funcţionari şi pentru profesiunile libere. Industria a făcut în ge­neral mari sforţări financiare de interes social, aceasta în timp ce impozitele creşteau cu repezi­ciune. Datorită acestei politici sănătoase, nu au fost nicăieri tulburări în câmpul muncii. Dealtfel, grevele erau foarte rare, chiar şi în timpul perioa­dei care a precedat începerea­ ostilităţilor. Casete de compen­sare pentru mobilizaţi au contri­buit şi ele în mare măsură la menţinerea păcii sociale. Cu toate împrejurările actuale, raţionarea se menţine, în limite suportabile, fie că este vorba de produse alimentare, textile sau de încălţăminte. Căile ferate federale au avut de făcut faţă unui trafic intens. Din cauza evenimentelor din Italia, căile ferate federale au pierdut un enorm trafic de tranzit şi cum, pe de altă parte, creşterea cheltuielilor de ex­ploatare s-a accentuat mult în 1943, se prevede că evoluţia re­zultatelor financiare va fi mai puţin favorabilă în viitor. Tari­fele au fost sporite. Suma rezul­tată din această sporire se va constitui în cont special, consa­crat plătii datoriilor căilor fe­rate federale. In general, anul 1943 a fost un an bun pentru agricultura elveţiană. Faptul acesta este cu atât mai important cu cât agri­cultura va avea un rol din ce în ce mai important ca bază de alimentare a Elveţiei. Dacă ran­damentul la hectar a fost puţin inferior acelui din anul trecut, această scădere a fost mai mult decât compensată printr’o spo­rire cu 60.000 ha. a suprafeţe­lor cultivate. Recolta de cereale a depăşit pe aceea din 1942 şi aceea a cartofilor a atins o cifră care n’a mai fost obţinută până acum în Elveţia, ceea ce a asi­gurat aprovizionarea populaţiei, fără să fi fost nevoe să se ia vreo măsură de raţionare sau de contingentare. Cu toată ex­tinderea suprafeţelor cultivate­, producţia laptelui continuă să ocupe primul loc în economia agricolă elveţiană. Ea asigură a­­provizionarea cu grăsimi. Preţu­rile agricole continuă să crească şi indicele s-a stabilit la 55,5%­ în octombrie trecut. -040-Din Urziceni CURSURI ŢĂRĂNEŞTI. — Duminică 20 c., la şcoala prima­ră de băieţi din localitate, s-a ţinut a cincea şedinţă a cursu­rilor ţărăneşti, organizate de că­minul cultural „Avântul”. Au luat parte preoţii: Gh. Şt. Popescu, M. Totolici, I. Preda, apoi d-nii: av. Şt. Popescu, pri­marul oraşului, dr. I. Şerbănescu medicul spitalului Urziceni, P. Vasilescu înv. şi d-nele T. Do­­garu, Al. Răvaş şi d-ra M. Io­­nescu învăţătoare, precum şi 40 de carsişti. Pr. Gh. Şt. Popescu, arată viaţa şi faptele celor dintâi regi a românilor, Carol I şi Ferdi­nand I. Dr. I. Şerbănescu, medicul spitalului Urziceni, a tratat des­pre­ igiena locuinţei şi a comu­nei, farmacia casei şi micul de­pozit de medicamente netoxice şi despre muşcături. Pr. Mircea Totolici a explicat parabola talanţilor. Preturiie abonamentului la UNIVERSUL“ sunt: CAPITALA : L-1­570 pe 3 luni 99 1.000 ,y O ff »I l.soo „ 12 ff PROVINCIA : Lei 500 pe 3 lun­i, 900 „ 6 „1.700 „ 12 »8 «te» ■*«3S AUDIŢIA DE LA MISTERUL PROPAGANDEI Din iniţiativa şa prin grija mi­­lessandrescu cu d-na, d. Th. Rogal­M­isterului propagandei naţionala, având concursul Societăţiii compo­zitorilor români şi al societăţii de radiodifuziune, e’au înregistrat pe discuri, în cursul ultimului an, nu­meroase şi alese lucrări de muzică românească, cu scopul, ca şi pe a­­ceastă cale, să se facă cunoscute, mai cu seamă in străinătate, va­lorile spirituale autohtone Sâmbătă, 26 Februarie a c., la orele 18, a avut loc intr’una din sălile cinematografice ale ministe­rului propagandei o audiţie selec­ţionată din discurile înregistrate. Au luat parte: d. prof. Alexandru Marcu, subsecretar de stat la pro­­­paganda naţională, d. Mihail Jora, preşedintele şoc compozitorilor ro­mâni, d. Ti­beriu Brediceanuu, direc­ski, d. Em. Ciomac, d-na Margare­ta Capeleanu, etc. T. Tiberiu Alexandru, din partea ministerului propagandei naţionale, a rostit un cuvânt introductiv su­bliniind necesitate® operei realiza­tă. D-sa a adus mulţumiri soc. com­pozitorilor roţ­âni, soc. române de radiodifuziune, maestrului George Enescu pentru preţiosul concur­ dat, precum şi tuturor celor cari au contribuit la ducerea la bun sfârşit a acestei opere culturale. A urmat audiţia unora din discu­­rile înregistrate cu lucrări de George Enescu, Gh. Kiriac, S . Drăgoi, Gh. Andricu, M. Jora, G. Cucu, I. Dumitrescu, P. Je­­lescu, C. Silvestri, T. Brediceanu şi C. Nottara, executate de cei mai­torul Operei Române, d. Alfred A­­dotaţi artişti ai noştri. ŞEDINŢA ASOCIAŢIEI SCRIITORILOR MILITARI ROMÂNI D. preşedinte a schiţat pro­gramul realizărilor din trecut şi proiectele din viitor. D. comandor Ionescu prezintă un document, cules din isvoarele englezeşti, anume scrisoarea lui Osman Paşa către Marele Duce Nicolae prin care îl anunţă că nu consimte, la capitularea Plev­­nei. D. colonel Dniitropol vorbeşte despre doctrina naţional socia­listă germană şi personalitatea lui Adolf Hitler . D. colonel Patroianu vorbeşte despre educaţia românismului integral. D. An. Tomiţa Bază­ul, anali­zează noua operă a d-lui general Ion Manolescu, „Filosofia, războ­iului şi evoluţia lui” D. colonel dr. prof Ion Jianu arată importanţa activităţii scrii­torilor militari. D. căpitan M. Chirnoagă a vor­bit­ despre poezia de războiu. D-nii prof. Lefterie, An. Tom­iţa Răzeşul, Amiral Bălănescu, ge­neral V. Economu, luând parte la discuţii, aduc contribuţii la limpezimea creaţiei literaturii de războiu. D. maior Dragomirescu Bezna desvoltă un expozeu asupra nou­­ilor arme de războiu. »♦»♦ + ♦♦■+♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦ ♦ ♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦»( + »♦»♦» + + »+ ♦♦♦♦» Au apărut în noul ediţii apreciatele lucrări de gospo­­dărie îndocmite de Elhabeta Ciortan şi Xenia Nicolau NOUTATI GOSPOFARESTI (Casa şi masa sănătăţii noastre) Voi. I (Preţul Iei 380) CONSERVAREA ALIMENTS'­CR (Noutăţi gospodăreşti, Voi. II) (Preţul lei 300) CĂMINUL NOSTRU (îndrumări gospodăreşti) Vol I (Preţul lei 75) ÎNDRUMĂRI GOSPODĂREŞTI (Pentru curăţenia şi întreţine­rea rufăriei şi îmbrăcăminţii) Vol. II (Preţul lei 55) ÎNDELETNICIRI gospodăreşti­­ şi FARMACIA CASH Vol. III (Preţul lei 54) BUCATARIA RAŢIONALA Reţete de dulciuri ► Voi. V. Ed. II (Lei 65) REŢETE DE MÂNCĂRI Vol. IV. Ed. II (Lei 75)­­ CONSERVAREA ALIMENTELOR DE­­ NATURA VEGETAL­A , Voi. VI. (Preţul lei 75) CONSERVAREA ALIMENTELOR DE NATURĂ ANIMALĂ Voi. VII. (Preţul lei 16) Domnii librari sunt rugaţi a face comenzile la Librăria „UNIVER­­SUL” unde se află Depozitul General Orice carte se trimete și ramburs la cerere .

Next