Universul - Provincie, martie 1944 (Anul 61, nr. 60-90)

1944-03-01 / nr. 60

A­nul al 61-lea Nr. 60 Miercuri 1 Martie 1944 De obicei se afirmă cu uşurinţă că la noi n’ar exista o opinie pu­blică, demnă şi conştientă. Incriminarea n’ar merita aten­ţie, dacă ar porni numai dela oa­menii fără cultură şi discernă­mânt. Ea devine însă de obiceiu leit­­motivul celor stăpâniţi de ideia fixă că sunt predestinaţi să fie cenzorii şi diriguitorii opiniei pu­blice în cele mai gingaşe manifes­tări de viaţă şi spiritualitate. Spiritele cu adevărat superioare, departe de a dispreţui intuiţia justă şi instinctul sigur al opiniei publice, o respectă şi preţuesc, găsind la­ ea corectivul criticismu­lui subiectiv şi de multe ori in­teresat. D-na Olga Greceanu, cunoscuta artist pictor şi scriitoare de re­marcabilă sensibilitate, a avut in­genioasa ideie de a verifica şi cu­noaşte părerile cercurilor noastre intelectuale, asupra creaţiei sale picturale, inspirată din operele Scriitorilor noştri şi din marele su­flet al neamului alcătuind intere­santa expoziţie de pictură din să­lile „Dalles”. In acest scop, d-sa a pus la îndemâna publicului vizitator un album în care oricine era liber să-şi lase părerile şi impresia. Am parcurs, în preziua închide­rii expoziţiei, paginile acoperite cu note şi aprecieri şi am fost impre­sionat să găsesc in fiecare rând un act spontan de admiraţie sau o mărturisire de conştiinţă, cu totul streine de pedantismul obsedaţi­lor de propria lor superioritate. Fi­lele albe şi primitoare au reunit şi solidarizat in acelaş cult adevă­rat al frumosului, cele mai deose­bite vârste şi personalităţi. Artişti consacraţi ca pictorul Bi­iu nu se sfiesc —, cu sentimen­tul adevăraţilor cunoscători, — să califice drept „geniale” creaţiile şi talentul unei colege. Creatorii celor mai de seamă in­stituţii de artă, recunoscuţi peste hotare ca somităţi în materie ; e­­minenţi ofiţeri superiori al căror nume înseamnă pagini de glorie in istoria neamului; diplomaţi dis­tinşi, oameni de ştiinţă eminenţi ; profesori şi literaţi de prestigiu în general pleiada personalităţilor proeminente ale vieţii noastre ar­tistice şi intelectuale şi-au arătat cu emoţie şi recunoştinţă temeiu­rile admiraţiei lor pentru opera şi inspiraţia de duh românesc a ma­rei pictoriţe. E un imn de slavă,­­ mai ales pentru tematica de mare pulsaţie eroică şi spirituală a românismu­lui, — şi care dovedeşte, după re­marca lui Eminescu, cât de supe­rioară este o astfel de opinie pu­blică conştientă, criticismului sterp al pigmeilor. G. LUNGULESCU IN FIECARE ZI O P I N I I... gga­l Finlanda a sărbătorit eri a 109-a aniversare a operei „Kalevala” Finlanda a sărbătorit, eri, un eveniment important, a 109-a a­­niversare a operei „Kalevala”. „Kalevala” este cunoscută ca epopeea finlandeză care defi­neşte spiritul şi concepţia de via­ţă a poporului finlandez, epopee nemuritoare prin frumuseţile de neuitat ale imaginilor poetice şi stărilor de spirit pe care le pre­zintă această capodoperă plină di­ înalte semnificaţii etice. Prin „Kalevala” cultura naţională fin­landeză a găsit instrumentul cel mai preţios de difuzare a valori­lor spirituale şi nenumăraţi scrii­tori şi artişti au luat motivele lor de inspiraţie din acest isvor etern de frumuseţe : compoziţiile lui Sibelius şi pânzele lui Gal­­len-Kallela sunt exemple conclu­dente. Pentru finlandezi, „Kalevala” reprezintă un monument cultu­ral, testamentul spiritual al stră­moşilor, povestea venită de peste veacuri a poporului finlandez făurită de el şi trecută din ge­neraţie în generaţie. Este „Kale­vala” şi un document istoric, mai vechi decât istoria scrisă,­­ însemnând în paginile lui viaţa satelor şi a fermelor, ascunse prin păduri şi pe ţărmuri de râuri, obiceiuri şi credinţe, dar şi elementele dominante ale na­turii. In această operă sunt interpre­tate toate jertfele şi vitejiile fin­landezilor,­­­şi sunt cântate dra­gostea de patrie şi supremul sa­crificiu pentru ea. întâlnim în epopeea naţională finlandeză aspra tenacitate a unei munci grele, pe un pământ nerodnic, respectul şi dragostea de familie, lupta inegală împo­triva forţelor primitive ale natu­rii şi Împrejurărilor ostile şi mai presus de toate aprinsa iubire pentru libertate, primită de fin­landezi de la strămoşii cu suflet de eroi. VEŞTI DIN CLUJ TRAGEDIA ROMANILOR RE­CHIZIŢIONAŢI PENTRU TA­BERELE DE MUNCA Dintre cei 100.000 de români mobilizaţi pentru­ taberele de muncă, cel mai greu tratament îl au cei din minele de cărbuni dela Varpalota şi Csepel. La mi­nele de cărbuni dela Varpalota jud. Pest, lucrează circa 600 de români, iar totalul celor între­buinţaţi în mine se ridică la peste 5000 numai în regiunea ca­pitalei fini. Românii şi sârbii au condiţii speciale de muncă. Lucrează câte 10 ore în şir şi numai atunci sunt scoşi la aer câte-o oră şi conduşi la lagăr. Nicio mişcare nu pot face fără santinelă. Chiar şi în concediu sunt întovărăşiţi tot de santinele. ATRIBUŢIILE INSTITUŢIEI CNCSA Instituţia cu acest nume joacă un rol nefast în viaţa românilor din Transilvania de Nord. Ro­stul acestei instituţii este de a încasa amenzile prin cec şi im­pozitele şi de a se ocupa de soar­ta ungurilor săraci. Ungurii fără posibilităţi mate­riale sunt luaţi din satele lor şi colonizaţi în centrele pur româ­neşti. Acolo li se ridică locuinţe, 11 se expropriază pământuri şi se inaugurează imediat un nucleu de viaţă ungurească. . Astfel s’au făcut colonizări de unguri în jud. Mureş la Deva, în Jud. Năsăud la Feldru şi în Ma­ramureş. In comuna Iclod, jud. Someş, ungurii au ridicat deja două biserici într’un timp relativ scurt, deşi elementul unguresc era aproape inexistent. Aşa se lucrează la desnaţiona­­lizarea românilor ! VREAU ŞI MOŞIA LUI GOGA DELA CIUCEA Ziarul „Kis Újság“ din Cluj se ocupă de soarta moşiei lui Goga de la Ciucea şi pe motiv că moşia este nelucrată, şi că satul este sărac şi nu se poate lipsi de cele „18 jugăre cari sunt cele mai fertile din regiune”. Locuitorii din Ciucea o duc foarte greu „şi acestora le-ar prinde bine — scrie Kis Újság — dacă ar primi cel puţin in aren­dă grădina de 18 jugăre a mo­şiei Goga, fiindcă în castel nu mai locuieşte nimeni de ani de zile, iar cele 18 jugăre ale moşiei Goga, cari reprezintă partea cea mai fertilă din regiune, toţi mai produc de multă vreme nimic. Dealtfel comuna este în proces cu moştenitorii lui Goga — con­tinuă ziarul amintit. Comuna cere restituirea a două jugăre din proprietatea sus menţionată, însă , chiar dacă nu le-ar mai dobândi, i s’ar mulţumi să i se cedeze gră­dina, pe care să o folosească pen-­­ tru nevoile sale. Toţi locuitorii săraci din Ciucea aşteaptă hotă­­rîrea judecătorească“. Rostul articolului este, evident, de a influenţa sentinţa. Ungurii nu cruţă nici morţii, nici eroii noştri. -040- COraiNTEII INSTITUTULUI ROMÂN DE ENERGIE Institutul Român de Energie ur­mărind programul său de activi­tate, a fixat următoarele trei con­ferinţe în cursul lunei Martie. Joi 9 : d ing. Karl Schroeder dela Siemens Schuckert din Ber­lini : Caracteristicele centralelor termice moderne. Joi 16 : d. ing. I. Constantines­­cu, de la Soc. Telefoanelor : Planul fundamental al reţelei telefonice din România. Joi 23 : d. ing. P. Cartianu, di­rector la Soc. de gaz şi electrici­tate : Aspecte din economia com­bustibililor gazoşi. Conferinţele se vor ţine la Soc. politechnică ,par 18. Allo Provincia MARELE TURNEU al Companiei de Comedii „ „ Muzicale „ CĂRĂBUŞ—Dir. C. TANASE prezintă in curând pe Vasilache IN CEL MAI VESEL SPECTACOL MARELE SUCCES BUCUREŞTEAN — Comedia muzicală INTR’UN CEAS Pas 29 Marţi &ebr. U­ PENI MARTIE Mâine Miercuri Petroşani J. 2 Deva V 3 Belache S. 4 Arad D 5 Arad L 6 Timişoara M. 7 Logos M. 8 Reşiţa 3 ore de râs BUN 3 acte de St. Cristodulo şi V. Vasilache Muzici de N. Patrichi şi V. Vasilache cu TÂNJI CAPATINA, LULU SAVU, VEVE CIGALIA, Combomica Roman, letiţia Brădescu şi ELENA BURMAZ Titi BOTEZ, NEAMŢU OTTONEl, C. Dodu, Dinu Gherasim şi N. ROMAN — La pupitru : N. Patrichi — ITINERARIU J 9 Caransebeş V 10 T. Severin S. 11 Tg Jiu O. 12 Craiova L. ÎS C.-Lung M. 14 Târgovîşte UNIVERSUL Conferinţa ziar­istului german dr. Adolf W. Halfeld la Instit­utul german pentru ştiinţă In cadrul ciclului de conferinţe organizat de Institutul german pentru ştiinţă, a vorbit Sâmbă­tă 26 Februarie, cunoscutul zia­rist german dr. Adolf W. Hal­feld. Conferinţa a fost ascultată de un public numeros şi select. Erau de faţă domnii: Von Rantzau, consilier de legaţie, general­ Muff, doctor Hasen­­pflug, prof. Ion Ni­stor, fost minis­tru ,dr. Weisenfeld, preşedintele Uniunii presei străine din Romă­­nia, prof. Th. Cipidan, membru al Academiei Române, col.. dr Roess, prof. Ernst Gamillscheg, prof. Schneider, dr. Kapesau, Prof. Vladimir Orza, prof. Su­prian, etc. Vorbind despre „Emanciparea lumii noui“, a insistat in special asupra politicii Statelor Unite faţă de ţările Europei. Conferenţiarul a fost vreme în­delungată în America, în calitate de corespondent al ziarelor „Hamburger Fremdenblatt" şi „Münchener Neueste Nacnich­­ten", a arătat principiile propa­gandei Statelor Unite ale Ameri­­cei şi cum s-a căutat să se stre­coare în relaţiile cu statele Euro­pei o serie de intrigi care, specu­­late pe calea publicităţii şi a di­plomaţiei, urmau să aducă mari avantagii Statelor Unite şi aliaţi­lor lor. Lipsurile ANCHETELE NOASTRE IN ARDEAL invăţăm­ântului secundar din Braşov Necesitatea unui local pentru liceul comercial de fete Este o problemă destul de ve­che, dar actualizată prin con­strângerea zilnic mai simţită, a stărilor de lucruri ce nu mai pot continua. Liceului comercial de fete tre­­bue să i se dea un local spaţios şi corespunzător scopului său.­­ Problema a făcut obiect de dis­cuţii în ultimele şedinţe ale con­siliilor de colaborare şi, cu toate că nu cunoaştem hotărîrile lua­te, trebue să insistăm odată mai mult pentru rezolvarea ei. Ca majoritatea şcoalelor ro­mâneşti din acest oraş, liceul comercial de fete, deosebit de importanţa pe care o deţine în pregătirea tineretului, mai are şi o importanţă istorică, fiind una din cele mai vechi aşezări sco­lastice de această natură, din întreg Ardealul. La origine, ea este o creaţie a marelui Andrei Bârseanu, funcţionând câţiva ani şi după Unire, laolaltă cu liceul comercial de băeţi, care poartă numele ilustrului ctitor. Devine apoi „Şcoala superioară de co­merţ pentru fete“ şi funcţionează de atunci în localul actual, din str. Regele Carol I. Despre condiţiunile actualului local, am mai vorbit cândva şi acum ca şi atunci, nu-i putem găsi nici un cuvânt de laudă. Unui local lipsit de spaţiu, de lumină şi de loc potrivit pentru recrearea tineretului în orele de repauz, nu i se pot spune cu­vinte bune. Realitatea este acea­sta. Clădirea în care îşi desvoltă activitatea zilnică una din şco­lile cele mai importante, este complect lipsită de condiţiunile cerute unui aşezământ modern. Un gang strâmt şi lipsit de soare mărgineşte sălile de clasă. Lip­sesc camerele necesare adăposti­­rii elevelor interne. Curtea şco­lii — numită astfel numai la fi­gurat — abia are o lăţime de 3-4 metri, ceea ce va recunoaşte ori­cine, este prea puţin. Pe lângă faptul că e vorba de o instituţie vie, în plină activi­tate, ne aflăm în faţa unui li­ceu, unde se grupează nenumă­rate absolvente ale gimnaziilor comerciale din întreaga provin­cie ardeleană, dat fiind că astfel de şcoli superioare sunt foarte puţine la număr pe întreg teri­toriul transilvănean. Intr’o vre­me când se face o atât de inten­sivă propagandă în rândurile părinţilor şi tineretului, de a se îndrepta către şcolile de specia­litate comercială şi industrială, starea de înapoiere a localului amintit, nu are deloc darul să stimuleze aceste străduinţe. Regiunea Braşovului, mai cu seamă, necesită în fiecare an ca­dre nouă de tineri specializaţi în rosturile administraţiei comerţu­lui şi industriei. Tocmai în acea­stă regiune, reprezentativă în domeniul industriei şi comerţu­lui, şcoala comercială de fete îşi duce existenţa în condiţii prea puţin măgulitoare. Am mai putea spune, fără tea­mă de a­­ fi desminţiţi, că spre deosebire de şcoala modernă, care implică un mediu igienic superior chiar celui de acasă, elevele şcolii de care vorbim, se găsesc vreme de câteva ore în­­tr-o atmosferă din cele mai pu­ţin recomandabile şi în ambianţa cea mai potrivită pentru incuba­rea tuberculozei. Nu ne îndoim, că d. dr. N. G Gologan, primarul municipiului, a cărui lungă activitate în cali­tatea de prim secretar general al Camerei de comerţ şi industrie din localitate, l-a pus adesea în contact cu nevoile şcolilor de invăţământ comerciali superior din Braşov, sesizând starea de lucruri semnalată de noi, va lua măsurile dictate de împrejurări, astfel ca, îfi timpul cel mai scurt cu putință, liceul comercial de fete să devină demn de trecu­tul său, dar mai ales demn de cerințele, vremurilor moderne. — mardmat — Conferinţele facultăţii de teologie Prof. dr. Ion Coman despre Sf. Grigorie de Nyssa In ciclul conferinţelor organi­zate la „Dalles” de Facultatea de teologie din Bucureşti, p­r. prof. dr. Ion Coman, a prezentat viaţa, personalitatea şi opera sf­tului Grigore de Nyssa care alături de sfinţii Vasile­ cel Mare şi­ Grigore de Nazianz reprezintă strălucita triologie spirituală şi patristică a Cappadochiei. Din înfăţişarea vie­ţii lui de erudiţie şi austeritate, vorbitorul a desprins trăsăturile luminoase ale acestei mari perso­nalităţi bisericeşti a veacului al IV-lea, care culminează in istoria literaturii şi a gândirii creştine orientale, nu numai prin geniu şi creaţie, ci prin tăria credinţei or­todoxe şi sfinţeniei desăvârşite. In domeniul patristic sa-tul Grigore de Nyssa reprezintă piscul gândirii teologice şi filosofice. Faţă de for­mulele hristologice ale marilor sfinţi părinţi ai veacului de aur al Bisericii primare, sf-tul Grigore de Nyssa culminează prin adâncimea filozofică şi puternicul temei spe­culativ al adevărurilor demon­strate şi în a căror susţinere o a­­tinge ultima limită a subtilităţii. Valoarea deosebită ca şi prestigiul puţin obişnuit, ca­ să nu zicem gloria sf-tului Grigore de Nyssa, stă în filozofarea marilor proble­me de primordială însemnătate spirituală ca theognosia (cunoaş­terea lui Dumnezeu) antropologia şi întruparea Logosului, a căror so­luţionare clasică a devenit norma­tivă în teologia fundamentală, con­stituind meritul nepieritor al ma­relui sfânt şi dogmatist. Incadrându-se pe linia marilor gânditori patristici cari l-au pre­cedat, ca Iustin Martirul Athe­­nagora Athenianul, Clement Ale­xandrinul Origen, Methodiu de Olimp şi Athanasie cel Mare, a­­proape toata marile probleme care alcătuesc obiectul filozofiei teolo­gice a lui Grigore de Nyssa, el are meritul incontestat de a-i fi de­păşit, impunând în locul tradiţiei apostolice tradiţia patristică, în care credinţa, simţirea şi cugetarea creează dogmele stabile şi eterne ale vieţii şi nemuririi noastre Bogat documentată prelegerea a fost urmărită cu interes. Prof. Silviu Nu ostenim să scoatem cât mai des la iveală spiritualitatea di­namică a Universităţii Regele Ferdinand întregitorul din Dacia Superioară, cuibărită azi în chip vremelnic în vatra Sibiului ro­mânesc. Erudiţii profesori, pe lân­gă munca ce o săvârşesc cu hăr­nicie în dositele lor biblioteci, stăruiesc să limpezească, fie prin conferinţe pe care le rostesc în toate centrele mici şi mari din cuprinsul Ardealului, fie prin do­cumentate studii şi publicaţii, toa­te problemele, privind trecutul şi structura Transilvaniei, rezistând prin puterea argumentelor nez­guduite, tuturor atacurilor piezi­şe.In acest scop profesorii Uni­versităţii Daciei Superioare s-au îmănunch­at şi au creat „Centrul de Studii şi Cercetări“ privitoare la Transilvania, spre a informa în chip obiectiv şi în conformita­te cu realităţile istorice, geogra­fice şi biologice opinia publică din ţară, dar mai ales din străi­nătate „asupra problemelor vita­le ale acestei vetre a românis­mului care este Transilvania“ şi „oblind“ falsele informaţii, ale vecinilor pismătăreţi Acest centru de studii şi Cer­cetări a întemeiat o bibliotecă botezată sugestiv în limba stră­­moşTor: „Biblioteca Rerum Tran­­silvaniae”. Până astăzi au apărut dou­ă broşuri, unu în limba fran­ceză de d. prof Silviu Dragomir, fost ministru­ „La Transsylvanie avant, et après l’arbitrage de Vien­ne“ şi una în limba germană de­­ conferenţiar dr. Petru Râm­­neanţu: „Die Abstammung der Tschangos“ (originea ceangăilor­ despre care am scris acum vre­o câteva ziie în ziarul nostru )­r.viu Dragomir, un adânc cunoscător al Ardealului­­.stone înfăţişează problema Transilva­niei, stăpânit de realităţile şti­inţifice. Rezimat­ pe temeiuri gra­fice (hărţi, date statistice şi isto­­rice, cari nu se pot răsturna) conturează convingător natura românească a Ardealului şi do­cumentează că face parte în în­tregime din unitatea geografică, politică şi economică­­ .In­ urma arbitrajului de la Viena, unitatea geografică, poli­tică şi etnică a Transilvaniei a fost ruptă în două, 1.304.398 de români ajungând din nou sub do­minaţia maghiară. Dar, în afară de această anomalie etnică, re­­zultată din împărţirea Transil­vaniei, imposibila axă orizontală, care contrazice însăşi logica isto­rică, a determinat, prin distruge­rea unităţii teritoriale, şi o de­zorganizare a reţelei de comuni­caţie a industriei şi comerţului, cu un cuvânt a întregei economii ardelene, lovind în interesele tu­turor locuitorilor Transilvaniei fă­ră deosebire de condiţie etnică“ Broşura învăţatului aca­­em­­­cian Silviu Dragomir este o pre­ţioasă contribuţie la cunoaşterea dreptăţii româneşti, dreptate a cărei recunoaştere nu poate în­târzia. *****♦*♦* * * * Z. SANDU Fiecare suflet româ­nesc trebue să fie o ce­tate fie încredere şi voinţă. Să fie o cetate asupra căreia zadarnic să se năpustească a­­saltul minciunii şi al născocirilor tenden­ţioase. CĂRŢI NOUI Dragomir: .Transilvania înainte şi după arbitrajul de la Viena“ LA FURTUN DE AER COMPRIMAT rr CASA DE SPECIALITATE VM Str MIHAIL PHErRE-KIDE- Mr. II Tel. 6.03.74. Vine Primăvara ! FOTOGRAFII PROFESIONIŞTI ŞI AMATORI, SE APROVIZIONEAZĂ DELA Foto-Mmzei Piaţa Amzei 5 — Tel. 4.50.94 Bd. Elisabeta 20 — Tel. 3.64.82 unde găsesc în permanenţă orice materiale, arti­cole, apari­te accesorii fotografice Execută orice fel de lucrări de amatori, fotocopii și reproduceri de tablouri! Reg. Com, 2817/938 Uzinele Comunale Bucureşti ÎNŞTIINŢARE FURT IN TRAMVAI L. Ilie Constantin, din strada Ţintarului nr. 18, a reclamat po­liţiei că Duminică d. a., pe când se­ afla pe scara vagonului de tram­vai de pe linia 2, i s-a furat servieta cu 37.000 lei. I A FURAT POŞETA Dana Ana Ţepoş, din str. Co­lonel Papazoglu 14, aflându-se in piaţa Ghica, a lăsat pentru câteva minute poşeta pe o tarabă. După­ ce şi-a ales marfa, a observat că-i dispăruse poşeta cu 6000 de lei. UN ŞOFER, MOARE MARINA Şoferul Petre Bolocan, de 19 ani, originar din corn. Dărăneşti, jud. Bacău, din serviciul d-nei Marina Basarab Brâncoveanu din­ str. Dr. Marinescu nr. 5, s-a culcat­ Duminică noapte în automobil şi, ca să nu-i fie frig, a dat drumul motorului. Dimineaţa, din cauza gazelor emanate, şoferul a fost găsit în nesimţire. Dus la spitalul Brâncovenesc, cu toate îngrijirile date, a încetat din viaţă. SINUCIDERE ? Duminică dimineaţa, la ora 7, în dreptul statuei Colonade de la Şosea, a fost găsit mort, ucis de un foc de revolver, tânărul Alexandru Borş. Din actele aflate asupra sa, re­zultă că el era elev la liceul din Târgovişte. Se fac cercetări, pentru a se afla cauza sinuciderii, pentru că Aparate de Stropit Calimax şiVermorel TUB ȘI CLAPETE VERMOREL Vânzarea exclusivă CALCAT DE TRAMVAI Dum­innică seara, la ora 10, în staţia de tramvai Ştefan cel Mare, colţ cu Lizearau, a fost găsit Mi­­hai Fionta din str. D. G. Filip 21, având piciorul stâng tăiat, de sub genunchiu. El fusese surprins de tramvaiul de pe linia. 26 .„Salvarea“ l-a internat An spita­­■ Iul „Brâncovenesc“.. ---------p#o---------­...... ■ ♦ A apărut „Dreptul nostru” anul XX, nr. 3, revistă de cul­tură şi profesie a medicilor ve­terinari,­­ sub direcţia d-lui dr. Ştefan Bosie. D in­­editura fundaţiei cultu­rale regale „Regele­­Mihai I” a aparat volumul : NUVELE de Gabriel Ţepelea. Sunt pagini de siucium din refugi­u, de pe front, din viaţa Ardealului. Se poate comanda deja căminul „Avram Iancu” al refugiaţilor, Bucu­­■ ,lsti, bul. Regele Mihai I. 22. sau deja librării. — A apărut pe Februarie a. c. revista „Siguranţa Cetăţenească” de sub conducerea unui comitet prezidat de d- gen. Gr. Costan­­dache — A apărut nr. 397 al ziarului „România Petroliferă”, cu ur­mătorul interesant sumar: Pro­blema combustibiluli, de ing. G. Damaschin, Lucrările hidrau­licei în cadrul planului de ridi­care economică a ţării,, de dr. ■ing. Cristea Mateescu, rolul in­ginerului în lume şi numeroase probleme petrolifere la ordinea zilei, informaţiuni, statistice, etc Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 27 Mar­tie 1944, orele 9 dimineaţa, se va ţine în localul Societăţii Gene­rale de Gaz şi de Electricitate din Bucureşti, Bd. Tache Ionescu Nr. 33, examenul pentru obţine­rea autorizaţiei de instalator electrician în cuprinsul Munici­piului Bucureşti. Candidaţii urmează să depună până la data de 19. Martie a. c., următoarele acte în original și câte o foto­copie: 1. Diploma de inginer sau car­tea de meșter electrician. 2. Dovada originei etnice. 3. Certificat că are domiciliul stabil în București. 4. Dovada firmei înscrise pen-­ tru meșteri electricieni. Taxa de înscriere la examen este de lei 2.000 (două mii). Orice alte informaţiuni­ în le­gătură cu acest examen se pot lua dela Biroul Verificări de In­stalaţii Electrice Interioare, dela adresa de mai sus,­ unde­ s­e de­­­pun şi cererile de înscriere cu actele respective. UZINELE COMUNALE BUCUREŞTI Biroul Verificări Instalaţii Interioare 5691 Vând . Tractor Lanz 25 H.p. Bucureşti Strada Carol 4 Expediţiuni în toată ţara Reg. com. 17­938 Cumpărăm u­rgent următoarele maşini pentru confecţiuni de încălţăminte: 1. Presă de Hpit talpă cu compresor. 2. Maşină de şerfuit piele. 3. Maşină, de şerfuit talpă. 4. Stanţă pentru tăiat talpă. p­­ălaş­ pă de egalizat talpă (­­pă 11 m­aschin­e). I 6. Foarfecă de mână pentru­­ tăiat modele. 7. Maşină, pentru lipit pân­­zuliţa (la toc). Oferte cu indicarea preţului la ziar sub „ÎNCĂLŢĂMINTE“ 232 L. •■ ■ ■ 13 Tânăr nemobilizabil, 26 ani, 4 cl. secundare, doresc post­uri cu plug Oliver în perfectă stare de funcţiune. Str. Gen. I ce intreprindere. Oferte la Cristian Tell 16. 121 ziar, Tânăr 26 L. . 19 întâmplare WTapItală APARAT de RADIO? înainte de a cumpăra un Radio, vizitaţi expoziţia noastră de Radio, unde veţi audia cele mai moderne aparate, fără obligaţiune de cumpărare. Se fac şi înlesniri de plată. „Centrala Laboratoarelor“ Str. Academiei 1 — Telefon 4.13.86 — 5.22.911 . Reg. com­­ 105 . 941 2500! TUŞURI de OŢEL pentru OXIGEN şi ACID CARBONIC vinde „S­A V București, Str. Putu cu Apă rece 53*57 TELEFON 5.70.68 Cf. Reg. Com 60­­­932 1500 ♦ M ♦♦♦♦♦ ♦♦♦ M M PlMslilIsl MIEL DI5TEUGS R-1EDIAT ORICE FEL DE FETE, PiSTRUÎ, PUNCTE NEGRE Si ORICE ALTERATIUNI ALE FETEI DE VÂNZARE LA FARMACI, DROGER.0 ’ 51 MAGAZINE DE FARFUMERIE. ijig. DEPOZIT GENERAI, RAPIMAQÎA DR.M. 8TER5SOJ BD.BLÍSA3ETA NgS* --- BUCUKESTÎ IN q sistem STINGATORUL -.ii n’a lăsat nici o scri­smucig? soare. Pomi altoiţi şi Flori pentru ori­ce ocazie PEPINIERELE Prof. E. OPINTESCU , Com. Colentina, şos. Ştefăneşti, km. 3 Tramvai 1, Autobus 51, Telefon 11763 DESF­ACERE şi în PIAŢA SF GHEORGHE B-dul Brâncoveanu 40, vis-a-vis­at Bărăţie Birou, Str. Lisabona 10, Parcul Bonaparte. 3 2500 La dureri de CAPsIDINTI MOVOCALII efect imediat Pilii 1H 261 Nu atacă inima : MED.V­AL • STR. Dr.FELIX 93 • BUCUREȘTI • » * * UA44AA4A4 tiva T­ATRA 2500 * A.*. „ gkatis snurul m Artis© are LEI 146 OU&INA ULTIMELE MODELE... MARE ASORTIMENT­­..spediem provincie contra ramburs minimum 2000 lei. îila„L m mode?°zl1 mare asortiment de: Broșe, Brățări, Co­­d! rLC p^6’ ,Pudnere «Asante, Muzici de gură, oglinzi, Aparate de ras, Pensule de ras, vase de ras. Perii de unghii. Foarfeci si ______ Piepteni de tot felul etc... etc... CU ^ .CONSTANTINESCU‘ Stf- Car°‘ 27' în gana Reprezentanţa Metalurgică A. i. Arhirre la cunoştinţa posesorilor de autovf'hie*u'șî că a instalat garajul sî magazia de piese de schimb în Bulevardul Basarab 101. Atelierul de re­­parațiuni este condus de un monteur al uzinelor Ringhoffer-Tatra. Reg. Com 550 , g12 2500 HALVA zilnic proaspătă de prima calitate în blocuri de 1-5 kgr. și în cutii de tablă albă vinde Societa­tea Sarosada Bucureşti, Şos. Mihai Bravu 275. Exe­cutăm comenzi provincie. Telefon 5.94.14. 24 !

Next