Universul - Provincie, aprilie 1944 (Anul 61, nr. 91-117)
1944-04-01 / nr. 91
Anul ar 61-lea 8 Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 7 LEI taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gle P. T. T. Nr. 24.464/939. CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA INTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 JE5SSB ECONOMIE Iin vreme normală spiritulde economie, de păstrare al particularilor, socotit de tradiţie drept o virtute, nu corespunde cu imperativele circulaţiei banilor, sursă de propăşire avieţii economice şi deci sursă sigură de venituri pentru stat. Consumul sporit, cheltuelile de tot felul, creările de necesităţi noui pentru o existenţă mai confortabilă, construcţiile noui, investiţiile de tot felul, chiar banii daţi pentru lux, totul făcea parte din acel circuit al banilor de care profitau nu ■numai producătorii, fabricanţii, comercianţii, întreprinderile de tot soiul, ci fiscul însuşi îşi avea partea lui certă din fiecare operaţiune. Statul trebuia să fie econom şi să dea veniturilor lui o destinaţie precisă de folos obştesc, să facă opere de prevedere, având ca normă să nu sporească prea mult taxele spre a nu stingheri iniţiativa particulară, motorul însuşi al circulaţiei monetare. Răsboiul a răsturnat aceste principii elementare ale vieţii normale. Raţionalizarea alimentelor reduce consumul, lipsa materiilor prime micşorează producţia lucrurilor manufacturate, construcţii noui nu se pot face, legăturile comerciale cu alte ţări fiind în mare parte sistate, un larg câmp de activitate rămâne în amorţire. Pe de altă parte, călitătea mediocră şi preţul urcat al lucrurilor de îmbrăcăminte şi încălţăminte fac pe mulţi — în special pe ţărani— să se abţină de la cumpărături. Afară de mici excepţii toate celelalte domenii de activitate comercială stagnează şi — reducâradu-se consumul şi circulaţia banilor — se reduce în mod fatal şi cuantumul proporţional cuvenit fiscului. Dar tocmai acum Statul are mai mari greutăţi. Apărarea naţională trece în primul rând al preocupărilor şi toate ţările europene ştiu ce înseamnă pentru buget cheltuelile pentru materialul util tehnicei moderne, încurajarea producţiei, ajutorarea familiilor luptătorilor, completarea serviciilor medicale şi multe altele de o importanţă tot atât de mare, cer de asemenea sacrificii sporite. Pe deo parte deci încetinirea circulaţiei din pricina scumpetei, raţionalizării şi lipsei multor mărfuri, cari au drept consecinţă indirectă o scădere a veniturilor fiscului, iar, pe de alta, nevoile crescânde ale unei ţări care trebue să vegheze la apărarea sa naţională. Golul trebue completat; o sporire a fiscalităţii are inconvenientul că, lovind în producători şi în consumatori, nu poate mări circulaţia financiară. Rămâne examinarea capitolelor bugetare de o importanţă secundară unde se pot face economii. Suntem în stare de răsboi şi multe din cheltueliile vremurilor normale pot fi amânate sau restrânse, spre a da cât mai mult acolo unde trebue. O cercetare amănunţită şi o hotărîre la timp luată ne pot scuti de multe îngrijorări. Nu trebue să uităm amănuntul că în unele privinţi se vor micşora veniturile Statului, dar cheltuelile şi obligaţiunile vor rămâne aceleaşi, poate chiar vor spori prin forţa împrejurărilor. Toate ţările lumii fac apel la cetăţenii lor să renunţe la ostentaţia cheltuelilor somptuare nepotrivite situaţiei de azi. Statul trebue să dea şi în această privinţă exemplul cumpănirii, al echilibrului, înlăturând tot ceea ce nu este folositor ori exagerat faţă de cuantumul veniturilor, faţă de preocupările grave ale momentului şi faţă de perspectivele viitorului. Balanţa justă între venituri şi cheltueli este garanţia propăşirii nu numai pentru fiecare locuitor în parte, ci pentru colectivitatea întreagă care ştie că toate gândurile şi toate jertfele trebuesc îndreptate, acuim mai ales, spre apărarea naţională. Uitarea puterii preşedintelui Roosevelt in relaţiile cu străinătatea Geneva, 39Radort. — O telegramă din New-York, retransmisă de corespondentul agenţiei „C. N. R.’ anunţă ! Comisia pentru afaceri străine a Camerei Reprezentanţilor a luat o hotărîre extraordinar de importantă, pentru a limita puterea guvernamentală şi mai ales aceea a preşedintelui, în relaţiile cu străinătatea. Este drept că această comisie a admis prelungirea cu încă un an a legii de împrumut şi închiriere, dar a hotărît că Congresul şi nu preşedintele va face reglementarea problemelor economice în legătură cu aceasta. După cum anunţă „Times”, importanţa acestei hotărîri este foarte mare, căci până acum preşedintele Roosevelt era de părere că victoria asupra Axei este singura monetă cu care trebuiau plătite marile furnituri făcute pe baza legii de împrumut şi închiriere. Colonel francez condamnat la moarte, la Alger Amsterdam, 39 (Rador). Corespondentul agenţiei „D. N. R.“ transmite: După cum anunţă din Alger agenţia „Reuter“, colonelul Pierre Cristofini, fost ofiţer la Vichy, a fost condamnat la moarte. INUNDAŢII IN TURCIA Istanbul, 29 (Rador). — Se anunţă din Geiveh că acolo s’au produs inundaţii foarte păgubitoare. Râul Secaria continuă să crească. Un sat a fost Inundat. Alte patru sunt ameninţate de valuri. PE FRONTUL DE EST Puşcaşi din divizia „Germania Mare" curăţă un teren de ultimele resturi ale bandelor de partizani (Ph. Ob.) CALEA PROPĂŞIRII de I. VION Foarte interesantă şi bine justificată este hotărîrea direcţiei generale a căilor ferate de a primi din partea personalului său — fireşte pe cale ierarhică — toate sugestiile şi propunerile cu caracter tehnic având ca obiect îmbunătăţiri în exploatarea căilor ferate sau în condiţiile de lucru. Hotărîrea este întărită prin argumentarea că multe îmbunătăţiri, prefaceri, adaosuri au fost adoptate la aparate, maşini ori sisteme de lucru, graţie cercetărilor, spiritului de observaţie şi iniţiativei unora dintre componenţii personalului cari, în timpul lucrului, pot să-şi dea seama de realitate şi să avizeze la perfecţionări folositoare instituţiei. Ceva mai mult, direcţiunea C. F. R. anunţa că va primi şi va examina şi sugestiile cari, eventual, se vor primi de la persoane din afară de calea ferată. C. F. R., una din cele mai mari şi mai bine organizate instituţii, cu un personal de conducere cu o veche şi solidă experienţă, adoptă o măsură care de fapt este la baza oricărei propăşiri: contribuţia de lumină a tuturor rotiţelor care colaborează la bunul mers al complicatei întreprinderi, audierea tuturor celor cari în îndeplinirea slujbei lor au constatat posibilitatea unor îmbunătăţiri technice ori administrative. Viaţa de toate zilele, în toate variatele domenii ale muncii, dovedeşte tuturor tehnicienilor mari, cu studii strălucite, cu pricepere şi tragere de inimă, că sunt detalii cari scapă agerimei lor, detalii pe cari le află de la unii din subalterni cari le-au constatat în exercitarea slujbei ori lucrului lor. O încredere absolută numai în calităţile personale, fără să ţii seama că lumina poate veni de oriunde, este bazată mai mult pe orgoliu decât pe virtuţi reale şi de aceea se poate aplica în toate câmpurile de activitate vechiul dicton francez referitor la Voltaire, scriitorul şi filozoful socotit — pe drept ori pe nedrept — cel mai înţelept om al vremii lui : „Toată lumea are mai mult spirit decât d. Voltaire“. Ne vin în minte destăinuirii, unui mare agricultor, un om cu strălucite studii de agronomie care, din primul an al intrării în stăpânirea moşiei părinteşti, a vroit să pună în aplicare, pe teren, tot ceea ce învăţase în lungi ani de şcoală de care profitase în mod real, graţie şi pasiunii pe care o avea pentru plugărie. De la început se hotărise să rupă cu tradiţia învechită cu care se lucra de decenii pământul şi să adopte metodele noui ale agriculturii modemne. Au fost, fireşte, unele obiecţiuni. Pe unele le-a înlăturat cu precizarea că el fiind stăpânul moşiei, el hotărăşte aşa cum crede că e bine. Câţiva bătrâni, oameni vechi pe moşie, au avut curajul să-i spună de ce în acele locuri nu se pot face semănăturile de porumb tot atât de devreme ca în alte părţi, dece pentru anumite părţi de teren şi anumite culturi îngrăşămintea nu e bună şi alte câteva constatări ale experienţei lor. Tare pe încrederea în ştiinţă, tânărul moşier a procedat cum hotărise el la început şi rezultatul a fost că toamna a dat dreptate experienţei plugarilor. De atunci însă, înainte de a lua vreo hotărîre, întreabă şi se consultă cu toţi oamenii de pe moşia sa pe cari li ştie pricepuţi şi cu mintea limpede, îmbină apoi cunoştinţele lui de agronomie cu experienţele celorlalţi şi din această colaborare simplă belşugul şi înţelegerea sunt satisfacţiile şi ale lui şi ale celor cari lucrează pământul. Dacă un proprietar, care îşi cultivă averea sa personală, a ajuns la concluzia de mai sus, cu atât mai mult instituţiile de stat, cari administrează averea colectivităţii, trebue să considere hotărîrea Căilor ferate ca un exemplu demn de adoptat pe calea propăşirii. LUPTELE DIN SECTORUL DE SUD AL FRONTULUI DE RĂSĂRIT Berlin 29. (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la luptele din sectorul de sud al frontului de răsărit. La gura şi pe cursul inferior al Bugului Mic, grelele lupte de fen-Au fost scufundate prin lovituri în plin 21 de pontoane şi ambarcaţiuni tixite cu Infanterişti şi tunuri. Alte bărci de asalt şi pontoane, care se aflau ancorate la ţărmul germane operând a fi îndrobit atacul masiv al bolşevicilor în mod atât de eficace încât inamicul nu a mai înregistrat nicăeri aci vreun câştig de teren însemnat sive au continuat în tot cursul , zilei de Marţi. In cursul a numeroase atacuri , îndreptate în deosebi împotriva poziţiilor germane de la capul de pod Nikolaev şi împotriva poziţiilor situate la nord de acest oraş, bolşevicii şi-au putut da seama că înaltul comandament german a hotărît să se retragă pentru a-şi ajusta şi scurta frontul. Forţe de protecţie germane au împiedicat însă cu hotărîre toate încercările sovietice de a stingheri operaţiile, astfel încât evacuarea oraşului Nikolaev a putut fi efectuată în ordine, după ce toate instalaţiile importante din oraş au fost distruse. In zilele precedente, toate proviziile fuseseră transportate în spre vest, aşa că bolşevicii nu au mai găsit decât ruinele unui oraş aproape complet nimicit în cursul luptelor care s’au desfăşurat în ultimele zile. LA NORD DE NICOLAEV In regiunea situată la nord de Nikolaev, un detaşament de artilerie german a obţinut un succes deosebit. F. a remarcat că, în apropiere de Novaia Odesa, bolşevicii au încercat să treacă Bugul cu mai multe batalioane de infanterie şi cu baterii de artilerie servindu-se de bărci rapide, de pontoane şi de leacuri. Detaşamentul a luat poziţie de tragere în plin câmp şi a deschis un foc nimicitor asupra bolşevicilor ce încercau să treacă Bugul Trasantean al Bugului şi care urmau să fie încărcate au fost deasemeni nimicite. Pierderile bolşevicilor în cursul acestei încercări, care a dat com-,plet greş, sunt deosebit de mari, mai ales dacă se ţine seama de faptul că peste două mii de sovietici s’au înnecat în apele îngheţate ale fluviului. In regiunea de luptă dintre Balta şi Prutul superior, presiunea sovietică continuă cu o tărie nemicşorată. Bolşevicii s’au străduit aci zadarnic, în ciuda forţelor lor superioare, să incercuiască grupul de luptă german. Formaţiile germane au reuşit totuşi pretutindeni să-şi croiască drum spre grosul trupelor, cu care prilejele au fost sprijinite în mod strălucit de mai multe sute de avioane de bătălie. Şi formaţiile române luptând în acest sector au respins cu o vitejie ce poate fi dată ca exemplu atacurilor formaţiilor sovietic© cu mult superioare. Avioanele germane de bătălie, specializate in lupta contra tancurilor, atacând de la mică înălţime, au nimicit, după ştirile de până acum, în cursul luptelor de Marţi, 23 de tancuri, 31 de tunuri, ca şi peste 200 de vehicule şi două poduri. LA SUD DE PROSCUROV Deosebit de înverşunate au fost luptele de apărare din regiunea Nistrului superior şi de la sud de Proscurov. In apărare şi atac, formaţiile işi formaţiile noastre de siguranţă au opus o rezistenţă încununată de succes formaţiilor sovietice considerabil superioare din punct de vedere numeric. încercări repetate făcute de bolşevici de a lua printr’un atac concentric oraşul Tarnopol s’au năruit cu pierderi sângeroase pentru inamic în faţa rezistenţei hotărâte opuse de apărători, deşi bolşevicii puseseră aci în acţiune puetrnice forţe blindate şi mai multe regimente de avioane de bătălie, ca şi tot ceea ce au putut aduce în materie de artilerie. In regiunea Brody, o formaţie germană blindată a reuşit să elibereze o şosea importantă pentru trafic, cu care prilej au fost nimicite 17 tunuri antitanc şi de asalt sovietice. Şi garnizoana fortăreţei Blowel a putut rezista cu succes înverşunatelor atacuri repetate ale bolşevicilor. PARTICIPAREA TURCIEI LA CONFERINŢA DIN FILADELFIA Istanbul, 29 (Itador). — Agenţia telegrafică turcă transmite : Deputaţii Sukru Esmer şi Kasim Gulek, delegaţii Turciei la conferinţa muncii care se va ţine la Filadelfia, în Statele Unite, au plecat cu trenul la Cairo, de unde îşi vor continua drumul cu avionul în America. Taflinr ISZÜL Nr. 91 Sâmbătă Afiffilie 1944 DIRECTOR $I ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU REŢELE BE SAVA Reţelele de sârmă ghimpată sunt primele obstacole de care se izbesc soldaţii inamici ______________________(Ph. D.)_____________________________________ PROBLEME ACTUALE ALE POLITICEI EXTERNE BRITAE EXPUSE DE D. EDEN Amsterdam, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.” transmite: După cum anunţă serviciul britanic de informaţiuni, d. Eden, ministrul de externe al Angliei, a fost invitat de mai mulţi deputaţi Miercuri în Camera Comunelor să ia poziţie faţă de diferite probleme actuale ale politicei externe britanice. Cu privire la livrările de wolfram făcute de Portugalia, d. Eden a răspuns, in urma unei întrebări puse de un deputat laburist, că guvernul britanic crede că „are dreptul” să ceară cea mai deplină colaborare de la guvernul portughez, in urma luării de poziţie a guvernului portughez faţă de importanta problemă a Azorelor. Tratativele cu guvernul portughez nu au fost încă terminate şi de aceea nu poate face o declaraţie în prezent. După aceea, deputatul laburist Shiwell s’a referit la recenta declaraţie a d-lui Cordell Hull cu privire la politica externă a Statelor Unite şi a cerut d-lui Eden să declare limpede că Anglia nu se va lăsa să i se dicteze de către Statele Unite politica sa externă, în ceea ce priveşte Europa, D. Eden a răspuns: „Nici nu poate fi vorba de aşa ceva. Lucrăm nestingheriţi împreună şi niciunul dintre noi nu este subordonat celuilalt”. La întrebarea pusă de deputatul laburist Ivor Thomas dacă d. Beneş a fost mai bine informat asupra politicei sovietice, decât d. Eden, ministrul de externe britanic a răspuns: ..Eu mă ocup numai de ceea ce declară guvernul sovietic şi nu de declaraţiile făcute de „ori- I cine”, fie el o persoană cât de importantă”. D. Eden a mai subliniat apoi că guvernul britanic este în contact permanent cu guvernul sovietic. In continuarea desbaterilor, d. Eden a mai fost întrebat dacă nu consideră că a venit momentul să se înfiinţeze o comisie consultativă europeană „cu rang ministerial’’ ca prin aceasta să se înlăture „nenorocitele fricţiuni şi controverse” între Anglia, Statele Unite şi Uniunea Sovietelor. D. Eden a declarat că el crede că munca făcută de comisia actuală este, după cum crede, extrem de îmbucurătore. In plus, a spus ministrul britanic, se îndoește că o altă comisie, afară numai dacă nu ar fi compusă numai din ingineri, ar putea duce la un succes deplin misiunea ei. Deputatul laburist Kyrkwood a întrebat: „Este cazul că Anglia Statele Unite şi Uniunea Sovietelor nu colaborează”? D. Eden a declarat: „Susţin că Anglia, Statele Unite şi Uniunea Sovietelor colaborează foarte bine, dar că uneori se ivesc neînţelegeri mici ca între prieteni”. La o întrebare pusă de deputatul laburist Ivor Thomas, d. Eden a declarat că s’a spus de multe ori destul de limpede, că guvernul britanic preferă o Uniune europeană in locul unei împărţiri în sfere de Influenţă. D. Eden a mai luat poziţie şi cu privire la tratativele între Uniunea Sovietelor şi Finlanda, când a fost întrebat dacă guvernul sovietic a făcut cunoscut guvernului britanic condiţiile de armistiţiu pe care le-a propus Finlandei. D. Eden a declarat: „Nu pot adăuga nimic mai mult peste declaraţia oficială făcută de guvernul sovietic prin postul de radio Moscova la 21 Martie. Guvernul britanic a fost consultat asupra propunerilor făcute de guvernul '•.* cel so vii lui c. Poziţia Elveţiei faţă internaţionale de după război Berna, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B“ transmite: După desbaterile anunţate în legătură cu relaţiile cu Uniunea Sovietelor, diferiţi deputaţi şi-au motivat cererile şi interpelările lor Prin poziţia Elveţiei faţă de problemele internaţionale de după război. Aceşti deputaţi, toţi independenţi, au cerut constituirea unei comisii de experţi şi crearea unor organe analoge pentru examinarea şi tratarea acestor chestiuni. D. Pilet Golaz, consilier federal, a declarat că războiul este greu şi din ce în ce mai înverşunat. De aceea, din partea Elveţiei nu se pot stabili planuri pentru viitor, ci numai studia planurile beligeranţilor şi pregăti o luare de poziţie proprie. Elveţia se află în stadiul informaţiilor, iar nu al declaraţiilor sau conversaţiilor. Elveţia, a adăugat d. Piler Golaz, a înregistrat cu atenţia toate indicaţiile amănunţite cu privire la planurile germane asupra nouei ordini. Ea cunoaşte deasemeni textul Chartei Atlanticului, dar ea nu cunoaşte interpretarea acestui text în acest moment. Ea ştie însă numai că această interpretare pare că ar fi suferit modificări în ultima vreme. AJUTORAREA PENSIONARILOR EVACUAŢI SAU REFUGIAŢI DISPOZIŢIILE MINISTERULUI DE FINANŢE Ţinându-se seamă de starea excepţională de război şi pentru a veni imediat în ajutorul pensionarilor ce se evacuează şi refugiază în Vestul ţării, Casa generală de pensii a luat următoarele măsuri: 1. TRANSFERĂRI Pensionarii evacuaţi sau refugiaţi care posedă libretul de pensie vor cere, în scris, administraţiei financiare sau percepţiei în raza căreia şi-au stabilit domiciliul, transferarea plăţii pensiilor, prezentând odată cu aceasta şi libretul de pensie. In cererea de transferare vor arăta: administraţia financiară prin care li s’a plătit pensia până la evacuare şi numărul de ordine ce l-au avut la acea administraţie, declarând pe a lor răspundere şi totalul reţinerilor lunare ce li se făcea din pensie. In baza acestor cereri administraţiile vor proceda la înscrierea pensionarilor evacuaţi pe cât posibil într’un nou registru de partizi, începând cu un număr de ordine şi continuând cu numerele crescătoare consecutive pe măsura nouilor înscrieri. In termen maximum 48 ore dela înscrierea în partizi, se va înştiinţa administraţia financiară de la care provine pensionarul refugiat, făcându-i cunoscut transferarea sa şi cerându-i să comunice în cel mult 5 zile de la primirea înştiinţării popririle şi reţinerile legale — afară de impozite — ce grevează asupra pensiei ,pensionarului transferat, înaintând şi dosarele respective de reţineri şi popriri împreună cu o situaţie clar încheiată a sumei totale poprite, reţinerile făcute până la zi şi restul de reţinut. La sfârşitul fiecărei luni administraţiile vor înainta un tablou întocmit după un model fixat şi care să cuprindă nr. curent, numele şi prenumele pensionarului, administraţia financiară de unde s’a transferat, nr de ordine avut la acea administraţie, nr. nou de ordine dat de administraţia localităţii unde s’a refugiat pensionarul, pensia brută, impozitul reţinut, pensia netă, indemnitatea de scumpete şi suma netă de plată. In baza acestor situaţiuni, Casa generală de pensii va opera în registrele ei centrale toate transferările efectuate de administraţiile financiare. Cererile de transferare se pot depune şi la percepţii, însă acestea sunt obligate a le înainta imediat administrației financiare care să aprobe si să opere*« transferarea, înscriindu-1 pe pensionar în registrul de par(Continuare in pag. 2-a) ADĂPOSTIM PE FRONT Adăposturi în munte ale grenadirilor germani pe front de Răsărit ~ ‘—*'