Universul - Provincie, august 1944 (Anul 61, nr. 210-239)
1944-08-01 / nr. 210
I Vând vilă nov« TâneăbvyU 2 KJlomahJ do tosoaiM «•faltatfi, spre Sraagov, 5 cssmero, d»p«tKtfrif», 990 m’, adresaj Snagov telefon 51 588 *"» ♦»♦♦♦ V t ♦ 4~» tftttttftt -IM Dental-Bohrmasina i. ckcMei fn bună «taro I cumpără Ofertat Telefon 6.19.07 29 Uzină de armament cumpără urgent un autoturism de 4 locuri In perpectă stare de funcţiune, cauciucuri neuzate, de preferat mărcile: Buick, Dodge, Oodsmobile, Ford, Crysler, Nash, Plymouth. Primim numai oferte serioase. Rft»pui»s la ziar: Turism 22S C. ÎNCHIRIERE 802 INGINER diplomat ELECTROTEHNIC şi MECANIC supus străin, cu vastă practică la construcţie şi fabricaţie caută ocupaţie. Răspundeţi sub „Organizator” 127 D. ANGAJEZ MAESTRU ÎS sudor autogen, sa eu- Ro&îcă a suda chlutaaa, blocuri auto, c«$ret» da motorra şi alumínium. "IARTA SUDURII", Dobre Bd. Filantropia nr. 58, 4010 Ii iin INCK8HSZ fermă 17 Km. Bucureş^, 14 pogoane, clădiri mari betonate, luminfi electrică, forţă motrice, Uni» garaj, şosea principalâ, eventual combinatie. Adresaţi fiecare si orele 16—17 telefon 4.22.59 ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦+♦♦♦♦♦♦♦♦♦44 CAUT spre imediată in Bucureşti Fabrică de săpun de mire capacitate eventual să albe şi Instalaţie pentru săpun de tetieră. A se adresa telefon 4.22.87 ore la 7—8 dimineaţă sau 2—5 p. m. 9 MINISTERUL DE RĂZBOIT! DIRECŢIA GENIULUI Bir. S Transmisiuni PiaMfealiim© Nr. 92.046 din 20 file 1044 Se aduce la cunoştinţa generală că Direcţiunea Geniului din Ministerul de Războiiu Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat, ţine tratare prin bună învoială în ziua de 11 August 1944, orele 3,30 dimineaţă, pentru procurarea Următoarelor materiale: — Uleiuri, pentru aprate Creed, Siemens, Hell, etc. — Vasiline. — Siguranţe, ilizibile, lămpi, becuri, cărbuni, perii și diverse pentru aparate Creed, Siemens, Hell, grupuri electrogene, etc. — Materiale pentru acumulatori (plăci, separatorii, electrolit), — Materiale pentru reparat telefoane, centrale ș i radio. „ — Cositor aliaj, — Tipirig, — Coaie smirghal, — Pile mecanice, — Bricege, — Role de lemn, — Ozocherită şi .— Diverse materiale. Cantităţile, paetele de sarcini respectiva şi modelele, se pot vedea la M. R. Direcţiune® Geniului Bir. 3 Transmisiuni în fiecare să de lucru Intra orele 8-13 şi 16-19. Firmele interesate a concura la tratare se vor adresa la M. RDirecţiunea Geniului din Bucureşti Piaţa Valter Mărăcineanu Nr. 8, pentru a li se indica locul unde se va ţine tratarea. Ofertele vor fi prezentate în plicuri sigilate şi însoţite de analize de preţ pentru fiecare categorie de materiale ce se vor oferi, fără de care nu vor fi luate în considerațiune. Coetul înserării prezentei publicatiuni urmează a se suporta de furnizorii adjudecatari. Directorul Geniului Cetonei, I. MIHATLESCU ’1 _____8338 CALENDAR DOMINICA SA nruu UM crtoi« 1 Ap. u* fS sena Catolic I Atonon. protestant: Beatrioa, JUaSrAhd mntii AM. A«moboU soarelui 10,4» CAUNDAI ISTORIG Domnitorul bhecstfi* dani lUkMrt cevero. atu« • împiedic* ImtiiiKleraa emmet (IMS), LUNI M TUIJMUM Ortodox , MUa. Catolic i Igaatau da Protestant i Ernestine. ❖ niafirttut ao*rt-hd 4.M. Apusul 10areCLul 10,41». CALENDAR ISTORIC tpttrcpia Krgh«nitUor pur» aub turtei* ea, pinta decret domnesc, pe v&taiui d* curta costach* Alexandri 0808). RADIO DUMINICA, M rum 1AM radio romanţa şi Radio bucureşti 7.3». Deschiderea emisirmft. Ora oficială Radio-Juraid. Concertul dimineţii. 8.3« Planul recapitulativ. 8.55 : ora satului. 8.33: Concert spiritual: a) Muzică ortodoxă; b) Muzică apuseană. 10.3«: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI SUMO BUCUREŞTI 13: Deschiderea emisiunii. 13.08: Ora Muncă şi Lumină. 13.50: Ştirile serviciului german. 14: ora ofcială. Radio-Jumnal. 14: Orchestra Nicolae Cireş. 15.15: Poşta Militară Radio. 15.45: Muzică variată. 15: închiderea emisiunii. RADIO ROMANŢA ST RADIO BUCUREŞTI H: Deschiderea emisiuni Orchestra Fraţii Stănescu. 33: Ora oficialăă Radio-Jurnal SS.15: Orchestra „Lmpoafarii“. 1 3.15: Muzica modernă, *4: Music* din operete, 34.30: Muririi românească, ll închiriere* emis UItoii. LUNI. 11 IUL» 1644 RADIO ROMANTA SI RADIO BUCUREŞTI 7.30: Deschiderea emisIntjlL Ora oficiali. Rartio-Jurnal. Concertul dimineţii. 8.30: Jurnal recapitulativ. MuatcS variate. 8.38: ORCHESTRA SOCIETĂŢII DE EDITURA-voce: Dora Oreviceanu. as.38: Închiderea emisiunii. RADIO ROMANŢA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13: Deschiderea emisiunii 13.03: ORA OSTAŞULUI. 13.50: Ştirile tervleiului german. 14: Ora oficială. Radio-Jurnal. 14.20: Orchestra de café-concert Radio dirijată de d. 81. Constantinescu. 15.15. POȘTA MILITARĂ RADIO. ADĂPOST In subsol bloc beton, încăpere separată, cântăm pentru depozitat lăzi cu textil«. Adresați ziar „ADAFOST” 34 și telefon 4.78.01. 43 -M~t++4-»+4 4 4 44 » 4-4 »4-M + 44 V©Isaj©r etnie, lmba germană, voie joi toată ţara caut poet la întreprindere de produse fermaceutice. La ziar 12 D. 82 ♦♦44 ♦ « 4 » « M M ♦ 4 » ♦ 14 Caut Auto Camion care venind prin se reîntoarce ocazional spre Sibiu în zilele: Marţi, Miercuri, Joi. Transport bagaje şi 5 persoane de la Orăneşti (Ilfov) la Sălişte (Sibiu). Oferte Luni orele 3-6, Fulea, Lipscani 100 Tel. 5.86.32 îndureratul frate Cazaore Carasso cu soţia Aurelia şi fiica Mirela, au nemărginita durere de a educe la cunoştinţa prietenilor moartea năprasnică a fratelui, cumnatei şi nepotului Ioi-Iomtov Carasso Ida Carasso Alberto Cavasso săvârşită în urma bombardamentului din noaptea de 27-38 iulie crt. înmormântarea va avea loc Duminecă -30 Iulie ora 16 p. m. la cimitirul Spaniol Bellu. VI Implinindu-se doi ani de la încetarea din viaţă a celui ce a fost INGINER Conrad Lerner Rugăm rudele şi prietenii să asiste la Regudacrul ce se va oficia pentru odihna sufletului său şi a părinţilor lui Yetty şi Leon Lerner la cimitirul Filantropia Duminică, 30 iulie, ora 17 p. m. Blumette şi Dan H Wechsler. Szmsn&m ztspsmwm ♦ 15.411 jurnal te Dat»* rast, 15 închinarea enriahtatt. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI n. D*schi»«*Moralâ. Muzică. Marş. RADIO ROMANIA * K: jarewi In limba tare*. RADIO BUCUREŞTI U.IBt Ştirile serviciului ■ADIO ROMANŢA ŞI MM» BUCUREŞTI BLDb Recital *e piaaiaL nateaer. 0.4*1 Conferinţa rt-iut Gaby Jabiileiem „Ion Brezeanu“. Muzică. 32: Ora oficiina. Radio-Jurnal. 22.20: Mari concerte. 23 Selecţiuii din opereta. 24: Orchestra L Vliescu. 24.39: Muzică variată. 1: închiderea emisiunii. Teatre CTOCONDA : matineu şi mara. Adări poetul Giocomied. ALHAMBRA: matineu şi asana. Masca Altoaetra. MUNCA ŞI LUMINA (Uranng nr. 4) ora 18 . Sânge Albastru. Cinematografe ARO s Emigranta. CAPITOL: Un muşchetar la raftratotene. FANTASIO: Lumina pierdută. SCALA: La răscruce de drumuri şi Jurnal. TRIANON: Prinţesa Jazzului. REGAL: Canalia şi Jurnal nou. SAVOY-Cărăbuş: Suflete In noapte. BD. PALAS : Intr’un cămin de domnişoare şl Jurnal. FEMINA: Oraşul de culr şl Jurnal nou. SELECT: Nebuniile unei nopţi şi Jurnal. CORSO: „Masca ld Cezar Borgia“ şi Jurnal nr. 122. ROMA: „Cavalerul fără nume", Jurnal şi trupă de reviste. CASANDRA : Di vâltoarea vieţii Şi Jurnal. ELISEE: Dragoste vinovată şi Jurnal. OMNIA: „Actele vă rog". Jurnal şi revistă. NISSA: „Poveste de dragoste" şi pă de reviste şi Jurnal. AIDA: „O lacrimă pe un mormânt" trupă de revistă şi jurnal de război nr. 122. ALCAZAR: „Uraganul vieţii“, trupă de reviste şi jurnal de război nr. 122. ASTORIA: Aventuriera, Jurnal No. 118 şi revistă AMERICAN (sală Şi grădină) : Tineri în lanţuri, jurnal şi trupă de reviste BARCELONA : Mister: 09* dom* Patriciu, jurnal şi revistă. CARMEN: „Dora Nelson" şi Jurnal de război. COLORADO : Ortice fată se mărită odată şi turnal. DACIA: „Buze însângerate" şi Jurnal nr. 121. ELDORADO (de Joi până Duminică) : Actele, vă rog, trupă de reviste şi Jurnal. DIANA: „Manu", Jurnal şi trupă de revistă. FLORIDA: „Boccaeio", trupă de reviste şi jurnal de război. GLORIA: „Caravana" şi Jurnal. IZBÂNDA: „Patima" şi Jurnal nr. 122. ILEANA: „A fugit o fată", Jurnal nr 121 şi trupă de reviste. MARCONI: „Bătălie" şi Jurnal. MILANO: „Dreptul la viaţă", Jurnal şi trupă de veriate. MODEL: Haina face pe om şi Jurnal. MIORIŢA: „Circul Benz" şi Jurnal. NONI (Sâmbătă şi Duminică) : Matcario vagabond şi Jurnal nr. 11S ODEON: „Harlem" şi Jurnal de război nr. 121. PACHE: „Să-mi cânţi tătâne“ şi revistă. PARIS: „Bolero“, Jurnal şi trupă de reviste. REX: „Sploana din Ban Cottard" şi Jurnal. SPLENDID: „vânzătorul de ziare", trupă de reviste şi Jurnal de război nr. 121. TOMIS Sala şi Grădina: „Capriciile Inimii“ şi jurnal. UNIC: Cătuşe roşii şi Jurnal UNIREA: „Hürtem“, jurnal şi revistă. VERGU: „Bătălia“, Jurnal de război şi trupă de reviste. VENUS: „Două orfeline“, revistă şi jurnal. VOLGA: „Vânzătorul de ziare“ şi jurnal nr. 121. Ora 6. Farmaciile GARDA DE ZI GRUPA III-a DE ZI Farmaciile deschise Duminica și sărbătoriie legale Br. Petrescu Janeta, gtr. Regelui, L 4.60.15; Komorniki Alexandru, ca.ee Victoriei, 37, I, 3.31.76; Ramașcan Gabriel, bd. C-tin Brâncoveanul, 37, X, 4.17.94; Iacobi Victor, etr. Oituz, 27, 4.17.76; Dr. Opări Anastase, str. Sf. Apostoli, 52, (colţ Antim), I, 3.65.40; Roşu D. Constantin, calea Moşilor, 45, I, 5.44.73; Ciocoiu George, str. Ştirbei Vodă, 55, II, 5.15.25; Roşu D. Alexandru, calea Griviţei, 78, II, 5.56.45; Georgescu S. Nicolae, calea Griviţei 286, IX, 4.16.67; Luca Valeria, Bucureștii Noui, II, n’are telefon; Velleanu Ana, bd. Filantropia, 53, II, 3.64.84; Andrieş Constantin, calea Plevnei, 244, II, 4.78.49; Grigoroiu Lavinia, şos. Giuleşti, 44, II, 3.92.62; Steflea Călugaru Victoria, calea Victoriei, 142, III, 5.51.26; Urseanui N. Gheorghe, bd. Tache Ionescu, 12, III, 2.86.22; Hotăranu Gheorghe, Vasie Lascăr, 76, III, 1.01.40; Nacu Margareta, calea Dorobanţi, 159, III, 2.16.06; Antonescu Ştefan, str. Viitor, 194, III, 2.14.06; Moldoveanu Georgeta (Herăstrău) şos. Voevodul Mihai 16, III, 2.90.71; Michaliescu Ion, str. V. Lascăr 129 (col. Romană 156), III, 2.13.58; Dr. Belcot Emil, bd. Regele Ferdinand, 59, IV, 2.90.68; Dr. Brăileanu Clement, calea Moşilor, 249, IV, 2.02.74; Dr. Caracaş Grigore, şos. Colentina, 83, IV, 2.43163; Teodosiu Corneilu (Colentina), str. Regele Ferdinand, 4, IV, 2.47.89; Barozzi Vasile, calea Călăraşilor, 184, IV, 5.05.95 ; Constantinescu Lucia Dr. Chijic, şos. Mihai Bravul, 202, IV, n'are telefon; Dr. Rădulescu Alexandru, calea Dudeşti, 28, IV, 3.16.54; Drăgănescu Cătănescu Victoria, str. Th. Speranţa, 77, IV, 4.72.34; Bărbieru Alexandrina, calea Dudeşti, 258, IV, 1.31.35; Eoescu George, calea Şerban Vodă, 21, V, 3.01.26; Panea Ştefan, calea Văcăreşti 171, V, 4.17.00; Russu N. Mihail, şos. Giurgiului, b, V, 4.62.31; Zlotescu Elena, bd. General Moşofoi, mr, V, 5.20.61; Opreanu Constantin (Nicolau), calea Rahovei, 79, VI, 3.05.74; Miconescu Constentin, calea Rahovei 304, VI, 3.45.06; Constantînescu Emilia, prelungirea Rahovei, 10, VI, 4.06.83; Tănase Zoe, str. Isvor, sp, VI, 3.03 09; Gheorghiu Evlampla, str. 13 Septembrie, 2, VI, 3.99.53. Dr. Petrescu Lucreția, şos. Cotroceni, 6, VI, n’are telefon. UNIVERSUM SĂPTĂMÂNĂ InTERNATÎONALA MUTARĂ 9 POLITICA (Urauri din pag. I-a) IMMurl «• rateteaţă gwznan* oare »« pricinuit Infanteriei american* pâevAeri ieri»*M. Dealtfel pfor&vila par * fi fost grele ie Mabel., părți. Trupele americane in desfășurarea ofensivei lor au atacat (I Ia aud de St. Lo unde au capturat câteva sate. In defensivă, trupele germana au poatraataaat mai ales in apetoarele unde americanii au făcut pătrunderi. In eedionul britanic al frontului din Normandia nu g’a Înregistrat nici un fapt deosebit. PE FRONTUL ITAWAN. — Centrul de gravitat* ale atacurilor aliate continuă să fie regiunea Florenţa. Atacurile mnt din ce in ce mai înverşunate şi trupele neoeeelandeze ale armatei a 8-a se aflau încă de Vineri la 16 km. de Florenţa. Ultimele ştiri din sursă aliată arătau ieri că trupele germane opun o rezistenţă „excepţional de puternică“ la poalele dealului care separă trupele neozeelandeze de oraşul Florenţa. Ştiri din aceeaşi sursă mai arătau că artileria aliată a Intrat în acţiune pentru a lichida rezistenţa germană. Florenţa a fost declarat oraş deschis şi ea va beneficia de aceiaşi atenţie ca şi Roma. Comunicatul german de Sâmbătă anunţă că un atac inamic dat cu aproximativ 8 divizii Împotriva Florenţei, s’a năruit in mod sângeros. Intre Arno şi Tibru diferite forţe ale armatei a 8-a au realizat slabe câştiguri locate. PE FRONTUL POLITIC. — Problema ruso-polonă, care a rerevenit actuală odată cu înaintarea rapidă a forţelor sovietice pe teritoriul polonez, a ocupat atenţiunea cercurilor politice aliate şi a făcut obiectul ormentarilor de presă. Constituirea comitetului perouras de eliberare, recunoaşterea lui de către Bialin, instalarea lui la Cholm şi nu tine semnarea acordului între acest comitet şi soviete, cu privire la administrarea teritoriului polonez, au lăsat în urmă acţiunea mai lentă şi de temporizare a guvernului polonez din Londra, de sub prezidenţia d-lui Mic®*lacik. Nici Statele Unite, nici Anglia, nu ver să forţez© lucrurile şi de acesa au încurajat intenţia d-lui Dhcolacik de a pleca la Moscova, unde a sosit cu avionul încă de joia trecută, şi unde urma să rriei convorbiri cu Stalin şi cu rejprezintanţa comitetului de la Cholm. Este posibil — şi la Londra se comtează pe această eveistealiteste — să se «dungă la un comp**nJis. La Ankara se aştai®rtă şedinţa Paristmcnfcutaî doi*» 2 August când se vor face de prsovol ministru declamţiuni confidenţiale cu privire la politica externă » Turciei. lai ursna acestor decîaraţhuni se va putea cunoaşte care va fi atitudinea Turciei faţă de cererile aliaţilor pentru o mai activă colaborare turcă în cauza aliaţilor. Persistă zvonuril« cu diferit* personalităţi politii* sovietice vor merge la Ankara nemrii discuţiuni în chestiunea Strâmtorilor. In Camera Cvremelor au început Vineri dezbaterile asupra problemelor Indiei. Din partea raven» *hdhritaota «*» ««stan* eft m«if«nerUs (Mgnw rfttnta pi mai fiojjMte la vittoaxo fi eft tatai dapinfio de Motcskraaea onoare mapaliaanli ft Mndasti var «litag» ta o înțelegere. Manii eft fie MbUntaie unele precirici cari au neuitat dia eoeete disebetetrl flanine ei India a pus la dispoziţia Marei Britanii două milioane de soldaţi, ceea ce Înseamnă cea mai mare armată de voluntari dia lume şi materiala de război In valoare de cinci sute de milioane de lire sterline. Dia Bombate’s anunţat de altfel apropiata incheiera a noui acord Intre Gandhi şi d. Jinna, şeful inwulnatilor hinduşi, care numără optzeci de milioane de oameni. Gandhi a acceptat propuerile d-lui Jinna pentru rezolvarea divergenţelor dintre Liga musulmană şi partidul congresului. El sugerează un guvern naţional provizoriu şi apar un plebiscit pentru Pakistan, car©, in cazul reuşitei lui, ar duca la separarea Statelor musulmane din India. Guvernul Olandes a recunoscut ca guvern provizoriu al Franţei, comitetul de eliberare francez din Alger. Regele Angliei s© află încă în Italia unde inspectează trupei© uitate. Bear«* a Caut pe frontul armatei a~a yft a B-a a dlstrl. boit ttoooratft di» rftasbol. PE FRONTUL AERIAN. — A taowrite boanbolMi zburătoare germane asupra Londrei ţi a Angliei de «ud ©Mntinuă aproape fără întrerupere., Aviaţia de răpţhol de ambela părţi, desfăşoară o extrem de vie (Mtlviitete. AUaţiiî dând o deosebită importanţă acestei arme In pregătirea atacurilor, desfăşoară at&t pe front cât şi Im spatele lui atacuri masive executând câte 2000—3000 ieşiri în aneto *H«Dsslgur aceste,atacuri masiv« au rezultate, dar în acrlrib apatrea antiaeriană germană şi atacul vânătorilor germani pricimuesc pierderi simţitoare aviaţiei aliate. Berlinul a fost obiectul unor noul repetate atacuri aeriene. Diferite alte iredităţi din centrul Germaniei va deosebi Stuttgart, Kiel, Hamburg, Frankfurt, Merseburg, Destatt şi altele au fost atacata de fortăreţele aburătoare americalne sau de aviaţia engleză, specializată In atacurile de noapte Capitala Ungariei, a suferi un violomic atac, după care a atacul de noapte Bucureştilor şi asupra bitaştilor Ploeşti care a fost atacată și noaptea și ziua. de serviciu GARDA DE NOAPTE GRUPA X-a şi la nopţile de 10, 20 şi 30 ale fiecărei Ioni Komorniki Alexandru, calea Victoriei, 36, I, 3.21.76; Dr. Opări Anastase, str. Sf. Apostoli, 52 (colţ Antim), I, 3.65.40; Lagara Nicolae, calea Văcăreşti, 25, I, 4.40.01; Andrieş Constantin, calea Plevnei, 244, II, n’are,telefon; Zamfirescu Filareta, bd. Banu Manta, 61, II, 4.81.13; Dan George, calea Griviţei, 183, II, 3.92.12; Ionescu Marius, calea Grviţei, 446, II, n’are telefon; Constantînescu Lazăr, str. Romană, 3, III, 2.03.72; Antonescu Ştefan, str. Viitor, 194, III, 2.14.06; Dr. Teodosiu Cornel (Colentina) str. Regele Ferdinand, 4, IV, n’are telefon; Enescu Elena Dr. Soreni, bd. Partie, 111, IV, n’are telefon; Niţescu Sebastian, bd. Regele Ferdinand, 103, IV, n’are telefon; Dr. Rădulescu A. Alexandru, calea Dudeşti, 28, V, 3.16.54; Russu N. Mihail, şos. Giurgiului, 9, V, 4.63.21; Munteanu Valeria, str. Mihai Vodă, 8, VI, 4.10.13. Dr. Petrescu Lucreţia, şos. Cotroceni, 6, VI, n’are telefon. ----------0*0--------- Deschiderea stagiunii la „Filarmonica" După un turneu de concerte în Ardeal, în a doua jumătate a lunei August, „Filarmonica” va deschide stagiunea de concerte simfonice în Bucureşti. Duminică, 1 Octombrie, la Atheneu, cu o primă serie de 12 concerte în abonament, care vor fi dirijate de: G. Enescu, G. Georgescu și Herbert von Karaka. --------0*0-------- CONCERTE • FaaifaTa apnitwidarrveritului german din Capitală sub Conducerea d-lui Kt. Kaiser va da Marți 1 August a. c. filtre orele 19 și 20 t un concert de promenadă în perenă Cişmigiu. mm războiul și arta modernă (Urmare din pag. I-a riei de Francezi, și anume momentul când Ducele d’Aumala pătrunde In fruntea cavaleriștilor săi în „Smalah“ inamica. In mijlocul haremului lui Afad-el- Kador. Ce prilej minunat de a Indulci aspectul rebarbativ al tabloului de război, introducând seminmiul feminin în bvăihnăsa’a sutelor de soldaţi şi de cal, printre, armele aruncate şi corturile sfâşiate, in decorul exotic şi pita de luminozitate al peisajului african . Pictura de război a avut totdauna un caracter decorativ, menit să satisfacă eterna admiraţie a omului pentru spectacolul grandilocvent, paradă şi panaş. Arta mai nouă a părăsit această concepţie declamatoare, cercând să coboare mai mult in suflete omenesc, căutând să-l facă să vibrare la spectacolul suferinţelor pricinuite de război. In locul splendidei cavalerii ce sarmacă* pasnjml presărat de răniţi şi muribunzi; ia locu! trompetului superb o« sună «Sarma, tu» cadavru vânăt şi umflat in marginea unei meştini. Această manieră realistă de a vedea rfiabolul a fost inaugurată de Voreşciaghin, marele pictor rus, care a avut însărcinarea de a ilustra războiul din Balcani, in 1877—78. Veresciaghicv a murit scufundându-se ca cuirasatul amiral Petropavlovsk in fața Port-Arthurului, în timpul războiului ruso-japonez de acum 40 de ani. In cumscutul tablou, Der Krieg, Franz Stuck înfătîșază «ostaant simbolul realist al războilui. Trebue să constatăm că astăzi, Interesul artiștilor pentru pictura de război este in scădere. Nici războiul mondial trecut, nici cel actual, nu au inspirat opere de valoare artistică necontestată,, cu subiecte luate fie din vălmășagul luptelor, fie din ardoarea luptătorilor ori din suferinţele lor. Facem evident, abstracţie de operele „«evocate de comenzi oficiale, spre a acoperi pereţii pinacotecelor ori ale instituţiilor publice — mai ales ale celor militare, — în scop de educaţie patriotică, sau pentru satisfacerea de amor propriu naţional ori chiar personal, când nu — pur şi simplu — pentru a da de lucru la artişti. Nu mă opresc nici asupra numeroaselor lucrări, unele destul de onorabile, în care artiştii profesionali era diletanţi, luptători pe fronturi, şi-au fixat pe pânză impresiile; uneori pot să aibă o valoare şi artistică şi documentară. Astfel de schiţe sunt de pildă desenurile lui Grigorescu din războiul neatârnării. Trecând deci peste opera de utilitate diversă a ilustratorilor, rămâne cert că războadle de astăzi, pline de acţiuni şi de peripeţii cu variaţii infinit mai bogate şi impresionante ca cele din trecut, nu mai ispitesc pe artişti. Nu cunosc în producţia mondială pânze definitive care să conteze în Istoria, Artelor, ca fixând intri o realizare de înaltă artă, episoadele cele mai pregnante ce au sângerat atât de crud generaţia noastră. Cred că pricina principală poate fi atribuită obiectiv, şi caracendur de tehnicitate al războiului modern. Zborul unui avion, atacul unei formaţiuni de tancuri, salva unui obuzier de mare calibru, au introdus un în vii.* AlABnADIA HanrrHramwanli*, puţin apte de a alcătui rai motiv artistic. Lupta se dă deja distanţe maxi, se dirijază din cabinetul încărcat de hărţi al comandantului, ordinele se transmit prin unde aeriene, tirul ocheşte ţinte nevăzute şi se controlează prin retemelie. Au dispărut aspectele plastice, pitoreşti, romantice, şarje ca la Reichsfewtfen, rezistenţe ca ale gărzii lui Casnbronne, prezentări ăti nudităţi musculare ca in bătălia dela Cascine a lui Michelangelo. Războiul modem s’a depoetizat. Elanul Individual s’a topit In randamentul maselor mecanice, efortul muscular e înlocuit prin numărul de cai-vapor. Artiştii, educaţi în şcoala tradiţionalistă, nu mai găsesc în geometria prozaică şi colţuroasă a maşinilor de război, in tonalitatea cenuşie a oţelului, estetica liniilor curbe, avantul, culoarea şi căldura ce da vechiului război pitorescul artistic. Să Însemneze «ceasta eft motivele do inspiraţie lipse»« cu adevărat? Nicidecum. Bar • neroe de o adaptare, de la penoa» organic care «& deprfadft ’pe artist să știe cana şi unde să caute, in aspectele războiului modem, notele »tot susceptibile de a fi redate in limba liniilor şi a culorilor. Dacă pictura evoluază, trecând de la imagina efortului colectiv, a efectului de mase in ciocnire, la detaliul intim, la expresia personală, sculptura, prin materialul ce întrebuinţează, a fost obligată totdeauna să se mărginească la reprezintarea efortului individual, de preferinţă cel fizic. Producţia modernă e handicapată de amintirea celei vechi. E greu să se realizeze ceva care să stea alături avantajos de, capodoperele anticităţii sau Renaşterii. „Aruncătorul de grenade’’, subiect favorit al sculpturii de astăzi, purcede direct de la discobolii, doritorii, şi ceilalţi superid atleţi, gen in care un Myron, Falydetes-Lysippos ş. a. au atins culmile realizărilor artistice. Dar poate să mai fie şi o pricină de ordin subiectiv, care să explice această evoluţie: efectul oboselii, a desgustului ce depărtează pe artist de domeniul distrugerii şi al măcelului, preferindu-i alte isvoare demnnstraţii mai potrivite cu sensibilitatea lui delicată. Acest punct de vedere se verifică dacă lărgim cadrul chestiunii, privind şi celelalte manifestări ale artei. »♦♦♦ ■♦♦♦♦»♦ ** Acoperiţi bombele incendiare imediat cu nisip sau pământ, apoi luaţi-le cu lopata într’tm lighean şi duceţi-le afară. Bombele incendiare rămase în pereţi sau pe acoperiş, I le veţi scoate cu topoare, căngi, etc., fără a se ţine seamă de stricăciunile aduse construcţiei, iar după aceia stingeţi-le repede. Când stingeţi bombele incendiare adăpostiţi-vă după coşuri, pereţi, etc. V Purtați-vă cu refugiații astfel cum, ați fi voit, dacă v’ați fi găsit în locul lor. : BWTTAUE IA GRĂDIŞTEA MEOtl (Uvbmn din pag. I*) „R Ho Mt votam pm ana «tal» tata". Nu-l «sa cft nu convtttu« (te loc un punct de onoare pentru autorii noştri de istorie naţională — şi chiar pentru autorii de tratate de istorie naţională — faptul că această pagină nu ne-a fost adusă la cunoştinţă, pentru prima oară, decât abia... prin apehil către studenţi, anul trecut, de care vorbeam ? Rămâne acum să ne gândim o clipă şi să ne punem o întrebare . Un rege ca acest Burebista, într’o glorioasă domnie de aproximativ trei decenii, este de presupus că, pe lângă un maha militar, a fost şi o mare minte politică, ca şi un organizator de ţară excepţional. Şi este de presupus, între altele, că un Stat ca acela trebuie să fi avut şi o capitală pe măsura lui. O, ce n’am da — veţi fice ! — ca pntafer’o minune oarecare să putem afla, măcar în parte, ce va fi fost acea capitală, înghiţită de vreme şi ascunsă, poate, undeva pe sub pământ! Ei bine, capitala aceea, vrednică de acel rege (şi de urmaşii lui de mai târziu, Decebal), vă aşteaptă s’o vizitaţi eproapa întreagă, foarte puţin destapata, undeva in munţii dela răsăritul Straiului Şi la cuid de Otrăştie, la Grădiştea Mhriperhii. E adevărat că până sub, tata, nu oricine poate sui, de la o vreme, urcuşul pretând» picioare sănătoase şi obişnuite cu muntele. Totuş, urcuşul acela ultim poate fi făcut şi călare, aşa cum l-a făcut deunăzi şi unul din membrii cei mai în vârstă « Academiei Române. Acest membru al Academiei Române, ajuns la zidurile cetăţii şi examinând proporţiile şi dispoziţia acestora în spaţiu, ascunse azi în ambra uniei pădiuri de fagi uriaşi, şi văzând cât s’a desgropat din altarul în care stăpânitorii cetăiţii pnafodoau cultul sesreind ca şi eft» lucrări, aparţinătoare, exclama — răzimat de trunchiul Unno fag care prinse:* îh rădăcini şi săltase în sus, din rid, un bloc de piatră granitică, pe care comnstaictorii cetăţi îl aduseseră (odată cu alte multe mii la fel) dintr’o regiune a Transilvaniei situată la aproape 60 de km. deportare — exclama,ric: „ziua de azi, o socotesc ca, pe cea mai de preţ din viaţa mea — şi degeaba aş fi trăit ca Român, dacă aşi fi murit fără a vedea ceea ce am văzut astăzi, aici“. Dar nu întrtun htot articol 41 Şaretă se pot expune toate câta ar cere glas, privind cetatea de la Grădiştea Muncelului, ca şi celelalte — cel puţin zece încă — situate pe munţii din jur, ca nişte sentinele ale celei mari! E destul s£ spunem că cetatea cea mare a fost (şi este) cea mai î înaltă capitală a Europei, vechi şi actuala, iar ca dimensiuni poate că a doua după Rome, în vremea ei. Să încheem, pentru astăzi, cu textul telegramei pe care, deunăzi, o trimiteau participanţii inaugurării de la Costeşti domnului Mareşal Ion Antonescu : „Comitetul de iniţiativă şi participanţii la inaugurarea din acest an a săpăturilor din munţii Grăştiei ţin de a lor datorie ca, la incheerea celor trei zile de excursii pute munţii cari păstrează una din cele mai mari şi mai glorioase capitale ale Europei de asuma două milenii (cetatea dacă dela Grădiştea Muncelului), să vă trimită omagiul de recunoştinţă şi să vă exprime mulţumirile lor — ca unui* ca veţi fi primul, în eunie* de aur a istoricului acestor săpături, de la care a pornit înţelegerea şi sprijinul pentru intrarea în interesul şi conştiinţa publică românească a arestul unic tezaur de istorie şi mândrie naţională, dar« sunit cetăţi» dace din munţii Sebeşului. Capitala cea mare da la Grădiştea Muntelui, atât prin dimensiuniile şi înălţimea neaşteptată la care odihnea, cât şi prin aşezarea ei intr’un punct care-i permitea controlul omultană tuturor drumurilor transcarpatice dela Argeş şi până la Poanta-de-Fier Transilvană, ne arată că regii cari domneau dietrinaa au reprezentat In adevăr cea mal mare putere politică şi mffl.teră a continent târd, din câte se puteau opune Romei pe acea vreme. Suntem absolut convinşi efi va veni o vreme când patrulaterul acela de munţi eu cetăţii« lui, vrednice de un cudrt la care să participe suflarea întregului popor românesc va deveni „oarecui natural de istorie şi geografe naţională al României". Când zeii ne vor aduce pacea şi hotarele ne vor fi iaraş drepte, vom face ca mii de tineri să umple, fii excursii, vara, munţii de acolo — în sudul Orăştiei. Până atunci, veniţi voi totuşi, veniţi voi măcar, puţinii care o puteţi face azi. DE LA INSPECTORATUL GENERAL ŞCOLAR Inspectoratul general şcolar ne roagă că publicăm următoarele : „Toate şcolile secundare de toate categorile, din Bucureşti şi jud. cari aparţin regiunii şcolare Bucureşti, vor trimite de urgenţă prin curier şi prin poştă, 2 tablouri în câte două exemplare, cu urm. date: Un tablou cu toţi profesorii secundari de la şcoalele secundare de toate categoriile din fiecare judeţ. In tablou se va arăta : numele şi pronumele, specialitatea dacă este titular definitiv, provizoriu sau suplinitor, şcoala şi oraşul unde îşi are catedra, localitatea In care domiciliază acum, dacă este localnic, refugiat sau evacuat, deci «ste morantaat şi 4« când. Dacă este posibil pentru ori mobilizaţi să se arate şi următoarele date: contingentul, unitatea şi gradul. Un tablou numeric al elevilor pe clase, de la şcoalele secundare de toate categoriile care se află în jiud, respectiv. In acest tablou se va arăta pe lângă numărul elevilor pe clase şi pe categorii de şcoli (teoretice, profesionale, etc.) câţi sunt localnici, refugiaţi sau evacuaţi, localitatea de unde provin şi localitatea unde locuesc acum. Aceste date se vor trimite nea-apărat până în ziua de 2 August. fel tariful local de călători s’a făcut următoarea Introducere: Călătorii sunt admişi în trenurile automotoer* rapide numai în limita locurilor disponibile şi numai dacă pe lângă legitimaţia de călătorie, valabilă la trenurile accelerate, mai posedă şi un tichet de tren rapid. Călătorii sosiţi din străinătate în vagoane directe ataşate la trenurile rapide vor fi scutiţi de plata tichetului. Preţul tichetelor pentru aceste trenuri s-a stabilit după cum urmează, tabloul urmând să se completeze de către direcţia comercială, după nevoi. Preţul este stabilit pentru clasele I-a, a Il-a şi a IlI-a, în raport cu distanţele: Bucureşti-Timişoara, IM CQB dl. I-a şi 606 cL II-e, Bucureşti* T. Severin, lei 420 şi 320, T. Severin-Timişoara, lei 245 şi 185, Bucureşti-Sibiu via P. Olt lei 455 şi 345, Bucureşti-Braşov 280 şi 150, Sinaia-Braşov lei 80 şi 60, Bucureşti-Cernăuţi lei 620 şi 470, Bucureşti-Chişinău lei 620 şi 465, Bucureşti-Iaşi lei 470 şi 855, Iaşi-Chişinău lei 150 şi 115, Bucureşti-Galaţi lei 300 şi 230, Bucureşti-Mangalia lei 326 şi 240, Bucureşti-Constanţa lei 266 şi 200, Constanţa-Mangalia, lei 80 şi 60, Bucureşti-Sibiu, via Codlea, lei 380, 285 şi 190 cl. IlI-a, Bucureşti-Bacău lei 350 şi 265, Bacău-Cernăuţi lei 276 şi 210, Braşov-Sifom lei 180 şi 135. DELA C. F. R. Costul fetelor la trenurile rapide Obligaţii pentru elevele atelierului central de confecţiuni Direcţia asistenţei c. n. r. pune în vedere elevelor ucenice şi practicante din Atelierul central de confecţiuni că sunt obligate să presteze munca de război în localitatea în care se găsesc, prezentând la redeschiderea atelierului adeverința eliberată de instituția la care a efectuat munca. Flori pentru orice ocazie Pomi altoiţi. Varietăţi alese PEPINIERELE * Prof. E. Crinţescu Colentina, Str. Regina Maria km. 3, Telefon 11763 Desfacere B-dul Brâncoveanu 40, vis-a-vis Bărâţie Grefarea ţesuturilor vii şi transplantarea lor de la o fiinţă la alta e o chestiune deplin şi mai de mult intrată în Biologie şi Medicină. Anii trecuţi au au făcut experienţe chiar cu transplantarea unor organe întregi mai complicate, cum ar fi ochii şi Încercările. Încununate de succes, făcute în acest sens la Salamandre, sunt cunoscute multora. Chestiunea aceasta a grefărilor şi transplantărilor de la o fiinţă la alta e strâns legată de aceea a regenerării organelor. La multe animale inferioare, până la reptile, unele organe odată pierdute, se pot reface la loc. •Cunoscute sunt tuturora refacerea labelor racilor — sau a cozii şopârlelor. Ba s’au văzut şopârla la care, în loc de o coadă, au crescut două şi chiar trei, la locul ruperii. Chiar eu am avut în mână o şopârlă vie, prinsă într’o pădure de lângă Buftea şi care avef la punctul rupturii cicatrisate, două cozi, una mai lungă, şi alta mai scurtă, aşezate în unghiuertaculc. Râmele tăiat© în două tevot reface întregi, făcute jumătate. La M, hidrele. Insectele adulte sunt mai slab dotate cu această însuşire de a-şi reface organele pierdute. Cele tinere însă şi mai ales larvele lor, îşi pot regenera, într’o oarecare măsură, labele, ochii şi antenele. De obicei, organul regenerat apare în timpul năpârlirii care urmează a imputării. Organul pierdut e înlocuit câte odată printr’un organ întru câtva deosebit de primul. De pildă, la lăcuste, tarsela labelor regenerate «tu numai 4 articulaţii în loc de 5. Altă dată se întâmplă c® organul pierdut să fie înlocuit printr’un nou organ de cu totul altă natură. De pildă, un ochiu poate fi înlocuit print’o antenă, iar o antenă printr’un picior! Multă vreme s’a discutat dacă şi capetele se pot regenera. Se ştia că la râme lucrul aceste e cu putinţă, dacă tăietura capului e făcută în anumite condiţii. Apoi a’a discutat şi mai mult dacă capetele pot fi grefate şi transplantate de la o fiinţă la alta. Un cercetător vienez, Walter Finkler, a studiat detailat această chestiune, făcând numeroase experienţe pe insecte şi a publicat, acum vreo 10 ani, câteva rezultate dintre cele mai interesante. Din aceste studii reiese că transplantarea capetelor la insecte e posibilă. Fipkler afirmă că, după ce a tăiat repede corpul unei insecte narcotizate, l-a aşezat pe toracele altei insecte, deasemenea repede decapitate. Prin coagularea lichidului sanguin se începea lipirea celor două zone de secţiune. Insectele operate erau ţinute într-o atmosferă foarte umedă, dar operatorul avea grije ca nici o picătură de apă să nu vină în atingere cu tăietura. Unele mureau după câtva timp. La altele însă, rana se cicatriza repede şi după câteva săptămâni „pacientele“ se vindecau complet, recăpătânchi şi şi plinătatea funcţiunilor lor; într’adevăr, ele începeau să mănânce, să digere, să elimina excremente, să înoate sau să meargă, după caz , şi să se comporte ca nişte insecte normale în toate privinţele, dovadă că prin grefa şi transplantarea capului se restabilise continuitatea aparatelor digestiv, circulator, respirator, etc. Experienţele lui Finkler au fost făcute pe mai multe soiuri de Insecte şi mai ales pe cele două mari coleoptere de baltă: Hidrophilus şi Dyttecus — ca şi pe hemiptera Notonecta şi pe phasmidul Carausius. Finkler pretindea chiar că transplantarea capului se poate face şi între insecte de soiuri diferite şi a afirmat că a grefat capete de Dytiscus pe corpuri de Hydrophilus şi viceversa, declarând chiar că ar fi observat o anumită influenţă a corpului grefat asupra coloraţiei corpului port-grefă: un Dytiscus cu cap de Hydrophilus ar fi pierdut benzile galbene, care-i tivesc, în chip normal, marginile aripilor — şi ar fi luat culoarea măslinie uniformă, caracteristică Hydrophilului Aceste afirmaţii par deadreptul extraordinare şi de necrezut. Din pricina aceasta, cu toată autoritatea ştiinţifică a profesorului Przibram, care inspirase şi condusese cercetările lui Finkler, rezultatele acestor cercetări au fost primite pretutindeni cu un scepticism ironic şi adesea agresiv. Ba, unii, mai îndrăzneţi, m’au pregetat să-l facă escroc şi şarlatan al ştiinţei. Bietul Finkler fu atât de desgustat de aceasta, încât părăsi definitiv laboratorul, dezertare care putea fi considerată şi ca o mărturisire a greşelei sau mistificării sale, dar care putea avea drept pricină şi amărăciunea provocată de violenţa atacurilor împotriva sa. De atunci, numeroşi concetăţeni s-au trudit zadarnic de a reproduce experienţele lui Finkler. Astfel, Kahn, Kengerken, Cunningham, Blunck şi Speler, Gadeau de Kervlle şi alţii, n’au obţinut decât rezultate negative. Totuşi, biologul francez Jean Rostand, prin cercetări în acelaş domeniu, a putut strânge, în anii 1926 şi 1927, câteva Indicaţii favorabile, privitoare la 3 soiuri de insecte: Hydrophilus, Carausius şi mai ales Timarcha. Biologul francez n’a putut constate o supravieţuire îndelungată şi definitivă, aşa cum afirmase învăţatul vienez, dar a putut, totuşi, să noteze o prelungire apreciabilă a supravieţuirii insectelor cu capul lipit. El a putut vedea, cu ochii lui, cicatrizarea pielii, lipirea intimă a ţesuturilor cefalice şi toracice, regenerarea tracheelor şi mai ales, lucru cât se poate de semnificativ după părerea acestui autor, reluarea gradată a mişcărilor apendicelor capului grefat, numai după câteva zile după operaţie. Pe de altă parte, cam In acela? timp (1927), un biolog rus, Plavikcikov, enunţa şi el că practicase cu succes numeroase homogrefe (pe Insecte de aceeaşi specie) şi heterogrefe (pa insecte de soluri diferite), declarând că „altoise” capete de cărăbuş pe corpuri de scarabei şi viceversa, operaţie după care scarabeii deveneau mâncători de frunze, iar cărăbuşii scurmători în bălegi . In tot cazul, opinia publică şi mai ales a lumii ştiinţifice a rămas multă vreme neconvinsă — iar în 1982, R. May, scria sen-* tenţios, asupra acestei chestiuni: „părerea admisă în genere astăzi este că această operaţie (grefa capetelor) nu dă decât rezultate iluzorii!“ De atunci nu au trecut decât câţiva ani şi un elev al lui Przibram, Alma Malăbotti, a pus din nou lumea pe gânduri prin cercetările sale. Se pare că cercetările lui Malabotti, făcute mai ales pe insecta Carausius, numită în popor „Surcea” sau „Baetoeiul dracului”, au fost făcute în riguroase condiţii technice şi cu toate garanţiile dorite. Operaţia autografei era făcută după o zi sau două, de la năpârlire, la o temperatură de 25». Unele insecte cu capul grefat se vindecau complet şi apoi se purtau, în toate privinţele, ca nişte insecte normale, ce nu se puteau deosebi de celelalte decât prin uşoara cicatrice ce aveau la ceafă. Ele începuseră să mănânce a doua sau a treia zi după opereţie I CRONICA ŞTIINŢIFICA Probleme de biologie: Grefarea şi transplantarea capetelor de RAUL CAONESCU Conferenţiar universitar .