Universul - Provincie, martie 1945 (Anul 62, nr. 47-70)

1945-03-02 / nr. 47

i CORPUL II TERITORIAL SERVICIUL INTENDENŢEI ■ — -n PUBLICAŢIUNE In vederea aprovizionării cu lemne pe anul 1945—946, Corpul 2 Teritorial aduce la cunoştinţă tuturor celor interesaţi următoa­rele : a) Se pot înscrie a primi lemne prin grija C. 2 T.: — Familiile ofiţerilor activi şi de rezervă ai căror soţi se află pe front sau în altă garnizoană din ţară. ) — Familiile subofiţerilor şi maiştrilor militari de rezervă o­­fiteri concentraţi la data de 1 . Martie 1945 ai căror soţi se gă­­­­sesc pe front sau în altă garni­­­­zoană din ţară. — Ofiţerii, subofiţerii, maiştrii şi submaiştrii militari proveniţi­­ din activitate chiar dacă sunt sau­­ nu concentraţi sau mobilizaţi.­­ — Familiile ofiţerilor, subofi­■ ţeriilor şi maiştrilor militari de­­ rezervă care nu sunt proveniţi din activitate dar care se găsesc mobilizaţi. — Pensionarii militari ai ar­matei indiferent de grad, care lo­cuiesc cu familiile în Bucureşti. — Văduvele ofiţerilor şi subo­fiţerilor proveniţi din activitate, ai căror soţi au decedat în inte­rior şi nu din cauza războiului. — Celelalte categorii de vădu­ve care posedă carnete I. O. V. R. precum şi soţiile ofiţerilor, sub­ofiţerilor şi maiştrilor militari ac­tivi şi de rezervă ai căror soţi au fost declaraţi dispăruţi, inva­lizii de război, se vor înscri prin Dep. C.A.P.S­, în Str. Dimitrie Sturza Nr. 6, conf. comunicatului Subsecretariatului de Stat al A­­provizionării făcut în ziare. b) înscrierile se fac pe baza de cereri timbrate în care se va spe­cifica următoarele: — Numele și pronumele capu­lui de gospodărie. — Numărul cartelei pe baza căruia se­ face înscrierea. — Numărul sobelor de încălzit. — Bucătăria (dacă utilizează lemne). — Numărul membrilor din gos­podărie. — Baia și spălătoria dacă sunt încălzite cu lemne. — Categoria din care face parte.­­ ■— Cantitatea de lemne cores­punzătoare în kg. Semnătura. Toate datele necesare se găsesc în Decizia Ministerială Nr. 1972 publicată în M. Of. Nr. 29 din 6 Febr. 1945. In cereri fiecare solicitant este obligat a arăta dacă imobilul are sau nu încălzire centrală. Termen de înscriere până la data de 10 / 1945, înscrierile se primesc zilnic în­tre orele 10 30—13, la C. E. T. în Strada Uranus Nr. 6, când solici­tanții vor aduce cererile scrise și completate cu toate datele de mai sus. Condiţiunile de plată se vor comunica ulterior de către Batal. 2 Admitiv prin adrese indivi­duale.. c) Cei care au depus cereri până în prezent şi care nu sunt făcute conform formularului de mai sus se vor prezenta de urgenţă la C. 2. T. pentru a le complecta. Prezenta publicaţiune ţine loc de invitaţie cunoscând că, cine nu depune cererea în termenul fixat pierde dreptul de înscriere. După această dată nu se mai poate primi nici o cerere. Nr. 360.210 din 24 Febr. 1045. 21 Publicaţie de Vânzare Se aduce la cunoştinţa gene­rală că în ziua de Joi, 1 Martie 1945, ora 9 a. m. se va vinde prin licitaţie publică la magazia de mărfuri Be. M. mai multe măr­furi, ca: Farfurii de faianţă, pile, bom­boane, caete şcolare, butelii de aragaz atârnate, autoturism, păr de animale, butoae de fier şi de lemn avariate, sodă, băuturi, fie­rărie, tuburi de acid şi altele. Inspecţia Comercială Buc. p. pon. C. Teodorescu. 19 4-4 44-4- 44-44-4-44 4 4 44-44-44 4 ♦ Publicaţiunea Nr. 52474/1945 Se aduce la cunoştinţă celor Interesaţi că în cazarma ,,General Staur Simionescu“ Cotroceni, în ziua de 3 Martie 1945, orele 10,30, se va ţine tratare prin bună în­voială pentru procuratul mate­rialelor necesare la­ repararea că­ruţelor. Tratarea se va ţine în confor­­m­itate cu prevederile L. C. P. şi regulamentul O. C. L. Cadtul de sarcini şi condiţiu­­nile de livrare se pot vedea în fiecare zi de lucru la reşedinţa regimentului, Serviciul Armătură. .Comandantul Reg. 1 Grăniceri, Lt.-Colonel I. Tudoran, Ofițer cu Trag. și Armătură Căpitan M. Tonescu.­­ , — 24 Publicaţie de Licitaţie Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că în ziua 6- 12 Martie 1946, orele 10 a. m., se va ţine la sediul Direcţiunii Generale M. O., Serviciul Aprovizionărilor din Bl. Elisabeta nr. 29 Bucureşti, licita­ţie publică pentru procurarea a: 1.755 buc. becuri electrice dife­rite. Licitaţia se va ţine în conformi­tate cu art. 85—1OO inclusiv din L. G. P„ Regulamentul O. C. L., nor­mele publicate în Monitorul Ofi­cial Nr. 127 din Iunie 1931 şi cad­­tul de sarcini care se poate con­sulta în fiecare zi de lucru între orele 8—13 a. m. la adresa indi­cată. Concurenţii vor depune în ziua licitaţiei garanţia de din valoa- r rea furniturii oferite. TRIB. SIBIU SECTIA II-a­­ C. NI 176/1944 EXTRAS Nr. 4325 din 28 Martie 1944 Reclamanta Ganea Susana năs. Rea domiciliată în Sibiu str. Or­zului nr. 14 a intentat acţiune de divorţ in contra soţului său Ganea Gheorghe pentru motive determi­nate de lege. Din căsătoria susnumiţilor soţi au rezultat doi copii, anume: Iona născut la 26 Decembrie 1940 şi Pe­tru născut la 29 Iunie 1943. Soţul pârât nu posedă avere. Termen de judecată fixându-se pentru ziua de 12 Martie 1946. Dosar Nr. C. II 176/1944. Grefier, 1. Tănăsescu Prezenta copie fiind conformă cu originalul se legalizează de noi cu rectificarea termenului de 12 Mar­tie 1945. Grefier, L Tănăsescu 8359 JUDECĂTORIA RURALA TINCA SECŢIA C. F. No. 735 din 1945 cf. EXTRACT DIN PUBUCAŢIUNEA DE LICITAŢIE La cererea de executare făcută de urmăritorul dr. Lazăr Vai­da, avocat dom. in Ţinca, contra ur­mări­tei Popa Catila văd. Coste Petru. Judecătoria a ordonat lcitaţiune din nou execuţionala în­­se priveş­te imobilele situate in comuna Petid, circumscripţia judeătoriei Tinca, cuprinse în c. f. a comunei Petid, nr. coalei c. f. 598 nr. de or­dine A. X. 1. şi sub nr. top. 487/2 , cu preţul de strigare de 37.500 lei, având valoare de 50.000 lei, Imobilei© înscrise tot acolo sub nr. top. 362 , 363, casă, curte şi axătar în intravilan cu întindere de 1142 stj. p. cu preţul strigării d© 30.000 lei, având valoare de 40.000 lei, pentru încasarea creanţei de 54.109 lei, capital şi accesorii. Licitaţiunea se va ţine în ziua de SC luna Martie, anul 1945, ora 11 a. m., în localul oficial al c. f. strada Regele Ferdinand nr. 37, parter, uşa nr. 12. Imobilele ce vor fi licitate nu fi vândute pe un preţ mai mic de­cât preţul de strigare. Cei care doresc să liciteze sunt datori să depoziteze la delegatul judecătoresc 10% din preţul de strigare drept garanţie în nume­rar, ea nu să predea aceluiaş delegat chitanţa constatând depunerea, ju­decător­eş­te, prealabila a garan­ţiei şi să semneze condiţiunile de licitaţie (8 147, 150 şi 170 legea LX. 1881, 6 21, legea, XII 1008) Dacă nimeni nu oferă mai mult, cel oara a oferit pentru imobil un preţ mai urcat decât cel de stri­gare este dator să întregească ime­diat garanţia fixată conform pro­centului preţului de strigare, la a­­ceiaşi parte procentuală a preţului ce a oferit. (§ 25,XLI 1908). Dată în Tin­ca la 27 Ianuarie 1945. Judecător al.: (as) V. Gridişteanu a), cond. da cf.: (Sa) Gh. Petru­» Pentru conformitate: IndsolfrabU 21 8896 ♦ - PUBLICAŢIE Nr. 8308 din 28 Februarie 1945 Direcţia Tecimica şi a Ecanocon­tului P.CA. va ţine licitaţie publi­că pentru procurarea de glaspa­­pir şi smirgnel. Licitaţia va avea loc în ziua de 3 Martiie a. c. orele 11, în birou­rile Direcţiei noastre din str. Domniţa Anastasia nr. 16/X Specificația și condițiile tectoni­ce se pot vedea rtm­le In birourile Direcției. 6354­444444444444444+4 44444+4 u. A. M. ECONOMICE-FINANCIARE Prelinirea termenului pentru depunerea declaraţiunilor de impunere Ministerul finanţelor aduce la cunoştinţă contribuabililor de toate categoriile, care aveau o­­bligaţia să depună declaraţiuni­­le anuale de impunere pentru exerciţiul financiar 1945,946 până la 28 Februarie 1945, că se a­­cordă un ultim termen pentru depunerea acestor declaraţiuni până la 15 Martie 1945 inclusiv. Acei care nu vor depune de­­claraţiuni anuale de impunere până la termenul fixat, vor fi sancţionaţi, conform dispoziţiu­­nilor prevăzute de legea contri­­buțiunilor directe. APLICAREA DISPOZIŢIUNILOR PRIVITOARE LA DIJMĂ Ministerul agriculturii a luat măsuri cu privire la condiţiunile maxime de dijme ce urmează să fie aplicate de către Camerele de agricultură în fiecare judeţ. Aceste dispoziţiuni au fost tri­mise şi ele vor fi afişate în fie­­care comună rurală. Condiţiunile de dijmă fiind ma­xime, proprietarii de terenuri nu vor putea pretinde învoiţilor obli­gaţii mai mari. Contractele între părţi vor fi scrise şi nici­decum verbale. Cei care vor contraveni dispo­­ziţiunilor de mai sus vor fi cer­cetaţi de către directori­i Camere­lor de agricul­tură care vor în­cheia acte iar judecarea lor se va face de către judecătoriile de ocol. ŞTIRI 9 Comisariatul general al preţurilor a stabilit normativul după care se vor calcula preţu­rile la tricotaje. Potrivit acestui normativ, lu­crările pentru stabilirea preţuri­lor provizorii sunt în curs. Conform art. 52 din decizia nr. 598 care reglementează circu­laţia mărfurilor şi recalcularea preţurilor, comercianţii de flori nu sunt obligaţi să depună liste de preţuri. ÎNTÂMPLĂRI din capitală Tragicul sfârşit al unui agent poliţienesc Ion Voicilă, agent la Biroul II Siguranţă din Prefectura poliţiei Capitalei, a fost victima următoa­rei tragice întâmplări Luni după amiază pe la ora 4, pe când se afla la locuinţa sa din Intrarea Broscă­riei No. 5, voind să-şi curate re­volverul şi neştiind că un glonte se mai afla pe ţeavă, a apăsat pe trăgaci. In momentul acela arma a luat foc, iar gloatele a pornit din ea, l-a lovit în partea stângă a pieptului, patrunzând­u-i înlăuntru şi rănindu-1 atât de grav încât după 29 de minute a încetat din viaţă. Din candiații d-noi procuror de serviciu, — eâro® i s'a adus cazul la cunoştinţă, — cadavrul neferi­citului poliţist a fost lăsat pe loc urmând a fi înmormântat de către familie. ESCROC URMĂRIT | Nadler, fost cu domiciliul în Bucu­­riie reşti, str. Banu Mărăcine nr. 14, RULlin­­guri rugate a anunţa Direcţia pe­ Persoamele care găzduesc sau ştiu listei Capitalei, fiind urmărit pen­­unde se poate găsi numitul Arnold tru escrocherie. INCENDIUL DIN STR. POTERAŞI Duminică seara, pe la ora 9, un incendiu a izbucnit la locuinţa d-lui Ion Sterescu cât şi la atelierul de lăzi al chiriaşului său anume Ma­yer David, din str. Petroşani nr. 84, foc ce a luat naştere din negli­jenţa unui lucrător care, la închi­derea atelierului, a lăsat cărbunii aprinşi intr’o sobă „Godin” ce ser­vea la incălzirea sus zisului atelier. La faţa locului a sosit postul de pompieri „Regele Ferdinand” care a stins incendiul. Pagubele provocate se evalueaza aproximativ, la suma da 1.000.000 lei. PUBLICAŢIE DE VÂNZARE Fier-Beton din 13 Februarie 1945 Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că se vinde la preţ oficial circa 126.000 kgr. fier de beton, dela 8­ 24 m/m diam., din magazia Primăriei oraşului Deva, transpor­tul privind pe cumpărător. Vânzarea se face numai pentru lucrări de interes public sau mili­tar. Cererile de cumpărare vor fi a­­dresata pe numele: Uzinele Co­munale Constanţa, str. I. L C. Brătianu nr. 22 Constanţa, cel mai târziu până în ziua de 10 A­­prilie 1045. Condiţiunile de vânzare sunt prevăzute in caietul de sarcini, care se poate vedea în fiecare zi de lucru la serviciul technic şi la Primăria oraşului Deva. p. Director, Ing. Gh. Dussl Secretar, Gh. Comea 6344 Nr. 578 Publicaţiune . se aduce la cunoştinţa gene- 34 rală că: In ziua de 16.III.1046, ora­­ 11 a. c. se va ţine la Serviciul Cumpărărilor O.A.M. din Calea Victoriei nr. 162, Etaj H, o tratare prin bună învoială pentru procura­rea diverselor pietre de polizor, format oală şi diac necesare Sali­nelor şi Manufacturilor O.AJM. Condiţiunile pentru admitere la tratare precum şi condiţiunile tectonice cu schiţele respective, se pot vedea la serviciul Cumpărări­lor în orice el de lucru între orele 11-13,30. 6553 ♦ 444444 4 4+4 444 MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea pentru constatarea condiţiunilor de naturalizare şi recunoaştere Dos. nr. 4781/nte/ISOS D. Wilhelm Josef Schmidt domi­ciliat în Bucureşti, str. Penovici nr. 8, a făcut cerere acestui mini­ster pentru s­i­sa­cords cetăţenia română. Prin cerere petiţionarul arată că este de profesiune maestru meca­nic, născut în Bucureşti la data de 22 Noembrie 1894, de re­giama catolică. Conform art. 19 din legea pri­vitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică ■■­ceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 20 din zisa lege. 44 + 4 +4-4 44 4 4 + 4-4 444444 4 4 ♦-» MINISTERUL DE INTERNE PREFECTURA POLITIEI CAPI­TALEI CONTABILITATEA Publicaţiune Nr. 18.979 din 16 Februarie 1945 In ziua de 26 Februarie 1945, ora 9, se va vinde prin licitație publi­că, prin bună învoială, obiectele găsite și d­el­­a această Pre­fectură, în nulul 1043/944. Tabelul s­ă dea la Serv. -iCtectU» Fogj ROMANIA GREFA TRIB. PRAHOVA SECŢIA IV-a Extract No. 5636/1945 Oprea Ion, din comuna Buşteni jud. Prehova, cu petiţia înreg la nr. 13906/944, dosar nr.2028/944 ,a intentat acţiune de divorţ în con­tra soţiei sale Elena Oprea Ion născută Savu, din aceiaşi comună, pentru cauze determinate de lege. Din căsătorie a rezultat copila Elena în etate de 3 ani Ambii soți nu posedă nici un fel de avere S'a format acest extract conform art 285 cod civil. Grefier, N. Cum­escu 6365 ♦ 444 »4444444 * » * ROMANIA MINISTERUL JUSTITIEI DIRECTIUNEA JUDICIARA PUBLICATIUNE D. Carol F. Plochocki, domiciliat în București, a făcut cerere aces­tui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10, numele său patronimic de Plochockl în a­­cela de Păunescu, spre a se numi Carol F. Păunescu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul şi condiţiunile prevăzute de alin. II al zisului articol şi de art. 3 din legea asupra numelui din 8 Aprilie 1936. 692 ROMANIA TRIBUNALUL BEIUŞ BIHOR SECTIA H-a Dos. No. 573/1944 EXTRAS No. 1904 din 12 Februarie 1045 Pârâtul Popa Alexandru din co­muna Tulea, prin petiţiunea înreg. la No. 3710 din 18 August 1044, a Intentat acţiune reconvenţională, contra soţiei sale Cioara Floare dom in com. Tulea, pentru motive determinate de lege. Din căsătoria lor a rezultat co­pilul Aurel născut 1­­0 Octom­brie 1938. Reclamanta Cioara Floare pose­dă următoarea, avere: arător în întindere de 892 rt. p. No. top. 614/L6ll4/a, cuprins în a. 1 766 al comunei Cfivașd. Termen de judecată la I Aprilie Mag. fir­sitar, O. Pipera 8­2 smr* INFORMAŢII Printr’o decizie a subsecre­tariatului de stat al aprovizio­nării, publicată în Monitorul Ofi­cial de Marţi, s’a interzis până l 1 Mai 1945 măcinişul şi urui­tul orzului la morile comerciale şi morile ţărăneşti. ♦î» Pentru aprovizionarea ju­deţelor cu seminţe de legume, Camerele de agricultură au primit din timp de la institu­­ţiunile ministerului agricultu­rii şi domeniilor seminţe de le­gume. Sătenii sunt sfătuiţi ca să se adreseze atât Camerelor de a­­gricultură, cât şi ocoalelor a­­gricole pentru a-şi procura din timp seminţele de legume şi preţuri convenabile. • D-ra Maria Niţulescu, direc­toarea şcoalei primare de fete nr. 17 (strada Polizu 15) Bucureşti, face un călduros apel la fostele eleve ale şcoalei, în care şi-au pri­mit primele cunoştinţe, la părinţii lor, la fostele d-ne Institutoare, precum şi la toţi acei ce­ au avut un cuvânt bun şi admiraţie pentru această şcoală, să se prezinte la şcoală. Duminică, 4 Martie a. c., orele 10 dim., când vor organiza un comitet de refacere al şcoalei sinistrate, in urma bombardamen­telor aeriene, care au distrus-o a­­proape până in temelie. • Ministerul agriculturii a a­­locat un fond de 37 milioane lei pentru reparaţia localurilor Ca­merelor de agricultură din re­giunile care au suferit stricăciuni din cauza stării de război. C­ARLUS Subsecţiunea „Arhi­tectură”, comunică tuturor arhitec­ţilor şi celor ce se interesează de problema arhitecturii, că în ziua de Sâmbătă 3 Februarie, se va ţine o conferinţă cu proecţiuni despre „Principiile arhitecturii sovietice”. Conferinţa va avea loc la ora 4 p­m. ---------©♦©--------­ MUNCA IN U. R. S. S. ESTE O CHESTIUNE DE ONOARE, GLORIE, BĂRBĂŢIE ŞI EROISM (Urmare din pag. I-a) iau, din proprie iniţiativă, de a depăşi plănui, de a ridica produc­tivitatea muncii, de a îmbunătăţi calitatea producţiei. Se întrec în­tre ei nu numai muncitori izo­laţi,­­ ci brigăzi, grupe, ateliere, întreprinderi, colhozuri, regiuni întregi. Fruntaşii întrecerii îşi îm­părtăşesc experienţa celor rămaşi in urmă şi ii ajută să ajungă şi ei la aceleaşi rezultate. Etapa superioară a întrecerii socialiste este mişcarea stahano­­vistă, născută în U. R. S. S. în 1935. N’a fost o întâmplare că mişcarea stahanovisită a apărut tocmai în epoca când au fost mai ales, realizate problemele de re­construcţie socialistă a U. R S. S. Premizele necesare mişcării stahanoviste, cea mai evoluată formă de muncă socialistă, erau îmbunătăţirea radicală a situaţiei materiale a masselor ca efect al reconstrucţiei socialiste, lichida­rea claselor exploatatoare, crea­rea unei tehnici noue şi a unor cadre stăpânind pe deplin aceas­tă tehnică. Începută spontan, din iniţiativa şi în însuşi mijlocul maselor muncitoare, această mişcare s'a răspândit cu o repe­ziciune uimitoare în toată ţara. Pilda primilor stahanovistă — a minerilor Alexei Stahanov (al cărui nume l-a şi luat această mişcare) şi Miron Diapanov, a fierarului Alexander Busaghin, a muncitorul­­ Nicolai Smetanin dela o fabrică de ghete, a mun­citoarei Dusea Vinogradova de la o fabrică textilă şi a altora a dat naştere în scurt timp la mii de urmaşi, care, in nobilă întrecere cu iniţiatorii mişcării, au întrecut adeseori rezultatele acestora. Stahanoviştii sunt oamenii noului regim social, care-şi însu­şesc la perfecţie tehnica oua nouă, sunt inovatori şi entuziaşti ai producţiei, luptători împotriva rutine, a conservatism­ului în pro­ducţie. Mareşalul Stalin cu pers­picacitatea care-l caracterizează a întrezărit în mişcarea stahano­­vistă — atunci când ea era abea in germene Şi când mulţi nu-i pricepeau încă esenţa şi însem­nătatea, această mişcare puter­nică, care exprimă creşterea cul­turală gigantică a clasei munci­toreşti şi noua ei atitudine faţă de muncă. Ea este sortită să joa­ce un rol adânc revoluţionar în procesul de producţie. In afara graniţelor U.R.S.S., indicele de producţie a stahano­­viştilor, nemaipomenite până a­­tunci şi care lăsau cu mult în urmă ţările înaintate din Europa şi U.S.A., erau prezentate dese­ori ca recordurile unor indivizi izolaţi, înzestraţi cu o forţă fizică şi cu o rezistenţă supraomenea­scă. In realitate, secretul uimi­toarelor succese ale stahannovişti­­lor, care au bătut vechile norme tehnice, nu rezidă nici în forţa fizică sau rezistenţa lor supra­omenească,­­ nici în supraîncorda­­rea puterilor oamenilor sovietici. Stahanoviştii sunt fruntaşi ai producţiei, oameni care ajung la victoriile lor mulţumită faptului că-şi stăpânesc la perfecţie munca mulţumită spiritului lor de iniţia­tivă, unei bune distribuţii a forţelor, specializării în muncă, eliminării pauzelor în activitatea maşinilor, folosirii complecte a zilei de muncă, calculului riguros al cheltuelii de forţă şi de timp pentru fiecare operaţie şi unui ritm just şi bine judecat în exe­cutarea muncii, întrecerea socialistă şi mişcarea stahanovistă au fost îmbrăţişate de massele de colhoznici. Din sâ­nul lor s-au ridicat novatori care au realizat indici-record de pro­ductivitate a muncii în agricul­tură. Colosalele posibilităţi, cuprinse în munca eliberată de explorare, s-au evidenţiat mai ales în timpul războiului de apărare a Patriei, dus de poporul sovietic împotriva armatelor fasciste germane. Greu­tăţile fără egal şi lipsurile pri­cinuite de război n’au frânt voin­ţa poporului sovietic căci el gus­tase din dulceaţa muncii libere, creatoare, a muncii în folosul său propriu. Ca un singur om s’a ridicat toată Uniunea Sovietică împotri­va agresorului, care urmărea să prefacă poporul sovietic un popor de sclavi. In timpul războiului întrecerea socialistă, întrecere cu adevărat a întregului popor, a luat proporţii uriaşe. Cea mai populară lozincă în anii de război a fost: „Vrei să înfrângem pe duşmani pe front — îndeplineşte planul de două şi de trei ori“. S’a lărgit mult mişcarea „Druh­­sotnicilor“ (acei ce îndeplinesc norma cu 200%) şi a „Trohsot­­niefior" (acei ce îndeplinesc nor­ma cu 300%) — stahanovişti ai timpului de război, care au dat norme noui, şi mai ridicate, co­respunzătoare necesităţilor aces­tor vremuri. Din iniţiativa mun­citorilor, în întreprinderi s’au creat brigăzi de front care înde­plinesc înainte de termen comen­zile pentru apărarea Patriei, care nu-şi părăsesc lucrul până pr ccina nu este îndeplinită. Sentimentul înalt al responsa­bilităţii în munca pentru nevoile frontului, conştiinţa deplină a da­toriei faţă de Patrie sunt trăsă­turi caracteristice ale cetăţeni­lor sovietici „Oamenii noştri, spune un conducător de urină militară, se apropie de strung ca de un câmp de luptă şi îndepli­nirea planului echivalează pentru ei cu îndeplinirea­­datoriei mili­­tare“. Ţărănimea colhoznică sovietcă nu rămâne în urma clasei munci­toare din U.R.S.S. în străduinţa ei nobilă de a asigura prin muncă victoria Armatei Roşii asupra duşmanului. In chip deosebit trebue re­marcată munca femeilor şi a ti­neretului din U.R.S.S. în timpul războiului. Toată lumea a înţe­les cuvintele pline de căldură şi emoţie, prin care Mareşalul Sta­lin a dat o înaltă apreciere ac­tivităţii femeilor sovietice şi ti­neretului sovietic, pe umerii cărora a căzut în aceşti ani grei povara principală a muncii in fabrici, uzine, colhozuri. „Pentru onoarea şi independen­ţa Patriei, femeile sovietice, ti­nerii şi tinerele dau dovezi de adevărat eroism pe frontul mun­cii. Ei s’au dovedit demni de taţii şi fiii, de soţii şi fraţii lor, care apără Patria de bestiil« fasciste germane". Nu e întâmplător făptui că în fruntea popoarelor ce luptă îm­potriva forţelor negre ale fas­cismului este poporul ce s’a de­prins cu munca liberă, poporul pentru care munca e o chesti­une de onoare, glorie, bărbăţie şi eroism. „GAZETA LUPTĂTORILOR“ De câtva timp apare, de două ori pe săptămână „Gazeta Luptători­lor", care se trimite tuturor uni­tăţilor de pe front precum şi ce­lor din interior. Din cele patru pagini ale „Ga­zetei Luptătorilor” scrisă de perso­nalităţi marcante ale vieţii mili­tare, se desprinde ideea călăuzitoa­re: aceea de a face legătura spi­rituală între cele două categorii de luptători ai Neamului: ostaşii din prima linie şi familiile lor din ţară. In prima pagină a gazetei se desbat problemele zilei, iar in ce­lelalte pagini sunt poezii, cântece, reportagii, mersul războiului, dife­rite știri precum și o pagină de corespondență. , PE/DE 16, ÎN 1948. PUBLICAŢIE No. 23111 Se aduce la cunoştinţa generală că Subsecretariatul de Stat al Ae­rului ţine la sediul său din B-dul Brătianu Nr. 21, Bucureşti, licita­ţie publică în ziua de 5 Martie 1945, orele 10,30, pentru procura­rea a diverse materiale de între­ţinere, curăţire şi reparaţii, în va­loare totală de circa 200.000 000 lei. Odată cu oferta şi în plic sepa­rat se va depune garanţia provi­zorie de 5% în recipisa Cas­ei de Depuneri şi Consemnaţiuni sau de­fecte publice. Caietele de sarcini şi tabelele de materiale se pot consulta zilnic la S. S. A., Biroul de informaţii, în­­tre orele 12—13,30 Șeful Serv. Administrativ, bit Colonel VasUescu Dumitra Şeful secţiei I-u, r Anghel __.. «43 »4 444 4444 4 4 4 4 44444 4 4+4"F4te444+414­4»44 44 44 44 44444-PORT­ALTOI din varietățile: «PARIA PORTAL!® BERLANDIERI x RIPARIA BERLANDIERI , RIP. ROBER­T B. B. cu foi fără rădăcini, calitatea 1. PEPINIERELE găsiţi la Dr. ALFREDAMBROSI MEDIAŞ, d­r. Sfotului 10. Greferl Catalog fi pentru viţe altoite TI O comisie consultativă pentru accelerarea prestaţiilor prevăzute in convenţia de armistiţiu Pentru accelerarea executării prestaţiilor prevăzute în conven­ţia de armistiţiu şi pentru apli­carea legii nr. 61 publicată în M. O. nr. 25 din 1 Februarie 1945, subsecretariatul de stat al aprovizionării a dat următoarea decizie : ART. 1. — Pentru avizele pe care subsecretariatul de stat al aprovizionării urmează să le dea comisiunii române pentru apli­carea armistiţiului asupra stabi­lirii planurilor de livrări sau servicii sau pentru modificarea acestor planuri in cadrul pres­­taţiunilor prevăzute de art 10 din C onviţia^te^armisti^iu^se înfiinţează pe lângă acest sub­secretariat de stat o comisiune compusă din d-nii: Preşedinte, George Stroe, se­cretar general în subsecretaria­tul de stat al aprovizionării, pentru aprovizionarea trupelor ruse. Membrii comisiunii sunt aleşi­ din toate departamentele în le­gătură cu aprovizionarea. / AT. 2. — Comisiunea se va întruni la cererea preşedintelui său, având de fiecare dată în­­ componenţa sa pe reprezentan­ţii ministerelor şi instituţiilor in avizul ce se cere. 1 SPECULA DE PE PIAŢA ARADULUI Arad, 19 Febr. Viaţa s-a scumpit în mod îngri­jorător. Acesta este un adevăr pe care nimeni nu-l mai contestă azi. Scumpirea însă ar fi justificată în oraşele cărora le lipsesc posibili­tăţile de aprovizionare, insă nu la Arad, unde se găsesc de toate. Dar cu toate aceste, viaţa s’a scumpit şi la Arad, probabil pentru a nu rămâne şi în direcţia asta, în ur­ma altor oraşe din ţară. Ca să dovedim că e aşa, cităm numai câteva preţuri de pe piaţă: o pereche de păsări (găini) 2700— 3000 lei, o gâscă grasă 10.000 lei, peştele (crap) 700—1000 iei kg., carnea de porc (la negru) 1200— 1500 lei kg., untura de gătit 1500— 2300 lei kg., zahăr (la negru) 1500— 2000 lei kg., sare (la negru 250— 300 lei kg., uleiu nerafinat de bo­stan sau floarea soarelui 1300—1500 lei litrul, laptele 150 lei litrul, ouăle 45—50 lei buc., slănină afu­mată 2000 lei kg., ţuica 1500—2000 lei kg., vinul 8—600 lei kg . (bine­înţeles că vânzarea băuturilor al­coolice este oprită, dar cu toate aceste se vinde pe sub mână), mere 4—500 lei kg., făină 190 lei kg., cartofi 60 lei kg., zarzavaturi 70—80 lei kg. Toate cele înşirate sunt produse în judeţ, şi ar fi firesc să fie mai eftine decât în altă parte. Da aşa ar fi să fie, însă nu e aşa, pentru că o parte din produse iau drumul Ungariei, de unde sunt aduse, în schimb, alte lucruri. Şi apoi scum­­petea se datoreşte şi altui fapt: toată lumea face afaceri. Scumpin­­du-se îmbrăcămintea şi încălţă­mintea, nimeni nu-şi mai poate procura cele necesare din salariu, astfel că pentru diferenţă, au in­trat în comerţul „negru”. Toţi cumpără şi vând. Orice şi oricând, astfel că fiecare articol, până să ajungă în mâna consumatorului, sau a celui care are nevoe da el, trece pe la doi-trei Intermediari, care fiecare vrea să câştige ceva. Or, câştigul intermediarilor, se a­­daugă la preţ, urcându-l. Situaţia nu mai poate dura. La concluzia aceasta a ajuns şi con­ducerea Sindicatelor Unite, care a înfiinţat o cooperativă „Solidari­tatea”. Aceasta a început, zilele trecute să funcţioneze, şi să văndă membrilor săi diverse articole de băcănie şi textile, la preţuri abso­lut oficiale. Cum cooperativa are pănă acum aproape 6000 membri, se crede că aprovizionarea ace­stora la preţuri oficiale, va aduce după sine o scădere a preţurilor. ARADUL ÎNCEPE SĂ SE REFACĂ Arad 19 Febr. Bombardamentele suferite de o­­reşul nostru Ic­acul trecut, au lăsat in urm­a lor nenumărate ru­­nui. Străzi întregi au fost trans­formate în moloz, iar din nenu­mărate oaze, au rămas numai zi­durile. In toamna lungă și iarna dulce de până acum, oamenii nu au stat in zadar. Ici, colo, după ce au fost adunate cărămizile şi înlăturat mo­lozul, au început reparaţiile. In­imele părţi mai puţin, în altele mai mult. Golurile au încăput să fie umplute, zidurile acoperite, ţi­glele aşezate pe acoperiş. Zăpada căzută te uiti unore săptămâni, a oprit tarta în loc. Oamenii insă continuă să adune materialele ne­cesare, pentru ca odată au înce­putul primăverii, să pornească iarăș la lucru, spre a-şi reface căminele distruse de urgie războ­iului. Paralel cu aceste începuturi de refacere, lucrează şi comisie ju­decătoreşti pentru stabilirea dau­nelor. Comisiunile lucrează pe străzi, vizitând fiecare imobil dis­trus şi ascultând martori privitor la lucrurile nimicite. Că cetăţenii au început să-şi re­facă gospodăriile şi casele distru­se, fără a mai aştepta daunele ce li se cuvin, e un semn îmbucură­tor, care arată încrederea de atee și de efectele schimbării dela 28 Aug .st. S­um simptom aere tabie să bucure pe toată lumea. Reducerea consumului de curent electric la Arad Arad, 5 Febr. Printr’o hotărire a primăriei municipiului, începând de azi, consumul curentului electric a fost redus, în sensul că particu­larilor li se servește curent nu­mai între orele 18—24. Ch­iar și în acest timp, particularii, pen­tru a evita o suspendare totală a furnizării curentului electric, vor trebui să-şi limiteze consu­mul la 507% din consumul nor­malii. Toate în­treprinderiile care lucrează cu curent electric, vor avea curentul necesar, însă nu­mai cu condiţia de a-şi reduce consumul cu 40%. Concomitent cu această hotărire a primăriei, direcţiunea căilor ferate elec­trice Arad-Podgoria, a suprimat trenurile care plecau din Arad, Pâncota şi Radna, la orele 12 30 şi au rămas în circulaţie numai trenurile cari circulă seara şi dimineaţa. In motivarea primăriei privi­toare la reducerea consumului electric, se menţionează greuta­tea aprovizionării uzinei electrice cu cărbuni. Din cauza reducerii consumu­lui de curent electric, vor suferi particularii, care în lipsă de lem­ne şi-au instalat aparate elec­trice de încălzit şi gătit. De altfel, măsura are numai un caracter provizoriu. In ce priveşte suprimarea tre­­­nurilor electrice de la prânz, e o problemă mai mult­­de comodi­tate, deoarece aprovizionării d­es se fac cu trenurile de dimineaţă şi de seară, nu vor suferi­ lip­surile determinate de această suprimare, vor putea fi suplinita prin atașarea câtorva vagoane în plus la trenurile de dimineață și seară.­­ ©♦O­ Trei persoane intoxicate cu gaz metan, in timpul somnului Mediaş, 7 Stefoff. In dimineaţa de 4 Fe__ într’o cameră din str. Morii­­ nr. 1 din Mediaş, au fost găsiţi morţi fraţii Iosif şi Elisabeta Ve­­reş, lucrători la fabrică, originari din corn. Adămuş, jud. Târnava, Mică, în vârstă d­e 18 ani şi 21 ani. Fata Ana Kisa, în vârstă dă 22 de ani, originară din comuna Mica, jud. Târnava Mică, a fost găsită în stare de patmă. Numiţii s’au intoxicat în timpul somnului au gazele emanate dela soba de gaz metan, oase trod lăsată să ardă tot timpul nopţii, s’a încălzit până la roşu. CE FACULTĂŢI ALE UNIVERSITĂŢII DE VEST VOR FUNCŢIONA LA ARAD Arad, 19 Februarie Problema Universităţii de Vest continuă să preocupe opinia pu­blică, fără ca însă pănă acum să se fi hotărât care anume facultăţi să funcţioneze la Arad. Se pare însă, după cum rezultă din unele declaraţii făcute la Timişoara, că bănăţenii cer ca toate facultăţile să funcţioneze de capitala Banatu­lui, Aradului, nedându-i-se nimic, iar faţa acestei nouă situaţii, con­ducătorii spirituali ai Aradului a fi întocmit noui memorii care au­ fost trimise la Bucureşti. Rezultatul, desigur, nu se cu­noaşte încă, dar cu toate aceste ne permitem să facem o sugestia­ să se lase deoparte orice ambiţii personale — atât din partea ară­­danilor, cât şi din partea timişo­renilor, — pentru a se putea rea­liza cât mai surind Universitatea de Veri- TELEGRAME DIN STRĂINĂTATE TRUPELE AMERICANE LA PERIFERIA ORAȘULUI COLONIA Paria, 27­­Radar). — Trupele armatei l­a americane mi ajuna Luni seară la 20 km. du perife­ria orașului Colonia. Armata l-a­­ înregistrat ieri câștiguri de teren mergând până la 8 km. în adâncime. Cea mai adâncă pătrundere a sa a fost te Blatzheim, te 10 km. nord-es­t de Duertin și te aproximativ 28 km. de periferia Coloniei. Paria, W (Radar). — Trupele armatei a 2-a americane seră Luni seara te 12 km. de cen­trul marelui oraș industrial Muenchen-Gladbach, unul din­tre cele mai importante centre din regiunea Ruhr. ❖ Londra, 2 (Radar). — Trupei« armatei a 9-a american© au cu­cerit localitatea Erkelen*, de 14 km. sud-vest de Mueochen- Gladbach. Trupele acestei armate «au mai cucerit alte­­ mieci localități S» ■««astă regiune. v i Un nou atac aerian de no­apte împotriva Berlinalia Londra, 27­­Badar). — Berli­nul a fost atacat în noaptea de Luni spre Marți pentru a trate oară în ultimele 24 de ore. Avioanele britanice Mosquito l-au bombardat a 7-a noapte consecutivă. Echipajele lor au văzut închidete provocate de bombardamentele americane In primele ceasuri ale dimineţii Inapoindu-­ te bazele tar, ele au raportat că bombardamentul a fote mate v. Alte escadrile au bombardat la curam apeteiagi nopţi Nucrem*­bergui. i Mesajul aviatori­lor din Anglia către camarazii lor sovietici Paris, 27 (Rador). — Două a­­vioane de vânătoare americane, trecând dincolo de Berlin, au zb­urat Luni deasupr liniilor rusești, unde au aruncat cu pa­rașuta un mesaj trimis de avia­torii din Anglia camarezilor lor sovietici. Scrisoarea era aprisă de un aviator american care fusese In Rueta. Da spună ! *Către soldaţii ruşi. Camarazi? Berlinul este din ce in ce mai aproape. In timp ce luptaţi apro­­piindu-tiă mereu de această vizuit­nă a naziştilor blestemaţi, amin*­titi-vd ci aceste avioane pe care strălucește steaua albă, sunt mes­­reu alături de voi, pe calea vic­toriei totale. Aceasta vrei spuni tm aviator american". . Mareşalul Alexander despre întrevedere­a cu mareşalul T­ito Belgrad, 27 (Radar). — D. Hu­bert Harrison, trimisul special al Agenţiei Reuter, transmite Mareşalul Alexander a decla­rat că mareşalul Tito este un bun prieten şi un om ferm, plin de omenie şi da spirit de pre­vedere „11 simpatizez“, — mi-a decla­rat mareşalul Alexander intr-un Interview pe care i l-am luat după conversaţiile cu mareşalul Tito şi în cursul căroia au fost discutate problemele de aprovi­zionare şi schimbul de informa­ţii militare ..Mareşalul Tito este foarte prevăzător, a declarat mareşalul Alexander. Nu mă refer la ve­derile sale politice. Eu nu sunt un om politic, dar Instinctul mă îndeamnă să-l simpatizez. El este un bun prieten şi un om ferm- Gândiţi-vă te ceea ce a făcut In acest război. Mă bucur că ra’am întâlnit din nou cu el —■ un om atât de obiectiv şi atât de plin de omeni«, îmi plec şi ofiţerii săi. 51 sunt oameni străluciţi". Mareşalul Alexander nu a vă­zut numai pe mareşalul Tito şi pe generalii săi, ci şi pe soldaţii săi de pe linia frontului şi pe fe­tele şi femeile care au luptat împotriva germanilor cu armele şi mitralierele, de care a rămas foarte impresionat. Despre ostaşii sovietici, marel* sai lui Alexander a spus că «­ sunt camarazi excelenţi Obiectivul vizitei sale în Iugo­slavia a avut numai un caractas millitar, nefiind atinsă râd o chestiune politică. „Mă gândesc la vizita pe para am făcut-o pe front, unde se câştigă toate victoriile, a înche­iat mareşalul Alexander. Ostaşul de pe linia frontului este omul la faţa căruia trebue să ne desco­perim capetele. A fost o mare plăcere pentru mine să mă întâlnesc cu ostaşii sovietici aci. Ei sunt camarazi excelenţa şi cu cât noi vom­ avea un contact mai str­âng cu aliații, cu etât va fi mai bine“. ATITUDINEA CONSILIULUI NAŢIONAL DE REZISTENŢĂ FAŢĂ DE GUVERNUL FRANCEZ Paris, 27 (Rador). — Consiliul naţional de rezidenţi a dat pu­blicităţii Luni seara o impor­tantă declaraţie declinând orice răspundere ,în legătură cu unele dificultăţi politice existente la Franţa“­Consiliul naţional de rezistenţă reunoeşte public şi la mod so­lemn, chiar la interesul autori­tăţii guvernului şi al uniuni sale cu naţiunea, ofertele sale ante­rioare de colaborare cu guvernul pentru îmbunătăţirea vieţii po­litice, economice şi sociale a ţării. Corespondentul agenţiei Reu­ter, care transmite această »tir«, adaugă că această decreariţie va avea răsunet la Franţa, căci Consiliul naţional de rezistenţi de net atitudine faţă fi­­gurar. In primul rând, el emiataşte că „nu e avut de exercitat nici o putere lagală sau reglementară în Franţa“, — ceea ce înseamnă că îşi declini orice răspundere faţă de actuala situaţie politică. Consiliul naţional de rezistenţă „îşi exprimă încrederea sa în su­p­­ragiu­ universal şi cere ca re* gulde vieţii politice franceze de astăzi şi de mâine să fie conduc­ţionate de mobile exclusiv din macrate şi pur republicane”, —4 ceeace înseamnă că el se tame că aceste mobile nu vor fi res­pectate.­­ In al treilea rând, Consu­M naţional de rezistenţă „socoteşte că guvernul trebue să ia la con*­siderare avizul Adunării Consul­­tative, la grija sa de a colabora într’o atmosferă de încredere ctt acest organism, ţinând seama de marile tendinţe ale vieţii politia« france»«“. — ceea ce înseamnă of Consiliul te poziţie ta semnâ ofi Adunarea Consultativi ai cfo­tat împuterniciri şi mai mari de com vroi asupra guvernului. J( 1 I 4

Next