Universul - Provincie, august 1944 (Anul 61, nr. 210-239)

1944-08-01 / nr. 210

I Vând vilă nov« TâneăbvyU 2 KJlomahJ do tosoaiM «•faltatfi, spre Sraagov, 5 cssmero, d»p«tKtfrif», 990 m’, adresaj Snagov telefon 51 588 *"» ♦»♦♦♦ V t ♦ 4~» tftttttftt -IM Dental-Bohrmasina i. ckcMei fn bună «taro I cumpăr­ă Ofertat Telefon 6.19.07 29 Uzină de armament cumpără urgent un auto­turism de 4 locuri In per­­pectă stare de funcţiune, cauciucuri­­ neuzate, de preferat mărcile: Buick, Dodge, Oodsmobile, Ford, Crysler, Nash, Plymouth. Primim numai oferte se­rioase. Rft»pui»s la ziar: Turism 22S C. ÎNCHIRIERE 802 INGINER diplomat ELECTROTEHNIC şi MECANIC supus străin, cu vastă practică la construcţie şi fabricaţie caută ocupaţie. Răspundeţi sub „Organizator” 127 D. ANGAJEZ MAESTRU ÎS sudor autogen, sa eu- Ro&îcă a suda chlutaaa, blocuri auto, c«$ret» da motorra şi alumínium. "IARTA SUDURII", Dobre Bd. Filantropia nr. 58, 4010 Ii iin INCK8HSZ fermă 17 Km. Bucureş^, 14 pogoane, clă­diri mari betonate, luminfi electrică, forţă motrice, Uni» garaj, şosea principalâ, eventual combinatie. Adre­saţi fiecare si orele 16—17 telefon 4.22.59 ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦+♦♦♦♦♦♦♦♦♦44 CAUT spre imediată in Bucureşti Fabrică de săpun de mire capacitate eventual să albe şi Instalaţie pentru săpun de te­ti­eră. A se adresa telefon 4.22.87 ore l­a 7—8 dimineaţă sau 2—5 p. m. 9 MINISTERUL DE RĂZBOIT! DIRECŢIA GENIULUI Bir. S Transmisiuni PiaMfealiim© Nr. 92.046 din 20 file 1044 Se aduce la cunoştinţa genera­lă că Direcţiunea Geniului din Ministerul de Războiiu Subsecre­tariatul de Stat al Armatei de Uscat, ţine tratare prin bună în­voială în ziua de 11 August 1944, orele 3,30 dimineaţă, pentru pro­curarea Următoarelor materiale: — Uleiuri, pentru aprate Creed, Siemens, Hell, etc. — Vasiline. — Siguranţe, ilizibile, lămpi, becuri, cărbuni, perii și diverse pentru aparate Creed, Siemens, Hell, grupuri electrogene, etc. — Materiale pentru acumulato­ri (plăci, separatorii, electrolit), — Materiale­ pentru reparat tele­foane, centrale ș i radio. „ — Cositor aliaj, — Tipirig, — Coaie smirghal, — Pile mecanice, — Bricege, — Role de lemn, — Ozocherită şi .— Diverse materiale. Cantităţile, paetele de sarcini respectiva şi modelele, se pot ve­dea la M. R. Direcţiune® Geniului Bir. 3 Transmisiuni în fiecare să de lucru Intra orele 8-13 şi 16-19. Firmele interesate a concura la tratare se vor adresa la M. R­­Direcţiunea Geniului din Bucure­şti Piaţa Valter Mărăcineanu Nr. 8, pentru a li se indica locul unde se va ţine tratarea. Ofertele vor fi prezentate în plicuri sigilate şi însoţite de ana­lize de preţ pentru fiecare cate­gorie de materiale ce se vor oferi, fără de care nu vor fi luate în considera­țiune. Coetul înserării prezentei publi­­ca­ti­uni urmează a se suporta de furnizorii adjudecatari. Directorul Geniului Cetonei, I. MIHATLESCU ’1 _____8338 CALENDAR DOMINICA SA nruu UM crtoi« 1 Ap. u* fS sena Catolic I Atonon. protestant: Beatrioa, JUaSrAhd mntii AM. A«moboU soa­relui 10,4» CAUNDAI ISTORIG Domnitorul bhecstfi* dani lUkMrt cevero. atu« • împie­dic* ImtiiiKleraa emmet (IMS), LUNI M TUIJM­UM Ortodox , MUa. Catolic i Igaatau da Protestant i Ernestine. ❖ niafirttut ao*rt-hd 4.M. Apusul 10a­­reCLul 10,41». CALENDAR ISTORIC tpttrcpia Krgh«nitUor pur» aub turtei* ea, pinta decret domnesc, pe v&taiui d* curta costach* Alexandri 0808). RADIO DUMINICA, M rum 1AM radio romanţa şi Radio bucureşti 7.3». Deschiderea em­isirmft. Ora o­­ficială Radio-Juraid. Concertul di­mineţii. 8.3« P­lanul recapitulativ. 8.55 : ora satului. 8.33: Concert spiritual: a) Muzică ortodoxă; b) Muzică apuseană. 10.3«: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI SUMO BUCUREŞTI 13: Deschiderea emisiunii. 13.08: Ora Muncă şi Lumină. 13.50: Ştirile serviciului german. 14: ora ofcială. Radio-Jumnal. 14­: Orchestra Nicolae Cireş. 15.15: Poşta Militară Radio. 15.45: Muzică variată. 15: închiderea emisiunii. RADIO ROMANŢA ST RADIO BUCUREŞTI H: Deschiderea emisiuni Orches­tra Fraţii Stănescu. 33: Ora oficialăă Radio-Jurnal SS.15: Orchestra „Lmpoafarii“. 1 3.15: Muzica modernă, *4: Music* din operete, 34.30: Muririi românească, ll închiriere* emis UIt­oii. LUNI. 11 IUL» 1644 RADIO ROMANTA SI RADIO BUCUREŞTI 7.30: Deschiderea emisIntjlL Ora ofi­ciali. Rartio-Jurnal. Concertul dimi­neţii. 8.30: Jurnal recapitulativ. MuatcS variate. 8.38: ORCHESTRA SOCIETĂŢII DE EDITURA-voce: Dora Oreviceanu. as.38: Închiderea emisiunii. RADIO ROMANŢA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13: Deschiderea emisiunii 13.03: ORA OSTAŞULUI. 13.50: Ştirile tervleiului german. 14: Ora oficială. Radio-Jurnal. 14.20: Orchestra de café-concert Ra­dio dirijată de d. 81. Constantinescu. 15.15. POȘTA MILITARĂ RADIO. ADĂPOST In subsol bloc beton, încă­pere separată, cântăm pen­tru depozitat lăzi cu textil«. Adresați ziar „ADAFOST” 34­­­ și telefon 4.78.01. 43 -M~t++4-»+4 4 4 44 » 4-4 »4-M + 44 V©Isaj©r etnie, lmba germană, vo­ie joi toată ţara caut poet la întreprindere de produse fermaceutice. La ziar 12 D. 82 ♦♦44 ♦ « 4 » « M M ♦ 4 » ♦ 14 Caut Auto Camion care venind prin se reîntoarce ocazional spre Sibiu în zilele: Marţi, Miercuri, Joi. Trans­port bagaje şi 5 persoane de la Orăneşti (Ilfov) la Sălişte (Sibiu). Oferte Luni orele 3-6, Fulea, Lipscani 100 Tel. 5.86.32 îndureratul frate Cazaore Carasso cu soţia Aurelia şi fiica Mirela, au nemărginita durere de a educe la cunoştinţa prietenilor moartea năprasnică a fratelui, cumnatei şi nepotului Ioi-Iomtov Carasso Ida Carasso Alberto Cavasso săvârşită în urma bombardamen­tului din noaptea de 27-38 iulie crt. înmormântarea va avea loc Du­minecă -30 Iulie ora 16 p. m. la cimitirul Spaniol Bellu. VI Implinindu-se doi ani de la în­cetarea din viaţă a celui ce a fost INGINER Conrad Lerner Rugăm rudele şi prietenii să a­­siste la Regudacrul ce se va oficia pentru odihna sufletului său şi a părinţilor lui Yetty şi Leon Lerner la cimitirul Filantropia Duminică, 30 iulie, ora 17 p. m. Blumette şi Dan H Wechsler. S­zmsn&m ztspsmwm ♦ 15.411 jurnal te Dat»* rast, 15 închinarea enriahtatt. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI n. D*schi»«*M­oralâ. Muzică. Marş. RADIO ROMANIA * K: jarewi In limba tare*. RADIO BUCUREŞTI U.IBt Ştirile serviciului ■ADIO ROMANŢA ŞI MM» BUCUREŞTI BLDb Recital *e piaai­aL nateaer. 0.4*1 Conferinţa rt-iut Gaby Jab­ii­leiem „Ion Brezeanu“. Muzică. 32: Ora oficiina. Radio-Jurn­al. 22.20: Mari concerte. 23 Selecţi­uii din opereta. 24: Orchestra L Vliescu. 24.39: Muzică variată. 1: închiderea emisiunii. Teatre CTOCONDA : matineu şi mara. Adări poetul Giocomied. ALHAMBRA: matineu şi asana. Mas­ca Altoaetra. MUNCA ŞI LUMINA (Uranng nr. 4) ora 18 . Sânge Albastru. Cinematografe ARO s Emigranta. CAPITOL: Un muşchetar la raftrato­tene. FANTASIO: Lumina pierdută. SCALA: La răscruce de drumuri şi Jurnal. TRIANON: Prinţesa Jazzului. REGAL: Canalia şi Jurnal nou. SAVOY-Cărăbuş: Suflete In noapte. BD. PALAS : Intr’un cămin de dom­nişoare şl Jurnal. FEMINA: Oraşul de culr şl Jurnal nou. SELECT: Nebuniile unei nopţi şi Jurnal. CORSO: „Masca l­d Cezar Borgia“ şi Jurnal nr. 122. ROMA: „Cavalerul fără nume", Jur­nal şi trupă de reviste. CASANDRA : Di vâltoarea vieţii Şi Jurnal. ELISEE: Dragoste vinovată şi Jur­nal. OMNIA: „Actele vă rog". Jurnal şi revistă. NISSA: „Poveste de dragoste" şi pă de reviste şi Jurnal. AIDA: „O lacrimă pe un mormânt" trupă de revistă şi jurnal de război nr. 122. ALCAZAR: „Uraganul vieţii“, tru­pă de reviste şi jurnal de război nr. 122. ASTORIA: Aventuriera, Jurnal No. 118 şi revistă AMERICAN (sală Şi grădină) : Tineri în lanţuri, jurnal şi trupă de re­viste BARCELONA : Mi­ster: 09* dom* Pa­triciu­, jurnal şi revistă. CARMEN: „Dora Nelson" şi Jurnal de război. COLORADO : Ortice fată se mărită odată şi turnal. DACIA: „Buze însângerate" şi Jur­nal nr. 121. ELDORADO (de Joi până Duminică) : Actele, vă rog, trupă de reviste şi Jurnal. DIANA: „Man­u", Jurnal şi trupă de revistă. FLORIDA: „Boccaeio", trupă de re­viste şi jurnal de război. GLORIA: „Caravana" şi Jurnal. IZBÂNDA: „Patima" şi Jurnal nr. 122. ILEANA: „A fugit o fată", Jurnal nr 121 şi trupă de reviste. MARCONI: „Bătălie" şi Jurnal. MILANO: „Dreptul la viaţă", Jurnal şi trupă de veriate. MODEL: Haina face pe om şi Jurnal. MIORIŢA: „Circul Benz" şi Jurnal. NONI (Sâmbătă şi Duminică) : Matca­­rio vagabond şi Jurnal nr. 11S ODEON: „Harlem" şi Jurnal de răz­boi nr. 121. PACHE: „Să-mi cânţi tătâne“ şi revistă. PARIS: „Bolero“, Jurnal şi trupă de reviste. REX: „Sploana din Ban Cottard" şi Jurnal. SPLENDID: „vânzătorul de ziare", trupă de reviste şi Jurnal de răz­boi nr. 121. TOMIS Sala şi Grădina: „Capriciile Inimii“ şi jurnal. UNIC: Cătuşe roşii şi Jurnal UNIREA: „Hürtem“, jurnal şi revistă. VERGU: „Bătălia“, Jurnal de război şi trupă de reviste. VENUS: „Două orfeline“, revistă şi jurnal. VOLGA: „Vânzătorul de ziare“ şi jurnal nr. 121. Ora 6.­ Farmaciile GARDA DE ZI GRUPA III-a DE ZI Farmaciile deschise Duminica și sărbătoriie legale Br. Petrescu Janeta, gtr. Regelu­i, L 4.60.15; Komorniki Alexandru, ca­­.ee Victoriei, 37, I, 3.31.76; Ramașcan Gabriel, bd. C-tin Brâncoveanul, 37, X, 4.17.94; Iacobi Victor, etr. Oituz, 27,­­ 4.17.76; Dr. Opări Anastase, str. Sf. Apostoli, 52, (colţ Antim), I, 3.65.40; Roşu D. Constantin, calea Moşilor, 45, I, 5.44.73; Ciocoiu George, str. Ştirbei Vodă, 55, II, 5.15.25; Roşu D. Alexandru, calea Griviţei, 78, II, 5.56.45; Georgescu S. Nicolae, calea Griviţei 286, IX, 4.16.67; Luca Valeria, Bucureștii Noui, II, n’are telefon; Velleanu Ana, bd. Filantropia, 53, II, 3.64.84; Andrieş Constantin, calea Pl­evnei, 244, II, 4.78.49; Grigoroiu La­­vinia, şos. Giuleşti, 44, II, 3.92.62; Steflea Călugaru Victoria, calea Vic­toriei, 142, III, 5.51.26; Urseanui N. Gheorghe, bd. Tache Ionescu, 12, III, 2.86.22; Hotăranu Gheorghe, Vasie Lascăr, 76, III, 1.01.40; Nacu Marga­reta, calea Dorobanţi, 159, III, 2.16.06; Antonescu Ştefan, str. Viitor, 194, III, 2.14.06; Moldoveanu Georgeta (Herăs­trău) şos. Voevodul Mihai 16, III, 2.90.71; Michaliescu Ion, str. V. Las­căr 129 (col. Romană 156), III, 2.13.58; Dr. Belcot Emil, bd. Regele Ferdi­nand, 59, IV, 2.90.68; Dr. Brăileanu Clement, calea Moşilor, 249, IV, 2.02.74; Dr. Caracaş Grigore, şos. Co­­lentina, 83, IV, 2.43163; Teodosiu Corneilu (Colentina), str. Regele Fer­dinand, 4, IV, 2.47.89; Barozzi Vasile, calea Călăraşilor, 184, IV, 5.05.95 ; Constantinescu Lucia Dr. Chijic, şos. Mihai Bravul, 202, IV, n'are telefon; Dr. Rădulescu Alexandru, calea Du­­deşti, 28, IV, 3.16.54; Drăgănescu Cătă­­nescu Victoria, str. Th. Speranţ­a, 77, IV, 4.72.34; Bărbieru Alexandrina, calea Dudeşti, 258, IV, 1.31.35; Eoescu George, calea Şerban Vodă, 21, V, 3.01.26; Panea Ştefan, calea Văcăreşti 171, V, 4.17.00; Russu N. Mihail, şos. Giurgiului, b­, V, 4.62.31; Zlotescu Elena, bd. General Moşofoi, mr, V, 5.20.61; Opreanu Constantin (Nicolau), calea Rahovei, 79, VI, 3.05.74; Mico­­nescu Constentin, calea Rahovei 304, VI, 3.45.06; Constantînescu Emilia, prelungirea Rahovei, 10, VI, 4.06.83; Tănase Zoe, str. Isvor, sp, VI, 3.03 09; Gh­eorghiu Evlampla, str. 13 Septem­brie, 2, VI, 3.99.53. Dr. Petrescu Lu­­creția, şos. Cotroceni, 6, VI, n’are telefon. UNIVERSUM SĂPTĂMÂNĂ InTERNATÎONALA MUTARĂ 9 POLITICA (Urauri din pag. I-a) IMMurl «• rateteaţă gwznan* oare »« pricinuit Infan­teriei american* pâevAeri ieri»*­­M. Dealtfel pfor&vila par * fi fost grele ie Mabel., părți. Tru­pele americane in desfășurarea ofensivei lor au atacat (I Ia aud de St. Lo unde au capturat câ­teva sate. In defensivă, trupele germana au poatraataaat mai ales in ape­­toarele unde americanii au făcut pătrunderi. In eedionul britanic al frontului din Normandia nu g’a Înregistrat nici un fapt deo­sebit. PE FRONTUL ITAWAN. — Centrul de gravitat* ale atacu­rilor aliate continuă să fie regiu­nea Florenţa. Atacurile mnt din ce in ce mai înverşunate şi tru­pele neoeeelandeze ale armatei a 8-a se aflau încă de Vineri la 16 km. de Florenţa. Ultimele ştiri din sursă aliată arătau ieri că trupele germane opun o rezis­tenţă „excepţional de puternică“ la poalele dealului care separă trupele neozeelandeze de oraşul Florenţa. Ştiri din aceeaşi sursă mai arătau că artileria aliată a Intrat în acţiune pentru a lichida rezistenţa germană. Florenţa a fost declarat oraş deschis şi ea va beneficia de aceiaşi atenţie ca şi Roma. Comunicatul german de Sâm­bătă anunţă că un atac inamic dat cu aproximativ 8 divizii Îm­potriva Florenţei, s’a năruit in mod sângeros. Intre Ar­no şi Tibru diferite forţe ale armatei a 8-a au rea­lizat slabe câştiguri locate. PE FRONTUL POLITIC. — Problema ruso-polonă, care a re­­revenit actua­lă odată cu înainta­rea rapidă a forţelor sovietice pe teritoriul polonez, a ocupat aten­ţiunea cercurilor politice aliate şi a făcut obiectul orm­entarilor de presă. Constituirea comitetu­lui perouras de eliberare, recu­noaşterea lui de către Bialin, in­stalarea lui la Cholm şi nu tine semnarea acordului între acest comitet şi soviete, cu privire la administrarea teritoriului polo­­nez, au lăsat în urmă acţiunea mai lentă şi de temporizare a guvernului polonez din Londra, de sub prezidenţia d-lui Mic®*­lacik. Nici Statele Unite, nici Anglia, nu ver să forţez© lucrurile şi de acesa au încurajat intenţia d-lui Dhcolacik de a pleca la Moscova, unde a sosit cu avionul încă de joia trecută, şi unde urma să rriei convorbiri cu Stalin şi cu rejpre­­zintanţa comitetului de la Cholm. Este posibil — şi la Londra se comtează pe această eveistealiteste — să se «dungă la un comp**nJis. La Ankara se aştai®rtă şedinţa Paristmcnfcutaî doi*» 2 August când se vor face de prsovol mi­nistru declamţiuni confidenţiale cu privire la politica externă » Turciei. lai ursna acestor decîa­­raţhuni se va putea cunoaşte care va fi atitudinea Turciei faţă de cererile aliaţilor pentru o mai ac­tivă colaborare turcă în cauza aliaţilor. Persistă zvonuril« cu di­ferit* personalităţi politii* sovie­tice vor merge la Ankara nem­­rii discuţiuni în chestiunea Strâm­­torilor. In Camera C­vrem­elor au în­ceput Vineri dezbaterile asupra problemelor Indiei. Din partea raven» *hd­hritaota «*» ««stan* eft m«if«nerUs (Mgnw rfttnta pi mai fiojjMte la vittoaxo fi eft ta­tai dapinfio de Motcskraaea on­oare mapaliaanli ft Mndasti var «litag» ta o înțelegere. Manii eft fie MbUntaie unele precirici cari au neuitat dia eoeete disebetetrl fl­­anine ei India a pus la dis­poziţia Marei Britanii două mi­lioane de soldaţi, ceea ce Înseam­nă cea mai mare armată de vo­luntari dia lume şi materiala de război In valoare de cinci sute de milioane de lire sterline. Dia Bombat­e’s anunţat de altfel apropiata incheiera a n­­oui acord Intre Gandhi şi d. Jinna, şeful inwulnatilor hin­duşi, care numără optzeci de mil­ioane de oameni. Gandh­i a ac­ceptat prop­uerile d-lui Jinna pentru rezolvarea divergenţelor dintre Liga musulmană şi parti­dul congresului. El sugerează un guvern na­ţional provizoriu şi apar un ple­biscit pentru Pakistan, car©, in cazul reuşitei lui, ar duca la se­pararea Statelor musulmane din India. Guvernul Olandes a recunoscut ca guvern provizoriu al Franţei, comitetul de eliberare francez din Alger. Regele Angliei s© află încă în Italia unde inspectează trupei© uitate. Bear«* a Caut pe frontul armatei a­­~a yft a B-a a dlstrl. boit ttoooratft di» rftasbol. PE FRONTUL­ AERIAN. — A­ taowrite boanbolMi zburătoare ger­mane asupra Londrei ţi a An­gliei de «ud ©Mn­tinuă aproape fără întrerupere., Aviaţia de răpţhol de ambela părţi, desfăşoară o extrem de vie (Mtlviitete. AUaţiiî dând o deose­bită importanţă acestei arme In pregătirea atacurilor, desfăşoară at&t pe front cât şi Im spatele lui atacuri masive executând câte 2000—3000 ieşiri în aneto *H«­­Dsslgur aceste,atacuri masiv« au rezultate, dar în acrlrib apatr­ea antiaeriană germ­ană şi atacul vâ­nătorilor germani pricimuesc pier­deri simţitoare aviaţiei aliate. Berlinul a fost­ obiectul unor noul repetate atacuri aeriene. Diferite alte iredităţi din cen­trul Germaniei va deosebi Stut­­tgart, Kiel, Hamburg, Frankfurt, Merseburg, Destatt şi altele au fost atacata de fortăreţele abu­­rătoa­re americalne sau de avia­ţia engleză, specializată In a­­tacurile de noapte Capitala Ungariei, a suferi un vio­lomic atac, după­ care a atacul de noapte Bucu­reştilor şi asupra bitaştilor Ploeşti care a fost atacat­ă și noaptea și ziua. de serviciu GARDA DE NOAPTE GRUPA X-a şi la nopţile de 10, 20 şi 30 ale fiecărei Ioni Komorniki Alexandru, calea Victo­riei, 36, I, 3.21.76; Dr. Opări Anastase, str. Sf. Apostoli, 52 (colţ Antim), I, 3.65.40; Lagara Nicolae, calea Văcă­reşti, 25, I, 4.40.01; Andrieş Constan­tin, calea Plevnei, 244, II, n’are­,te­lefon; Zamfirescu Filareta, bd. Banu Manta, 61, II, 4.81.13; Dan George, calea Griviţei, 183, II, 3.92.12; Ionescu Marius, calea Grviţei, 446, II, n’are telefon; Constantînescu Lazăr, str. Romană, 3, III, 2.03.72; Antonescu Ştefan, str. Viitor, 194, III, 2.14.06; Dr. Teodosiu Cornel (Colentina) str. Regele Ferdinand, 4, IV, n’are tele­fon; Enescu Elena Dr. Soreni, bd. Partie, 111, IV, n’are telefon; Niţescu Sebastian, bd. Regele Ferdinand, 103, IV, n’are telefon; Dr. Rădulescu A. Alexandru, calea Dudeşti, 28, V, 3.16.54; Russu N. Mihail, şos. Giur­giului, 9, V, 4.63.21; Munteanu Vale­ria, str. Mihai Vodă, 8, VI, 4.10.13. Dr. Petrescu Lucreţia, şos. Cotroceni, 6, VI, n’are telefon. ----------0*0---------­ Deschiderea stagiunii la „Filarmonica" După un turneu de concerte în Ardeal, în a doua jumătate a lu­­nei August, „Filarmonica” va deschide stagiunea de concerte simfonice în Bucureşti. Duminică, 1 Octombrie, la Atheneu, cu o primă serie de 12 concerte în a­­bonament, care vor fi dirijate de: G. Enescu, G. Georgescu și Her­bert von Karak­a. --------0*0--------­ CONCERTE • FaaifaTa apnitwidarrveritului german din Capitală sub Condu­cerea d-lui Kt. Kaiser va da Marți 1 August a. c. filtre orele 19 și 20 t un concert de promena­dă în perenă Cişmigiu. mm războiul și arta modernă (Urmare din pag. I-a­­ riei de Francezi, și anume mo­mentul când Ducele d’Aum­ala pătrunde In fruntea cavaleriști­­lor săi în „Smala­h“ inamica. In mijlocul haremului lui Afad-el- Kador. Ce prilej minunat de a Indulci aspectul rebarbativ al tabloului de război, introducând semi­nmiul feminin în b­văihnă­­sa’a sutelor de soldaţi şi de cal, printre, armele aruncate şi cortu­rile sfâşiate, in decorul exotic şi pita de luminozitate al peisaju­lui african . Pictura de război a avut tot­­dauna un caracter decorativ, menit să satisfacă eterna admi­raţie a omului pentru spectaco­lul grandilocvent, paradă şi pa­naş. Arta mai nouă a părăsit a­­ceastă concepţie declamatoare, cercând să coboare mai mult in suflete­ omenesc, căutând să-l facă să vibrare la spectacolul suferinţelor pricinuite de război. In locul splendidei cavalerii ce sarmacă* pasnjml presărat de ră­niţi şi muribunzi; ia locu! trom­petului superb o« sună «Sarma, tu» cadavru vânăt şi umflat in marginea unei m­eştini. Această manieră realistă de a vedea rfia­­bolul a fost inaugurată de Vo­­reşcia­ghin, marele pictor rus, care a avut însărcinarea de a ilustra războiul din Balcani, in 1877—78. Veresciaghicv a murit scufundându-se ca cuirasatul amiral Petropavlovsk in fața Port-Arthurului, în timpul răz­boiului ruso-japonez de acum 40 de ani. In c­umscutul tablou, Der Krieg, Franz Stuck înfătî­­șază «ostaant simbolul realist al războ­ilui. Trebue să constatăm că astăzi, Interesul artiștilor pentru pic­tura de război este in scădere. Nici războiul mondial trecut, nici cel actual, nu au inspirat opere de valoare artistică necon­testată,, cu subiecte luate fie din vălmășagul luptelor, fie din ar­doarea luptătorilor ori din sufe­rinţele lor. Facem evident, ab­stracţie de operele „«­evocate de comenzi oficiale, spre a acoperi pereţii pinacotecelor ori ale ins­tituţiilor publice — mai ales ale celor militare, — în scop de edu­caţie patriotică, sau pentru sa­tisfacerea de amor propriu na­ţional ori chiar personal, când nu —­ pur şi simplu — pentru a da de lucru la artişti. Nu mă o­­presc nici asupra numeroaselor lucrări, unele destul de onora­bile, în care artiştii profesionali era diletanţi, luptători pe fron­turi, şi-au fixat pe pânză impre­siile; uneori pot să aibă o va­loare şi artistică şi documen­tară. Astfel de schiţe su­nt de pildă desen­urile lui Grigorescu din războiul neatârnării. Tre­când deci peste opera de utili­tate diversă a ilustratorilor, ră­mâne cert că războadle de astăzi, pline de acţiuni şi de peripeţii cu variaţii infinit mai bogate şi impresionante ca cele din trecut, nu mai ispitesc pe artişti. Nu cunosc în producţia mondială pânze definitive care să conteze în Istoria, Artelor, ca fixând in­tri o realizare de înaltă artă, e­­pisoadele cele mai pregnante ce au sângerat atât de crud genera­ţia noastră. Cred că pricina principală poate fi atribuită obiectiv, şi caracendur de tehnicitate al răz­boiului modern. Zborul unui a­­vion, atacul unei formaţiuni de tancuri, salva unui obuzier de mare calibru, au introdus un în vii.* AlABnADIA Ha­nrrHra­mwanli*, puţin apte de a alcătui rai motiv artistic. Lupta se dă deja distanţe maxi, se dirijază din cabinetul încărcat de hărţi al comandan­tului, ordinele se transmit prin unde aeriene, tirul ocheşte ţinte nevăzute şi se controlează prin retemelie. Au dispărut aspectele plastice, pitoreşti, romantice, şarje ca la Reichsfewtfen, rezis­tenţe ca ale gărzii lui Casn­­bronne, prezentări ăti nudităţi musculare ca in bătălia dela Cascine a lui Michelangelo. Răz­boiul modem s’a depoetizat. Ela­nul Individual s’a topit In randa­mentul maselor mecanice, efortul muscular e înlocuit prin numă­rul de cai-vapor. Artiştii, e­­ducaţi în şcoala tradiţionalistă, nu mai găsesc în geometria pro­zaică şi colţuroasă a maşinilor de război, in tonalitatea cenuşie a oţelului, estetica liniilor curbe, avantul, culoarea şi căldura ce da vechiului război pitorescul artistic. Să Însemneze «ceasta eft moti­vele do inspiraţie lipse»« cu ade­vărat? Nicidecum. Bar • neroe de o adaptare, de la penoa» or­ganic care «& deprfadft ’pe artist să știe cana şi unde să caute, in aspectele războiului modem, no­tele »tot susceptibile de a fi re­date in limba liniilor şi a culori­­lor. Dacă pictura evolu­ază, trecând de la imagina efortului colectiv, a efectului de mase in ciocnire, la detaliul intim, la expresia per­sonală, sculptura, prin materia­lul ce întrebuinţează, a fost o­­bligată totdeauna să se mărgi­nească la reprezintarea efortului individual, de preferinţă cel fi­zic. Producţia modernă e handi­capată de amintirea celei vechi. E greu să se realizeze ceva care să stea alături avantajos de, ca­podoperele anticităţii sau Renaş­terii. „Aruncătorul de grenade’’, subiect favorit al sculpturii de astăzi, purcede direct de la disco­bolii, doritorii, şi ceilalţi su­perid atleţi, gen in care un Myron, Falydetes-Lysippos ş. a. au atins culmile realizărilor artistice. Dar poate să mai fie şi o pri­cină de ordin subiectiv, care să explice această evoluţie: efectul oboselii, a desgustului ce depăr­tează pe artist de domeniul dis­trugerii şi al măcelului, prefe­­rindu-i alte isvoare de­mnnstraţii mai potrivite cu sensibilitatea lui delicată. Acest punct de ve­dere se verifică dacă lărgim ca­drul chestiunii, privind şi cele­lalte manifestări ale artei. »♦♦♦ ■♦♦♦♦»♦ ** Acoperiţi bombele incen­diare imediat cu nisip sau pământ, apoi luaţi-le cu lo­pata într’tm lighean şi du­­ceţi-le afară. Bombele incendiare răma­se în pereţi sau pe acoperiş, I le veţi scoate cu topoare,­­ căngi, etc., fără a se ţine sea­mă de stricăciunile aduse construcţiei, iar după aceia stingeţi-le repede. Când stingeţi bombele in­cendiare adăpostiţi-vă după coşuri, pereţi, etc. V Purtați-vă cu refu­giații astfel cum, ați fi voit, dacă v’ați fi găsit­­ în locul lor. : BWTTAUE IA GRĂDIŞTEA MEOtl (Uvbmn din pag. I­*) „R Ho Mt votam pm ana «tal» tata". Nu-l «sa cft nu convtttu« (te loc un punct de onoare pentru au­torii noştri de istorie naţională — şi chiar pentru autorii de tra­tate de istorie naţională — fap­tul că această pagină nu ne-a fost adusă la cunoştinţă, pentru prima oară, decât abia... prin a­­pehil către studenţi, anul trecut, de care vorbeam ? Rămâne acum să ne gândim o clipă şi să ne punem o între­bare . Un rege ca acest Burebis­­ta, într’o glorioasă domnie de aproximativ trei decenii, este de presupus că, pe lângă un mah­a militar, a fost şi o mare minte politică, ca şi un organi­zator de ţară excepţional. Şi este de presupus, între altele, că un Stat ca acela trebuie să fi avut şi o capitală pe măsura lui. O, ce n’am da — veţi fice ! — ca pntafer’o minune oarecare să putem afla, măcar în parte, ce va fi fost acea capitală, înghi­ţită de vreme şi ascunsă, poate, undeva pe sub pământ! Ei bine, capitala aceea, vrednică de acel rege (şi de urmaşii lui de mai târziu, Decebal), vă aşteaptă s’o vizitaţi eproapa întreagă, foarte­ puţin des­tapata, undeva in munţii dela răsăritul Straiului Şi la cuid de Otrăştie, la Grădiş­tea Mhriperhii. E adevărat că până sub, ta­ta, nu oricine poate sui, de la o vreme, urcuşul pre­tând» picioare sănătoase şi obiş­nuite cu muntele. Totuş, urcuşul acela ultim poate fi făcut şi că­lare, aşa cum l-a făcut deunăzi şi unul din membrii cei mai în vârstă «­ Academiei Române. A­­cest membru al Academiei Ro­mâne, ajuns la zidurile cetăţii şi examinând proporţiile şi dis­poziţia acestora în spaţiu, ascun­se azi în ambra uniei pădiuri de fagi uriaşi, şi văzând cât s’a des­­gropat din altarul în care stă­­pânitorii cetăiţii pnafod­oau cultul sesreind ca şi eft» lucrări, aparţi­nătoare, exclama — răzimat de trunchiul Unno fag care prinse:* îh rădăcini şi săltase în sus, din rid, un bloc de piatră granitică, pe care comnstaictorii cetăţi îl aduseseră (odată cu alte multe mii la fel) dintr’o regiune a Tran­silvaniei situată la aproape 60 de km. deportare — exclama,­ric: „ziua de azi, o socotesc ca, pe cea mai de preţ din viaţa mea — şi degeaba aş fi trăit ca Român, dacă aşi fi murit fără a vedea ceea ce am văzut astăzi, aici“. Dar nu întrtun htot articol 41 Şaretă se pot expune toate câta ar cere glas, privind cetatea de la Grădiştea Muncelului, ca şi cele­lalte — cel puţin zece încă — si­tuate pe munţii din jur, ca nişte sentinele ale celei mari! E des­tul s£ spunem că cetatea cea mare a fost (şi este) cea mai î î­­naltă capitală a Europei, vechi şi actuala, iar ca dimensiuni poa­te că a doua după Rome, în vre­mea ei. Să încheem, pentru as­tăzi, cu textul telegramei pe care, deunăzi, o trimiteau participanţii inaugurării de la Costeşti domnu­lui Mareşal Ion Antonescu : „Co­mitetul de iniţiativă şi partici­panţii la inaugurarea din acest an a săpăturilor din munţii G­­răştiei ţin de a lor datorie ca, la incheerea celor trei zile de excursii pute munţii cari păs­trează una din cele mai mari şi mai glorioase capitale ale Euro­pei de asuma două milenii (ce­tatea dacă dela Grădiştea Munce­­lului), să vă trimită omagiul de recunoştinţă şi să vă exprime mulţumirile lor — ca unui* ca veţi fi primul, în eunie* de aur a istoricului acestor săpături, de la care a pornit înţelegerea şi sprijinul pentru intrarea în inte­resul şi conştiinţa publică româ­nească a arestul unic tezaur de istorie şi mândrie naţională, dar« sunit cetăţ­i» dace din munţii Se­beşului. Capi­tala cea mare da la Grădiştea Muntelui, atât prin dimensiuniile şi înălţimea neaş­teptată la care odihnea, cât şi prin aşezarea ei intr’un punct care-i permitea controlul o­mul­tan­­ă tuturor drumurilor trans­carpatice dela Argeş şi până la Poanta-de-Fier Transilvană, ne arată că regii cari domneau die­­trinaa au reprezentat In adevăr cea mal mare putere politică şi mffl.­teră a continent târd, din câte se puteau opune Romei pe acea vreme. Suntem absolut convinşi efi va veni o vreme când patru­laterul acela de munţi eu cetăţii« lui, vrednice de un cudrt la care să participe suflarea întregului popor românesc va deveni „oare­cui natural de istorie şi geografe naţională al României". Când zeii ne vor aduce pacea şi hotarele ne vor fi iaraş drepte, vom face ca mii de tineri să um­ple, fii excursii, vara, munţii de acolo — în sudul Orăştiei. Până atunci, veniţi voi totuşi, veniţi voi măcar, puţinii care o puteţi face azi. DE LA INSPECTORATUL GENERAL ŞCOLAR Inspectoratul general şcolar ne roagă că publicăm următoarele : „Toate şcolile secundare de toate categorile, din Bucureşti şi jud. cari aparţin regiunii şcolare Bucureşti, vor trimite de urgenţă prin curier şi prin poştă, 2 ta­blouri în câte două exemplare, cu urm. date: Un tablou cu toţi profesorii se­cundari de la şcoalele secundare de toate categoriile din fiecare judeţ. In tablou se va arăta : nu­mele şi pronumele, specialitatea dacă este titular definitiv, provi­zoriu sau suplinitor, şcoala şi o­­raşul unde îşi are catedra, loca­litatea In care domiciliază acum, dacă este localnic, refugiat sau e­vacuat, deci «ste moran­taat şi 4« când. Dacă este posibil pentru ori mobilizaţi să se arate şi următoa­rele date: contingentul, unitatea şi gradul. Un tablou numeric al elevilor pe clase, de la şcoalele secundare de toate categoriile care se află în jiud, respectiv. In acest tablou se va arăta pe lângă numărul elevilor pe clase şi pe categorii de şcoli (teoretice, profesionale, etc.) câţi sunt local­nici, refugiaţi sau evacuaţi, loca­litatea de unde provin şi locali­tatea unde locuesc acum. Aceste date se vor trimite nea-a­părat până în ziua de 2 August. fel tariful local de călători s’a făcut următoarea Introducere: Călătorii sunt admişi în tre­nurile automotoer* rapide nu­mai în limita locurilor disponi­bile şi numai dacă pe lângă le­gitimaţia de călătorie, valabilă la trenurile accelerate, mai po­sedă şi un tichet de tren rapid. Călătorii sosiţi din străinătate în vagoane directe ataşate la trenurile rapide vor fi scutiţi de plata tichetului. Pr­eţul ti­chetelor pentru aceste trenuri s-a stabilit după cum ur­mează, tabloul urmând să se completeze d­e către direcţia co­mercială, după nevoi. Preţul este stabilit pentru cla­sele I-a, a Il-a şi a IlI-a, în ra­port cu distanţele: Bucureşti-Timişoara, IM CQB dl. I-a şi 606 cL II-e, Bucureşti* T. Severin, lei 420 şi 320, T. Se­verin-Timişoara, lei 245 şi 185, Bucureşti-Sibiu via P. Olt lei 455 şi 345, Bucureşti-Braşov 280 şi 150, Sinaia-Braşov lei 80 şi 60, Bucureşti-Cernăuţi lei 620 şi 470, Bucureşti-Chişinău lei 620 şi 465, Bucureşti-Iaşi lei 470 şi 855, Iaşi-­­Chişinău lei 150 şi 115, Bucu­­reşti-Galaţi lei 300 şi 230, Bucu­­reşti-Mangalia lei 326 şi 240, Bucureşti-Con­stanţa lei 266 şi 200, Constanţa-Mangalia, lei 80 şi 60, Bucureşti-Sibiu, via Cod­­lea, lei 380, 285 şi 190 cl. IlI-a, Bucureşti-Bacău lei 350 şi 265, Bacău-Cernăuţi lei 276 şi 210, Braşov-Sifom lei 180 şi 135. DELA C. F. R. Costul fetelor la trenurile rapide Obligaţii pentru elevele atelierului central de confecţiuni Direcţia asistenţei c. n. r. pune în vedere elevelor ucenice şi practicante din Atelierul central de confecţiuni că sunt obligate să presteze munca de război în localitatea în care se găsesc, pre­zentând la redeschiderea atelie­rului adeverința eliberată de in­stituția la care a efectuat munca. Flori pentru orice ocazie Pomi altoiţi. Varietăţi alese PEPINIERELE * Prof. E. Crinţescu Colentina, Str. Regina Maria km. 3, Telefon 11763 Desfacere B-dul Brâncoveanu 40, vis-a-vis Bărâţie Grefarea ţesuturilor vii şi transplantarea lor de la o fiinţă la alta e o chestiune deplin şi mai de mult intrată în Biologie şi Medicină. Anii trecuţi au au făcut expe­rienţe chiar cu transplantarea u­­nor organe întregi mai compli­cate, cum ar fi ochii­­ şi Încer­cările. Încununate de succes, fă­cute în acest sens la Salamandre, sunt cunoscute multora. Chestiunea aceasta a grefări­lor şi transplantărilor de la o fi­inţă la alta e strâns legată de aceea a regenerării organelor. La multe animale inferioare, până la reptile, unele organe odată pierdute, se pot reface la loc. •Cunoscute sunt tuturora reface­rea labelor racilor — sau a cozii şopârlelor. Ba s’au văzut şopârla la care, în loc de o coadă, au crescut două şi chiar trei, la lo­cul ruperii. Chiar eu am avut în mână o şopârlă vie, prinsă într’o pădure de lângă Buftea şi care avef la punctul rupturii cicatri­­sate, două cozi, una mai lungă, şi alta mai scurtă, aşezate în unghiu­ertacu­lc. Râmele tăiat© în două tevot reface întregi, fă­cute jumătate. La M, hidrele. Insectele adulte sunt mai slab dotate cu această însuşire de a-şi reface organele pierdute. Cele tinere însă şi mai ales larvele lor, îşi pot regenera, într’o oa­recare măsură, labele, ochii şi antenele. De obicei, organul re­generat apare în timpul năpâr­lirii care urmează a imputării. Organul pierdut e înlocuit câte odată printr’un organ întru câtva deosebit de primul. De pildă, la lăcuste, tarsela labelor regene­rate «tu numai 4 articulaţii în loc de 5. Altă dată se întâmplă c® or­ganul pierdut să fie înlocuit printr’un nou organ de cu totul altă natură. De pildă, un ochiu poate fi înlocuit print’o antenă, iar o antenă printr’un picior! Multă vreme s’a discutat dacă şi capetele se pot regenera. Se ştia că la râme lucrul aceste e cu putinţă, dacă tăietura capu­lui e făcută în anumite condiţii. Apoi a’a discutat şi mai mult dacă capetele pot fi grefate şi transplantate de la o fiinţă la alta. Un cercetător vienez, Walter Finkler, a studiat detailat acea­stă chestiune, făcând numeroase experienţe pe insecte şi a publi­cat, acum vreo 10 ani, câteva re­zultate dintre cele mai intere­sante. Din aceste studii reiese că transplantarea capetelor la in­secte e posibilă. Fipkler afirmă că, după ce a tăiat repede corpul unei insecte narcotizate, l-a aşe­zat pe toracele altei insecte, dea­­semenea repede decapitate. Prin coagularea lichidului sanguin se începea lipirea celor două zone de secţiune. Insectele operate erau ţinute într-o atmosferă foarte umedă, dar operatorul a­­vea grije ca nici­ o picătură de apă să nu vină în atingere cu tăietura. Unele mureau după cât­va timp. La altele însă, rana se cicatriza repede şi după câteva săptămâni „pacientele“ se vin­decau complet, recăpătânchi­ şi şi plinătatea funcţiunilor lor; în­­tr’adevăr, ele începeau să mă­nânce, să digere, să elimina ex­cremente, să înoate sau să mear­gă, după caz , şi să se com­porte ca nişte insecte normale în toate privinţele, dovadă că prin grefa şi transplantarea capului se restabilise continuitatea apa­ratelor digestiv, circulator, respi­rator, etc. Experienţele lui Finkler au fost făcute pe mai multe soiuri de Insecte şi mai ales pe cele două mari coleoptere de baltă: Hidrophilus şi Dyttecus — ca şi pe hemiptera Notonecta şi pe phasmidul Carausius. Finkler pretindea chiar că transplantarea capului se poate face şi între insecte de soiuri di­ferite şi a afirmat că a grefat capete de Dytiscus pe corpuri de Hydrophil­us şi viceversa, decla­rând chiar că ar fi observat o anumită influenţă a corpului grefat asupra coloraţiei corpu­lui port-grefă: un Dytiscus cu cap de Hydrophilus ar fi pier­dut benzile galbene, care-i ti­vesc, în chip normal, marginile aripilor — şi ar fi luat culoarea măslinie uniformă, caracteristică Hydrophilului Aceste afirmaţii par deadrep­­tul extraordinare şi de necrezut. Din pricina aceasta, cu toată autoritatea ştiinţifică a profeso­rului Przibram, care inspirase şi condusese cercetările lui Fin­kler, rezultatele acestor cerce­tări au fost primite pretutindeni cu un scepticism ironic şi ade­sea agresiv. Ba, unii, mai în­drăzneţi,­­ m’au pregetat să-l facă escroc şi şarlatan al ştiinţei. Bietul Finkler fu atât de des­­gustat de aceasta, încât părăsi definitiv laboratorul, dezertare care putea fi considerată şi ca o mărturisire a greşelei sau mis­tificării sale, dar care putea a­­vea drept pricină şi amărăciu­nea provocată de violenţa atacu­rilor împotriva sa. De atunci, numeroşi concetă­ţeni s-au trudit zadarnic de a reproduce experienţele lui Fin­kler. Astfel, Kahn, Kengerken, Cunningham, Blunck şi Speler, Gadeau de Kervlle şi alţii, n’au obţinut decât rezultate negative. Totuşi, biologul francez Jean Rostand, prin cercetări în acelaş domeniu, a putut strânge, în a­­nii 1926 şi 1927, câteva Indicaţii favorabile, privitoare la 3 soiuri de insecte: Hydrophilus, Carau­­sius şi mai ales Timarcha. Biolo­gul francez n’a putut constate o supravieţuire îndelungată şi de­­finitivă, aşa cum afirmase învă­ţatul vienez, dar a putut, to­tuşi, să noteze o prelungire a­­preciabilă a supravieţuirii insec­telor cu capul lipit. El a putut vedea, cu ochii lui, cicatrizarea pielii, lipirea intimă a ţesuturi­lor cefalice şi toracice, regenera­rea tracheelor şi mai ales, lucru cât se poate de semnificativ după părerea acestui autor, reluarea gradată a mişcărilor apendicelor capului grefat, numai după câte­va zile după operaţie. Pe de altă parte, cam In ace­la? timp (1927), un biolog rus, Plavikcikov, enunţa şi el că prac­ticase cu succes numeroase homo­­grefe (pe Insecte de aceeaşi spe­cie) şi heterogrefe (pa insecte de soluri diferite), declarând că „altoise” capete de cărăbuş pe corpuri de scarabei şi viceversa, operaţie după care scarabeii de­veneau mâncători de frunze, iar cărăbuşii scurmători în bălegi . In tot cazul, opinia publică şi mai ales a lumii ştiinţifice a ră­mas multă vreme neconvinsă — iar în 1982, R. May, scria sen-* tenţios, asupra acestei chestiuni: „părerea admisă în genere as­tăzi este că această operaţie (gre­fa capetelor) nu dă decât rezul­tate iluzorii!“ De atunci nu a­u trecut decât câţiva ani şi un elev al lui Przibram, Alma Malăbotti, a pus din nou lumea pe gânduri prin cercetările sale. Se pare că cercetările lui Malabotti, făcute mai ales pe insecta Carausius, numită în popor „Surcea” sau „Baetoeiul dracului”, au fost fă­cute în riguroase condiţii tech­nice şi cu toate garanţiile dorite. Operaţia autografei era făcută după o zi sau două, de la năpâr­lire, la o temperatură de 25». U­­nele insecte cu capul grefat se vindecau complet şi a­poi se pur­tau, în toate privinţele, ca nişte insecte normale, ce nu se puteau deosebi de celelalte decât prin uşoara cicatrice ce aveau la cea­fă. Ele începuseră să mănânce a doua sau a treia zi după ope­re­ţie I­­ CRONICA ŞTIINŢIFICA Probleme de biologie: Grefarea şi transplantarea capetelor de RAUL CAONESCU Conferenţiar universitar .

Next