Universul - Capitala, noiembrie 1944 (Anul 61, nr. 296-323)
1944-11-01 / nr. 296
ég mmámUNIVERSUB S’a fnrit dela Societatea ROGTFESI (Ka I Cale» Victoriei NSr. LMUNA MASUM DK OCHR Marca Remington portable. Model 5 bombat, având seria No. 959.283, fără capse și postament. Ori cari vor da amănunte msarva persoanei la care se găsește mașina de scris, va primi o recompensă. DE 20.000 LEI 5 venerice sexuale Dr. LUPULOVER Bulevardul Elisabeta 37 18 FATA CIpTIGID — Mim LAZAR Cons. IG—2 şi 8—«. Tel. 4.98.58 Mare Subsol 400 m. p., betonat, uscat, bun pentru depozit de vinuri, sau tercal de consumaţie (fiind sub o sală de cinematograf), cu una PRĂVĂLIE, vând sau fac combinaţie. Adresați ,.Informatorul*, Academiei 2. Tel. 4.41.42.4 iIMEI 5 tone, FORD top 1956 comj-13î renovat. Adresați Str. Artsa Mo. 9. Depozit Benzină Costică Breescu. 18 »♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦»♦+♦*»4 Baglan de pere bărbătesc, cărptușit, călduros, perfectă stare, vtmndem lei 120.000. Str. G-ral Stan Poetas 52, partere. Intermediari excluşi. 1300 m al fin nemobilată, centrală, ©da© cutoare şi bae, telefon 6 culoare şi bae. Telefon 2.89.85 între 8-10 a. m20 CASA de MODELE VACHNER Eub conducerea danei Catarin a redeschis salonul Onorata clientelă este rugată să poftească. Cel mai noi modele cu preț convenabil. Str. Progresului 14 et L 108 Sil sapi pierdut la 29 Octombrie fox sârpinos alb, crema şi negru. Răspunde la numele de Negruţa. Telefon 1:27.02, str. Al. Deniei 3, dr. D. Popescu. 104 Vând COVOR KIRMAN, bucată de colecţie 5/5 m, cu 120.000 lei m. pătrat. Tel. 2.76 77. Vând CASSA BAW englezească marca Georg© Price, în perfectă star©, cu 150.000 iei. Tel. 2.76.77. ^ 52 limilii Informatorului sau aducătorului ceas de mână pătrat aur roșu 14 brt. Gold, geam gros, piele galbenă, marca „CHARDIN“. Vianu, Lipscani 21, et. II, ap. 0. 67 FOC SAN S Doctor Dentist F. SEM I A N Lucrări artistice in porţelan Bulevardul Carol No. 6 Vis-a-vis de Poliție. 811 Doamnelor Au sosit Fileuri, vopsele de păr (Henné, Imédia etc.) şampon colorant, creion pt. rădăcinile albe, ulei pt. păr uscat, aparate Kurlasch «i alte noutăți de coafură la DORTHEIMER str. Wilson 1, (clădirea Fundaţiei Carol), funcţionează normal, 63 DOMNUL care a ridicat măniuşe de piele porc în tramvaiul 25, pierdută Joi, orele 19, este rugat a mi-o preda. Telef. 3.38.55. 4014 f+-»-»-»›› M 0004»›♦4"» ÎNŞTIINŢARE ■ Institutul General de Asigurare al Funcţionarilor Publici caută spre angajare un MECANIC de calorifer şi un PORTAR, nemobilizabili. Mecanicul să cunoască bine instalaţiile de calorifer, sanitare şi electrice. Pe lângă salariu angajaţii vor primi locuinţă, şi haine de lucru. Deasemenea Institutul angajează și oameni de serviciu. Solicitanții se vor prezenta In Str. C. A. Rosetti 11 cu acte, In ziua de Joi 2 Noembrie a. c. ora 12.30. 1963 A ASIGT B din Repet» Carol I Nr. M M © T A lîbotomia a Ari«. Boriidea » A, la agrafie cu terepere data 1 Oct 1944, următorul personal medical evreuean 1. Dr. Gruber Murind, Med. Of. Mr. 1 Bucureşti 2. Dr. Gruber Ileca, Med. Of. No. 3 Bucureşti. 3. Aunau Blăjoni, Med. Of. No. 3 Bucureşti 4. Dr. Mihelorici Nanu Zaitixa, Med. Of. No 1 Bucureşti . Dr. Marcavici Morffa, Med. Of. No. 3 Bucureşti 0. Dr. Hammer Ludovic, Med. Oficiul Petroşani 7. Dr. Herman Arpad. Med. Oi Petroşani . Dr. Corneanu Marod, Meri. Oficiul Câmpteti. 9. Dr. Petculesim Macabet», Med. Oficiul Timişoara. 10. Dr. Schirfber Moaes, Meri. Of. Petroşani. li Dr. Lustig EL Med. Oficiul Brăila. 12. Dr. Hilld O. Med. Oficiul Brăila. 13. Dr. Baiter L. Med. Oficial Brăila. M. Vitam Izdrad, Perm. Oft. Reşiţa. 15. Bercorfd Strai, Para. Oi Neamţ. 10. Balter Alfred, tech. den*. Oi Brăila. IUL DE SASBOI ECRETARIATUL DE STAT AL MARINEI Direcţia Construcţiilor Nanele Prafelieaţiide Sa aduca l« cunoştinţa generală că S. S. M. Direcţia Construcţiilor Navala ţine la sediul său ,din Bucureşti, Bulevardul Elisabarta nr. 1, In lijia de 10 Noembrie 1944, orele 9, tratate prin bună învoială pentru procurarea urmatoarelor materiale: — 500 kgr. compoziţie metalică de 75’h cositor. — 300 kgr. comixwfțte metalică de 82*./» cositor. — 200 buc. pil»treptimghiuâjsre 300-400 mm. — 100 bun. pile Jumătate rotunda 300—400 mm. — 30 buc. pile patrate 300—800 m — 30 buc. pie rotunde 200—SOO mm. — 30 buc. truse pA» miri. pe carton. — 20 kgr. prombagină fluture. •— 500 kgr. pânză s/sbest cu inserția metalică 2 mm. — 40 cutii pastă carborundum. •— 309 kgr. sodă caustică. «— 400 kgr. sodă ordinară. —3000 kgr. săpun. — 1000 kgr. stupă albă. —• 2000 kgr. etupă colorată. — 200 kgr. şnur asbast 5 mm. — 30 kgr. Şnur condensator 4 mai — 200 kgr. cositor aMat. — 1000 kgr. inolbium de plumb, puritate 99*A. — 300 kgr. cauciuc pe pânză de 2 fig mm. Odată cu oferta sl In pHo sepagaranţia legală de 5V» şi numai un ret se va depune şlaranţia reciplML Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni Participarea la licitaţie nu «st» permisă decât în condiţiunle costului de sarcini care se poiata consulta zilnic la S. S. M. Biroul de Informaţiii între orele 12-13.30. MINISTERUL DE RASBOI SUBSECRETARIATUL DE STAT AL MARINEI Direcţia Construcţiilor Navale PUBLICAŢIE S» «duc»« cunoştinţ» generală că S. S. M. Direcţia Construcţiilor Naval* ţin» la sediul său din Bucureşti, Bulevardul Eusebeta Nr. 3, în atu» de 14 Noembrie 1944, orei« 9, tratate prin buslă învoială pentru procur»?«» următoarelor materiale: ■— 800 kgr. carton K34ngh®rtt 3 și 3 tem. — 100 Jr®r. «t«i pentru acrite diferit. — 300 kg. MBlă aulecă 10 mm. — 400 kgr. merlio 3-10 mm. — 100 kgr. merlin cătrănit 0 mm. — 400 buc. burghiu spirala de 2, 3, 4, 8, 7, 7, 8, 3, W, li U. 13, 14 și 13 mm. — 200 buc. xnestel toatpi Nr. t *1 11. — 400 buc. atici» de lampă No. g 91 U. — ICO m. flta kanpă Nr. I sd 11. — 300 buc. lavete, — SOO buc. pânză pentru metal dublă — 50 kgr. apicatuit de 3-3-4-0 mm— 1000 kgr. alb de zinc. — 50 buc. lămpi portative au dublu. — 200 buc. căldări de tablă atacată. — 200 kgr. tablă laznarină 0,5 m 1 nm. — 100 kgr. Holtzșuruburi de fier diferita. — 200 buc. pensule ex. 22 și 24. — 150 kgr. catran blak. — 800 kgr. parâmă cânepă pentru curenţi de 24 mm. Odată cu oferta şi în plic separat «le va depune şi garanţia legală de 5*/» şi numai In recipisa Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Participarea la licitaţie nu este permisă decât In condiţiuile costului de sarcini care se poate consulta zilnic la S. S. M Biroul de Informaţii între orele 12-13:30. 893! A. R. TENTELA PLOEȘTI. Sediul Bucureşti Strada Romulus No. 37 Capital social: Lei 150 990 000 Reg. Com. București, Nr. 225/938 Cosav©@fflr?@ Subsemnatul George Sofronie, controllor pe lângă Societatea „TEXTILA PITOEȘTI“ S. A. R, exercitând atribuțiunile administratorului de supraveghere, potrivit art. VII al legii Nr. 478/944, convoc prin prezenta adunarea generală a acţionarilor susnumitei societăţi, conform art V al legii Nr. 478/944. In acest scop ,acţionarii societăţii „TEXTILA PLOEŞTI“ S. A. R. sunt invitaţi a se întruni în adunare generală, în ziua de 25 Noembrie 1944, ora 11 la sediul societăţii din Bucureşti, Str. Romulus Nr. 37, spre a delibera şi decide asupra următoarei ordine de zi: 1) Alegerea aansuinului de administraţia. 2) Alegerea creilorilr şi a crzorilor supleanţi. Acţionarii care doresc a lua parte la această adunare generală vor depune acţiunile, cu cel puţin 5 zile înainte, la sediul societăţii sau la The Bank of Roumania Ltd. din Bucureşti, Calea Victoriei No. 11 sau la Banca Românească S. A. R. din Bucureşti, Str. Smârdan No. 5. GH. SOFRONIE controlor, exercitând funcţiunea de administrator de supraveghere al Societăţii „TEXTILA PLOEȘTI S. A. R. 71 CALENDAR ăi wtruraxiAUS isat ORTODOX J Sf. Stahl«. CATOLIC: LucLan (posrt). PROTESTANT: Wolfgang. ❖ Bio. WBrfan 8,52. Ap. apare&al (If,8 FAZELE Lum II *4., di 1f fc. H a. Ays* I A K » Loll pliat. CAJUEMAA» mmmtt I» Fliaoești «e nașie nxă sa altFui XiuM'u Zssnfirescu (liba). E evoluția Lui Hort» (ITfrt). In). R mm HiSfl, fl OCTOSBKH 1M4 UDIO ROMANU, RADIO mmSTl I «l fOSTO CA&FATI f.fC: D«sdb.iama smisii Laii. fes »fidaR: Ss4ic-Jirraali Coacarf.si dimiastli. 8.25 j Jaraal wcapittlaîiy. RADIO ROMANIA |I RADIO WCDREyn I 8.30 : Roşia reftigisfiias. RADIO ROMANIA, RADIO BDCTOIH I ^ POSTUL CARPATI 9: Muzici variati. 13: Ora oficială; Coa&urt et sasi. 13.50: Publicitate; Muzici variată. 14: Ora oficială; Radio iurnaL 14.20: Bîuzica variaţi. 15: închiderea emisiu ntt. RADIO ROMANIA, RADIO BUCURESTI I ţi POSTUL CARPATI 18.00: Sezchiderea emisiunii; Ora aflslail 1S.03: Concert dancoBisu&ia. 19: Ora ofisialX; Radio JunaL 19.10: Ziua Economiei; D. Oh. fopf, bl ?8din 18Î8 eouBaiului da adjainiairaţii a nnsei Naţionala is economii şi cecuri poştale: Sărbătorirea Economiei, 19.25: Jazz. 20: Ora oficială; Muzici variată, 21: Ora oficială; Concert simfonic, 22: Ora oficiali; Radio Jurnal; Publicitate. 22.20: Muzică vocali şi corali. 23: Muzici uşoară. 24: Radio Jurnal: închidem tadsinsil. Dela ora 20,15 şi până la 21,20 postul pi undi scurtă Dacia Români, pe lungime de undă 32,4 emlft pentru itraiaatata. MUZEE MUZEUL TOMA STELIAN. Arta plastîcâ fi decorativă, occidentali, românească şi extrem orientală. Deachis: Duminica, Marţea şi Joia dela 10—121, si deLr UtJr-1% EXPOZITI CĂMINUL ARTEI (Kretzulescu): D-na Magdalena Rădulescu: pictură. Teatre OPERA ROMANA : (tea 1S); Camp. STUDIO : (ora 17): D eriml edetirfi. COLORADO : (ora 17); 0 cilitcrit pria ral. MUNICIPAL: (ora 17): Omul nn * virai moartea. MIC : (ora 17) ! Saaretsl. MUNCA $1 LUMINA : (ora 17): ftifoala Hranta. TEATRUL BARASEM : (ora 17)| Potopul. STUDIO BARASEUM : (ora 17)| Slshok tot mas. O. A. M. PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE In aim de 1 Noembrie 1944 oca 8 a. m., » va ţine la localul Direcţkmsl Genera!« O. A. îl, Serviciid Administrării Bunurilor, din Bucureşti Calea Victoriei Nr. 152, o licitaţie pentru închirierea pe timp de un an a terenului viran din Bucureşti, Şos. Ştefan ori Mare Nr. 37. Garanţia cerută «sta de 16% din valoarea oferită în reciptem a Caseei de Depuneri sau efecte garantate de Stat Informaţii se pot lua la «faci» sus arătată 8830 MlNISTERTJI» DE HASBOI SUBSECRETARIATDI, DE STAT AL MARINEI Direcţia Construcţiilor Nmh Se aduc* î» «uDOftenţa gnerală că S. C. M. Direcţia Construcţiilor Naval« ţine l* rediu! său din Bucureşti, Bulevardul Elisabet* Nr. 1, in ziua de 20 Noembrwe 1944, orele 9, tratare prin bună învoială pentru procurarea următoarelor m*.trt»l«t — 20« buc. bujil. — 100 kgr apă tar«. — 100 kgr. aţă da vel». — 100 buc. ace de vel*. — 100 kgr. bureţi pentru filtru. — ÎOO kf»r. del tâmplărie. — ÎOOO buc. mături pa®. — 500 buc. perii covertă. — 200 buc. perii sărmă — 600 kgr. săpunadă. — 600 buc. coli smirghel Nr. 0-1-a şi 8. — 80 kgr. ţipirig bulgări. — 10 kgr. lâniţă pentru IUS*. — 240 kgr. şuruburi mecanice de Vl" — %” — %" — 11 H” — 1 %"■ — 600 kgr. oup de fier de B cm T cm şi 9 cm. —100 kgr. Holtapurtibiri diferite de alamă. — 30 m. p. sită aramă pentru — 90 m. piatră pentru filtrada — 1000 m. furtun pânză 80 mm. diam. — 1500 m. pânză da vela Nr. 1-3 şi *. Odată cu oferte şi ta idle separat se va depune şi garanţii Legală da 5*/i şi numai în reelpisa Case de Depuneri şi Consemreaţiuni. Participarea la licitaţie nu este permisă decât In condiţiumio caetului de sarcini care se poate consulta zilnic la S. S. M. Biroul de Informaţii între orele 12-13,30 81 alinii ALHAMBRA i tara ©t___ GIOCONDA : (cu 14): Aliaţii Sipouto. ATLANTA 1 (@ahistbu ti Aflate, BULEVARD (isis dzsmttosreîalni Nus. 17) : Mobili Bolevsretaloâ. Cinematografe «rwîStrtu » 1 Citi iuţii tU T««*. 9: IrisulSat. REGEL : Huite South S Mm 4 ta iui ta nttbUu .Kihiri MML imjii : CvcttaL SELECT; Sul ta Malta S Jirul IMM. ClSiNDIU i Dram piatra Uu S ventaataa BULEVARD - «LAS :fturaim«, BUSSE I Outw 4 until S uutaria li ■ «sti. CORSO : But Inslutgtreti. FRANELINI Sl-mi tis.ti tifon DOMNIA ! Pantra ll lîrat ti tropi li mta Titi MiAăilMca. AIDA 1 ArutirlU «tat M mi etetni uh II 4 miitA. ÁLCÁZÁS : Butii fi tnpA fa mitte. ASTORIA : Răsturnătorii toporalsl fi tompul dt miiti. AMERICAS I Ungi pntn lirji 4 vmtUm tui americani. BARCELONA: filet DurdlaW 4 tropi li » visti Jiu Thomat. CARMEN : Cântaţi cu misa. CLASIC : Cell două orfilin fi conptuâafi. COLORADO : Orice titi îl măriţi odul t jcrnal. CRAUEAŞI : Pat pi Pataira te Etalat fi «teta DACIA i Domnitul* tatei. DIANA •: Omni Wijiiil ti tropi fa miati. ELDORADO : Butii imani ţi trapa fa miiti FLORIDA : Dîarolii roţii şi miiti. GLORIA : Sânge pantra lâ logo, Ulm mut. IZBANDA Intermerra. ILEANA : Diligente tniingirid « tropi fa n vilii. MILANO : Bârtil fa «tute şl trapa fa miiti MAC.CONI: Vin pieii» ţi lomprala fa nvteta MARNA . Săptămâna Tosoli, jurat! fi wmpania Titi Mikiilim. MODEL : Diligenta insânoarati 4 tropi fa M villa. MIORIȚA ! Cavalcada eroici. KERO ! Lui lin Samue fi miiti. SONI: (Sâmbătă ți Dunlid): finziconl i ilari. ODEON ! Cavalcada antei. FACHE : Den Cszarv Di Bata fi aampania e nviiti. PARIS : Steaua Nordului fi tropi fa vrrtltv PICCOLO : Naapola tab liratal italai fi corn Pistura. ROMI : Vin ploili fi tropi fa nviate. REZ Ta vel toki mann. TOMIS : Demail fetaler duceţi. UNIC : Barmt In fllchrl fi aampleetaro. VOLGA : Sctevil vieţii fi complectat. VENDS : Portul destinelor, complaetar* I nviita. VERDD : Omni trrlilMI fi compania fa n viita falun Mórára. Boteft» «te menită să frângă restetrită carpich ii didactic în Cate' teletef doctrine, să tostituie redaostea b&ndlar asupr« catedrei, aft careiene o ,^»uâ ortHne" m toală. Odată tai Katémul are ţxrâbtişht şi formula, dar au rămas oameni,. Oamenii cari au plecat genunchii, cari au aplicat-o, cari. «m tămâiat institurte tinere de dominaţia? pentru a-şi asigurna un posit, o preponderanţă. Partea lor de vină trebuia cunoscută şi sancţionată. Nu aa poate concepe o ţară democrată fără o școală cu adevărat nouă. începutul acestui an scalar trebui.« să însemnez« un pas viguros înainte Mu aa pot «ilp&Î! fa *r*bi,ta cooddttila dto eiffcări! toate manualele noi necesare. Sunt însă prin paginile cărțllr didactici» atâtea ereriî „ştiîirrţlifle«’’ şi morale ce trebuiesc eîiminute, sunt manuale pata» la îndemâna şcolarilor ce desfigurează învăţământul românesc. Pasabil întregi trebuiesc şterse, capitole noi introdusa etc. Istoriei mei ales trebuie să i se dea o altă interpretare, să nu mai fie un monitor al urii oficial dintre neamuri. Profesorul român are acum o mare chemare. Până la alcătuirea nouilor programe, până la primirea directivelor trebuie să pună suflet şi pasiune în îndrumarea copiilor, să despice sensuri şi Îndemnuri noul Dar suflet Leu mai cerut profesorului român, tot sute regimurile, veţi zice: E adevărat Dar acum suntem în pragul unei lumi noul care nu cere numai suflet profesorului ci care trebuie să gândească şi la viaţa lui, la condiţiile lui morale şi materiale de existenţă. Este o firavă şi înadmisiibilă nedreptate «ttuiaţda materială disperată la care e lăsată dăscălimea noastră de grad primar şi secundar. Un profesor secundar începător are 15.000 de lei pe lună, când cea mai modestă cameră mobilată costă peste 10.000 lei. De unde bani pentru haine, pentru dălţi, cum să-şi întemeieze omul o familie . Dar nici măcar siguranța unei mizerabile pâini n’o are dascălul tânăr. Sunt profesorii ceri au 491 Lstm gart* pe coaawtindantul divtait!, d. eoL Nicolat Cambria, grtf rfitul In luptei* pentru «11 F BK« pfimtoteAu» Itoaoarivarv petându-și durerea pa Un pst modort. 43a, opOtâtA ■NtăSUar Jfcagir.TlSMria“, din tof» cuvinte căutat«, da» a ii puma intrebărfto owurtre cu a amrlLert* ea na porta fi rfistUmicrti. COM A, i^TjraNȚAprirrziA bK VOLUNTARI «Amlmcu*? — Unftâtîte matter. «MW *m «armat, B*»a tort docil «primorea mar gânduri rt sentimente & «*M Ha «yean m trtsflitatea jriaRM MUatl rt nunteai « part* dintre ofițeri. O *oțhjBe^p^fldl^totogrirasa «atotâtl fflkxrt mal mult decât ra pregătească spiritele, să pecrtata 9 mentalitate nouă, dornii at atRthnent» ort, favorit* aproape spontan din mos« tata» a soldaților rt • urtri părţi dintre ofiţeri. Oameni, car« aparţineau diferitele« partida politice şi ofiţeri activi cai® nu făcuseră politică, ţi-au ţarina aportderecte personala şi prejudecăţi şi şl^au doi mân», s'au unit atunci când se prezenta singura alternativă pentru salver®» ţării După câteva luni am început că nu ne mai simţim mtfiţumndţi numai cu mita ta activitate politică care ne reducea efotrtvat« numai la manifest«, discursuri, etc. Simţeam nevoia reală de a vni gândul cu fapta şi sentimentul cu jertfa. Conştiinţa noastră na poruncea să revenim acasă aşa cum am plecat, cu arma rumână, de data aoeaata unu fiind îndreptată asupra adevăraţilor duşmani al poporului român. Cum au primit prizonierii acest pond? — Cu foarte mult «ntuztetssat» apelul de Inseriere ca voluntari soldaţii au răspuns cu un procent de 92'/*. In raport «tu adeziunile soldaţilor puteam să venim în ţară cu 84 divizii de voluntari. Greutăţile au fost mai mari cu cadrele ofiţereşti din cauză că în lagărele ofiţerilor bântuiau ideile cele mai străine de adevăratele dureri ale ţării şi poporului nostru. Unii doreau, pur şi simplu, victoria Germaniei Alţii se simţeau prea legaţi de Antonescu pe care ii confundau, în mod nenorocit, cu Ţara. Unii sufereau de o eclipsă intelectuală care nu le da posibilitatea să aprecelze just evenimentele politica şi milita au to desvoltara. Restul arau laşi rt capacitatea de peat« T suri şi a’eiu reuşit tacă că fie numiţi cd peregrinează ca cupliaitori din ai»s la oraş, la fiecare toamnă. Simt oameni de 85—40 de ani, caii după ziuu.il şi privaţUitii n’au ajuns să poată «pune că au o meserie. Ce să mai opunem de-eââţi* licenţiaţi şi licenţiate cu *Eminarud pedagogic cari aşteaptă fiecare fifărşdit da an cu sufletul la gură, sub povara chinuitoarei întrebări,: va fi sau zvu va fi numit . Sunt oameni cari nu n mai pot numi atât da tineri încât să înceapă o nouă esdstenţă, să-şi vadă de-o alta carieră. Prin lipsa da curaj pa care au «mzt-te toţi mtaiţtrU la rezolvatrea acestat problema, învăţământul iese păgubit prin lipea da contraultafta profesorilor carii se mută mereu de la o şcoală la alta, când abia încep să-şi cunoască elevii, prin lipsa die autoritate a profesorilor suplinitori, prin hărţuialai continuă a grijilor mărunt«. Un neam caza ptreţuiaşt« alătura trebuie să preţuiască şi pa propagatorii «L Intriun stat democratic seImpune imediatei salariaaire la raport cu vremurile şi cu pregătirea profesională a tuturor profesorilor. Un profesor trebuie să fie un animator şi nu un om încovoiat de griji, un om ce se târâi« prin viaţă. Asociaţiile profesionala», «la cicatele, trebuie să-şi spună cuvântul Şcoala românească şi societatea românească vor fi ceea ce va fi profesorul român. Ori el trebuie la primul rând să trăiască. « cel «omori aşteptau pacea că re , întoarcă acasă. Ca garanţii aţi aivut Alt partea pwwermiîiil n. I. S. S, rela- i tiv« la reîntregirea Ardealului? — A vorbi de garanţii este un non sens. Cum puteam nat, o mână de oameni a căror contri-ibuţie directă la victori» sovietica «ra aproape flitzorie, când întreaga ţări sângera şi M bătea alături de germani, ită cerem • garantUT! Ar fi fost • lipsă totală da ort moi atemaritar atmt ' politic a» nai, care nu ofeream aproape ntrata, să cerem garanţii dela cel care dădeau totul fitaă •& na ceară nouă tarii • garanţiei Bina tateias, tariaa «cot promisiuni serioaas varbato, ta numrtfa suvereataul povfatta oare C tzu noi atopau »nai sasit* vote decât nk* hârtia wafaS.fl «m alfa* «a «ti»rt «rt A«faaM de Nora ne va reveni VI «’• carat «A luptați împotriva armatei româna? — Chiar te «omuBfaaxaq «erfai, ’ tăcută da guvamul avrtrdla. tont» stată da Vtares&kil Stalin, pita ' care guvernul sovietic oprâte I orgeniaarea (Hrtriri „Tudor VI*, dimiresotri, sa punem 9 ooodtţiA, din iniţiativa guvemulad aovie- I tic, condiţie la car« — trebue să mărturisim — nod nu ce gândeam, şi anume că divizia nu Va fi întrebuinţată pe front ta «sontra unităţilor române. Această afirmaţie a fost făcută tutiriaar ‘ public, de mai sxulţi generali sovietici care au Inspectat divizia [ la tabăra de concentrare. De «ît‘ toi, deisfăşurairea evaataiintator ne_a dovedit-a De ce tentiman* rit foot ttttpanit tn clipa revenirii In Patrie' ' — Am avut sentimentul omu, kd feri at căruiaorau ietói®aft aproape toate provederile. Ceea ce simţeam noi toţi, «seaca doream nod toţi, toate aspdraţh sxlfa noastre fa vedeam tatorat faate detatreaga ţară, ta frunte ca M. S. Regele Mihal I. Acelaş santiment , îl aveau toţi ofiţerii şi ostaşii divizia I. Und« t au Dat UttaUUe tl eren «u luptat foştii prozonieri? — Pandtiii ifivirior noastre atu ; fost cel dintâi car» au Intrat la Sf. Gheorgha, ocupând oraşul la 8 Sept, după două zile de luptă, înaintând până la Tg. Săcuesc. După aceasta am pornit pe frontul dela Tg. Mureş, unde am luptat la Leondani şi Ungheni, la 8 km. de oraş. Na am îndreptat apoi spre Oradea Mare, unde am dus lupte grele începând dela 27 Septmebrie, şi pe care am cucerit-o împreună cu unităţile sovietice. Ultima bătălia, care vă eata cunoscută şi dv. a fort la Debreţin, când divizia a fort citată prin ordin da zi de către Mareşalul Stalin, purtând dela această dată rt numele de „Debreţin la luptele la care au luat parte ostaşii diviziei stea campartaft cu plan demn de numele „Tudica* Vladimirascu“ pe care îl poartă. Ofiţerii din divizia Dv. au voie să facă politică? — la divizia sunt ofiţeri şi soldaţi care politiceşte mărţiri tuturor partidelor existente în ţară şi fiecare este liber să-şi manifesteze opinia sa. In numele diviziei nu poate vorbi nimeni. Politica ce s’a făcut în divizia te referea la următoarei« Ideii a) încetarea imediată a războiului, esdrea Româniri «în axă şi încetarea aprovizionării războiului german;b) răsturnarea guvernul,un trădător Antonescu şi formarea « nui guvern democrat care să am» ■ gure paceta şi ordinea tamisară; c) alungarea nemţilor hitlerişti din ţară; d) tocheerea pătai, stabiirea de relaţii de prietenie sinceră şi durabilă cu U. R. S. S. şi restabilirea relaţiilor de prietenii* cu Anglia şi Statele Unite; e) crearea unei Românii noul şi democrate. Pa această platformă ofiţerii şi ostaşii, deşi politiceşte, am mai spus, aparţin la toate partidele, sunt solidari, au luptat, s-au jertfit şi au murit. Acest bun exemplu de solidaritate naţională ar putea să servească ca serios îndemn, astăzi, la solidarizarea tuturor partidelor pentru a guverna ţara care pare şi prosperitate. Cum vedeţi dv. lichidarea fascismului şi hitlerizmidui din ţari? — Deşi România nu poate fi considerata ca o ţară la care dl I fi germinat dela început Idee« If+t ♦«♦»■»« t . nim.htm fascistă şi hitleristă — aşa cura a fost în Italia, Germania şi Ungaria — totuşi de pe urma fostului regim, instaurat la 8 Septembrie 1940, adică regimul lui Harta Sima şi Antonescu, şi după turma câtor patru atu o» «Hanţă cu Germania şi de revărsare a influenţai Germaniei ta manifestării!*to viaţă al* Statului Român, an iam la ani la ţară, în afară de simpatii gereaamofaadste, multe persoana care *zercită funcţiuni public* sad particular« care doresc o victoria germană, tare regretă reginad dictatorial ce s'a prebâslt rt tar« mai consideră că fericirea rt propăşirea poporului român nu poate fi decât alăturifa germani. Aceştia au numai că statt inutili, prin fapte* că nu se vor pute* niciodată tacadra ta noua fa deologie democratică a poporului român, der surrt tailor periculoşi fiindcă vor reprezenta totdeauna tett «fament do frondă pe dramul ori nou da democraţia şi progres, spre «are B*votata pe îndreaptă poporul nostim. Dta activitatea far trecută, rt poate antt dta edlitetea lor prezenta, aceştia pot fi uşor identificaţi- Măsura care S5 impun* este ce acţiunea lor sft fie neutralizată antftadu-i dta funcţiuni pribUce şi aedându-ie poaiibiltatea ca să propage virusul ideilor fasciste acolo unde eventual «ter raci putea prinde. Insă noi românii, avem obiceiul, câteodată, să sărim perte cal, adtaâ să exagerăm şi ta teamă faţă de aeţîţmiea dementelor fiasciste dta ţară şi ta măsurila de neutralizare sare trebu» «Aşa luăm contra lor. Ea ta divizia um ofiţeri şl »Matf care au fost legionari* dsr care veniţi la divizia an luptei* «tea jertfii şi au murit penetra democraţie şl P®11* tra prietenia cu TJ. R. S. S. Şi la ţară pal fi oameni de bună credinţi care fal dau seama că au greşăt şl acei ce o fa®, ptî«~ rea mea este că nu trebuesc exfiurt inteasrcaţi şi verificaţi de lupte democratică care a început. Care este atitudinea diviziei de„ T. V. faţă de poporul maghiar din Ardeal? — Est« notoria ura seculară tatra rumâni şi unguri provocată şi alimentată de slugnul vremurilor numai de regimurile de silnicie şi asuprire ale maghiarilor. Poporul român, prin excelenţă, un popor blând, bun şi iertător, dintre toate neamurile cu parante războit, sau deja care avea de disputet ceva, nu a păstrat ură decât contra unul singur neam, contra maghiarilor. Şi aceasta are o «tagmă explicaţia fiindcă ungurii au tort cel mai tauber şi feroce instrumant de silnicii ai rumânilor de peste munţi. Ultimii patra tati» ocupaţi« vremelnică a AzxtetMvd de Nord, au făcut dta nea dovada crurinvîi maghiar«, ears » redesUptarfe vechea, uz«, a romanilor «»te *» unguri. Insă sentimeerul de uri este un sentiment ■' «falseordiar permanentă car« opreşte la loc progresul şi provoacă fisuri grave la solidau’litetea naţlozială » unui «tat In maturitate* tor politică, ostaşii diviziei noastre consideră că eate mult mai importantă o solidaritate naţixnală Indestructibilă la noul stat român, decât lichidarea prin ură, prin răzbunare, prin „vendetta", a barbariilor şi cruzimii, comisa de unguri contra românilor. Ei nu au Intrat la Ardeal ca răzbunători, nici n'au comis acte da răzbunare contra populaţiei maghiare doarobite, ci taţeleg nu sub noul regim democratic naţionalităţile din noul stat român să benafledeae de drepturi, «gafa şi iimeni să nu mai fie tatrebat, atunci când va vei să manceafică 4 «9 fefi« la»», ttiici ce origin« «taică nici fa pe Dumnezeu a» închină. Ca să ceteşti diviziei T. V„ Intim« xând o mână prietenească ungurilor, duşmanii noştri de eri, o fac cu sentimentul că ungurii vor trebui să înţeleagă generozitatea sufletească de ceegerat a poporului român şi nu vor profita de regimul de libertăţi absolute la care vor beneficia toate naţionalităţile din noul stat român, pentru a le folosi în scopurile şi manevrele lor şoviniste dta trecut, bine cunoscute de către toţi Oara ar fi milțimea mal îndepărtată a pandurilor din diviz'A T V.? — Hestifaarea şi apărarea democraţiei. In afară de rolul mi- JîjîBir, pe către divfeia până cum şi l*a îndeplinit cu etpoism şi abrogaţie, îi rămâne divizion,re rol politic, să contribuie, în măsura posibilităţilor sale, la realizarea unei democraţii reale, sincera, cinstită, practică, şi eficace, de toate manifestările sale. Şi odăiţă realizat acest regim, divizia consideră ca o ultimă şi prelungită datorie, să aprobe acest regim in contra tuturor adversităţilor vremii Ajungem astfel la o etapă care corespunde cu o deplină maturitate politică a poporului român. Atunci misiunea diviziei se consideră încheiată. Simultan şi paralel, divizia şi-a asumat şi marea obligaţie de a păstra relaţile de prietenie dintre România şi U. R. S. S. Arătărie trecutului cât şi lecţiiletragice ale ultimilor ani, ne-au făcut dovada — odată pentru totdeauna — unde ne sunt prietenii şi unde ne sunt duşmanii. Şi prietenia câştigată după atâtea grele suferinţe, prietenia care e unica chezăşia a fiinţei neamului nostru la viitor şi a desvoltării paşnice între graniţele actuale să fie păstrată de noi şi generaţiile care vor veni, ca unul din «texurile cele mai scumpe aduse ţării de ultimilevenimente, după atâţiaani, de suferinţă Îngrozitoare. Avem nevoie de prietenia Rusiei, cum vieaţa ara nevoie de aerul d*s apă (• In ce constă secretul victoria, lor armatei roţii ?. .— ta forţa morală a armatei ta forţa politică a poporului şi la coeziunea de neegalat dintre frontul care luptă şti se sacrifică «t interiorul ţării care munceşte învingând greutăţi extraordinare* ea că asigure în mod constant frontului ceee ce îl trebueşte. In Rusia efortul de răsboia a fost total Nu există, un om, o femee, poate chiar un copil, care să nu «xitritaila cu ceva la războiul Patriei In această pxra vinţă e uşor de făcut comparaţie cu ceeace s’a petrecut la noi Să se gândească fiecare dna mergea pe front şi cine lucra tn adevăr serioa, cu epor şl continuitate pentru războiu -ţn interior ? I. A îmg.l€ftl , 2 peo*schii și« cioairpi, saiu a flanelă, pe pn, nu .taseipheaeă.. «tontribuţie de războiu. Rusia este învingătoare îrt războiu, fiindcă addiatul plin de «pirit de sacrifictte şi dvotament, este recrutat dintr’un popor conştient de drepturile şi obligaţiile sale în stat, bina pregătit politiceşte şi fiindcă statul şi întreaga naţiune eu pus la dispriţie osbaşukii, tot potenţialul tehnic cerut de războinil modem. In Rusia, dta şuvoaeî« de sânge şi hetacombele morţilor căzuţi pe front nu s’a îmbogăţit nimeni, nu şi-a ridicat nimeni pătate şi nu şi-au agonisit moşii Efortul da războiu e fost oferit cu cinste şi generozitate, d® către toţi, în mod egal,, fără deosebire. Sacrificiile şi pierderile erau aceleaşi pentru flecara şi pentru toţi laolaltă'’. Casa nai MINISTER! StJBSECRETA Ca fricepere dela 1 Noembria 1944 gji hGHAIUL MOU44 Ziar al Direcţiunii politice de front a Armatei Roşii FACE ABONAMENTE LUNARE Serviciul de abonamente al »darului jQraiuî Nea* funcţionează In strada Belvedere Nr. 6 Telefon 3.40A4 Costai uimi abonament lunar este da LEI 125 N O U“„ CEAIUL Apese de tarei ori pe edplÄraÄr-ä. MotrţL Joi ft >«B«t«rori filtru. £*! ora I OMUL care a văzut moartea 1 Amantul de Carton Cornelis îi 3 acto la TOTOR EETIMIU in regia lul SICA ALEXANDRESCU T. MAXIMILIAN — R. BULFINSKT ti RADU BELIGAN 5S”î ipod. ori *2.3o”S"ora I preoţi Cam.4!« la 3 «cti tn regia d-lui SICA ALEXANDRESCU TARTEI COCEA B. DEMETRU — RADU BELIGAN "TERtflSF T30 l a. ELENA ZAMORA Theodor Sibiceann — Jean Lneaci întrunesc capul de oft al unui excepţional CONCERT de SWEET MUSIC care va avea loc 301 2 NOEMBRIE era 4 d. m. La „DALLES» Vor da concursul: THE SWING-BROTHERS — HAVAIAMA ELECTRICA şi PIU M) RONES CU Ultimele bilete la Ag. Speranţa. Tel. 4.84.56 II REDESCHIDEREA ȘCOLILOR * p’i v'.wms (Urmase dia pag. I-a) Teatrul MUNICIPAL B-Joi Schita Migaftona 1 Tel. 4.60.80 MIERCURI »1 TINERI ORE 5 - — .................................................. . t • «Aai'jL*. . ... M. ,'tt r....'.... ■ . ■ u.... .. . . ..■iv.fst: DE VORBĂ CU D. COLONEL NICOLAE CAMBREA, COANDANTUL CREE OI VOLUNTARI „1UDSS VUDHECT Teatrul ATLANTIC Str. Kcademi«! 35—37 Muzică Veselie Actualitate JOI - SÂMBĂTĂ și DOMINICA ORA 2 B. A. F. PRECIS Spectacolul care a cucerit Capitala STRO l i atlantic! NORA PIACENTîm N. STRO» ELLY ROMAN ft MIRCEA .SEPTILICI TRIUMFALUL SPECTACOL RE REVISTĂ ALIAŢII GIOGONDEI CEL MAI MARE ANSAMBLU DE VEDETE DIN CAPITA1Ă ZILNIC ora 4 Duminicsă 3 Sept. Oi* 10,8# «Im Or» 2,88 4. a. Ora 5,30 d. a. ZILNIC LA ORA 5 sfârşitul ora 7.1O TEATRUL: nM!NCA Şl LUMINĂ” STIR. URANUS Nr. 0, TELEFON 5.69.23 UlHmHo afle, la ora 5 d. a. preda, MARELE SUCCES al piesei în 4 acte de ALBERT ARRAULT ESIGENSffl GRANDET BUFĂ HONORS D® BALZAC ea« Ceaar Rovtotescu, NrcUy Nto «teu, Irina Ităchît«Mm, Tîtu Vede«, L Stoenesota N. Ștefane»««. Body Oaten, Cristofor Vitencu, Xenia Beza Bonova, C. Atanasiu, G. Petreanu, ette.. Direcţia de p ocnă I VICTOR ION POPA Ia cwrftod premiem „PUNCTUL NEGRU", comedia to S acte ds KABRLBURG ft FHE8BURG ' 59 ALHAMBRA BROADWA¥ Joi, Sâmbătă și Duminică Matineu ora 2 O sinteză a frământărilor actuale. Duminecă Matineu ora 10.30 VBV 571 f f .V 4 A 40