Universul - Provincie, februarie 1945 (Anul 62, nr. 23-46)

1945-02-01 / nr. 23

s ROMÂNIA SUBI SECRETASIAT1H DE STAT AL MARINEI Direcfia Marinei Comerciale Bucureşti B-dul Elisabeta Nr. 1, Et. II I­II Nr. 15856 Văzând publicaţiunea Nr. 820 I­I­r di­n 1945 a Căpităniei Portului­­ Cernavoda şi dispoziţiunile art. 1­93 din Decretul Lege pentru­­ Poliţia Maritimă şi Fluvială­­ din 21 Martie 1942. Se aduce la cunoştinţa gene­­rală şi a celor interesaţi că în­­ portul Cernavoda se află un­­­leac mare de lemn, care a fost prins pe Dunăre în ziua de 16 Mai 1944. Vasul nu posedă vre-o in­scripţie sau număr şi nici nu s’a găsit la bord vre-un act prin care să i se poată stabili iden­titatea sau numele proprieta­rului. Caracteristicile acestui vas sunt următoarele: Lungimea 35.20 m. Lărgimea 5.60 m. Adâncimea 1.70 m. Pescajul gol 0.30 m.­­ Bordul liber 0.87 m.­­ Capacitatea în tone­­ metrice este de 83.579 T.­­ — Crevacele (coastele) în nu- ' măr de 49, sunt construite din lemn de stejar şi întărite cu colţare de fier. , — Are una cârmă de lemn,­­ acţionată de o roată cu cavile la pupa. — La prova are trei babale de stejar, cabină nu are, însă după urmele ce se văd, pare să fi avut cabină, care ulterior a fost scoasă sau distrusă. — Ca obiecte de inventar, nu are nimic; panouri nu are şi necesită reparaţiuni la fund şi­­ cârmă. — Descripţia generală a va­sului. Este bac mare de lemn de brad, de construcţie nu toc­mai veche, având prova înaltă, — călăfătuit cu muşchi de pă­dure, — prins cu scoabe de fier şi având fundul plat. — Având în vedere cele de mai sus, proprietarul sus ară­tatului vas este invitat ca în termen de 3 (trei) luni de zile dela data prezentei publica­­ţiuni, să se prezinte la Oficiul Căpităniei Portului Cernavoda, cu acte ce posedă, prin care să dovedească proprietatea,—spre a-şi putea ridica vasul; contrar, se va proceda în conformitate cu art. 98 din Decretul Lege pentru Poliţia Maritimă şi Flu­vială din 21 Martie 1942, vasul urmând a fi scos în vânzare prin licitaţie publică în folosul Statului Român. Directorul Marinei Comerciale. ^ CEZAR IOAN TITU or.­­ M­IM­­ Publicaţie de Licitaţie Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 10 Fe­bruarie 1945 orele 10 a. m. se va ţine la sediul Direcţiunii Generale M. O. Serv. Aprovizionărilor din B-dul Elisabeta Nr. 29, Bucureşti, licitaţie publică pentru­­ procura­rea a diverse produse chimice. Licitația se va ţine în confor­­m­itate cu art. 85—110 inclusiv din L. C. P. Regulamentul O.C.L. normele publicate în Monitorul Oficial Nr. 127 din 4 Iunie 1931 și cadtul de sarcini care se poate consulta în fiecare an de lucru între orele 9—13 a. m. la adresa mai sus indicată. Concurenţii vor de­pune în ziua licitaţiei garanţia de 9% din va­loarea furniturii oferite. 78 Publicaţie de Vânzare " Se aduce la cunoştinţa gene­­rală că în ziua de Joi 2/2 1 945 se va vinde prin licitaţie pu­blică la magazia de mărfuri Be. M. Beton mai multe măr­furi ca: Ladă ţevi, fire bumbac celo­fibră; Butoae de fier arse; Lan­ţuri şi grape de fier; tablă cărţi; damigene goale; zdrenţe cârpe; Caseină rămăşiţă de bumbac şi altele. Inspecţia I Comercială Bc. Dispărut Rugăm pe d-nii ofiţeri şi sub­ofiţeri, camarazii şi pe cei care-l cunosc pe Sergentul T. R. MIR­­CEA C. MATEI, ctg. 1936 Reg. 2 Care de luptă Tacam, Bat. 61, Oficiul Poştal Militar 3634. Dis­părut din 23 August din comuna Secuani, jud. Roman, rog a anunţa pe soţia şi copilul Maria Matei şi fetiţa Lenuş, Str. A. 15, Parcul Rahova, Bucureşti. 68 Dispărut Rugăm călduros d-nii ofiţeri me­dici, soldaţii, care ştiu ceva de fraţii soldat Mălăescu Gh. Dumi­tru, Reg. 21 Inf. P. A, Comp. 6, Oficiul Poştal Militar 670 dispă­rut la Debreţin şi Mălăescu Gh. Niculae, etate 17 ani ridicat de nemţi între Huşi-Crasna, să a­­nunţe familia îndurerată să le vină în ajutor. Ionel Hugumanu, Str. Lăzureanu 54, Bucureşti Andrei Kiss Stella Filip căsătoriţi Ianuarie 1946 Bucureşti ♦-t-»-»-» ♦♦♦♦♦444*****»*»44* Cine ştie unde se află Sergentul Pavel Ion ctg. 1939 aparţinând Divi­ziei Tudor Vladimirescu, născut în Slănic-Prahova, îi rugăm su­fleteşte a comunica pe adresa Pavel I. N. Gheorghe din Str. Ştefan cel Mare Nr. 13, Slănic- Prahova. 6165 + A 4­* *44*4***44444 ^ * A­­* X. D1SBBTHJNEA (WNKAU C. înştiinţare 8 Si atace la canonist! că in luna de 5 Martie 1945 orele 8, se va ţine la Direcţiu­nea Întreţinerii, str. Schitu Măgureanu nr. 1 Bucureşti, un concurs public pentru ocuparea a 30 posturi de ingineri gr. 1 categoria VIII, cl. I la care vor lua parte inginerii construc­tori, minieri gi electromecanici. Contițiaaile de admitere se pot vedea In­t. Of. I. I. R. ce va apare loî 1 Februarie 1945 și care se găsește la orice unitate G. F. R. Mr. 9377 R. A./945. Inginerie Silv­ultori, Medici cu 10-50030 lei aveţi tot postavul (lână curată) pentru o şubă man­ta, special lucrat contra viscolu­lui, gerului, ploaei. Telefon 2­73.81 La CLUJ 12030 Vizitaţi vechiul magazin V. MOGA Articol* Technic©, fier şi metal. Instalaţii pentru apă Cluj, Str. Matei Mr. S Cluj 407 Publicaţie de Licitaţie Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 10 Fe­bruarie 1945 orele 12 a. m. se va ţine la sediul Direcţiunii Gene­rale M. O. Serv. Aprovizionărilor din B-dul Elisa­betta Nr. 29, Bucureşti, licitaţie publică pentru procurarea a: 10.000 kgr. plumb moale 3.000 kgr. antimoniu Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu art. 85—110 inclusiv din L. C. P. Regulamentul O. C. L. normele publicate în Monitorul Oficial Nr. 127 din 4 Iunie 1931 şi pactul de sarcini care se poate consulta în fiecare zi de lucru în­tre orele 9—1£ a. m. 1® adresa mai sus indicată. Concurenţii vor depune în ziua licitaţiei garanţia de 9%, din va­loarea furadturii oferite* ...____IR PROBLEMA PRETORILOR (Urmare din pag. I-a) puşi astfel cu totul la adăpost de aceste riscuri. Mai mult încă, preţul de vân­zare fiind socotit In funcţie de preţul de cost, ipso facto se re­cunoaşte dreptul producătorului sau comercianttului de a ridica preţul de vânzare oride câte ori se urcă unul din elementele consti­tutive ale preţului de post. In chipul acesta toate urcările de preţuri sunt imputate indirect consumatorului, singurul care le suportă efectiv. Dar prin acest sistem, a­cum foarte logic argumentează d. Sim­ion Boldur, intr’un studiu deosebit de interesant publicat în ultimul nr. din „Economia Română” prezintă marele nea­juns că răpeşt­e întreprinzătoru­lui orice râvnă şi orice interes de a promova o raţionalizare a producţiei şi a costului de pro­ducţie, ceea ce ar duce automat la micşorarea preţului de desfa­cere şi, deci, la ieftenirea măr­furilor. Ba mai mult, în condiţiunile sistemului adoptat, între doi pro­ducători, favorizat est cel care cheltueşte mai mult, adică cel care produce mai scump o măr­fi. Cu alte cuvinte, se dă o pri­mă de încurajare producătoru­lui scump, leneş sau nepriceput, în detrimentul producătorului ieftin, care s’a îngrijit să-şi procure materia primă la preţuri convenabil, făcându-şi stocuri din timp, care a comprimat la maximum cheltuielile de regie şi a sporit randamentul prin ra­ţionalizarea muncii, etc. Intr’adevăr, de îndată ce se re­cunoaşte producătorului toate cheltuielile care intră în preţul de cost şi este acesta o cotul lui la beneficiu, apoi ele este mai bucuros să aibă preţul de cost la o cifră cât mai ridicată de în­dată ce cota beneficiului se ra­portează la această cifră, în care intră materia primă, combusti­bilul, salariile, ba şi dobânzile la capitalul împrumutat, etc. In chipul acesta, adică în mă­sura în care se creiază un bene­ficiu nemeritat producătorului sau comerciantului scump, în a­­ceiaşi măsură aceştia nu se vor mai trudi să producă ieftin. De aci şi pr­ena oficială de încura­jare ce se oferă prin aceasta curentului general de scumpire a vieţii şi prin care se împiedecă sau se întârzie pregătirea unui climat economic de echilibru şi stabilitate. încheind, ţinem să subliniem pe de o parte, că problema preţu­rilor nu poate fi rezolvată sepa­rat, independent de o politică e­­conomică constructivă, îmbrăţi­şând toţi factorii economici ac­tivi şi în­deosebi organizarea producţiei, a pieţelor de desfa­cere, a transporturilor, care să asigure o bună aprovizionare, iar pe de altă parte că chiar dacă reducem problema la o simplă intervenţie în reglementarea p­reţurilor, criteriul preţului de cost, necorectat de stimulentul producţiei ieftine, va împinge in­­variabil, la agravarea scumpetei generale. Publicaţie de Licitaţie Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că în ziua de 12 Februa­rie 1945 orele 10 se va ţine la sediul Direcţiunii Generale M. O. Serv. Aprovizionărilor, B-dul Eli­­sabeta Nr. 29, Bucureşti, o frate«"O pitin bună învoială pentru procu­rarea a: Diverse materiale fotografice (filme, plăci, hârtii.) Tratarea se va ţine în confor­mitate cu art. 85—110 ind. din L. C. P. şi Regulamentul O.C.L., normele publicate în Monitorul Oficial Nr. 127 din 4 Iunie 1931 şi caietului de sarcini care se poate consulta în fiecare­­ de lucru între orele 9—13 a. m. 1® adresa mai sus indicată: ****** +­■*■+■++ 4** + MINISTERUL JUSTIŢIEI CONMISIUNEA PENTRU CON­STATAREA CONUTIUNILOR DE NATURALIZARE ŞI RECU­NOAŞTERE Dos. Nr. 103/nat/1918 D. Arpat A. Dottier domiciliat în București-Şerban Vodă, str. Mi­­hai "Viteazul No. a făcut cerere acestui Minister pentru a i se a­­corda cetăţenia română. Prin cerere petiţionarul arată că este supus maghiar de profesiune mecanic născut în Bucureşti, la data de 8 Decembrie 1891, de re­­ligiune ortodoxă. Conform art. 19 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă întâmpinare, potri­vit dispoziţiunilor art. 20 din zisa lege. **4***4******* MINISTERUL JUSTIŢIEI DIRECŢIUNEA JUDICIARA PUBLICAŢIE D-l Ioan C. Ionescu, avocat, do­miciliat în Bucureşti,­ str. Maica Domnului nr. 14, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patroni­mic de Ionescu in acela de Io­nescu-Vornicu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 11 din legea asupra nu­melui spre ştiinte acelora care­ ar voi să facă opoziţiune în terme­nul prevăzut, de aliniatul ID al UNIVERSUL* U­n mare discurs al d-lui Mihail Kalinin (Urmare din pag. I-a) pe germani zeci din cele mai­­ a ridicat în înălţimi stindardul bune ale lor divizii şi a săvârşit" o mare misiune, aceea a distru­gerii maşinei de război germane prin nimicirea trupelor germane. înaltul patriotism care a dom­nit la Leningrad a fost numai o întâmplare ? Bravura revolu­ţionară excepţională, curajul şi abnegaţia de care au dat dovada literalmente întreaga populaţie a Leningradului, lucrători, intelec­tuali, casnici, întriun cuvânt în­treaga populaţie au fost ele în­tâmplătoare . Nu, desigur. Le­ningradul este leagănul revolu­ţiei din Octombrie, leagănul re­voluţiei ruseşti. Din timpurile cele mai înde­părtate şi până astăzi, aici s’au născut ideile revoluţionare, au crescut şi s’au copt. Este de ajuns a se reaminti că Lenin şi Stalin au format cadrele revoluţionare din proletariatul leningradien. Lucrătorii din Leningrad au în­văţat la Şcoala lui Lenin şi a lui Stalin. Generaţia trecută şi-a jus­tificat munca ei revoluţionară, şi a făcut dovadă de cea mai înaltă bravură în timpul răz­boiului civil. Şi iată că acum, noi aceştia, reprezentanţi ai vechei generaţii relevăm faptul că tânăra generaţie nu numai că nu e în­trecută în bravură de generaţia care dispare, dar dimpotrivă ea Leningradului. Pot spune fără teamă că lumea n’a văzut încă până acum un atât de înflăcărat patriotism, patriotism de care a dat dovadă populaţia marelui oraş a lui Lenin în lupta împo­triva celui mai feroce inamic al omenirii în progres, împotriva inamicului, care a avut cuteză­­toarea ideie de a subjuga uma­nitatea de către o bandă reacţio­nară. In cursul istoriei poporului rus au fost distruse numeroase oraşe. Insă niciodată inamicul n’a fost mult timp stăpânitor pe terito­riul Rusiei şi oraşele distruse au renăscut încă şi mai înfloritoare. Cred că munca paşnică, gândi­rea ştiinţifică şi aspiraţiile revo­luţionare nobile se vor desfăşura la Leningrad în viitor cu şi mai mare vigoare şi energie. Sunt convins că valorile materiale ce s’au pierdut vor fi refăcute de zece ori mai mari. Nu mă îndoesc că Leningradul va produce tot felul de bunuri pentru popor, în cantitate mai mare decât pro­­ducea altădată. Vă felicit pen­tru înalta voastră decoraţie şi vă urez succes la restabilirea cât mai grabnică a economiei, vieţii şi instituţiilor culturale distruse. Sunt convins că veţi bine merita această decoraţie. CONVERSA1II INTRE GENERALUL DE GAULLE ŞI ÎNALŢI REPREZENTA­NT DIPLOMATICI ALIAŢI Peris 29 (Rsdor). — D. Harold King, trimisul special al agenţiei „REUTER”, transmite: Generalul de Gaulle şi înalţi reprezentanţi diplomatici aliaţi, al căror nume nu poate fi dat ac­tualmente la iveală, au avut în­delungate conversaţii Duminică dimineaţa şi după amiază. In cursul acestor conversaţii, au fost trecute în revistă proble­mele cele mai importante inter­naţionale din clipa de faţă. In cercurile în general bine in­formate din Paris se află că ge­neralul de Gaulle a accentuat în­deosebi concepţia Franţei cu pri­vire la viitorul statut al Germa­niei. El a relevat, dând şi mai multe amănunte, ceea ce a declarat la conferinţa de presă acum câteva zile: securitatea Franţei cere de­taşarea sub control internaţional a regiunii industriale de la vest şi est de Rin şi prezenţa permanen­tă de la un capăt la celalt al Ri­nului a forţelor armatei franceze, cehe. Prima întrevedere a avut loc Sâmbătă. Scopul conversaţiilor a fost pur informativ. S’a intenţionat să se dea informaţiile cele mai recente cu privire la atitudinea Franţei. Acest Prilej de a se accentua interesele franceze a fost salutat de cercurile franceze responsa­bile. ❖ Paris, 29 (Rador). — „înalţii re­prezentanţi diplomatici aliaţi” care au avut un schimb de ve­deri cu generalul de Gaulle îna­inte de conferinţa celor trei mari puteri urmează să plece în curând la Roma, anunţă trimisul special al agenţiei „Reuter“. Potenţialul industrial polonez a însetat să fie la dispoziţia germanilor In momentul când forţele so­vietice gonesc pe germani din regiunea industrială a Poloniei, nu este lipsit de interes să arun­căm o privire asupra imenselor bogăţii naturale pe care hitleriş­­tii le aveau la dispoziţie până ori şi fără de care producţia de răz­boi a Reich­ului este lovită mor­tal. Atunci când comunicatele sovietice anunţă eliberarea unor centre industriale de talia lui Kattowice sau a bazinului Do­­browa, ele consemnează în acelaş timp spărturi imense în maşina de război germană. Statisticele disponibile până la isbucnirea acestui război arătau Polonia drept a şasea mare pro­ducătoare de cărbune din lume, cu aproximativ 30.000.000 tone anual. Pe­ atunci, Polonia, era a treia exportatoare de cărbune din Europa, după Anglia și Ger­mania. Toate minele de cărbuni poloneze au fost preluate de ger­mani și puse în slujba efortului de război. Polonia este de­ asemeni pro­ducătoare de petrol. Regiunea Boryslav este centrul unei indus­­trii petrolifere pe care germanii au exploatat-o până la maxim. Minereurile de fier poloneze, situate în apropierea minelor de cărbuni, au făcut, cu putinţă des­voltarea unei industrii metalur­gice care producea, în 1935, peste 909.­100 tone de oţel. Silezia polo­neză cuprinde de­ asemeni zăcă­minte de plumb şi zinc — Polo­nia fiind a patra mare producă­toare de zinc, după Statele Unite, Belgia şi Canada. Nu trebuesc ui­tate depozitele de cupru, sulf, calcar, caolin şi uriaşele canti­tăţi de sare pe care le adăpos­teşte basinul Wieliczka. Ultimele statistici arătau exis­tenţa a 1516 întreprinderi meta­lurgice, a unei vaste industrii chi­mice, cu o producţie de 100 mi­lioane dollari şi capabilă să ex­porte în 37 ţări din Europa şi de peste ocean, a unei industrii textile care exporta până în Chi­na. Industriile ceramice, a zahă­rului, a lemnului, a tăbăcăriei, a hârtiei, ca să nu cităm decât in­dustriile mari, dădeau sudului Po­loniei un caracter de regiune in­dustrială pe care germanii n’au făcut decât să-l sporească. Pierderea Sileziei poloneze, care va fi urmată în curând de pierderea Sileziei germane, va paraliza industria de război ger­mană. Fără tancuri și tunuri, fără explozivi și materiale, un război nu poate continua chiar dacă se cere soldaţilor să lupte „cu pum­­nii şi cu ghiarele“...____________ ZIARUL „TIMES“ DESPRE APROPIATA ÎNTREVEDERE CHURCHI­LL-ROOSEVELT-STAMN Londra 29 (Rador). — Discutând apropiata reuniune a d-lor Chur­chill, Stalin și Roosevelt, ziarele britanice sugerează că marii trei” trebue să încerce să creeze un me­canism in vederea unei strânse cooperări intre principalii aliaţi în ce priveşte tratarea multor pro­bleme puse de eliberarea diferite­lor ţări şi de reglementarea euro­peană. Declarând că problemele Greciei, Iugoslaviei şi Poloniei vor fi discu­tate, Times precizează: „In Gre­cia, ultimele sforţări britanice de a restaura adevărata pace şi de a crea o bază largă pentru un guvern complet reprezentativ cu greu ar putea să nu fie însuşite. In Iugo­slavia, aprobarea comună a acor­dului Tito-Subasici pune probabil capăt unei serii de manevre prost calculate, care pot numai să aducă prejudicii unităţii iugoslave. Situa­ţia în Polonia este mai complexă. Este indoelnic dacă chestiunile de frontieră mai constitue un ob­stacol principal în calea unui a­­cord între guvernul provizoriu din Varşovia şi guvernul polonez din exil. Acceptarea liniei Curam în răsărit este recunoscută în mod tacit de aproape toată lumea drept singura bază imaginabilă de re­glementare. In ce priveşte frontie­ra de vest, ar fi cu totul neindi­cat să se ia hotărîri parţiale îna­inte de a se proceda la examina­rea în general a soartei Germa­niei. Problema poloneză este acum probabil mai puţin o problemă de politică cât una de persoane”. După ce arată că viitorul statut al Germaniei este: „In mod necesar sâmburele oricărei viitoare regle­­mentări a Europei”, evidenţiind necesitatea unei politici care să îm­piedice reapariţii apei Germanii f'tkAmasrw r bo, prin crearea unei baze pentru refacerea economică a Europei, TIMES afirmă: „Studierea plină de răbdare, precaută şi amănunţită a diferitelor soluţii şi cântărirea cu cea mai mare grijă atât a efectelor lor probabile asupra popoarelor Naţiunilor Unite, cât şi a obligaţi­ilor cărora ele le va da naştere, constitue un preludiu indispensabil unor decizii înţelepte. Una din principalele responsabilităţi ale „marilor trei” este de a pune în mişcare un mecanism care Ie va da putinţa de a proceda la asemenea cercetări comune. Se va dovedi că într’adevăr una din cele mai im­portante funcţiuni ale viitoarei conferinţe va fi îmbunătăţirea şi extinderea actualului mecanism de consultări între principalii aliaţi atât pentru problemele la ordinea zilei, cât şi pentru planurile mai îndepărtate. Procesul de’# Dumbar­ton Oaks este una din chestiunile care, neîndoelnic, vor fi luate în discuţie”. Relevând avantajele unor confe­rinţe periodice ale miniştrilor de afaceri străine ai celor trei mari puteri „la intervale destul de dese” Ca mijloc de a se asigura continu­itatea şi coordonarea diferitelor politici, TIMES relevă: „Contactele regulate între piii­enii de treceri străine şi mecanismul în vederea luării unor hotărâri rapide pe care aceste contacte îl vor crea va um­ple golul creat prin intervalele în mod necesar lungi dintre conferin­ţele oficiale ale şefilor de guver­ne”. După TIMES, participarea minis­trului die afaceri străine al Franţei la asemenea conferinţe periodice ar putea fi „un preludiu la reîna-­i­poierea deplină a Franţei restauran­­­te şi «întinerite în sânul consiliilor­­ principaleler dateri"»­­ . CURIER JUDICIAR Contestaţie in ma­terie de graţieri O chestiune care prezintă un netăgăduit interes întru cât pri­veşte mijlocul prin care con­damnaţii la pedepse cumulative pot cere justiţiei reduceri­le la care au dreptul potrivit decrete­lor de graţiere* s’a desbătut în faţa înaltei Curţi de Casaţie S. II-a. Recursul era al inculpatului Tulceanu, condamnat pentru fals şi contrabandă vamală la 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 40 din condica penală. Recentul decret de graţiere se aplică, precum se ştie, numai la infracţiunile care nu au adus un prejudiciu patrimoniului public, aşa că în cazul inculpatului Tul­­ceanu condamnarea pentru fals intra în graţiere, însă contraban­da vamală, nu. Cum însă numi­tul fusese condamnat prin ab­sorbţie iar nu prin defalcarea pedepselor, el s-a adresat pe cale de contestaţie la Curtea de Apel care îl condamnase, arătând că întrucât beneficiază de graţiere pentru fals el nu mai poate fi o­­bligat să execute întreaga con­­damnaţiune de doi ani, astfel că instanţa este ţinută ca, prin re­calcularea pedepselor cuvenite fiecăruia din cele două infrac­ţiuni, să fixeze cât mai are de executat pentru contrabanda va­mală. înaintea Curţii de Apel s-a fă­cut o largă discuţie asupra ches­tiunii dacă în cazul unei contes­taţii la executare, cum este o a­­tare contestaţie, instanţa se poa­te transforma în una de fond şi re­judecând faptele să determine pedepsele corespunzătoare fiecă­reia din infracţiuni. După divergenţă, Curtea de A­­pel a hotărât că de­şi în princi­piu se poate cere pe cale de con­testaţie micşorarea unei pedep­se de executat, totuşi o recalcu­lare pe această cale nu este cu putinţă, căci ar însemna ca în cadrul unei sesizări prin o con­testaţie contra exec­utăr­ii, in­stanţa să se transforme în urna de fond. Prin recursul care s-a judecat de către înalta Curte de Casaţie, inculpatul a cerut să se caseze decizia Curţii de Apel de­oarece punctul ei de vedere ar fi greşit. înalta Curte a făcut însă şi ea divergenţă, astfel că secţiunea complectată a înaltei Curţi va avea să judece din nou şi să re­zolve prin o decizie jurispruden­­ţială chestiunea, dacă pe calea unei contestaţii la executarea ba­zată pe art 101 cod penal, se po­a­te cere recalcularea pedepse­lor în caz de micşorarea lor prin efectul grațierii. Nr. 55 al darului „GRAIUL NOU“ Ziar al Direcţiunii Politice de Front a Armatei Roşii pu­blică azi: Ofensiva impetuoasă a Armatei Roşii. Păturile producătoare din România în slujba cauzei co­mune, de maior I. Vasilev. Despre calităţile morale ale trupelor, de col. Feodor Balîsk. Oraşul lui Lenin — orașul erou, de D. Volturin. Urmarea romanului „Neînf­rânții" de Boris Gorbatov pre­num ti aitt»4la iBEQim&tiitiji 4» j* tifSV» . ARESTAREA A MI PEMIDŞi SPĂRGĂTORI Braşov, 23 Ianuarie Acum o lună oraşul nostru a fost terorizat de câţiva bandiţi care, cu toată vigilenţa poliţiei, nu puteau fi prinşi. Printre jafu­rile făcute este şi acela de la d. comisar Teoodor Balan, din str. Castelului nr. 100. In lipsa d-sale de acasă hoţii a­u împachetat în geamantane tot ce se găsea în casă. Într’una din zilele trecute d. co­misar Bălan se întorcea de la Bucureşti cu trenul motor. Printre călătorii trenului se aflau şi câţi­va ofiţeri. La un moment dat d. comisar Balan a văzut un sublo­cotenent îmbrăcat cu un raglan care semăna perfect cu al d-sale. Fără să stea mult pe gânduri d-sa a întrebat pe sublapotent de unde a cumpărat pardesiul, la care cel cu pricina a răspuns că l’a cum­părat dir? Bucureşti. O discuţie contradictorie s’a iscat întâie cei doi. Păgubaşul întorcând gulerul pardesiului a făcut dovada că el a fost confecţionat la firma „Neu­man” din Braşov. Ma­i mult încă un nasture pe care d. comisar îl înlocuise şti care nu semăna cu ceilalţi i-a întărât convingerea că haina este a d-sale. La aceasta s’a adăugat şi faptul că mâneca a fost lungită cu doi centimetri, de­­oarece noul „proprietar” era mai lung de mâna... In cele din urmă d. Bălan a rugat pe un domn că­pitan să legitimeze pe sublocote­nentul cu pricina. In adevăr el poseda un carnet de legitimaţie, precum şi o delegaţi©, prin care era împuternicit să faca perchezi­ţii în orice locuinţă şi la orice or­ăi din zi sau noapte. D. căpitan ai observat însă că ştampilele de pe carnete şi legitimaţie erau false. Punându-i şi alte întrebări în le­gătură cu serviciul pe care sublo­cotenentul pretindea că îl face d. căpitan s’a convins că are de a fa­­ce cu un escroc şî ca atare l’a dat în paza jandarmului din vagon. Hoţul a încercat să cumpere net jandarm, oferindu-i suma de­ 20.000 lei. Ajuns la Braşov el şi fost încredinţat poliţiei din gări® Fără multă insistenţă din p­artea organelor judiciare hoţul a decla­rat că se numeşte Oprea Son, de­­zertor şi evadat din inchisoare. Irn armată nu avea decât gradul dis­caporal. In acelaşi tren cu el a că­lătorit până la Buşteni şi tovarăşe­lul său de jafuri şi escrocherii Ba­­riu Constantin, care purta gradul de plot. t. ro şi care a fost şî el arestat. Depunerea jurământului înalţilor magistraţi avansaţi Luni a avut loc cu o deosebită solemnitate depunerea jurămân­tului şi instalarea preşedinţilor şi consilierilor înaintaţi la înalta Curte de Casaţie şi la Curtea de Apel din Bucureşti. La Casaţie solemnitatea a fost prezidată de d. Coman Negoescu locţiitor de prim preşedinte al înaltei Curţi. D-sa a dat cuvântul d-lui con­silier I. Predovici, care ocupa fotoliul procurorului general şi care a dat citire decretelor. A urmat o slujbă religioasă o­­ficiată de preotul Ion Sachela­­rescu de la Biserica Sf. Ilie­ Ra­­hova. Apoi au depus jurământul nouii avansaţi în următoarea or­dine: d. Dim. D. Apostolide, procurorul general al înaltei Curţi; P. M. Davidescu, preşe­dinte la secţia III-a; d. Oconel Cireş, preşedinte la secţia II-a; d-nii Dimitrie Hopoc, Ioan Pre­­dovici şi Al. Procop Dumitrescu, foşti procurori la înalta Curte înaintaţi consilieri; d-nii Mircea Odobescu, Const. I. Sinevici, Gh Bărgăoanu, Henri Zamfirescu, Petre Gherghel, Ioan D. Stăncu­lescu, Traiian Broşteanu, Lauren­ţiu Preuţescu, foşti membri ai Curţii de Apel şi înaintaţi con­silieri la înalta Curte; d-nii M. Manolescu, Radu Dimoiu şi Florin Foişoreanu, foşti membri ai Curţii de Apel înaintaţi procurori la înalta Curte. La Curtea de Apel, în faţa completului preşidenţial format cu d-nii: V. Longhia, preşedin­tele S. III, Em. Vântu, preşedin­tele S. IV, Gheorghiade, preşe­dintele S. V., Carol Mayer, pre­şedintele S. VIII şi N. Bavelescu locţiitor de preşed. la S. N­, după oficierea serviciului divin de că­tre preotul Sachelarescu, a depus mai întâi jurământul d. Const. Duma, înaintat prim preşedinte al Curţii de Apel. Apoi în faţa noului prim-preşed. au prestat ju­rământul d-nii: Nic. Negru, îna­intat preşedinte la Secţia I; Pa­­nait V. Călcâi, înaintat preşedin­te la S. V. Em. I. Bădărău, îna­intat preşedinte la S. N­. Mihail C. Chircuiescu, înaintat preşe­dinte la secţia VII şi Ion D. Zamfirescu, înaintat preşedinte la Secţia IX. Condamnarea brutarului Ferdinand Groză­vescu După câteva zile de chibzuire, instanţa de sabotaj, secţia X, de pe lângă trib. Mov, prezidată de d. O. Cernătescu, preşedintele secţiunii, s-a pronunţat Luni în procesul fabricantului de pâine Ferdinand Grozăvescu şi a ad­ministratorului fabricii, Ştefan Sterian, trimişi în judecată în stare de arest, sub acuzarea de sabotaj, prin aceea că au dosit o cantitate de 2.500 kg. făină şi că au retuzat să vândă pâine populaţiei care aştepta în frig şi căreia i se spusese că nu există pâine deşi în fabrică se găseau câteva mii de bucăţi. Instanţa a reţinut numai al doilea capăt de acuzare — acel al refuzului de vânzare — şi a condamnat pe Grozăvescu la 6 luni închisoare, iar pe Sterian la 9 luni. Fraudarea asociatului şi a creditorilor In urma deschiderii acţiunii pu­blice de către parchet, judecătorul de instrucţie al cap. 3, d. pres. Paul Petrescu, a emis mandat de arestare contra inginerului Alex. Nicu­lescu, domiciliat în str. Săl­­celului 26, sub inculparea de furt și de fraudarea creditorilor. Numitul este învinuit că fiind asociat cu d. Iohan Schwartz la exploatarea atelierului de tâm­­plărie mecanică al acestuia, timp în care au fost contractate îm­prumuturi de 7 milioane lei de la Banca Poporului şi C.A.F.A., s-a retras din asociaţie la un moment dat şi a primit drepturile ce i­ se cuveneau , însă după scurtă vre­me, cu ajutorul tâmplarului Ion Uscă din str. Carmatei 10, a sus­tras maşinile din atelierul fostu­lui asociat şi le-a ascuns, deşi nu erau proprietatea inculpatului şi mai ales, deşi ele erau gajate în favoarea celor două instituţii cre­ditoare pentru garantarea­ celor 7 milioane. In urma reclamaţiuniii fostului asociat şi a creditorilor, s’au făcut cercetările cari au dus­­ incul­parea şi arestarea ing. Niculescu şi la punerea sub inculpare a tâmplarului Uscă Speculă şi in alte compartimente Parchetul a trimis în judecată pe: d. Ion Hurmuzi, patron, E­­milia Mazilu şi Bică Laufer, func­ţionari la întreprinderile „Hur­muzi“ din b-dul Maria 98, sub învinuirea de a fi vândut aparate de încălzit cu petrol, pe preţuri mai mari decât cele fixate de minister.­­ Instanța pentru reprimarea sabotajului şi speculei, a condam­nat la 1 an închisoare pe M. G. Vulcănescu, proprietarul firfei de comision şi agentură din str. Va­sile Conta 18 pentru faptul de a fi vândut firmei „Kiralina“ o cantitate de fulare de lână cu preț de speculă neputând în a­­celaş timp să dovedească prove­niența mărfii cu facturi legale şi reale. PROBLEMA CIRCULAŢIEI PUBLICE ŞI APROVIZIONAREA ARADUIU Arad­, ianuarie. Criza de alimente ca şi în alte ramuri ce bântue în întreaga ţară, este de aceiaş intensitate şi la Arad. Din cauza lipsei transporturilor situaţia e grea, în oraş. Transpor­tul persoanelor de la gară în centru şi de aici în diferite cartiere, se făcea înainte de război printr’o re­ţea de autobuse bine organizată şi care satisfăcea toate dorinţele. A venit însă războiul şi autobusele au fost rechiziţionate şi duse. In felul acesta, cetăţenii trebue să umble pe jos, căci birji sunt foarte puţine, iar taxiuri deloc. Faţă de această situaţie, care în­greunează mult viaţa şi toate ra­murile de activitate, sindicatul au­­tomobiliştilor a luat iniţiativa u­­nor demersuri pe lângă Direcţiu­nea generală C. F. R., şi ministerul comunicaţiilor, de a aproba ca un număr de opt autobuse C. F. R. ce nu mai pot face serviciu în exterf­rior, să fie puse în circulaţie pe teritoriul oraşului, iar alte doua autobuse să facă legătura intre As­rad-Nădlac şi Arad-Vărştad. La această acţiune s’au alăturat Şi d-nii dr. Petre Simandan, jrefecţi­­ul judeţului şi I. Gh. P®Tfnca., primarul oraşului. Concomitent cu această acţiune a sindicatului automobilisttărir, I. Gh. I. Pălincaş, primând oraşului a început tratative cu conducerea Căii ferate Arad-Podgoria, pentru­ ca aceasta, să pună în presatăţier pe liniile de tramvaiu din centrul oraşului câteva vagoane din cele ce le are disponibile, pentru a fac­cilita transportul persoanelor şi bagajelor de la gară în oraş şi re-­ tour. Am înregistrat acestea, pentru a arăta o situaţie a carei soluţionară favorabilă, constitue una din cele mai vii dorinţe ale populaţiei oraş întrunirea con­erciantor de la Braşov Comercianţii din oraşul şi jude­ţul Braşov s-au întrunit Duminică 21 Ianuarie în sala micilor mese­riaşi din str. Mitropolitul D. Kitti, nr. 5, spre a se consfătuii asupra deciziei ministeriale, referitoare la fixarea şi recalcularea preţurilor, întrunirea a fost prezidată de d. Ioan I. Eftimescu, Preşedintele Sindicatului comercianţilor din Braşov. D-sa a adius omagii M. S. Rege­lui Mihai I care prin marele act de la 23 August 1944, a făcut ca toţi factorii de producţie indiferent de religie sau naţionalitate să-şi recapete drepturile la muncă şi organizare pentru binele şi pros­peritatea întregei ţări D. dr. Elion­or Bejan, secretarul general al Camerei de Comerţ a făcut o expunere asupra principii­lor şi formalităţilor cuprinse în de­cizia ministerială, arătând raţgurile cari trebue să fie corectate. D. dr. Eduard Holden­graeber ju­risconsultul Sindicatului a arătat lacunele decimnei, trăgând con­­cluziiuni că ea nu satisface marea massă a comercianţilor, în special pe micii comercianţi carii vor fi ex­puşi pietrei. Au făcut propuneri d-nii: Ioni Mirean, Andrei Elekes, D. Hirsch, D. Niculae Munteanu, felicită pe­ conducătorii sindicatului pentru i­­niţiativa de faţă şi face apel la­ solidaritatea tut­uror comercianţilor, arătând obligaţiunea din partea Camerei de Comerţ de a lua portei activă pe teren în mijlocul negus­­torilor, pentru susţinerea nevoilor lor. După ce au mai vorbit d-nii: D. Voinescu şi Julia Gebauer, ară* tând lipsurile legii, d. Ion Efu­me** seu, preşedintele abdicatului, fă* când un rezumat asupra celor dis* cutate spune că decizia ministerial­­ă nu satisface marea masă a co* mercianţilor, şi aduce multe for* malităţi care sunt greu de înde-* plinit, fără a foia® la combaterea­ speculei şi asigurarea aprovizionăm rii unei localităţi ca Braşovul, cu zeci de mii de muncitori, şi sala­riaţi. Ca atare, cere stabilirea unui regim, bazat pe realităţi şi nu pe prejudecăţi biurocratice. In acest sens, s’au expediat tele­­grame ministerului economiei na­tionale._________________________ ŞTIRI DIFERITE ARAD Arad-Pectea. Orariul tomurilor e ca şi înainte, cu excepţia liniei A-A­rad-Timişoara, pe care trenurile mixte au fost suspendate, rămâ­nând în circulaţie numai trenurile de persoane Marţea şi Vinerea. PENTRU APLICAREA LEGII PRIVITOARE LA MAJORAREA SALARIILOR—Sindicatul funcţio­narilor particulari a început o ac­ţiune pentru a controla dacă între-* prinderile particulare şi patronii respectă întocmai prevederile legii privitoare la majorarea salariilor funcţionarilor particulari. In acest sens au fost trimise chestionare tu-* turor întreprinderilor și muncito­rilor. CONSTITUIREA COMISIEI LO-* CALE A SINDICATELOR UNITE. ULII ul I 1.1 g* 4/lliAJLI CUX AACVOfi 1­ fUJCA*« XAAomUti _ . . irea prestaţiei s’a făcut pentru a — Zilele trecute s’a ţinut şedinţa îndeplini nevoile de muncă obştea­scă. PE TERITORIUL INSPECTIEI C­F.R. ARAD POT CALATORI SI CIVILII.­­ Inspecţia C.F.R. Arad a decis că pe liniile acestei ins­­pecţii, în mod provizoriu pot călă­tori si civilii. Liniile inspecţiei C.F. R. Arad sunt: Arad-Grăniceri şi de constituire a comisiei locale a Sindicatelor Unite din Arad. Au fost aleşi d-nii: Gheorghe Voşti­­nariu, preşedinte; Iosif Nedici, vice­preşedinte; Simion, secretar; Petra Cristici, casier; Gheoretie Mihu, Mihai Bălică şi Prudner, cenzori: Radu Schwartz, Gheorghe Brad, Corpaş şi Elena Sot, supleanţi. MAJORAREA TAXELOR DE APA. — întreprinderea comunală a municipiului anunţă că costul apei a fost majorat. Metrul cub de apă este 40 lei, iar pentru ca­nalul Schone, 12 lei metrul cub. Diferenţele de cost pe lunile No­­emvrie şi Decemvrie, vor fi înca­sate odată cu costul apei pe Ia­nuarie. O NOUA REGLEMENTARE A PRESTAŢIEI.­­ Primăria muni­cipiului a dat o ordonanţă pentru o nouă reglementare a prestaţiei. Cetăţenii oraşului sunt obligaţi să presteze această muncă timp de cinci zile sau de a răscumpăra a­­ceastă obligaţie prin plata unor sume ce încep la 600 lei zilnic şi merg progresiv, în raport cu veni­tul impozabil al fiecăruia. Institu- ALBA- IULIA MANIFESTAŢIE ARTISTICA A ARMATEI ROŞII. — Duminică 14 ianuarie d. a. a fost în sala ci­nematografului „Capitol”, prima manifestaţie artistică a arm­atei roşii din garnizoana Alba Iulia, la care a luat parte aproape toată populaţia municipiului nostru. Reprezentaţia a fost pregătită de d. locot. Nahodchan, având pa­tronajul d-lui maior Michailov, co­mandantul trupelor din localitate. Au asistat intelectualii, munci­torii, ofiţerii şi ostaşii din armata noastră în frunte cu şefii autori­tăţilor civile şi militare, înainte de program d. dr. Mârza Traian primarul Municipiului, a urat bun sosit trupelor eliberatoare ale U. R. S. S. elogiind strădaniile d-lor maior Michailov şi­ Lt. Na­­hodchin care a prilejuit publicului această frumoasă serbare. Programul a fost executat în foarte bune condiţiuni artistice. După ce d Locot. N­an­odchin a mulţumit publicului român pentru participarea la spectacol d. col Maftei în numele armatei române a subliniat folosul, pentru Româ­nia, al prieteniei cu marele popor al Rusiei Sovietice. Cuvântarea d-lui col. Maftei a fost călduros aplaudată. Reuşita serbării a făcut ca ee să fie repetată Duminică 21 Ian, in aceeaş sală, asistând şcolile secun­dare şi ostaşii români din ga*. .*­­zoană. SIBIU ADUNAREA GENERALA A SIN­DICATULUI AGRICOL DIN JUD. SIBIU. — In sala festivă a prefec­turii judeţului, s’a ţinut adunarea generală a Sindicatului agricol din jud. Sibiu. Biroul adunării era compus din d-u­ă: Simion Chiculiţă, preşedin­te; Li­viu Sărăteanu, secretar de şedinţă; Sebastian Beu şi Grigore Braia, membri. D. Simion Chiculiţă arată că s’a înfiinţat Sindicatul agricol al judeţului Sibiu, activitatea mai mult decât mulţumitoare pe care a d­esfăşurat-o până acuma pre­cum şi ceea ce s’ar putea face dacă ţărănimea întregului judeţ ar fi înscrisă în acest Sindicat. Dând exemplul Sindicatelor muncitoreşti, readuse la o nouă viaţă după 23 August 1944, d-sa stăruie asupra solidarităţii de clasă, subliniind a­­vantagile dobândite pe această cale. Se citesc, apd­ numele celor 106 agricultori premiaţi de Sindicat. Mai iau cuvântul d-nii consi­lier Li­viu Sărăteanu, înv. Tatu şi Vasile Lupu, în numele micilor in­dustrie şi agricoli li Nicolae Găne­­scu subprefectul judeţului. APEL CAR PE ARTIŞTII ORI­GINARI DIN TRANSILVANIA. „ Gruparea .Astfel”, „Prietenii Te­atrului", din Sibiu dorind să în­tocmească un s"jum si o stW4- cfc a contribuţiei artiştilor rr'-!­­nari din Transilvanie la ir.'.pzrc:. roagă pe această cale pe tcoţi oa­menii de teatru (.actori, regi .i, cântăreţi, instrumentişti, dansa.wi pictori scenografici, personal wu­rile de ^specialitate, administrativ, etc.), născuţi sau originari din Transilvania, să trimită — cât mai neîntârziat — câte o fotografie (format bust-carte poştală), pur­tând semnătura autografă, iar la verso menţionând următoarele date : Numele şi pronumele (cei cu pseudonime vor nota şi numele o­­riginar); localitatea unde s’a năs­cut; localitatea de prism­ă a pă­rinţilor; teatrul sau opera, unda activează în prezent; când şi unde a debutat, adresa actuală; foto­grafiile se vor trimite pe adresa d-lui Dumitru St. Petrutm, la bib­lioteca Universităţii Sibiu. DELA CURTEA MARŢIALA. — Iosif Borza, din Memuzeu, (Hu­nedoara), a fost condamnat de Curtea marţială Sibiu la doi ani Închisoare pentru posedare de arme Şi muniţii militare. — Marcu Luncanu, din Merişor, (Hunedoara) a fost condamnat de Curtea marţială a Corpului terito­rial la muncă silnică pe viaţă, pentru tâlhărie cu amor. Curtea marţială a condamnat pe femeia Rocalia Banyay, din Tur­­ceni (Turda), la doi ani’ închisoare Tv-rt-r­,­. fr.ro La access pedeapsă a V-a şi Muntean Simion din Bog (Hunedoara), pentru ace­­laş taptc, 1

Next