Universul - Provincie, februarie 1945 (Anul 62, nr. 23-46)
1945-02-01 / nr. 23
s ROMÂNIA SUBI SECRETASIAT1H DE STAT AL MARINEI Direcfia Marinei Comerciale Bucureşti B-dul Elisabeta Nr. 1, Et. II III Nr. 15856 Văzând publicaţiunea Nr. 820 IIr din 1945 a Căpităniei Portului Cernavoda şi dispoziţiunile art. 193 din Decretul Lege pentru Poliţia Maritimă şi Fluvială din 21 Martie 1942. Se aduce la cunoştinţa generală şi a celor interesaţi că în portul Cernavoda se află unleac mare de lemn, care a fost prins pe Dunăre în ziua de 16 Mai 1944. Vasul nu posedă vre-o inscripţie sau număr şi nici nu s’a găsit la bord vre-un act prin care să i se poată stabili identitatea sau numele proprietarului. Caracteristicile acestui vas sunt următoarele: Lungimea 35.20 m. Lărgimea 5.60 m. Adâncimea 1.70 m. Pescajul gol 0.30 m. Bordul liber 0.87 m. Capacitatea în tone metrice este de 83.579 T. — Crevacele (coastele) în nu- ' măr de 49, sunt construite din lemn de stejar şi întărite cu colţare de fier. , — Are una cârmă de lemn, acţionată de o roată cu cavile la pupa. — La prova are trei babale de stejar, cabină nu are, însă după urmele ce se văd, pare să fi avut cabină, care ulterior a fost scoasă sau distrusă. — Ca obiecte de inventar, nu are nimic; panouri nu are şi necesită reparaţiuni la fund şi cârmă. — Descripţia generală a vasului. Este bac mare de lemn de brad, de construcţie nu tocmai veche, având prova înaltă, — călăfătuit cu muşchi de pădure, — prins cu scoabe de fier şi având fundul plat. — Având în vedere cele de mai sus, proprietarul sus arătatului vas este invitat ca în termen de 3 (trei) luni de zile dela data prezentei publicaţiuni, să se prezinte la Oficiul Căpităniei Portului Cernavoda, cu acte ce posedă, prin care să dovedească proprietatea,—spre a-şi putea ridica vasul; contrar, se va proceda în conformitate cu art. 98 din Decretul Lege pentru Poliţia Maritimă şi Fluvială din 21 Martie 1942, vasul urmând a fi scos în vânzare prin licitaţie publică în folosul Statului Român. Directorul Marinei Comerciale. ^ CEZAR IOAN TITU or. MIM Publicaţie de Licitaţie Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 10 Februarie 1945 orele 10 a. m. se va ţine la sediul Direcţiunii Generale M. O. Serv. Aprovizionărilor din B-dul Elisabeta Nr. 29, Bucureşti, licitaţie publică pentru procurarea a diverse produse chimice. Licitația se va ţine în conformitate cu art. 85—110 inclusiv din L. C. P. Regulamentul O.C.L. normele publicate în Monitorul Oficial Nr. 127 din 4 Iunie 1931 și cadtul de sarcini care se poate consulta în fiecare an de lucru între orele 9—13 a. m. la adresa mai sus indicată. Concurenţii vor depune în ziua licitaţiei garanţia de 9% din valoarea furniturii oferite. 78 Publicaţie de Vânzare " Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Joi 2/2 1 945 se va vinde prin licitaţie publică la magazia de mărfuri Be. M. Beton mai multe mărfuri ca: Ladă ţevi, fire bumbac celofibră; Butoae de fier arse; Lanţuri şi grape de fier; tablă cărţi; damigene goale; zdrenţe cârpe; Caseină rămăşiţă de bumbac şi altele. Inspecţia I Comercială Bc. Dispărut Rugăm pe d-nii ofiţeri şi subofiţeri, camarazii şi pe cei care-l cunosc pe Sergentul T. R. MIRCEA C. MATEI, ctg. 1936 Reg. 2 Care de luptă Tacam, Bat. 61, Oficiul Poştal Militar 3634. Dispărut din 23 August din comuna Secuani, jud. Roman, rog a anunţa pe soţia şi copilul Maria Matei şi fetiţa Lenuş, Str. A. 15, Parcul Rahova, Bucureşti. 68 Dispărut Rugăm călduros d-nii ofiţeri medici, soldaţii, care ştiu ceva de fraţii soldat Mălăescu Gh. Dumitru, Reg. 21 Inf. P. A, Comp. 6, Oficiul Poştal Militar 670 dispărut la Debreţin şi Mălăescu Gh. Niculae, etate 17 ani ridicat de nemţi între Huşi-Crasna, să anunţe familia îndurerată să le vină în ajutor. Ionel Hugumanu, Str. Lăzureanu 54, Bucureşti Andrei Kiss Stella Filip căsătoriţi Ianuarie 1946 Bucureşti ♦-t-»-»-» ♦♦♦♦♦444*****»*»44* Cine ştie unde se află Sergentul Pavel Ion ctg. 1939 aparţinând Diviziei Tudor Vladimirescu, născut în Slănic-Prahova, îi rugăm sufleteşte a comunica pe adresa Pavel I. N. Gheorghe din Str. Ştefan cel Mare Nr. 13, Slănic- Prahova. 6165 + A 4* *44*4***44444 ^ * A* X. D1SBBTHJNEA (WNKAU C. înştiinţare 8 Si atace la canonist! că in luna de 5 Martie 1945 orele 8, se va ţine la Direcţiunea Întreţinerii, str. Schitu Măgureanu nr. 1 Bucureşti, un concurs public pentru ocuparea a 30 posturi de ingineri gr. 1 categoria VIII, cl. I la care vor lua parte inginerii constructori, minieri gi electromecanici. Contițiaaile de admitere se pot vedea Int. Of. I. I. R. ce va apare loî 1 Februarie 1945 și care se găsește la orice unitate G. F. R. Mr. 9377 R. A./945. Inginerie Silvultori, Medici cu 10-50030 lei aveţi tot postavul (lână curată) pentru o şubă manta, special lucrat contra viscolului, gerului, ploaei. Telefon 273.81 La CLUJ 12030 Vizitaţi vechiul magazin V. MOGA Articol* Technic©, fier şi metal. Instalaţii pentru apă Cluj, Str. Matei Mr. S Cluj 407 Publicaţie de Licitaţie Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 10 Februarie 1945 orele 12 a. m. se va ţine la sediul Direcţiunii Generale M. O. Serv. Aprovizionărilor din B-dul Elisabetta Nr. 29, Bucureşti, licitaţie publică pentru procurarea a: 10.000 kgr. plumb moale 3.000 kgr. antimoniu Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 85—110 inclusiv din L. C. P. Regulamentul O. C. L. normele publicate în Monitorul Oficial Nr. 127 din 4 Iunie 1931 şi pactul de sarcini care se poate consulta în fiecare zi de lucru între orele 9—1£ a. m. 1® adresa mai sus indicată. Concurenţii vor depune în ziua licitaţiei garanţia de 9%, din valoarea furadturii oferite* ...____IR PROBLEMA PRETORILOR (Urmare din pag. I-a) puşi astfel cu totul la adăpost de aceste riscuri. Mai mult încă, preţul de vânzare fiind socotit In funcţie de preţul de cost, ipso facto se recunoaşte dreptul producătorului sau comercianttului de a ridica preţul de vânzare oride câte ori se urcă unul din elementele constitutive ale preţului de post. In chipul acesta toate urcările de preţuri sunt imputate indirect consumatorului, singurul care le suportă efectiv. Dar prin acest sistem, acum foarte logic argumentează d. Simion Boldur, intr’un studiu deosebit de interesant publicat în ultimul nr. din „Economia Română” prezintă marele neajuns că răpeşte întreprinzătorului orice râvnă şi orice interes de a promova o raţionalizare a producţiei şi a costului de producţie, ceea ce ar duce automat la micşorarea preţului de desfacere şi, deci, la ieftenirea mărfurilor. Ba mai mult, în condiţiunile sistemului adoptat, între doi producători, favorizat est cel care cheltueşte mai mult, adică cel care produce mai scump o mărfi. Cu alte cuvinte, se dă o primă de încurajare producătorului scump, leneş sau nepriceput, în detrimentul producătorului ieftin, care s’a îngrijit să-şi procure materia primă la preţuri convenabil, făcându-şi stocuri din timp, care a comprimat la maximum cheltuielile de regie şi a sporit randamentul prin raţionalizarea muncii, etc. Intr’adevăr, de îndată ce se recunoaşte producătorului toate cheltuielile care intră în preţul de cost şi este acesta o cotul lui la beneficiu, apoi ele este mai bucuros să aibă preţul de cost la o cifră cât mai ridicată de îndată ce cota beneficiului se raportează la această cifră, în care intră materia primă, combustibilul, salariile, ba şi dobânzile la capitalul împrumutat, etc. In chipul acesta, adică în măsura în care se creiază un beneficiu nemeritat producătorului sau comerciantului scump, în aceiaşi măsură aceştia nu se vor mai trudi să producă ieftin. De aci şi prena oficială de încurajare ce se oferă prin aceasta curentului general de scumpire a vieţii şi prin care se împiedecă sau se întârzie pregătirea unui climat economic de echilibru şi stabilitate. încheind, ţinem să subliniem pe de o parte, că problema preţurilor nu poate fi rezolvată separat, independent de o politică economică constructivă, îmbrăţişând toţi factorii economici activi şi îndeosebi organizarea producţiei, a pieţelor de desfacere, a transporturilor, care să asigure o bună aprovizionare, iar pe de altă parte că chiar dacă reducem problema la o simplă intervenţie în reglementarea preţurilor, criteriul preţului de cost, necorectat de stimulentul producţiei ieftine, va împinge invariabil, la agravarea scumpetei generale. Publicaţie de Licitaţie Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 12 Februarie 1945 orele 10 se va ţine la sediul Direcţiunii Generale M. O. Serv. Aprovizionărilor, B-dul Elisabeta Nr. 29, Bucureşti, o frate«"O pitin bună învoială pentru procurarea a: Diverse materiale fotografice (filme, plăci, hârtii.) Tratarea se va ţine în conformitate cu art. 85—110 ind. din L. C. P. şi Regulamentul O.C.L., normele publicate în Monitorul Oficial Nr. 127 din 4 Iunie 1931 şi caietului de sarcini care se poate consulta în fiecare de lucru între orele 9—13 a. m. 1® adresa mai sus indicată: ****** +■*■+■++ 4** + MINISTERUL JUSTIŢIEI CONMISIUNEA PENTRU CONSTATAREA CONUTIUNILOR DE NATURALIZARE ŞI RECUNOAŞTERE Dos. Nr. 103/nat/1918 D. Arpat A. Dottier domiciliat în București-Şerban Vodă, str. Mihai "Viteazul No. a făcut cerere acestui Minister pentru a i se acorda cetăţenia română. Prin cerere petiţionarul arată că este supus maghiar de profesiune mecanic născut în Bucureşti, la data de 8 Decembrie 1891, de religiune ortodoxă. Conform art. 19 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 20 din zisa lege. **4***4******* MINISTERUL JUSTIŢIEI DIRECŢIUNEA JUDICIARA PUBLICAŢIE D-l Ioan C. Ionescu, avocat, domiciliat în Bucureşti, str. Maica Domnului nr. 14, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Ionescu in acela de Ionescu-Vornicu. Ministerul publică aceasta, conform art. 11 din legea asupra numelui spre ştiinte acelora care ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut, de aliniatul ID al UNIVERSUL* Un mare discurs al d-lui Mihail Kalinin (Urmare din pag. I-a) pe germani zeci din cele mai a ridicat în înălţimi stindardul bune ale lor divizii şi a săvârşit" o mare misiune, aceea a distrugerii maşinei de război germane prin nimicirea trupelor germane. înaltul patriotism care a domnit la Leningrad a fost numai o întâmplare ? Bravura revoluţionară excepţională, curajul şi abnegaţia de care au dat dovada literalmente întreaga populaţie a Leningradului, lucrători, intelectuali, casnici, întriun cuvânt întreaga populaţie au fost ele întâmplătoare . Nu, desigur. Leningradul este leagănul revoluţiei din Octombrie, leagănul revoluţiei ruseşti. Din timpurile cele mai îndepărtate şi până astăzi, aici s’au născut ideile revoluţionare, au crescut şi s’au copt. Este de ajuns a se reaminti că Lenin şi Stalin au format cadrele revoluţionare din proletariatul leningradien. Lucrătorii din Leningrad au învăţat la Şcoala lui Lenin şi a lui Stalin. Generaţia trecută şi-a justificat munca ei revoluţionară, şi a făcut dovadă de cea mai înaltă bravură în timpul războiului civil. Şi iată că acum, noi aceştia, reprezentanţi ai vechei generaţii relevăm faptul că tânăra generaţie nu numai că nu e întrecută în bravură de generaţia care dispare, dar dimpotrivă ea Leningradului. Pot spune fără teamă că lumea n’a văzut încă până acum un atât de înflăcărat patriotism, patriotism de care a dat dovadă populaţia marelui oraş a lui Lenin în lupta împotriva celui mai feroce inamic al omenirii în progres, împotriva inamicului, care a avut cutezătoarea ideie de a subjuga umanitatea de către o bandă reacţionară. In cursul istoriei poporului rus au fost distruse numeroase oraşe. Insă niciodată inamicul n’a fost mult timp stăpânitor pe teritoriul Rusiei şi oraşele distruse au renăscut încă şi mai înfloritoare. Cred că munca paşnică, gândirea ştiinţifică şi aspiraţiile revoluţionare nobile se vor desfăşura la Leningrad în viitor cu şi mai mare vigoare şi energie. Sunt convins că valorile materiale ce s’au pierdut vor fi refăcute de zece ori mai mari. Nu mă îndoesc că Leningradul va produce tot felul de bunuri pentru popor, în cantitate mai mare decât producea altădată. Vă felicit pentru înalta voastră decoraţie şi vă urez succes la restabilirea cât mai grabnică a economiei, vieţii şi instituţiilor culturale distruse. Sunt convins că veţi bine merita această decoraţie. CONVERSA1II INTRE GENERALUL DE GAULLE ŞI ÎNALŢI REPREZENTANT DIPLOMATICI ALIAŢI Peris 29 (Rsdor). — D. Harold King, trimisul special al agenţiei „REUTER”, transmite: Generalul de Gaulle şi înalţi reprezentanţi diplomatici aliaţi, al căror nume nu poate fi dat actualmente la iveală, au avut îndelungate conversaţii Duminică dimineaţa şi după amiază. In cursul acestor conversaţii, au fost trecute în revistă problemele cele mai importante internaţionale din clipa de faţă. In cercurile în general bine informate din Paris se află că generalul de Gaulle a accentuat îndeosebi concepţia Franţei cu privire la viitorul statut al Germaniei. El a relevat, dând şi mai multe amănunte, ceea ce a declarat la conferinţa de presă acum câteva zile: securitatea Franţei cere detaşarea sub control internaţional a regiunii industriale de la vest şi est de Rin şi prezenţa permanentă de la un capăt la celalt al Rinului a forţelor armatei franceze, cehe. Prima întrevedere a avut loc Sâmbătă. Scopul conversaţiilor a fost pur informativ. S’a intenţionat să se dea informaţiile cele mai recente cu privire la atitudinea Franţei. Acest Prilej de a se accentua interesele franceze a fost salutat de cercurile franceze responsabile. ❖ Paris, 29 (Rador). — „înalţii reprezentanţi diplomatici aliaţi” care au avut un schimb de vederi cu generalul de Gaulle înainte de conferinţa celor trei mari puteri urmează să plece în curând la Roma, anunţă trimisul special al agenţiei „Reuter“. Potenţialul industrial polonez a însetat să fie la dispoziţia germanilor In momentul când forţele sovietice gonesc pe germani din regiunea industrială a Poloniei, nu este lipsit de interes să aruncăm o privire asupra imenselor bogăţii naturale pe care hitleriştii le aveau la dispoziţie până ori şi fără de care producţia de război a Reichului este lovită mortal. Atunci când comunicatele sovietice anunţă eliberarea unor centre industriale de talia lui Kattowice sau a bazinului Dobrowa, ele consemnează în acelaş timp spărturi imense în maşina de război germană. Statisticele disponibile până la isbucnirea acestui război arătau Polonia drept a şasea mare producătoare de cărbune din lume, cu aproximativ 30.000.000 tone anual. Pe atunci, Polonia, era a treia exportatoare de cărbune din Europa, după Anglia și Germania. Toate minele de cărbuni poloneze au fost preluate de germani și puse în slujba efortului de război. Polonia este de asemeni producătoare de petrol. Regiunea Boryslav este centrul unei industrii petrolifere pe care germanii au exploatat-o până la maxim. Minereurile de fier poloneze, situate în apropierea minelor de cărbuni, au făcut, cu putinţă desvoltarea unei industrii metalurgice care producea, în 1935, peste 909.100 tone de oţel. Silezia poloneză cuprinde de asemeni zăcăminte de plumb şi zinc — Polonia fiind a patra mare producătoare de zinc, după Statele Unite, Belgia şi Canada. Nu trebuesc uitate depozitele de cupru, sulf, calcar, caolin şi uriaşele cantităţi de sare pe care le adăposteşte basinul Wieliczka. Ultimele statistici arătau existenţa a 1516 întreprinderi metalurgice, a unei vaste industrii chimice, cu o producţie de 100 milioane dollari şi capabilă să exporte în 37 ţări din Europa şi de peste ocean, a unei industrii textile care exporta până în China. Industriile ceramice, a zahărului, a lemnului, a tăbăcăriei, a hârtiei, ca să nu cităm decât industriile mari, dădeau sudului Poloniei un caracter de regiune industrială pe care germanii n’au făcut decât să-l sporească. Pierderea Sileziei poloneze, care va fi urmată în curând de pierderea Sileziei germane, va paraliza industria de război germană. Fără tancuri și tunuri, fără explozivi și materiale, un război nu poate continua chiar dacă se cere soldaţilor să lupte „cu pumnii şi cu ghiarele“...____________ ZIARUL „TIMES“ DESPRE APROPIATA ÎNTREVEDERE CHURCHILL-ROOSEVELT-STAMN Londra 29 (Rador). — Discutând apropiata reuniune a d-lor Churchill, Stalin și Roosevelt, ziarele britanice sugerează că marii trei” trebue să încerce să creeze un mecanism in vederea unei strânse cooperări intre principalii aliaţi în ce priveşte tratarea multor probleme puse de eliberarea diferitelor ţări şi de reglementarea europeană. Declarând că problemele Greciei, Iugoslaviei şi Poloniei vor fi discutate, Times precizează: „In Grecia, ultimele sforţări britanice de a restaura adevărata pace şi de a crea o bază largă pentru un guvern complet reprezentativ cu greu ar putea să nu fie însuşite. In Iugoslavia, aprobarea comună a acordului Tito-Subasici pune probabil capăt unei serii de manevre prost calculate, care pot numai să aducă prejudicii unităţii iugoslave. Situaţia în Polonia este mai complexă. Este indoelnic dacă chestiunile de frontieră mai constitue un obstacol principal în calea unui acord între guvernul provizoriu din Varşovia şi guvernul polonez din exil. Acceptarea liniei Curam în răsărit este recunoscută în mod tacit de aproape toată lumea drept singura bază imaginabilă de reglementare. In ce priveşte frontiera de vest, ar fi cu totul neindicat să se ia hotărîri parţiale înainte de a se proceda la examinarea în general a soartei Germaniei. Problema poloneză este acum probabil mai puţin o problemă de politică cât una de persoane”. După ce arată că viitorul statut al Germaniei este: „In mod necesar sâmburele oricărei viitoare reglementări a Europei”, evidenţiind necesitatea unei politici care să împiedice reapariţii apei Germanii f'tkAmasrw r bo, prin crearea unei baze pentru refacerea economică a Europei, TIMES afirmă: „Studierea plină de răbdare, precaută şi amănunţită a diferitelor soluţii şi cântărirea cu cea mai mare grijă atât a efectelor lor probabile asupra popoarelor Naţiunilor Unite, cât şi a obligaţiilor cărora ele le va da naştere, constitue un preludiu indispensabil unor decizii înţelepte. Una din principalele responsabilităţi ale „marilor trei” este de a pune în mişcare un mecanism care Ie va da putinţa de a proceda la asemenea cercetări comune. Se va dovedi că într’adevăr una din cele mai importante funcţiuni ale viitoarei conferinţe va fi îmbunătăţirea şi extinderea actualului mecanism de consultări între principalii aliaţi atât pentru problemele la ordinea zilei, cât şi pentru planurile mai îndepărtate. Procesul de’# Dumbarton Oaks este una din chestiunile care, neîndoelnic, vor fi luate în discuţie”. Relevând avantajele unor conferinţe periodice ale miniştrilor de afaceri străine ai celor trei mari puteri „la intervale destul de dese” Ca mijloc de a se asigura continuitatea şi coordonarea diferitelor politici, TIMES relevă: „Contactele regulate între piiienii de treceri străine şi mecanismul în vederea luării unor hotărâri rapide pe care aceste contacte îl vor crea va umple golul creat prin intervalele în mod necesar lungi dintre conferinţele oficiale ale şefilor de guverne”. După TIMES, participarea ministrului die afaceri străine al Franţei la asemenea conferinţe periodice ar putea fi „un preludiu la reîna-ipoierea deplină a Franţei restaurante şi «întinerite în sânul consiliilor principaleler dateri"» . CURIER JUDICIAR Contestaţie in materie de graţieri O chestiune care prezintă un netăgăduit interes întru cât priveşte mijlocul prin care condamnaţii la pedepse cumulative pot cere justiţiei reducerile la care au dreptul potrivit decretelor de graţiere* s’a desbătut în faţa înaltei Curţi de Casaţie S. II-a. Recursul era al inculpatului Tulceanu, condamnat pentru fals şi contrabandă vamală la 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 40 din condica penală. Recentul decret de graţiere se aplică, precum se ştie, numai la infracţiunile care nu au adus un prejudiciu patrimoniului public, aşa că în cazul inculpatului Tulceanu condamnarea pentru fals intra în graţiere, însă contrabanda vamală, nu. Cum însă numitul fusese condamnat prin absorbţie iar nu prin defalcarea pedepselor, el s-a adresat pe cale de contestaţie la Curtea de Apel care îl condamnase, arătând că întrucât beneficiază de graţiere pentru fals el nu mai poate fi obligat să execute întreaga condamnaţiune de doi ani, astfel că instanţa este ţinută ca, prin recalcularea pedepselor cuvenite fiecăruia din cele două infracţiuni, să fixeze cât mai are de executat pentru contrabanda vamală. înaintea Curţii de Apel s-a făcut o largă discuţie asupra chestiunii dacă în cazul unei contestaţii la executare, cum este o atare contestaţie, instanţa se poate transforma în una de fond şi rejudecând faptele să determine pedepsele corespunzătoare fiecăreia din infracţiuni. După divergenţă, Curtea de Apel a hotărât că deşi în principiu se poate cere pe cale de contestaţie micşorarea unei pedepse de executat, totuşi o recalculare pe această cale nu este cu putinţă, căci ar însemna ca în cadrul unei sesizări prin o contestaţie contra executării, instanţa să se transforme în urna de fond. Prin recursul care s-a judecat de către înalta Curte de Casaţie, inculpatul a cerut să se caseze decizia Curţii de Apel deoarece punctul ei de vedere ar fi greşit. înalta Curte a făcut însă şi ea divergenţă, astfel că secţiunea complectată a înaltei Curţi va avea să judece din nou şi să rezolve prin o decizie jurisprudenţială chestiunea, dacă pe calea unei contestaţii la executarea bazată pe art 101 cod penal, se poate cere recalcularea pedepselor în caz de micşorarea lor prin efectul grațierii. Nr. 55 al darului „GRAIUL NOU“ Ziar al Direcţiunii Politice de Front a Armatei Roşii publică azi: Ofensiva impetuoasă a Armatei Roşii. Păturile producătoare din România în slujba cauzei comune, de maior I. Vasilev. Despre calităţile morale ale trupelor, de col. Feodor Balîsk. Oraşul lui Lenin — orașul erou, de D. Volturin. Urmarea romanului „Neînfrânții" de Boris Gorbatov prenum ti aitt»4la iBEQim&tiitiji 4» j* tifSV» . ARESTAREA A MI PEMIDŞi SPĂRGĂTORI Braşov, 23 Ianuarie Acum o lună oraşul nostru a fost terorizat de câţiva bandiţi care, cu toată vigilenţa poliţiei, nu puteau fi prinşi. Printre jafurile făcute este şi acela de la d. comisar Teoodor Balan, din str. Castelului nr. 100. In lipsa d-sale de acasă hoţii au împachetat în geamantane tot ce se găsea în casă. Într’una din zilele trecute d. comisar Bălan se întorcea de la Bucureşti cu trenul motor. Printre călătorii trenului se aflau şi câţiva ofiţeri. La un moment dat d. comisar Balan a văzut un sublocotenent îmbrăcat cu un raglan care semăna perfect cu al d-sale. Fără să stea mult pe gânduri d-sa a întrebat pe sublapotent de unde a cumpărat pardesiul, la care cel cu pricina a răspuns că l’a cumpărat dir? Bucureşti. O discuţie contradictorie s’a iscat întâie cei doi. Păgubaşul întorcând gulerul pardesiului a făcut dovada că el a fost confecţionat la firma „Neuman” din Braşov. Mai mult încă un nasture pe care d. comisar îl înlocuise şti care nu semăna cu ceilalţi i-a întărât convingerea că haina este a d-sale. La aceasta s’a adăugat şi faptul că mâneca a fost lungită cu doi centimetri, deoarece noul „proprietar” era mai lung de mâna... In cele din urmă d. Bălan a rugat pe un domn căpitan să legitimeze pe sublocotenentul cu pricina. In adevăr el poseda un carnet de legitimaţie, precum şi o delegaţi©, prin care era împuternicit să faca percheziţii în orice locuinţă şi la orice orăi din zi sau noapte. D. căpitan ai observat însă că ştampilele de pe carnete şi legitimaţie erau false. Punându-i şi alte întrebări în legătură cu serviciul pe care sublocotenentul pretindea că îl face d. căpitan s’a convins că are de a face cu un escroc şî ca atare l’a dat în paza jandarmului din vagon. Hoţul a încercat să cumpere net jandarm, oferindu-i suma de 20.000 lei. Ajuns la Braşov el şi fost încredinţat poliţiei din gări® Fără multă insistenţă din partea organelor judiciare hoţul a declarat că se numeşte Oprea Son, dezertor şi evadat din inchisoare. Irn armată nu avea decât gradul discaporal. In acelaşi tren cu el a călătorit până la Buşteni şi tovarăşelul său de jafuri şi escrocherii Bariu Constantin, care purta gradul de plot. t. ro şi care a fost şî el arestat. Depunerea jurământului înalţilor magistraţi avansaţi Luni a avut loc cu o deosebită solemnitate depunerea jurământului şi instalarea preşedinţilor şi consilierilor înaintaţi la înalta Curte de Casaţie şi la Curtea de Apel din Bucureşti. La Casaţie solemnitatea a fost prezidată de d. Coman Negoescu locţiitor de prim preşedinte al înaltei Curţi. D-sa a dat cuvântul d-lui consilier I. Predovici, care ocupa fotoliul procurorului general şi care a dat citire decretelor. A urmat o slujbă religioasă oficiată de preotul Ion Sachelarescu de la Biserica Sf. Ilie Rahova. Apoi au depus jurământul nouii avansaţi în următoarea ordine: d. Dim. D. Apostolide, procurorul general al înaltei Curţi; P. M. Davidescu, preşedinte la secţia III-a; d. Oconel Cireş, preşedinte la secţia II-a; d-nii Dimitrie Hopoc, Ioan Predovici şi Al. Procop Dumitrescu, foşti procurori la înalta Curte înaintaţi consilieri; d-nii Mircea Odobescu, Const. I. Sinevici, Gh Bărgăoanu, Henri Zamfirescu, Petre Gherghel, Ioan D. Stănculescu, Traiian Broşteanu, Laurenţiu Preuţescu, foşti membri ai Curţii de Apel şi înaintaţi consilieri la înalta Curte; d-nii M. Manolescu, Radu Dimoiu şi Florin Foişoreanu, foşti membri ai Curţii de Apel înaintaţi procurori la înalta Curte. La Curtea de Apel, în faţa completului preşidenţial format cu d-nii: V. Longhia, preşedintele S. III, Em. Vântu, preşedintele S. IV, Gheorghiade, preşedintele S. V., Carol Mayer, preşedintele S. VIII şi N. Bavelescu locţiitor de preşed. la S. N, după oficierea serviciului divin de către preotul Sachelarescu, a depus mai întâi jurământul d. Const. Duma, înaintat prim preşedinte al Curţii de Apel. Apoi în faţa noului prim-preşed. au prestat jurământul d-nii: Nic. Negru, înaintat preşedinte la Secţia I; Panait V. Călcâi, înaintat preşedinte la S. V. Em. I. Bădărău, înaintat preşedinte la S. N. Mihail C. Chircuiescu, înaintat preşedinte la secţia VII şi Ion D. Zamfirescu, înaintat preşedinte la Secţia IX. Condamnarea brutarului Ferdinand Grozăvescu După câteva zile de chibzuire, instanţa de sabotaj, secţia X, de pe lângă trib. Mov, prezidată de d. O. Cernătescu, preşedintele secţiunii, s-a pronunţat Luni în procesul fabricantului de pâine Ferdinand Grozăvescu şi a administratorului fabricii, Ştefan Sterian, trimişi în judecată în stare de arest, sub acuzarea de sabotaj, prin aceea că au dosit o cantitate de 2.500 kg. făină şi că au retuzat să vândă pâine populaţiei care aştepta în frig şi căreia i se spusese că nu există pâine deşi în fabrică se găseau câteva mii de bucăţi. Instanţa a reţinut numai al doilea capăt de acuzare — acel al refuzului de vânzare — şi a condamnat pe Grozăvescu la 6 luni închisoare, iar pe Sterian la 9 luni. Fraudarea asociatului şi a creditorilor In urma deschiderii acţiunii publice de către parchet, judecătorul de instrucţie al cap. 3, d. pres. Paul Petrescu, a emis mandat de arestare contra inginerului Alex. Niculescu, domiciliat în str. Sălcelului 26, sub inculparea de furt și de fraudarea creditorilor. Numitul este învinuit că fiind asociat cu d. Iohan Schwartz la exploatarea atelierului de tâmplărie mecanică al acestuia, timp în care au fost contractate împrumuturi de 7 milioane lei de la Banca Poporului şi C.A.F.A., s-a retras din asociaţie la un moment dat şi a primit drepturile ce i se cuveneau , însă după scurtă vreme, cu ajutorul tâmplarului Ion Uscă din str. Carmatei 10, a sustras maşinile din atelierul fostului asociat şi le-a ascuns, deşi nu erau proprietatea inculpatului şi mai ales, deşi ele erau gajate în favoarea celor două instituţii creditoare pentru garantarea celor 7 milioane. In urma reclamaţiuniii fostului asociat şi a creditorilor, s’au făcut cercetările cari au dus inculparea şi arestarea ing. Niculescu şi la punerea sub inculpare a tâmplarului Uscă Speculă şi in alte compartimente Parchetul a trimis în judecată pe: d. Ion Hurmuzi, patron, Emilia Mazilu şi Bică Laufer, funcţionari la întreprinderile „Hurmuzi“ din b-dul Maria 98, sub învinuirea de a fi vândut aparate de încălzit cu petrol, pe preţuri mai mari decât cele fixate de minister. Instanța pentru reprimarea sabotajului şi speculei, a condamnat la 1 an închisoare pe M. G. Vulcănescu, proprietarul firfei de comision şi agentură din str. Vasile Conta 18 pentru faptul de a fi vândut firmei „Kiralina“ o cantitate de fulare de lână cu preț de speculă neputând în acelaş timp să dovedească proveniența mărfii cu facturi legale şi reale. PROBLEMA CIRCULAŢIEI PUBLICE ŞI APROVIZIONAREA ARADUIU Arad, ianuarie. Criza de alimente ca şi în alte ramuri ce bântue în întreaga ţară, este de aceiaş intensitate şi la Arad. Din cauza lipsei transporturilor situaţia e grea, în oraş. Transportul persoanelor de la gară în centru şi de aici în diferite cartiere, se făcea înainte de război printr’o reţea de autobuse bine organizată şi care satisfăcea toate dorinţele. A venit însă războiul şi autobusele au fost rechiziţionate şi duse. In felul acesta, cetăţenii trebue să umble pe jos, căci birji sunt foarte puţine, iar taxiuri deloc. Faţă de această situaţie, care îngreunează mult viaţa şi toate ramurile de activitate, sindicatul automobiliştilor a luat iniţiativa unor demersuri pe lângă Direcţiunea generală C. F. R., şi ministerul comunicaţiilor, de a aproba ca un număr de opt autobuse C. F. R. ce nu mai pot face serviciu în exterfrior, să fie puse în circulaţie pe teritoriul oraşului, iar alte doua autobuse să facă legătura intre Asrad-Nădlac şi Arad-Vărştad. La această acţiune s’au alăturat Şi d-nii dr. Petre Simandan, jrefecţiul judeţului şi I. Gh. P®Tfnca., primarul oraşului. Concomitent cu această acţiune a sindicatului automobilisttărir, I. Gh. I. Pălincaş, primând oraşului a început tratative cu conducerea Căii ferate Arad-Podgoria, pentru ca aceasta, să pună în presatăţier pe liniile de tramvaiu din centrul oraşului câteva vagoane din cele ce le are disponibile, pentru a faccilita transportul persoanelor şi bagajelor de la gară în oraş şi re- tour. Am înregistrat acestea, pentru a arăta o situaţie a carei soluţionară favorabilă, constitue una din cele mai vii dorinţe ale populaţiei oraş întrunirea conerciantor de la Braşov Comercianţii din oraşul şi judeţul Braşov s-au întrunit Duminică 21 Ianuarie în sala micilor meseriaşi din str. Mitropolitul D. Kitti, nr. 5, spre a se consfătuii asupra deciziei ministeriale, referitoare la fixarea şi recalcularea preţurilor, întrunirea a fost prezidată de d. Ioan I. Eftimescu, Preşedintele Sindicatului comercianţilor din Braşov. D-sa a adius omagii M. S. Regelui Mihai I care prin marele act de la 23 August 1944, a făcut ca toţi factorii de producţie indiferent de religie sau naţionalitate să-şi recapete drepturile la muncă şi organizare pentru binele şi prosperitatea întregei ţări D. dr. Elionor Bejan, secretarul general al Camerei de Comerţ a făcut o expunere asupra principiilor şi formalităţilor cuprinse în decizia ministerială, arătând raţgurile cari trebue să fie corectate. D. dr. Eduard Holdengraeber jurisconsultul Sindicatului a arătat lacunele decimnei, trăgând concluziiuni că ea nu satisface marea massă a comercianţilor, în special pe micii comercianţi carii vor fi expuşi pietrei. Au făcut propuneri d-nii: Ioni Mirean, Andrei Elekes, D. Hirsch, D. Niculae Munteanu, felicită pe conducătorii sindicatului pentru iniţiativa de faţă şi face apel la solidaritatea tuturor comercianţilor, arătând obligaţiunea din partea Camerei de Comerţ de a lua portei activă pe teren în mijlocul negustorilor, pentru susţinerea nevoilor lor. După ce au mai vorbit d-nii: D. Voinescu şi Julia Gebauer, ară* tând lipsurile legii, d. Ion Efume** seu, preşedintele abdicatului, fă* când un rezumat asupra celor dis* cutate spune că decizia ministerială nu satisface marea masă a co* mercianţilor, şi aduce multe for* malităţi care sunt greu de înde-* plinit, fără a foia® la combaterea speculei şi asigurarea aprovizionăm rii unei localităţi ca Braşovul, cu zeci de mii de muncitori, şi salariaţi. Ca atare, cere stabilirea unui regim, bazat pe realităţi şi nu pe prejudecăţi biurocratice. In acest sens, s’au expediat telegrame ministerului economiei nationale._________________________ ŞTIRI DIFERITE ARAD Arad-Pectea. Orariul tomurilor e ca şi înainte, cu excepţia liniei A-Arad-Timişoara, pe care trenurile mixte au fost suspendate, rămânând în circulaţie numai trenurile de persoane Marţea şi Vinerea. PENTRU APLICAREA LEGII PRIVITOARE LA MAJORAREA SALARIILOR—Sindicatul funcţionarilor particulari a început o acţiune pentru a controla dacă între-* prinderile particulare şi patronii respectă întocmai prevederile legii privitoare la majorarea salariilor funcţionarilor particulari. In acest sens au fost trimise chestionare tu-* turor întreprinderilor și muncitorilor. CONSTITUIREA COMISIEI LO-* CALE A SINDICATELOR UNITE. ULII ul I 1.1 g* 4/lliAJLI CUX AACVOfi 1 fUJCA*« XAAomUti _ . . irea prestaţiei s’a făcut pentru a — Zilele trecute s’a ţinut şedinţa îndeplini nevoile de muncă obştească. PE TERITORIUL INSPECTIEI CF.R. ARAD POT CALATORI SI CIVILII. Inspecţia C.F.R. Arad a decis că pe liniile acestei inspecţii, în mod provizoriu pot călători si civilii. Liniile inspecţiei C.F. R. Arad sunt: Arad-Grăniceri şi de constituire a comisiei locale a Sindicatelor Unite din Arad. Au fost aleşi d-nii: Gheorghe Voştinariu, preşedinte; Iosif Nedici, vicepreşedinte; Simion, secretar; Petra Cristici, casier; Gheoretie Mihu, Mihai Bălică şi Prudner, cenzori: Radu Schwartz, Gheorghe Brad, Corpaş şi Elena Sot, supleanţi. MAJORAREA TAXELOR DE APA. — întreprinderea comunală a municipiului anunţă că costul apei a fost majorat. Metrul cub de apă este 40 lei, iar pentru canalul Schone, 12 lei metrul cub. Diferenţele de cost pe lunile Noemvrie şi Decemvrie, vor fi încasate odată cu costul apei pe Ianuarie. O NOUA REGLEMENTARE A PRESTAŢIEI. Primăria municipiului a dat o ordonanţă pentru o nouă reglementare a prestaţiei. Cetăţenii oraşului sunt obligaţi să presteze această muncă timp de cinci zile sau de a răscumpăra această obligaţie prin plata unor sume ce încep la 600 lei zilnic şi merg progresiv, în raport cu venitul impozabil al fiecăruia. Institu- ALBA- IULIA MANIFESTAŢIE ARTISTICA A ARMATEI ROŞII. — Duminică 14 ianuarie d. a. a fost în sala cinematografului „Capitol”, prima manifestaţie artistică a armatei roşii din garnizoana Alba Iulia, la care a luat parte aproape toată populaţia municipiului nostru. Reprezentaţia a fost pregătită de d. locot. Nahodchan, având patronajul d-lui maior Michailov, comandantul trupelor din localitate. Au asistat intelectualii, muncitorii, ofiţerii şi ostaşii din armata noastră în frunte cu şefii autorităţilor civile şi militare, înainte de program d. dr. Mârza Traian primarul Municipiului, a urat bun sosit trupelor eliberatoare ale U. R. S. S. elogiind strădaniile d-lor maior Michailov şi Lt. Nahodchin care a prilejuit publicului această frumoasă serbare. Programul a fost executat în foarte bune condiţiuni artistice. După ce d Locot. Nanodchin a mulţumit publicului român pentru participarea la spectacol d. col Maftei în numele armatei române a subliniat folosul, pentru România, al prieteniei cu marele popor al Rusiei Sovietice. Cuvântarea d-lui col. Maftei a fost călduros aplaudată. Reuşita serbării a făcut ca ee să fie repetată Duminică 21 Ian, in aceeaş sală, asistând şcolile secundare şi ostaşii români din ga*. .*zoană. SIBIU ADUNAREA GENERALA A SINDICATULUI AGRICOL DIN JUD. SIBIU. — In sala festivă a prefecturii judeţului, s’a ţinut adunarea generală a Sindicatului agricol din jud. Sibiu. Biroul adunării era compus din d-uă: Simion Chiculiţă, preşedinte; Liviu Sărăteanu, secretar de şedinţă; Sebastian Beu şi Grigore Braia, membri. D. Simion Chiculiţă arată că s’a înfiinţat Sindicatul agricol al judeţului Sibiu, activitatea mai mult decât mulţumitoare pe care a desfăşurat-o până acuma precum şi ceea ce s’ar putea face dacă ţărănimea întregului judeţ ar fi înscrisă în acest Sindicat. Dând exemplul Sindicatelor muncitoreşti, readuse la o nouă viaţă după 23 August 1944, d-sa stăruie asupra solidarităţii de clasă, subliniind avantagile dobândite pe această cale. Se citesc, apd numele celor 106 agricultori premiaţi de Sindicat. Mai iau cuvântul d-nii consilier Liviu Sărăteanu, înv. Tatu şi Vasile Lupu, în numele micilor industrie şi agricoli li Nicolae Gănescu subprefectul judeţului. APEL CAR PE ARTIŞTII ORIGINARI DIN TRANSILVANIA. „ Gruparea .Astfel”, „Prietenii Teatrului", din Sibiu dorind să întocmească un s"jum si o stW4- cfc a contribuţiei artiştilor rr'-!nari din Transilvanie la ir.'.pzrc:. roagă pe această cale pe tcoţi oamenii de teatru (.actori, regi .i, cântăreţi, instrumentişti, dansa.wi pictori scenografici, personal wurile de ^specialitate, administrativ, etc.), născuţi sau originari din Transilvania, să trimită — cât mai neîntârziat — câte o fotografie (format bust-carte poştală), purtând semnătura autografă, iar la verso menţionând următoarele date : Numele şi pronumele (cei cu pseudonime vor nota şi numele originar); localitatea unde s’a născut; localitatea de prismă a părinţilor; teatrul sau opera, unda activează în prezent; când şi unde a debutat, adresa actuală; fotografiile se vor trimite pe adresa d-lui Dumitru St. Petrutm, la biblioteca Universităţii Sibiu. DELA CURTEA MARŢIALA. — Iosif Borza, din Memuzeu, (Hunedoara), a fost condamnat de Curtea marţială Sibiu la doi ani Închisoare pentru posedare de arme Şi muniţii militare. — Marcu Luncanu, din Merişor, (Hunedoara) a fost condamnat de Curtea marţială a Corpului teritorial la muncă silnică pe viaţă, pentru tâlhărie cu amor. Curtea marţială a condamnat pe femeia Rocalia Banyay, din Turceni (Turda), la doi ani’ închisoare Tv-rt-r,. fr.ro La access pedeapsă a V-a şi Muntean Simion din Bog (Hunedoara), pentru acelaş taptc, 1