Universul - Provincie, aprilie 1944 (Anul 61, nr. 91-117)

1944-04-01 / nr. 91

Anul ar 61-lea 8 Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 7 LEI taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G­le P. T. T. Nr. 24.464/939. CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA INTRE­AGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 JE5SSB ECONOMIE Iin vreme normală spiritul­­de economie, de păstrare al particularilor, socotit de tra­diţie drept o virtute, nu co­respunde cu imperativele circulaţiei banilor, sursă de propăşire a­­vieţii economice şi deci sursă sigură de veni­turi pentru stat. Consumul sporit, cheltuelile de tot felul, creările de necesităţi noui pentru o existenţă mai con­fortabilă, construcţiile noui, investiţiile de tot felul, chiar banii daţi pentru lux, totul făcea parte din acel circuit al banilor de care profitau nu ■numai producătorii, fabri­canţii, comercianţii, întreprin­derile de tot soiul, ci fiscul însuşi îşi avea partea lui certă din fiecare operaţiune. Statul trebuia să fie econom şi să dea veniturilor lui o destinaţie precisă de folos ob­­ştesc, să facă opere de preve­dere, având ca normă să nu sporească prea mult taxele spre a nu stingheri iniţiativa particulară, motorul însuşi al circulaţiei monetare. Răsboiul a răsturnat aceste principii elementare ale vieţii normale. Raţionalizarea ali­mentelor reduce consumul, lipsa materiilor prime micşo­rează producţia lucrurilor ma­nufacturate, construcţii noui nu se pot face, legăturile co­merciale cu alte ţări fiind în mare parte sistate, un larg câmp de activitate rămâne în amorţire. Pe de altă parte, călită­tea mediocră şi preţul urcat al lucrurilor de îmbră­căminte şi încălţăminte fac pe mulţi — în special pe ţărani­­— să se abţină de la cumpără­turi. Afară de mici excepţii toate celelalte domenii de ac­tivitate comercială stagnează şi — reducâradu-se consumul şi circulaţia banilor — se re­­duce în mod fatal şi cuantu­mul proporţional cuvenit fis­cului. Dar tocmai acum Statul are mai mari greutăţi. Apărarea naţională trece în primul rând al preocupărilor şi toate ţările europene ştiu ce înseamnă pentru buget cheltuelile pen­tru materialul util tehnicei moderne, încurajarea produc­ţiei, ajutorarea familiilor lup­tătorilor, completarea servi­ciilor medicale şi multe altele de o importanţă tot atât de mare, cer de asemenea sacri­ficii sporite. Pe deo parte deci încetinirea circulaţiei din pricina scum­­petei, raţionalizării şi lipsei multor mărfuri, cari au drept consecinţă indirectă o scădere a veniturilor fiscului, iar, pe de alta, nevoile crescânde ale unei ţări care trebue să ve­gheze la apărarea sa naţio­nală. Golul trebue completat; o sporire a fiscalităţii are incon­venientul că, lovind în produ­cători şi în consumatori, nu poate mări circulaţia finan­ciară. Rămâne examinarea capito­lelor bugetare de o importan­ţă secundară unde se pot face economii. Suntem în stare de răsboi şi multe din cheltue­­liile vremurilor normale pot fi amânate sau restrânse, spre a da cât mai mult acolo unde trebue. O cercetare amănun­ţită şi o hotărîre la timp luată ne pot scuti de multe în­grijorări. Nu trebue să uităm amănuntul că în unele pri­­vinţi se vor micşora venitu­rile Statului, dar cheltuelile şi obligaţiunile vor rămâne aceleaşi, poate chiar vor spori prin forţa împrejurărilor. Toate ţările lumii fac apel la cetăţenii lor să renunţe la ostentaţia cheltuelilor somp­­tuare nepotrivite situaţiei de azi. Statul trebue să dea şi în această privinţă exemplul cumpănirii, al echilibrului, înlăturând tot ceea ce nu este folositor ori exagerat faţă de cuantumul veniturilor, faţă de preocupările grave ale mo­mentului şi faţă de perspecti­vele viitorului. Balanţa justă între venituri şi cheltueli este garanţia pro­păşirii nu numai pentru fie­care locuitor în parte, ci pen­tru colectivitatea întreagă ca­re ştie că toate gândurile şi toate jertfele trebuesc îndrep­tate, acuim mai ales, spre apă­rarea naţională. Uitarea puterii preşedintelui Roosevelt in relaţiile cu străinătatea Geneva, 39­­Radort. — O te­legramă din New-York, retrans­misă de corespondentul agenţiei „C. N. R.’­ anunţă ! Comisia pentru afaceri străine a Camerei Reprezentanţilor a luat o hotărî­re extraordinar de importantă, pentru a limita pu­terea guvernamentală şi mai a­­les aceea a preşedintelui, în re­laţiile cu străinătatea. Este drept că această comisie a admis prelungirea cu încă un an a legii de împrumut şi închi­riere, dar a hotărît că Congresul şi nu preşedintele va face regle­mentarea problemelor economice în legătură cu aceasta. După cum anunţă „Times”, importanţa acestei hotărîri este foarte mare, căci până acum pre­şedintele Roosevelt era de pă­rere că victoria asupra Axei este sing­ura monetă cu care trebuiau plătite marile furnituri făcute pe baza legii de împrumut şi închi­riere. Colonel francez condamnat la moarte, la Alger Amsterdam, 39 (Rador).­­ Co­respondentul agenţiei „D. N. R.“ transmite: După cum anunţă din Alger a­­genţia „Reuter“, colonelul Pierre Cristofini, fost ofiţer la Vichy, a fost condamnat la moarte. INUNDAŢII IN TURCIA Istanbul, 29 (Rador). — Se a­­nunţă din Geiveh că acolo s’au produs inundaţii foarte păgubi­toare. Râul Secaria continuă să crească. Un sat a fost Inundat. Alte pa­tru sunt ameninţate de valuri. PE FRONTUL DE EST Puşcaşi din divizia „Germania Mare" curăţă un teren de­­ ultimele resturi ale bandelor de partizani (Ph. Ob.) CALEA PROPĂŞIRII de I. VION Foarte interesantă şi bine­ justificată este hotărîrea di­recţiei generale a căilor fe­rate de a primi din partea personalului său — fireşte pe cale ierarhică — toate suges­tiile şi propunerile cu carac­ter tehnic având ca obiect îmbunătăţiri în exploatarea căilor ferate sau în condiţiile de lucru. Hotărîrea este întărită prin argumentarea că multe îm­bunătăţiri, prefaceri, adao­suri au fost adoptate la apa­rate, maşini ori sisteme de lucru, graţie cercetărilor, spi­ritului de observaţie şi iniţia­tivei unora dintre componen­ţii personalului cari, în timpul lucrului, pot să-şi dea seama de realitate şi să avizeze la perfecţionări folositoare insti­tuţiei. Ceva mai mult, direcţiunea C. F. R. anunţa că va primi şi va examina şi sugestiile cari, eventual, se vor primi de la persoane din afară de calea ferată. C. F. R., una din cele mai mari şi mai bine organizate instituţii, cu un personal de conducere cu o veche şi soli­dă experienţă, adoptă o mă­sură care de fapt este la baza oricărei propăşiri: contribu­ţia de lumină a tuturor roti­ţelor care colaborează la bu­nul mers al complicatei între­prinderi, audierea tuturor ce­­lor cari în îndeplinirea sluj­bei lor au constatat posibili­tatea unor îmbunătăţiri tech­nice ori administrative. Viaţa de toate zilele, în toate variatele domenii ale muncii, dovedeşte tuturor tehnicienilor mari, cu studii strălucite, cu pricepere şi tragere de inimă, că sunt detalii cari scapă agerimei lor, detalii pe cari le află de la unii din subalterni cari le-au constatat în exercita­rea slujbei ori lucrului lor. O încredere absolută numai în calităţile personale, fără să ţii seama că lumina poate veni de ori­unde, este bazată mai mult pe orgoliu decât pe virtuţi reale şi de aceea se poate aplica în toate câmpu­rile de activitate vechiul dic­ton francez referitor la Vol­taire, scriitorul şi filozoful socotit — pe drept ori pe ne­drept — cel mai înţelept om al vremii lui : „Toată lumea are mai mult spirit decât d. Voltaire“. Ne vin în minte destăinui­rii, unui mare agricultor, un om cu strălucite studii de a­­gronomie care, din primul an al intrării în stăpânirea mo­şiei părinteşti, a vroit să pună în aplicare, pe teren, tot ceea ce învăţase în lungi ani de şcoală de care profi­tase în mod real, graţie şi pa­­siunii pe care o avea pentru plugărie. De la început se hotărise să rupă cu tradiţia învechită cu care se lucra de decenii pă­mântul şi să adopte metodele noui ale agriculturii modemne. Au fost, fireşte, unele obiec­­ţiuni. Pe unele le-a înlăturat cu precizarea că el fiind stă­pânul moşiei, el hotărăşte aşa cum crede că e bine. Câţiva bătrâni, oameni vechi pe mo­şie, au avut curajul să-i spu­nă de ce în acele locuri nu se pot face semănăturile de porumb tot atât de devreme ca în alte părţi­, dece pentru anumite părţi de teren şi a­­numite culturi îngrăşămintea nu e bună şi alte câteva con­statări ale experienţei lor. Tare pe încrederea în ştiinţă, tânărul moşier a procedat cum hotărise el la început şi rezultatul a fost că toamna a dat dreptate experienţei plu­garilor. De atunci însă, îna­inte de a lua vreo hotărîre, întreabă şi se consultă cu toţi oamenii de pe moşia sa pe cari li ştie pricepuţi şi cu mintea limpede, îmbină apoi cunoştinţele lui de agronomie cu experienţele celorlalţi şi din această colaborare simplă belşugul şi înţelegerea sunt satisfacţiile şi ale lui şi ale celor cari lucrează pământul. Dacă un proprietar, care îşi cultivă averea sa persona­lă, a ajuns la concluzia de mai sus, cu atât mai mult in­stituţiile de stat, cari admi­nistrează averea colectivită­ţii, trebue să considere hotă­rîrea Căilor ferate ca un e­­xemplu demn de adoptat pe calea propăşirii. LUPTELE DIN SECTORUL DE SUD AL FRONTULUI DE RĂSĂRIT Berlin 29. (Rador). — Se dau ur­mătoarele amănunte cu privire la luptele din sectorul de sud al frontului de răsărit. La gura şi pe cursul inferior al Bugului Mic, grelele lupte de fen-Au fost scufundate prin lovituri în plin 21 de pontoane şi ambar­caţiuni tixite cu Infanterişti şi tu­nuri. Alte bărci de asalt şi pontoane, care se aflau ancorate la ţărmul germane operând a fi în­­drobit atacul masiv al bolşevicilor în mod atât de eficace încât inami­cul nu a mai înregistrat nicăeri aci vreun câştig de teren însem­nat sive au continuat în tot cursul , zilei de Marţi.­­ In cursul a numeroase atacuri , îndreptate în deosebi împotriva­­ poziţiilor germane de la capul de pod Nikolaev şi împotriva poziţii­lor situate la nord de acest oraş, bolşevicii şi-au putut da seama că înaltul comandament german a ho­­tărît să se retragă pentru a-şi aju­sta şi scurta frontul. Forţe de protecţie germane au împiedicat însă cu hotărîre toate încercările sovietice de a stingheri operaţiile, astfel încât evacuarea oraşului Nikolaev a putut fi efec­tuată în ordine, după ce toate in­stalaţiile importante din oraş au fost distruse. In zilele precedente, toate provi­ziile fuseseră transportate în spre vest, aşa că bolşevicii nu au mai găsit decât ruinele unui oraş a­­proape complet nimicit în cursul luptelor care s’au desfăşurat în ul­timele zile. LA NORD DE NICOLAEV In regiunea situată la nord de Nikolaev, un detaşament de arti­lerie german a obţinut un succes deosebit. F.­ a remarcat că, în apropiere de Novaia Odesa, bolşevicii au încer­cat să treacă Bugul cu mai multe batalioane de infanterie şi cu ba­terii de artilerie servindu-se de bărci rapide, de pontoane şi de leacuri. Detaşamentul a luat poziţie de tragere în plin câmp şi a deschis un foc nimicitor asupra bolşevici­lor ce încercau să treacă Bugul T­rasantean al Bugului şi care ur­mau să fie încărcate au fost dea­­semeni nimicite. Pierderile bolşevicilor în cursul acestei încercări, care a dat com-,­plet greş, sunt deosebit de mari, mai ales dacă se ţine seama de faptul că peste două mii de sovie­tici s’au înnecat în apele îngheţa­te ale fluviului. In regiunea de luptă dintre Bal­ta şi Prutul superior, presiunea sovietică continuă cu o tărie ne­micşorată. Bolşevicii s’au străduit aci za­darnic, în ciuda forţelor lor supe­rioare, să incercuiască grupul de luptă german. Formaţiile germane au reuşit totuşi pretutindeni să-şi croiască drum spre grosul trupelor, cu care prilej­ele au fost sprijinite în mod strălucit de mai multe sute de avioane de bătălie.­ Şi formaţiile române luptând în acest sector au respins cu o vite­jie ce poate fi dată ca exemplu atacurilor formaţiilor sovietic© cu mult superioare. Avioanele germane de bătălie, specializate in lupta contra tancu­rilor, atacând de la mică înălţime, au nimicit, după ştirile de până a­­cum, în cursul luptelor de Marţi, 23 de tancuri, 31 de tunuri, ca şi peste 200 de vehicule şi două po­duri. LA SUD DE PROSCUROV Deosebit de înverşunate au fost luptele de apărare din regiunea Nistrului superior şi de la sud de Proscurov. In apărare şi atac, formaţiile işi formaţiile noastre de sigu­ranţă au opus o rezistenţă încu­nunată de succes formaţiilor so­vietice considerabil superioare din punct de vedere numeric. încercări repetate făcute de bol­şevici de a lua printr’un atac concentric oraşul Tarnopol s’au năruit cu pierderi sângeroase pen­tru inamic în faţa rezistenţei ho­tărâte opuse de apărători, deşi bolşevicii puseseră aci în acţiune puetrnice forţe blindate şi mai multe regimente de avioane de bătălie, ca şi tot ceea ce au putut aduce în materie de artilerie. In regiunea Brody, o formaţie germană blindată a reuşit să eli­bereze o şosea importantă pentru trafic, cu care prilej au fost ni­micite 17 tunuri antitanc şi de asalt sovietice. Şi garnizoana fortăreţei Blowel a putut rezista cu succes înverşu­natelor atacuri repetate ale bol­şevicilor. PARTICIPAREA TURCIEI LA CONFERINŢA DIN FILADELFIA Istanbul, 29 (Itador). — A­genţia telegrafică turcă trans­mite : Deputaţii Sukru Esmer şi Ka­sim Gulek, delegaţii Turciei la conferinţa muncii care se va ţine la Filadelfia, în Statele Unite, au plecat cu trenul la Cairo, de unde îşi vor continua drumul cu avionul în America. ­T­­aflinr ISZÜL Nr. 91 Sâmbătă­­ Afiffilie 1944 DIRECTOR $I ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU REŢELE BE SAVA Reţelele de sârmă ghimpată sunt primele obstacole de care se izbesc soldaţii inamici ______________________(Ph. D.)_____________________________________ PROBLEME ACTUALE ALE POLITICEI EXTERNE BRITAE EXPUSE DE D. EDEN Amsterdam, 29 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B.” transmite: După cum anunţă serviciul bri­tanic de informaţiuni, d. Eden, mi­nistrul de externe al Angliei, a fost invitat de mai mulţi deputaţi Miercuri în Camera Comunelor să ia poziţie faţă de diferite probleme actuale ale politicei externe brita­nice. Cu privire la livrările de wolfram făcute de Portugalia, d. Eden a răspuns, in urma unei întrebări puse de un deputat laburist, că gu­vernul britanic crede că „are drep­tul” să ceară cea mai deplină co­laborare de la guvernul portughez, in urma luării de poziţie a guver­nului portughez faţă de importanta problemă a Azorelor. Tratativele cu guvernul portughez nu au fost încă terminate şi de aceea nu poate face o declaraţie în prezent. După aceea, deputatul laburist Shiwell s’a referit la recenta de­claraţie a d-lui Cordell Hull cu pri­vire la politica externă a Statelor Unite şi a cerut d-lui Eden să de­clare limpede că Anglia nu se va lăsa să i se dicteze de către Sta­tele Unite politica sa externă, în ceea ce priveşte Europa, D. Eden a răspuns: „Nici nu poate fi vorba de aşa ceva. Lucrăm nestingheriţi împreu­nă şi niciunul dintre noi nu este subordonat celuilalt”. La întrebarea pusă de deputatul laburist Ivor Thomas dacă d. Be­­neş a fost mai bine informat asu­pra politicei sovietice, decât d. E­­den, ministrul de externe britanic a răspuns: ..Eu mă ocup numai de ceea ce declară guvernul sovietic şi nu de declaraţiile făcute de „ori- I cine”, fie el o persoană cât de im­portantă”. D. Eden a mai subliniat apoi că guvernul britanic este în contact permanent cu guvernul sovietic. In continuarea desbaterilor, d. Eden a mai fost întrebat dacă nu consideră că a venit momentul să se înfiinţeze o comisie consultativă europeană „cu rang ministerial’’ ca prin aceasta să se înlăture „ne­norocitele fricţiuni şi controverse” între Anglia, Statele Unite şi Uniu­nea Sovietelor. D. Eden a declarat că el crede că munca făcută de comisia ac­tuală este, după cum crede, extrem de îmbucurătore. In plus, a spus ministrul britanic, se îndoește că o altă comisie, afară numai dacă nu ar fi compusă numai din ingineri, ar putea duce la un succes deplin misiunea ei. Deputatul laburist Kyrkwood a întrebat: „Este cazul că Anglia Statele Unite şi Uniunea Sovietelor nu colaborează”? D. Eden a declarat: „Susţin că Anglia, Statele Unite şi Uniunea Sovietelor colaborează foarte bine, dar că uneori se ivesc neînţelegeri mici ca între prieteni”. La o întrebare pusă de deputatul laburist Ivor Thomas, d. Eden a declarat că s’a spus de multe ori destul de limpede, că guvernul bri­tanic preferă o Uniune europeană in locul unei împărţiri în sfere de Influenţă. D. Eden a mai luat poziţie şi cu privire la tratativele între Uniunea Sovietelor şi Finlanda, când a fost întrebat dacă guvernul sovietic a făcut cunoscut guvernului britanic condiţiile de armistiţiu pe care le-a propus Finlandei. D. Eden a declarat: „Nu pot adăuga nimic mai mult peste declaraţia oficială făcută de guvernul sovietic prin postul de ra­dio Moscova la 21 Martie. Guver­nul britanic a fost consultat asu­pra propunerilor făcute de guver­nul '•.* cel so vii lui c. Poziţia Elveţiei faţă­­ internaţionale de după război Berna, 29 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. B“ transmite: După desbaterile anunţate în legătură cu relaţiile cu Uniunea Sovietelor, diferiţi deputaţi şi-au motivat cererile şi interpelările lor Prin poziţia Elveţiei faţă de problemele internaţionale de după război. Aceşti deputaţi, toţi indepen­denţi, au cerut constituirea unei comisii de experţi şi crearea unor organe analoge pentru exa­minarea şi tratarea acestor ches­tiuni. D. Pilet Golaz, consilier fede­ral, a declarat că războiul este greu şi din ce în ce mai înver­şunat. De aceea, din partea Elve­ţiei nu se pot stabili planuri pentru viitor, ci numai studia planurile beligeranţilor şi pregă­ti o luare de poziţie proprie. El­veţia se află în stadiul informa­ţiilor, iar nu al declaraţiilor sau conversaţiilor. Elveţia, a adăugat d. Piler Golaz, a înregistrat cu atenţia toate indicaţiile amănunţite cu privire la planurile germane a­­supra nou­ei ordini. Ea cunoaşte deasemeni textul Chartei Atlan­ticului, dar ea nu cunoaşte in­terpretarea acestui text în acest moment. Ea ştie însă numai că această interpretare pare că ar fi suferit modificări în ultima vreme. AJUTORAREA PENSIONARILOR EVACUAŢI SAU REFUGIAŢI DISPOZIŢIILE MINISTERULUI DE FINANŢE Ţinându-se seamă de starea excepţională de război şi pen­tru a veni imediat în ajutorul pensionarilor ce se evacuează şi refugiază în Vestul ţării, Casa generală de pensii a luat urmă­toarele măsuri: 1. TRANSFERĂRI Pensionarii evacuaţi sau refu­giaţi care posedă libretul de pensie vor cere, în scris, admi­nistraţiei financiare sau percep­ţiei în raza căreia şi-au stabilit domiciliul, transferarea plăţii pensiilor, prezentând odată cu aceasta şi libretul de pensie. In cererea de transferare vor arăta: administraţia financiară prin care li s’a plătit pensia până la evacuare şi numărul de ordine ce l-au avut la acea ad­ministraţie, declarând pe a lor răspundere şi totalul reţinerilor lunare ce li se făcea din pensie. In baza acestor cereri admi­nistraţiile vor proceda la în­scrierea pensionarilor evacuaţi pe cât posibil într’un nou re­gistru de partizi, începând cu un număr de ordine şi conti­nuând cu numerele crescătoare consecutive pe măsura nouilor înscrieri. In termen maximum 48 ore dela înscrierea în partizi, se va înştiinţa administraţia financia­ră de la care provine pensiona­rul refugiat, făcându-i cunoscut transferarea sa şi cerându-i să comunice în cel mult 5 zile de la primirea înştiinţării popririle şi reţinerile legale — afară de im­pozite — ce grevează asupra pensiei ,pensionarului transferat, înaintând şi dosarele respective de reţineri şi popriri împreună cu o situaţie clar încheiată a sumei totale poprite, reţinerile făcute până la zi şi restul de reţinut. La sfârşitul fiecărei luni ad­ministraţiile vor înainta un ta­blou întocmit după un model fixat şi care să cuprindă nr. cu­rent, numele şi prenumele pen­sionarului, administraţia finan­ciară de unde s’a transferat, nr de ordine avut la acea adminis­traţie, nr. nou de ordine dat de administraţia localităţii unde s’a refugiat pensionarul, pensia bru­tă, impozitul reţinut, pensia netă, indemnitatea de scumpete şi suma netă de plată. In baza acestor situaţiuni, Casa generală de pensii va ope­ra în registrele ei centrale toate transferările efectuate de admi­nistraţiile financiare. Cererile de transferare se pot depune şi la percepţii, însă a­­cestea sunt obligate a le înainta imediat administrației financia­re care să aprobe si să opere*« transferarea, înscriindu-1 pe pensionar în registrul de par­(Continuare in pag. 2-a) ADĂPOSTIM PE FRONT A­dăp­osturi în munte ale grenadirilor germani pe front de Răsărit ~ ‘—*'

Next