Universul - Provincie, martie 1944 (Anul 61, nr. 60-90)
1944-03-01 / nr. 60
Anul al 61-lea Nr. 60 Miercuri 1 Martie 1944 De obicei se afirmă cu uşurinţă că la noi n’ar exista o opinie publică, demnă şi conştientă. Incriminarea n’ar merita atenţie, dacă ar porni numai dela oamenii fără cultură şi discernământ. Ea devine însă de obiceiu leitmotivul celor stăpâniţi de ideia fixă că sunt predestinaţi să fie cenzorii şi diriguitorii opiniei publice în cele mai gingaşe manifestări de viaţă şi spiritualitate. Spiritele cu adevărat superioare, departe de a dispreţui intuiţia justă şi instinctul sigur al opiniei publice, o respectă şi preţuesc, găsind la ea corectivul criticismului subiectiv şi de multe ori interesat. D-na Olga Greceanu, cunoscuta artist pictor şi scriitoare de remarcabilă sensibilitate, a avut ingenioasa ideie de a verifica şi cunoaşte părerile cercurilor noastre intelectuale, asupra creaţiei sale picturale, inspirată din operele Scriitorilor noştri şi din marele suflet al neamului alcătuind interesanta expoziţie de pictură din sălile „Dalles”. In acest scop, d-sa a pus la îndemâna publicului vizitator un album în care oricine era liber să-şi lase părerile şi impresia. Am parcurs, în preziua închiderii expoziţiei, paginile acoperite cu note şi aprecieri şi am fost impresionat să găsesc in fiecare rând un act spontan de admiraţie sau o mărturisire de conştiinţă, cu totul streine de pedantismul obsedaţilor de propria lor superioritate. Filele albe şi primitoare au reunit şi solidarizat in acelaş cult adevărat al frumosului, cele mai deosebite vârste şi personalităţi. Artişti consacraţi ca pictorul Biiu nu se sfiesc —, cu sentimentul adevăraţilor cunoscători, — să califice drept „geniale” creaţiile şi talentul unei colege. Creatorii celor mai de seamă instituţii de artă, recunoscuţi peste hotare ca somităţi în materie ; eminenţi ofiţeri superiori al căror nume înseamnă pagini de glorie in istoria neamului; diplomaţi distinşi, oameni de ştiinţă eminenţi ; profesori şi literaţi de prestigiu în general pleiada personalităţilor proeminente ale vieţii noastre artistice şi intelectuale şi-au arătat cu emoţie şi recunoştinţă temeiurile admiraţiei lor pentru opera şi inspiraţia de duh românesc a marei pictoriţe. E un imn de slavă, mai ales pentru tematica de mare pulsaţie eroică şi spirituală a românismului, — şi care dovedeşte, după remarca lui Eminescu, cât de superioară este o astfel de opinie publică conştientă, criticismului sterp al pigmeilor. G. LUNGULESCU IN FIECARE ZI O P I N I I... ggal Finlanda a sărbătorit eri a 109-a aniversare a operei „Kalevala” Finlanda a sărbătorit, eri, un eveniment important, a 109-a aniversare a operei „Kalevala”. „Kalevala” este cunoscută ca epopeea finlandeză care defineşte spiritul şi concepţia de viaţă a poporului finlandez, epopee nemuritoare prin frumuseţile de neuitat ale imaginilor poetice şi stărilor de spirit pe care le prezintă această capodoperă plină di înalte semnificaţii etice. Prin „Kalevala” cultura naţională finlandeză a găsit instrumentul cel mai preţios de difuzare a valorilor spirituale şi nenumăraţi scriitori şi artişti au luat motivele lor de inspiraţie din acest isvor etern de frumuseţe : compoziţiile lui Sibelius şi pânzele lui Gallen-Kallela sunt exemple concludente. Pentru finlandezi, „Kalevala” reprezintă un monument cultural, testamentul spiritual al strămoşilor, povestea venită de peste veacuri a poporului finlandez făurită de el şi trecută din generaţie în generaţie. Este „Kalevala” şi un document istoric, mai vechi decât istoria scrisă, însemnând în paginile lui viaţa satelor şi a fermelor, ascunse prin păduri şi pe ţărmuri de râuri, obiceiuri şi credinţe, dar şi elementele dominante ale naturii. In această operă sunt interpretate toate jertfele şi vitejiile finlandezilor,şi sunt cântate dragostea de patrie şi supremul sacrificiu pentru ea. întâlnim în epopeea naţională finlandeză aspra tenacitate a unei munci grele, pe un pământ nerodnic, respectul şi dragostea de familie, lupta inegală împotriva forţelor primitive ale naturii şi Împrejurărilor ostile şi mai presus de toate aprinsa iubire pentru libertate, primită de finlandezi de la strămoşii cu suflet de eroi. VEŞTI DIN CLUJ TRAGEDIA ROMANILOR RECHIZIŢIONAŢI PENTRU TABERELE DE MUNCA Dintre cei 100.000 de români mobilizaţi pentru taberele de muncă, cel mai greu tratament îl au cei din minele de cărbuni dela Varpalota şi Csepel. La minele de cărbuni dela Varpalota jud. Pest, lucrează circa 600 de români, iar totalul celor întrebuinţaţi în mine se ridică la peste 5000 numai în regiunea capitalei fini. Românii şi sârbii au condiţii speciale de muncă. Lucrează câte 10 ore în şir şi numai atunci sunt scoşi la aer câte-o oră şi conduşi la lagăr. Nicio mişcare nu pot face fără santinelă. Chiar şi în concediu sunt întovărăşiţi tot de santinele. ATRIBUŢIILE INSTITUŢIEI CNCSA Instituţia cu acest nume joacă un rol nefast în viaţa românilor din Transilvania de Nord. Rostul acestei instituţii este de a încasa amenzile prin cec şi impozitele şi de a se ocupa de soarta ungurilor săraci. Ungurii fără posibilităţi materiale sunt luaţi din satele lor şi colonizaţi în centrele pur româneşti. Acolo li se ridică locuinţe, 11 se expropriază pământuri şi se inaugurează imediat un nucleu de viaţă ungurească. . Astfel s’au făcut colonizări de unguri în jud. Mureş la Deva, în Jud. Năsăud la Feldru şi în Maramureş. In comuna Iclod, jud. Someş, ungurii au ridicat deja două biserici într’un timp relativ scurt, deşi elementul unguresc era aproape inexistent. Aşa se lucrează la desnaţionalizarea românilor ! VREAU ŞI MOŞIA LUI GOGA DELA CIUCEA Ziarul „Kis Újság“ din Cluj se ocupă de soarta moşiei lui Goga de la Ciucea şi pe motiv că moşia este nelucrată, şi că satul este sărac şi nu se poate lipsi de cele „18 jugăre cari sunt cele mai fertile din regiune”. Locuitorii din Ciucea o duc foarte greu „şi acestora le-ar prinde bine — scrie Kis Újság — dacă ar primi cel puţin in arendă grădina de 18 jugăre a moşiei Goga, fiindcă în castel nu mai locuieşte nimeni de ani de zile, iar cele 18 jugăre ale moşiei Goga, cari reprezintă partea cea mai fertilă din regiune, toţi mai produc de multă vreme nimic. Dealtfel comuna este în proces cu moştenitorii lui Goga — continuă ziarul amintit. Comuna cere restituirea a două jugăre din proprietatea sus menţionată, însă , chiar dacă nu le-ar mai dobândi, i s’ar mulţumi să i se cedeze grădina, pe care să o folosească pen- tru nevoile sale. Toţi locuitorii săraci din Ciucea aşteaptă hotărîrea judecătorească“. Rostul articolului este, evident, de a influenţa sentinţa. Ungurii nu cruţă nici morţii, nici eroii noştri. -040- COraiNTEII INSTITUTULUI ROMÂN DE ENERGIE Institutul Român de Energie urmărind programul său de activitate, a fixat următoarele trei conferinţe în cursul lunei Martie. Joi 9 : d ing. Karl Schroeder dela Siemens Schuckert din Berlini : Caracteristicele centralelor termice moderne. Joi 16 : d. ing. I. Constantinescu, de la Soc. Telefoanelor : Planul fundamental al reţelei telefonice din România. Joi 23 : d. ing. P. Cartianu, director la Soc. de gaz şi electricitate : Aspecte din economia combustibililor gazoşi. Conferinţele se vor ţine la Soc. politechnică ,par 18. Allo Provincia MARELE TURNEU al Companiei de Comedii „ „ Muzicale „ CĂRĂBUŞ—Dir. C. TANASE prezintă in curând pe Vasilache IN CEL MAI VESEL SPECTACOL MARELE SUCCES BUCUREŞTEAN — Comedia muzicală INTR’UN CEAS Pas 29 Marţi &ebr. U PENI MARTIE Mâine Miercuri Petroşani J. 2 Deva V 3 Belache S. 4 Arad D 5 Arad L 6 Timişoara M. 7 Logos M. 8 Reşiţa 3 ore de râs BUN 3 acte de St. Cristodulo şi V. Vasilache Muzici de N. Patrichi şi V. Vasilache cu TÂNJI CAPATINA, LULU SAVU, VEVE CIGALIA, Combomica Roman, letiţia Brădescu şi ELENA BURMAZ Titi BOTEZ, NEAMŢU OTTONEl, C. Dodu, Dinu Gherasim şi N. ROMAN — La pupitru : N. Patrichi — ITINERARIU J 9 Caransebeş V 10 T. Severin S. 11 Tg Jiu O. 12 Craiova L. ÎS C.-Lung M. 14 Târgovîşte UNIVERSUL Conferinţa ziaristului german dr. Adolf W. Halfeld la Institutul german pentru ştiinţă In cadrul ciclului de conferinţe organizat de Institutul german pentru ştiinţă, a vorbit Sâmbătă 26 Februarie, cunoscutul ziarist german dr. Adolf W. Halfeld. Conferinţa a fost ascultată de un public numeros şi select. Erau de faţă domnii: Von Rantzau, consilier de legaţie, general Muff, doctor Hasenpflug, prof. Ion Nistor, fost ministru ,dr. Weisenfeld, preşedintele Uniunii presei străine din Romănia, prof. Th. Cipidan, membru al Academiei Române, col.. dr Roess, prof. Ernst Gamillscheg, prof. Schneider, dr. Kapesau, Prof. Vladimir Orza, prof. Suprian, etc. Vorbind despre „Emanciparea lumii noui“, a insistat in special asupra politicii Statelor Unite faţă de ţările Europei. Conferenţiarul a fost vreme îndelungată în America, în calitate de corespondent al ziarelor „Hamburger Fremdenblatt" şi „Münchener Neueste Nacnichten", a arătat principiile propagandei Statelor Unite ale Americei şi cum s-a căutat să se strecoare în relaţiile cu statele Europei o serie de intrigi care, speculate pe calea publicităţii şi a diplomaţiei, urmau să aducă mari avantagii Statelor Unite şi aliaţilor lor. Lipsurile ANCHETELE NOASTRE IN ARDEAL invăţământului secundar din Braşov Necesitatea unui local pentru liceul comercial de fete Este o problemă destul de veche, dar actualizată prin constrângerea zilnic mai simţită, a stărilor de lucruri ce nu mai pot continua. Liceului comercial de fete trebue să i se dea un local spaţios şi corespunzător scopului său. Problema a făcut obiect de discuţii în ultimele şedinţe ale consiliilor de colaborare şi, cu toate că nu cunoaştem hotărîrile luate, trebue să insistăm odată mai mult pentru rezolvarea ei. Ca majoritatea şcoalelor româneşti din acest oraş, liceul comercial de fete, deosebit de importanţa pe care o deţine în pregătirea tineretului, mai are şi o importanţă istorică, fiind una din cele mai vechi aşezări scolastice de această natură, din întreg Ardealul. La origine, ea este o creaţie a marelui Andrei Bârseanu, funcţionând câţiva ani şi după Unire, laolaltă cu liceul comercial de băeţi, care poartă numele ilustrului ctitor. Devine apoi „Şcoala superioară de comerţ pentru fete“ şi funcţionează de atunci în localul actual, din str. Regele Carol I. Despre condiţiunile actualului local, am mai vorbit cândva şi acum ca şi atunci, nu-i putem găsi nici un cuvânt de laudă. Unui local lipsit de spaţiu, de lumină şi de loc potrivit pentru recrearea tineretului în orele de repauz, nu i se pot spune cuvinte bune. Realitatea este aceasta. Clădirea în care îşi desvoltă activitatea zilnică una din şcolile cele mai importante, este complect lipsită de condiţiunile cerute unui aşezământ modern. Un gang strâmt şi lipsit de soare mărgineşte sălile de clasă. Lipsesc camerele necesare adăpostirii elevelor interne. Curtea şcolii — numită astfel numai la figurat — abia are o lăţime de 3-4 metri, ceea ce va recunoaşte oricine, este prea puţin. Pe lângă faptul că e vorba de o instituţie vie, în plină activitate, ne aflăm în faţa unui liceu, unde se grupează nenumărate absolvente ale gimnaziilor comerciale din întreaga provincie ardeleană, dat fiind că astfel de şcoli superioare sunt foarte puţine la număr pe întreg teritoriul transilvănean. Intr’o vreme când se face o atât de intensivă propagandă în rândurile părinţilor şi tineretului, de a se îndrepta către şcolile de specialitate comercială şi industrială, starea de înapoiere a localului amintit, nu are deloc darul să stimuleze aceste străduinţe. Regiunea Braşovului, mai cu seamă, necesită în fiecare an cadre nouă de tineri specializaţi în rosturile administraţiei comerţului şi industriei. Tocmai în această regiune, reprezentativă în domeniul industriei şi comerţului, şcoala comercială de fete îşi duce existenţa în condiţii prea puţin măgulitoare. Am mai putea spune, fără teamă de a fi desminţiţi, că spre deosebire de şcoala modernă, care implică un mediu igienic superior chiar celui de acasă, elevele şcolii de care vorbim, se găsesc vreme de câteva ore într-o atmosferă din cele mai puţin recomandabile şi în ambianţa cea mai potrivită pentru incubarea tuberculozei. Nu ne îndoim, că d. dr. N. G Gologan, primarul municipiului, a cărui lungă activitate în calitatea de prim secretar general al Camerei de comerţ şi industrie din localitate, l-a pus adesea în contact cu nevoile şcolilor de invăţământ comerciali superior din Braşov, sesizând starea de lucruri semnalată de noi, va lua măsurile dictate de împrejurări, astfel ca, îfi timpul cel mai scurt cu putință, liceul comercial de fete să devină demn de trecutul său, dar mai ales demn de cerințele, vremurilor moderne. — mardmat — Conferinţele facultăţii de teologie Prof. dr. Ion Coman despre Sf. Grigorie de Nyssa In ciclul conferinţelor organizate la „Dalles” de Facultatea de teologie din Bucureşti, pr. prof. dr. Ion Coman, a prezentat viaţa, personalitatea şi opera sftului Grigore de Nyssa care alături de sfinţii Vasile cel Mare şi Grigore de Nazianz reprezintă strălucita triologie spirituală şi patristică a Cappadochiei. Din înfăţişarea vieţii lui de erudiţie şi austeritate, vorbitorul a desprins trăsăturile luminoase ale acestei mari personalităţi bisericeşti a veacului al IV-lea, care culminează in istoria literaturii şi a gândirii creştine orientale, nu numai prin geniu şi creaţie, ci prin tăria credinţei ortodoxe şi sfinţeniei desăvârşite. In domeniul patristic sa-tul Grigore de Nyssa reprezintă piscul gândirii teologice şi filosofice. Faţă de formulele hristologice ale marilor sfinţi părinţi ai veacului de aur al Bisericii primare, sf-tul Grigore de Nyssa culminează prin adâncimea filozofică şi puternicul temei speculativ al adevărurilor demonstrate şi în a căror susţinere o atinge ultima limită a subtilităţii. Valoarea deosebită ca şi prestigiul puţin obişnuit, ca să nu zicem gloria sf-tului Grigore de Nyssa, stă în filozofarea marilor probleme de primordială însemnătate spirituală ca theognosia (cunoaşterea lui Dumnezeu) antropologia şi întruparea Logosului, a căror soluţionare clasică a devenit normativă în teologia fundamentală, constituind meritul nepieritor al marelui sfânt şi dogmatist. Incadrându-se pe linia marilor gânditori patristici cari l-au precedat, ca Iustin Martirul Athenagora Athenianul, Clement Alexandrinul Origen, Methodiu de Olimp şi Athanasie cel Mare, aproape toata marile probleme care alcătuesc obiectul filozofiei teologice a lui Grigore de Nyssa, el are meritul incontestat de a-i fi depăşit, impunând în locul tradiţiei apostolice tradiţia patristică, în care credinţa, simţirea şi cugetarea creează dogmele stabile şi eterne ale vieţii şi nemuririi noastre Bogat documentată prelegerea a fost urmărită cu interes. Prof. Silviu Nu ostenim să scoatem cât mai des la iveală spiritualitatea dinamică a Universităţii Regele Ferdinand întregitorul din Dacia Superioară, cuibărită azi în chip vremelnic în vatra Sibiului românesc. Erudiţii profesori, pe lângă munca ce o săvârşesc cu hărnicie în dositele lor biblioteci, stăruiesc să limpezească, fie prin conferinţe pe care le rostesc în toate centrele mici şi mari din cuprinsul Ardealului, fie prin documentate studii şi publicaţii, toate problemele, privind trecutul şi structura Transilvaniei, rezistând prin puterea argumentelor nezguduite, tuturor atacurilor piezişe.In acest scop profesorii Universităţii Daciei Superioare s-au îmănunchat şi au creat „Centrul de Studii şi Cercetări“ privitoare la Transilvania, spre a informa în chip obiectiv şi în conformitate cu realităţile istorice, geografice şi biologice opinia publică din ţară, dar mai ales din străinătate „asupra problemelor vitale ale acestei vetre a românismului care este Transilvania“ şi „oblind“ falsele informaţii, ale vecinilor pismătăreţi Acest centru de studii şi Cercetări a întemeiat o bibliotecă botezată sugestiv în limba strămoşTor: „Biblioteca Rerum Transilvaniae”. Până astăzi au apărut două broşuri, unu în limba franceză de d. prof Silviu Dragomir, fost ministru „La Transsylvanie avant, et après l’arbitrage de Vienne“ şi una în limba germană de conferenţiar dr. Petru Râmneanţu: „Die Abstammung der Tschangos“ (originea ceangăilor despre care am scris acum vreo câteva ziie în ziarul nostru )r.viu Dragomir, un adânc cunoscător al Ardealului.stone înfăţişează problema Transilvaniei, stăpânit de realităţile ştiinţifice. Rezimat pe temeiuri grafice (hărţi, date statistice şi istorice, cari nu se pot răsturna) conturează convingător natura românească a Ardealului şi documentează că face parte în întregime din unitatea geografică, politică şi economică .In urma arbitrajului de la Viena, unitatea geografică, politică şi etnică a Transilvaniei a fost ruptă în două, 1.304.398 de români ajungând din nou sub dominaţia maghiară. Dar, în afară de această anomalie etnică, rezultată din împărţirea Transilvaniei, imposibila axă orizontală, care contrazice însăşi logica istorică, a determinat, prin distrugerea unităţii teritoriale, şi o dezorganizare a reţelei de comunicaţie a industriei şi comerţului, cu un cuvânt a întregei economii ardelene, lovind în interesele tuturor locuitorilor Transilvaniei fără deosebire de condiţie etnică“ Broşura învăţatului acaemcian Silviu Dragomir este o preţioasă contribuţie la cunoaşterea dreptăţii româneşti, dreptate a cărei recunoaştere nu poate întârzia. *****♦*♦* * * * Z. SANDU Fiecare suflet românesc trebue să fie o cetate fie încredere şi voinţă. Să fie o cetate asupra căreia zadarnic să se năpustească asaltul minciunii şi al născocirilor tendenţioase. CĂRŢI NOUI Dragomir: .Transilvania înainte şi după arbitrajul de la Viena“ LA FURTUN DE AER COMPRIMAT rr CASA DE SPECIALITATE VM Str MIHAIL PHErRE-KIDE- Mr. II Tel. 6.03.74. Vine Primăvara ! FOTOGRAFII PROFESIONIŞTI ŞI AMATORI, SE APROVIZIONEAZĂ DELA Foto-Mmzei Piaţa Amzei 5 — Tel. 4.50.94 Bd. Elisabeta 20 — Tel. 3.64.82 unde găsesc în permanenţă orice materiale, articole, aparite accesorii fotografice Execută orice fel de lucrări de amatori, fotocopii și reproduceri de tablouri! Reg. Com, 2817/938 Uzinele Comunale Bucureşti ÎNŞTIINŢARE FURT IN TRAMVAI L. Ilie Constantin, din strada Ţintarului nr. 18, a reclamat poliţiei că Duminică d. a., pe când se afla pe scara vagonului de tramvai de pe linia 2, i s-a furat servieta cu 37.000 lei. I A FURAT POŞETA Dana Ana Ţepoş, din str. Colonel Papazoglu 14, aflându-se in piaţa Ghica, a lăsat pentru câteva minute poşeta pe o tarabă. După ce şi-a ales marfa, a observat că-i dispăruse poşeta cu 6000 de lei. UN ŞOFER, MOARE MARINA Şoferul Petre Bolocan, de 19 ani, originar din corn. Dărăneşti, jud. Bacău, din serviciul d-nei Marina Basarab Brâncoveanu din str. Dr. Marinescu nr. 5, s-a culcat Duminică noapte în automobil şi, ca să nu-i fie frig, a dat drumul motorului. Dimineaţa, din cauza gazelor emanate, şoferul a fost găsit în nesimţire. Dus la spitalul Brâncovenesc, cu toate îngrijirile date, a încetat din viaţă. SINUCIDERE ? Duminică dimineaţa, la ora 7, în dreptul statuei Colonade de la Şosea, a fost găsit mort, ucis de un foc de revolver, tânărul Alexandru Borş. Din actele aflate asupra sa, rezultă că el era elev la liceul din Târgovişte. Se fac cercetări, pentru a se afla cauza sinuciderii, pentru că Aparate de Stropit Calimax şiVermorel TUB ȘI CLAPETE VERMOREL Vânzarea exclusivă CALCAT DE TRAMVAI Duminnică seara, la ora 10, în staţia de tramvai Ştefan cel Mare, colţ cu Lizearau, a fost găsit Mihai Fionta din str. D. G. Filip 21, având piciorul stâng tăiat, de sub genunchiu. El fusese surprins de tramvaiul de pe linia. 26 .„Salvarea“ l-a internat An spita■ Iul „Brâncovenesc“.. ---------p#o---------...... ■ ♦ A apărut „Dreptul nostru” anul XX, nr. 3, revistă de cultură şi profesie a medicilor veterinari, sub direcţia d-lui dr. Ştefan Bosie. D ineditura fundaţiei culturale regale „RegeleMihai I” a aparat volumul : NUVELE de Gabriel Ţepelea. Sunt pagini de siucium din refugiu, de pe front, din viaţa Ardealului. Se poate comanda deja căminul „Avram Iancu” al refugiaţilor, Bucu■ ,lsti, bul. Regele Mihai I. 22. sau deja librării. — A apărut pe Februarie a. c. revista „Siguranţa Cetăţenească” de sub conducerea unui comitet prezidat de d- gen. Gr. Costandache — A apărut nr. 397 al ziarului „România Petroliferă”, cu următorul interesant sumar: Problema combustibiluli, de ing. G. Damaschin, Lucrările hidraulicei în cadrul planului de ridicare economică a ţării,, de dr. ■ing. Cristea Mateescu, rolul inginerului în lume şi numeroase probleme petrolifere la ordinea zilei, informaţiuni, statistice, etc Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 27 Martie 1944, orele 9 dimineaţa, se va ţine în localul Societăţii Generale de Gaz şi de Electricitate din Bucureşti, Bd. Tache Ionescu Nr. 33, examenul pentru obţinerea autorizaţiei de instalator electrician în cuprinsul Municipiului Bucureşti. Candidaţii urmează să depună până la data de 19. Martie a. c., următoarele acte în original și câte o fotocopie: 1. Diploma de inginer sau cartea de meșter electrician. 2. Dovada originei etnice. 3. Certificat că are domiciliul stabil în București. 4. Dovada firmei înscrise pen- tru meșteri electricieni. Taxa de înscriere la examen este de lei 2.000 (două mii). Orice alte informaţiuni în legătură cu acest examen se pot lua dela Biroul Verificări de Instalaţii Electrice Interioare, dela adresa de mai sus, unde se depun şi cererile de înscriere cu actele respective. UZINELE COMUNALE BUCUREŞTI Biroul Verificări Instalaţii Interioare 5691 Vând . Tractor Lanz 25 H.p. Bucureşti Strada Carol 4 Expediţiuni în toată ţara Reg. com. 17938 Cumpărăm urgent următoarele maşini pentru confecţiuni de încălţăminte: 1. Presă de Hpit talpă cu compresor. 2. Maşină de şerfuit piele. 3. Maşină, de şerfuit talpă. 4. Stanţă pentru tăiat talpă. pălaş pă de egalizat talpă (pă 11 maschine). I 6. Foarfecă de mână pentru tăiat modele. 7. Maşină, pentru lipit pânzuliţa (la toc). Oferte cu indicarea preţului la ziar sub „ÎNCĂLŢĂMINTE“ 232 L. •■ ■ ■ 13 Tânăr nemobilizabil, 26 ani, 4 cl. secundare, doresc posturi cu plug Oliver în perfectă stare de funcţiune. Str. Gen. I ce intreprindere. Oferte la Cristian Tell 16. 121 ziar, Tânăr 26 L. . 19 întâmplare WTapItală APARAT de RADIO? înainte de a cumpăra un Radio, vizitaţi expoziţia noastră de Radio, unde veţi audia cele mai moderne aparate, fără obligaţiune de cumpărare. Se fac şi înlesniri de plată. „Centrala Laboratoarelor“ Str. Academiei 1 — Telefon 4.13.86 — 5.22.911 . Reg. com 105 . 941 2500! TUŞURI de OŢEL pentru OXIGEN şi ACID CARBONIC vinde „SA V București, Str. Putu cu Apă rece 53*57 TELEFON 5.70.68 Cf. Reg. Com 60932 1500 ♦ M ♦♦♦♦♦ ♦♦♦ M M PlMslilIsl MIEL DI5TEUGS R-1EDIAT ORICE FEL DE FETE, PiSTRUÎ, PUNCTE NEGRE Si ORICE ALTERATIUNI ALE FETEI DE VÂNZARE LA FARMACI, DROGER.0 ’ 51 MAGAZINE DE FARFUMERIE. ijig. DEPOZIT GENERAI, RAPIMAQÎA DR.M. 8TER5SOJ BD.BLÍSA3ETA NgS* --- BUCUKESTÎ IN q sistem STINGATORUL -.ii n’a lăsat nici o scrismucig? soare. Pomi altoiţi şi Flori pentru orice ocazie PEPINIERELE Prof. E. OPINTESCU , Com. Colentina, şos. Ştefăneşti, km. 3 Tramvai 1, Autobus 51, Telefon 11763 DESFACERE şi în PIAŢA SF GHEORGHE B-dul Brâncoveanu 40, vis-a-visat Bărăţie Birou, Str. Lisabona 10, Parcul Bonaparte. 3 2500 La dureri de CAPsIDINTI MOVOCALII efect imediat Pilii 1H 261 Nu atacă inima : MED.VAL • STR. Dr.FELIX 93 • BUCUREȘTI • » * * UA44AA4A4 tiva TATRA 2500 * A.*. „ gkatis snurul m Artis© are LEI 146 OU&INA ULTIMELE MODELE... MARE ASORTIMENT..spediem provincie contra ramburs minimum 2000 lei. îila„L m mode?°zl1 mare asortiment de: Broșe, Brățări, Cod! rLC p^6’ ,Pudnere «Asante, Muzici de gură, oglinzi, Aparate de ras, Pensule de ras, vase de ras. Perii de unghii. Foarfeci si ______ Piepteni de tot felul etc... etc... CU ^ .CONSTANTINESCU‘ Stf- Car°‘ 27' în gana Reprezentanţa Metalurgică A. i. Arhirre la cunoştinţa posesorilor de autovf'hie*u'șî că a instalat garajul sî magazia de piese de schimb în Bulevardul Basarab 101. Atelierul de reparațiuni este condus de un monteur al uzinelor Ringhoffer-Tatra. Reg. Com 550 , g12 2500 HALVA zilnic proaspătă de prima calitate în blocuri de 1-5 kgr. și în cutii de tablă albă vinde Societatea Sarosada Bucureşti, Şos. Mihai Bravu 275. Executăm comenzi provincie. Telefon 5.94.14. 24 !