Universul - Provincie, mai 1945 (Anul 62, nr. 99-119)

1945-05-03 / nr. 99

Anul 6­4 al 62-lea PAGINI Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVIRSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA INTRE­AGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: L1D.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 O ÎNCERCARE A DEMENŢEI HITLERISTE O ştire care nu mai are nimic senzaţional, dar care dovedeşte până şi în acest ceas din urmă al agoniei h­itleriste, lipsa ori­­carui simţ al realităţii şi incon­ştienţa conducătorilor nazişti, a sosit ori , agenţia „Reuter“ a aflat din, cercuri cu autoritate de la San Francisco că Hitlmer a făcut­­­o ofertă de capitulare necondi­ţionată numai Angliei şi statelor Unite“. Răspunsul a fost prompt şi cel ce­­se cuvenea şi pe care numai demenţa lui Hitler nu l-a putut prevedea : o categorică respingere şi refuzul de a sta de vorbă. Gu­vernul Statelor Unite şi guvernul Angliei, relevând ştirea agenţiei „Reuter“, au făcut cunoscut în termeni categorici că „numai o capitulare necondiţionată faţă de cele trei puteri mai mari va fi luată în considerare“ şi că „cel mai deplin acord domneşte între marile trei puteri“. De vreme îndelungată Hitler şi ai lui îşi închipuiseră că vor în­târzia înfrângerea nazismului prin dezbinarea aliaţilor. Această ab­surdă închipuire au transfor­mat-o în tactică politică şi au în­trebuinţat-o ca mijloc de propa­gandă internă şi de întreţinere a speranţelor acelei mulţimi de fanatici care mai puneau temei pe „Fuehrerul“ lor. Faptele de ernie şi solidaritatea crescândă dintre Naţiunile Unite ; zdrobirea pe toate fronturile a forţelor hi­­tleriste; retragerea acestora în debandadă; sutele de mii de morţi şi de prizonieri germani; pulve­rizarea oraşelor germane ; redu­cerea la neant a potenţialului de război german; suprimarea a­­proape totală a aviaţiei naziste; pătrunderea pe teritoriul german atât prin est cât şi prin vest. Intrarea victorioasă a armatei so­vietice în Berlin şi încercuirea acestei capitale de unde au por­nit ordinele criminale ale lui Hit­ler; nimicirea forţelor naziste pe frontul italian; deschiderea Conferinţei de la San Francisco la data fixată şi în atmosfera senină a celei mai depline solidarităţi între toate popoarele lumii civi­lizate şi, în fine, evenimentul is­toric al joncţiune) pe teritoriul german între armata sovietică şi armatele anglo-americane, au fost răspunsurile consecutive pe care marile Naţiuni Unite le-au dat speranţelor nebune în izbutirea unei manevre politice de slăbire a unităţii dintre aliaţi. Şi acum, în ceasul agoniei, ul­tima zvâcnire a muribundului este tot un act de inconştienţă. Capitularea fără condiţii faţă de forţele Naţiunilor Unite, capi­tularea totală, capitularea prin imposibilitatea oricărei rezisten­ţe, este îndeplinită în fapt fiind­că în faţa forţelor aliate nu mai este decât un cadavru. Propune­rea lui Hit­ler şi manevra lui Hitler sunt şi ridicule şi absurde. Nazismul a încetat de a mai exista în urma formidabilelor lo­vituri date de glorioasele armate ale Naţiunilor Unite. Dacă joncţiunea între trupele sovietice şi cele anglo-americane a constituit din punct de vedere militar, evenimentul definitiv al războiului, dacă ea este rezulta­tul unei bravuri care va fi în­scrisă în paginele glorioase ale armatelor Naţiunilor Unite şi dacă ea este în acelaş timp do­vada strălucită a iscusinţei stra­tegice a comandamentelor supre­me aliate şi a comandanţilor de armate, nu este mai puţin ade­vărat că ea este tot deodată şi simbolul perfectei unităţi dintre cele trei mari naţiuni, unitate care a dat elanului comun al eroicelor trupe, forţa morală a unui scop bine stabilit şi care corespundea în totul voinţei po­poarelor pentru libertatea cărora s’au făcut atâtea sacrificii. Victorie militară şi victorie morală — iată ce a însemnat joncţiunea între armatele celor trei mari naţiuni venite din imense depărtări unele de cele­lalte, dar de mult unite într’un singur gând : înfrângerea hitleris­­mului pe propriul lui pământ. Suntem prea aproape de acest covârşitor eveniment ca să ne putem da bine seama de impor­tanţa lui istorică pentru întreaga omenire. Au mai fost în cursul istoriei universale evenimente care au determinat schimburi profunde şi repercusiuni secu­lare. Nici­odată însă omenirea n'a fost mai aproape de cufun­darea ei în întunerec şi de dis­trugerea tuturor sforţărilor şi sa­crificiilor ei milenare pentru a urca treptele civilizaţiei cât mai sus, ca în zilele când hitlerismul, după o pregătire clandestină a mijloacelor de distrugere, a sur­prins popoarele paşnice ,­, nă­vălind in ţările lor, ameninţa să sugrume libertatea tuturor şi să domine prin teroare lumea re­dusă la sclavie. Acest dezastru pe care închipuirea diabolică a dictatorilor nazişti 11 şi sărbăto­rise ca Îndeplinit, a fost înlă­turat de solidaritatea celor trei mari Naţiuni Unite cari n’au avut un moment de ezitare şi au pus în joc întreaga lor existenţă, toate forţele lor materiale şi su­fleteşti, tot geniul lor constructiv şi o voinţă neclintită pentru a înfrânge puterea hitlerismului şi a salva libertatea întregei ome­niri. Şi acum, când cerul se înseni­nează, când libertatea a triumfat, când popoarele adunate la San Francisco pun temeliile păcii şi securităţii, şi când inamicul e la pământ, el şi în acest ceas fune­bru pentru el, îşi mai îndreaptă privirea disperată spre diavolul intrigei. Guvernul britanic şi guvernul Statelor Unite au înăbuşit prin declaraţia lor categorică şi ultima suflare a muribundului. M­USSOLINI Telegramele anunţă că Musso­lini a fost arestat. Timp de doi ani şi-a plimbat fantoma pe malurile lacurilor italiene, prizonier slugarnic al comandamentului hitlerist, după ce evadase din captivitatea ono­rabilă a aliaţilor învingători. Până atunci fusese ne­învins — şi un învins, chiar pentru o cauză nedreaptă şi pierdută poate avea o atitudine de demnitate şi poate invocă circumstanţe atenuante, într-o lume în care greşala e uma­nă şi buna credinţă îmblânzeşte chiar osânda învingătorilor. Dar acest om, căruia i-a plăcut atât de mult să fie Duce, şef, condu­cător, stăpân, prin orice mijloc, cu preţul oricărei tiranii şi ori­cărei injustiţii, nu avea în el ni­mic generos, bun, drept sau uman. In el nu vorbea decât instinc­tul de dominaţie şi spiritul de cucerire. Gesturile lui teatrale de generozitate nu erau decât mo­meli pentru massa naivă a mul­ţimii italiene ameţită de o pro­pagandă de douăzeci de ani. Munca lui supraumană până­ la Istovire era un spectacol bine re­­gisat care ascundea munca obiş­nuită oricărui om politic, care are răspunderea unui Stat sau unui guvern. Politica lui internă era despotismul unei poliţii bine or­ganizate şi conduse fără cruţare de câţiva sateliţi fanatici, care obţineau astfel prin devotamentul lor orb situaţii eminente în Stat, la care nu i-ar fi îndreptăţit alt­­fel niciodată inteligenţa sau pre­gătirea lor, căci, ca orice tiran, Mussolini înlătura cu grije orice capacitate autentică şi se încon­jura de mediocrităţi, care aduc servicii, dar nu fac umbră şefului. Diplomaţia lui era vechea reţetă " a Puterilor, care cu mijloace de mâna a doua încearcă să lase im­presia unor Puteri de mărimea întâia­ ameninţare şantaj şi in­trigă, slugărnicie faţă de cei mari, teroare faţă de cei mici. In peste două decene de fanfaro­nadă războinică Mussolini a fă­­­­cut război Abaniri Etiopiei şi Greciei. A atacat Franţa, când era la pământ şi când i se putea înfige pumnalul în spate. A in­trat în război cu Marea Britanie, când a avut certitudinea spriji­nului lui Hitler şi victoria i s-a părut sigură. „Șacalul între pi­­eoarele tigrului“. D. Churchill­­„A caracterizat pentru eternitate. A folosit cu o indiscutabilă a­bilitate publicitatea de două ori milenară a Italiei pentru a-şi face o propagandă personală, care să-l aşeze pe primul plan al politicii mondiale şi în timpul „politicii de îmblânzire“ a fascismului a putut avea el însuşi iluzia că Roma fascistă devenise centrul politic al Europei şi dânsul ar­bitrul destinelor ei. A luat drept dovadă de slăbiciune, ceia ce era o sinceră dorinţă de pace: vizita lui Neville Chamberlain la Roma, îndemnurile de pace ale lui Roo­sevelt, încercarea Ligii Naţiuni­lor de a ajunge la un compromis în chestia agresiunii din Abisi­nia, regretabila transacţie de la Muenchen. Vechiul realism italian şi cuno­scuta abilitate diplomatică a Pe­ninsulei latine părăsise de mult spiritul lui Mussolini. Uşurinţa succeselor lui eftine l-a făcut să creadă în autenticitatea lor. Do­rinţa de pace a Marilor Puteri l-a făcut să se creadă un zeu al răsboiului. Spiritul lui despotic şi educaţia lui politică sumară de parvenit l-au dus după 1935 la o lipsă totală de măsură şi au ni­micit echilibrul artificial dobân­dit cu o trudă de ani îndelungaţi ai politicii fasciste italiene. E soarta veşnică a tiranilor, care îmbătaţi de iluzia ameţitoare a gloriei nu ştiu niciodată unde să se oprească şi sunt victimele pro­priilor lor triumfuri. Această re­gulă se verifică şi mai temeinic în regimurile fasciste care sunt condamnate la succes sau la moarte. Soarta îşi pronunţă as­tăzi verdictul fără cruţare împo­triva acestui Mussolini spectral al înfrângerii finale, care timp de 20 de ani a acumulat crimele şi erorile politice, dar după ce-a devenit din tovarăş al lui Hitler, slugă a lui Hitler s’a scoborât la nivelul celor mai josnice şi inu­tile fărădelegi şi-a gâtuit ge­neralii, şi-a arestat prietenii, şi-a împuşcat ginerele, credincios e­­xecutor al politicii lui şi a îngră­mădit ruinele într-una din cele mai frumoase ţări ale naturii şi ale istoriei.­­ In această fază finală a decă­derii lui totale au vorbit în el , mai puternic decât oricând sen­­­­timentele de ură şi răsbunare­­ ale acestui om nefast, care şi-a­­ întemeiat politica pe filosofia vio­lenței. Proectoarele propagandei au isbutit douăzeci de ani să (Continuare in pag. 2-a) ZIUA MUNCII, ZIUA DESCĂTUŞERILOR In toate ţările unde­prinde­­rilor şi răspunderilor ce i se piai muncii şi al libertăţii şi-a cuvin în viaţa naţională şi de recâştigat locul ce-i fusese u­­zurpat în conştiinţa şi respec­tul oamenilor, în toate ţările în care munca de toate catego­riile e recunoscută ca factorul principal de susţinere şi de propăşire al statului, iar liber­tatea internă şi externă, însăşi condiţiunea existenţei popoa­relor, prăznuirea zilei de 1 Mai îmbracă semnificaţii noui, mai ample şi mai adânci decât cele de până acum. De data aceasta, 1 Mai nu simbolizează numai un dezide­rat şi o lozincă : solidaritatea muncitorimii din toate ţările şi de toate categoriile, unitatea ei de muncă şi de luptă în cu­cerirea unor revendicări de clasă. 1 Mai 1945, marcând în­ceputul de realizare al acestei solidarităţi în muncă şi in luptă, menite să asigure u un­stat, simbolizează mai presus de orice însăşi biruinţa princi­piilor de libertate, de pace şi securitate a popoarelor în pe­rioada ce va urma războiului. In sensul acesta, ziua de 1 Mai tinde să devină din săr­bătoarea claselor muncitoreşti, sărbătoarea popoarelor, a po­poarelor însufleţite de ideia li­bertăţii şi a democraţiei, pen­tru biruinţa căreia au sângerat din plin, făcând front contra duşmanilor acestei idei, fascis­mul şi hitlerismul. Poporul român, care s’a sal­vat la timp de pe căile rătă­cirii pe care fusese împins de o mână de ambiţioşi abuzivi şi de nechemaţi, s’a aliniat cu realitate şi cu toate puterile lui în marea bătălie a popoarelor pentru înfrângerea acestor ina­mici, pentru ca astăzi, alături cu­ primit recunoaşterea dreptul de muncitorimea statelor aliate, să salute în ziua de 1 Mai, pe lângă simbolul descătuşării in­terne, şi pe acela al libertăţii şi al securităţii sale externe. De aci caracterul măreţ şi solemn ce cată să se imprime de data aceasta sărbătoririi primului întâi Mai cu adevărat liber în ţara noastră, de aci cadrul vădit naţional in care sunt rânduite a se desfăşura serbările, prin participarea gu­vernului, a înalţilor demnitari, a bisericii, a şcolilor, a arma­tei, (care în alţi ani era con­semnată pentru eventuale re­presiuni), dându-se astfel o strălucită consacrare oficială şi un accentuat caracter naţional acestei zile, care, dacă în ca­lendarele trecutului nu era subliniată cu roşu, se întâm­pla adesea să fie înroşită efec­tiv cu sângele muncitorilor participanţi la prăznuirea ei. DISCURSUL D-LUI MOLOTOV TINUT IN ŞEDINŢA PLENARĂ DE JOI A CONFERINŢEI DE LA SAN FRANCISCO Moscova, 28 (Rador). — Iată textul integral, aşa cum îl trans­mite agenţia „Tass” al cuvântă­rii rostite de c. Molotov, comi­sarul poporului pentru afacerile străine al Uniunii Sovietice, In şedinţa plenală de joi după amiază a conferinţei de la San Francisco. Domnule Preşedinte, Doamnelor şi Domnilor, Urmând instrucţiunile guver­nului Uniunii Republicilor So­cialiste Sovietice, aş dori, chiar la începutul acestei cuvântări pe care o ţin în numele delegaţiei sovietice la această conferinţă is­torică, să exprim adânca mea gratitudine guvernului Statelor Unite ale Americei şi secretaru­lui de stat d. Stettinius personal, pentru imensa operă pregătitoare pe care au săvârşit-o înainte de începerea conferinţei, ca şi pen­tru excelenta organizare a con­ferinţei Naţiunilor Unite. Totodată aş vrea să mă folosesc de acest prilej pentru a exprima, în nu­mele delegaţiei sovietice, term­oţ­­inla mea cea mai si­nceră­­ară de d. Lapham, primarul oraşului San Francisco, veniri, ospitalita­tea cordială arătată delegaţiei so­vietice la San Francisco. Doamnelor şi domnilor, guver­nul Uniunii Sovietice acordă o mare importanţă conferinţei hi­­ter­naţionale de la San Francisco. Sfârşitul războiului este aproape, cel puţin în Europa Deruta Ger­maniei hitleriste, principalul a­­gresor în acest război, a devenit un fapt. A sunat ceasul să ne in­grijim de perioada de după răz­boi, să ne preocupăm de viitor. Această conferinţă a fost con­vocată pentru a examina proble-­­­ma instituirii unei organizaţii me­nite să ocrotească pacea generală şi securitatea naţiunilor după război. De aici se poate vedea cât de mare este responsabilitatea ce apasă asupra acestei conferinţe. ■ Astăzi, ca şi în atâtea alte oca­zii, trebue să reamintim marele nume al preşedintelui Franklin Roosevelt. Serviciile aduse de el în lupta pentru întronarea unei păci durabile şi în pregătirea a­­cestei conferinţe istorice au găsit o recunoaştere largă în rândurile tuturor naţiunilor iubitoare de pace. Al doilea război mondial a de­păşit cu mult pe cel dintâi prin amploarea operaţiunilor militare şi prin mărimea armatelor parti­cipante, ca şi prin numărul vie­ţilor pierdute şi prin urmările neobişnuit de grele pentru­­viaţa unui mare număr de popoare. Germania hitleristă, care a por­nit acest război nu s’a dat înapoi dela nici un fel de crime în în­cercarea ei de a-şi impune do­minaţia asupra Europei şi de a netezi drumul dominaţiei impe- Asasinările în masă de copii, ju­­rialismului german asupra lumii, mei şi bătrâni, exterminarea unor naţiuni în totalitatea lor, distru­gerea în masă a cetăţenilor paş­nici cari nu erau simpatizaţi de fascişti, nimicirea barbară a cul­turii şi a oamenilor de seamă ce stăruiau pe căile culturii, distru­gerea atâtor mii de oraşe şi sate, destrămarea vieţii economice a naţiunilor şi pierderile incalcula­bile, — toate, acestea nu pot fi uitate. in trecut, fascismul german nu numai că şi-a pregătit în văzul lumii armatele şi armamentul pentru atacul său tâlhăresc îm­­­­­potriva ţărilor paşnice, dar pe­­ lângă aceasta hitlerismul a mo­dificat cu cinism ideologia atâtor milioane de oameni din ţara sa, adaptând-o la scopurile sale de dominaţie asupra naţiunilor străi­ne. Aceste scopuri au fost servite şi de anumite teorii ale unui mi­zantrop incult asupra „rasei su­perioare germane’’, in slujba că­reia urmau să fie puse naţiunile străine. Cu mult înainte de ata­cul direct asupra vecinilor săi, hitlerismul a pregătit pe faţă războiul criminal pe care l-a început în momentul ales de el. Este bine cunoscut faptul că hit­lerismul a găsit complici lipsiţi de scrupule şi sângeroşi. Dease­­menea se ştie bine că atunci când fascismul german a inva­dat Uniunea Sovietică după ce dăduse ocol cu uşurinţă Europei întregi, el s’a izbit de un ad­versar inflexibil, Ţara Sovietelor, care a salvat civilizaţia europeană prin bătălii sângeroase cu fascismul german, reaminteşte astăzi cu drept cu­­vânt guvernelor răspunderea sa (Continuare in pag. 2-a) D. MOLOTOV NOU DISPOZIŢII RE­LATIV LA CIRCULAŢIA ÎN TIMPUL NOPŢII $1 ÎNCHIDEREA LOCALURILOR cu începere dela 1 m 1945 Comandamentul Militar al Ca­­­­pitalei aduce la cunoştinţa pu­blică următoarele: 1. Potrivit dispoziţiunilor Co­mandamentului Militar al Trupe­lor Sovietice din oraşul Bucu­reşti : — Circulaţia în timpul nopţii pentru pietoni şi vehicule în Ca­pitală, precum şi Intrările şi efoi­­rile din Bucureşti, sunt interzise cu începere de la 1 Mai 1945 între orele 1­5. Intre aceste ore nu pot circula speciale, pentru interese de ser­viciu. Aceste autorizaţii sunt in curs de eliberare pe baza cereri­lor ce s’au primit la C.M.O. Ce­reri noui nu se mai primesc. — In noaptea de 1/2 Mai 1945, circulația este admisă până la ora 2 noaptea. 2. Tramvaele pot circula nor­mal pe toate traseele . — Cu începere dela 1 Mai 1945, până la ora 23,30. — In noaptea de 1/2 1945, până la ora 0,30. 3. Orariul de închidere a loca­lurilor, cu Începere dela 1 Mai 1945, poate fi: Cârciumile până la ora 21; Bodegile, până la ora 22; Restaurantele, până la ora 23,30. 4. Spectacolele de seară pot fi prelungite, începând dela 1 Mai 1945, până la ora 23,30. 5. Contravenienţii la dispoziţiu­­nile prezentului comunicat, în ceea ce priveşte circulaţia în orele interzise şi depăşirea orariului de închidere a localurilor, vor suferi sancţiunile prevăzute de Ordo­nanţele în vigoare ale acestui Co­mandament. BHOSLOVACIA ŞI înaintarea trupelor române SOVIETICE­SC MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 28 APRILIE 1945 In spaţiul dintre Morava şi Vaag, în zona Ugerski Brod, tru­pele române — în legătură cu cele sovietice — înfrângând rezis­tenţele germano - maghiare, au pătruns adânc spre Nord. Importantul oraş şi nod de comunicaţii Ugerski Brod a fost depăşit pe la est şi vest şi s-au cucerit peste 12 localităţi, între care cele mai importante sunt: Bistriţe, Banov, Nivniţ, Nezde­­niţe ,Vicinov şi Havrjiţe. La Nord-Est de Trencin, tru­pele noastre au cucerit mai multe înălţimi, puternic, apărate de inamic, precum şi localitatea Prileş. In regiunea cursului mijlociu al Moraviei, forţele române — sfărâmând puternice rezistenţe inamice — şi-au continuat înain­tarea pe o mare adâncime, de o p­arte şi de alta a râului. Printre localităţile cucerite, mai importante, sunt: Suhov, Louka. Blatinţe, Ostrojeska-Nov. Ves, Ostrojeska-Ligota, Jiikovski şi Óbora. In aceste operaţiuni au fost capturaţi numeroşi prizonieri, ar­mament, muniţiuni, depozite şi material rulant de cale ferată, în curs de inventariere. Co­municatul asupra operaţiunilor din ziua de 29 Aprilie 1945 La Vest de râul Morava, tru­pele române, atacând fără între­rupere, au înfrânt — pe întreg frontul lor de acţiune — rezis­tenţele germano-maghiare asvâr­­lind pe inamic mult spre Nord. Au fost cucerite peste 30 loca­lităţi, printre care cele mai în­semnate sunt : Kiev, important centru industrial, nod de comu­nicaţii ,­ centru feroviar, Koste­­lani, Nedakoniţe, Poacsoviţe, Ja­raviţe, Kosteleţ, Jarosiţe şi Jdia­­niţe. In regiunea Est Ugerski Brod, toate contraatacurile inamicului au fost respinse, cu pierderi mari pentru el. In zonele Nord Est Trencin şi Vest Munţii Fatra Mică, trupele­­ noastre au ocupat localităţile I Dubniţa şi Frivald, precum şi­­ mai multe înălţimi, puternic a­­j »•rat« â« iaa p.ie. i îjpjfjCstr*­?" RAŢIA DE PÂINE VA FI DE 300 GRAME IN TOATĂ ŢARA Cu începere de la l Mai a. c., se va reveni la raţia de 300 grame pâine in întreaga ţară. Suplimentele de 100—200 grame pentru muncitorii şi lucrătorii cari Îndeplinesc munci grele, se vor da pe bază de cartele speciale emise pentru Capitală de Subsecretaria­tul de Stat al Aprovizionării şi pentru provincie de Prefectura Judeţului re­spectiv. Lucrătorii minieri subterani vor primi suplimentul de 300 grame pâine. Suplmentele de mălai se menţin în vigoare. Pâinea se va fabrica in greutate de 600 grame din 450 grame făină integrală. O p$:«e de 100 g/p»*e »* va vin­de la prețul de M lei la brutării, 80 lei la domiciliul consumatorilor, în băcănii sau in alte localuri de desfacere. Ni*. 99 Joi 3 Mai 194S 4 " PAGINI DIRECTOR ION LUGOSIANÜ ŞTIRI CONTRADICTORII DESPRE MOARTEA LUI HITLER Goebbels ar fi fost ucis de marinarii germani revoltaţi San Francisco, 28 (Rador). — D. Paul Scott Rankkie, co­respondentul special al a­­genţiei „Reuter", comunică Sâmbătă . Himmler a trimis un mesaj Angliei şi Statelor Unite în care spune că Hitler este pe moarte şi nu va mai trăi mai mult de 48 ore după ce va fi fost anunţată capitu­larea necondiţionată. Această ştire mi-a fost comunicată azi de persoa­ne oficiale ce iau parte la conferinţa de la San Fran­cisco care mi-au confirmat oferta de pace a lui Him­mler şi au adăugat că ea a fost făcută prin Stockholm. Persoane oficiale mi-au spus că d-nii Molotov, Stet­tinius şi Eden au fost infor­maţi imediat. Răspunsul aliat la oferta lui Himmler este interpretat aci ca indicând că aliaţii sunt dispuşi să o examineze dacă Uniunea Sovietelor este cuprinsă şi ea şi dacă termenii sunt de capitulare necondiţionată. S'a explicat aci că ceea ce Himmler a vrut să spue a­tunci când a afirmat că Hut­ter va muri, a fost că Hitler este acum foarte bolnav şi anunţarea capitulării necon­diţionate va constitui pen­tru el o lovitură atât de pu­ternică, încât va muri. Se crede că anunţarea morţii lui Hitler în actuala stare de spirit din Germania ar duce la capitulări în massă şi la terminarea osti­lităţilor în Europa. + Stockholm, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter“ transmite: O ştire din Berna tran­s­­misă lui „Svertska Dagbla­det'' anunţă că Hitler a mu­rit Duminică la amiază,­­ după ştiri neconfirmate din cercurile mai tare care au parvenit în capitala Elveţiei. In baza acestor ştiri, moartea lui Hitler s'a pro­dus în­ cartierul general na­zist subteran din Tiergarten (Berlin). In momentul morţii lui Hi­­tier era de faţă şi Goebbels. O altă ştire anunţă că Schuarz, şeful departamen­tului economic al partidului nazist, s-a sinucis Duminică. Revolta flotei germane Stockholm, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter" transmite: O ştire c­n Berna primită de ziarul „Svenska Dagbla­det" anunţă că flota germa­nă s'a răsculat şi că se dau lupte violente în portul Ro­stock. Din aceeaşi sursă s'a a­­nunţat că Goebbels a fost omorît, iar Hitler a fost grav rănit. Trupele britanice au intrat in Hamburg Londra, 30 (Rador). — Po-1 în cartierele periferice ale orai­stul de radio New York anunță sului Hamburg, că trupele britanice dau luptei * SFÂRŞITUL ANULUI ŞCOLAR Ministerul educaţiei naţionale aduce la cunoştinţă următoarele : cursurile la şcoalele teoretice care au început între 1—15 Noem­­brie. Încetează la 23 Iunie. Cele­lalte şcoale vor cere prelungire după nevoe sau vor face propu­neri. Se recomandă ca în câteva ore de la sfârşitul anului să se facă o privire de sinteză asupra materiei parcurse. Situaţia elevilor se stabileşte în conferinţă între 24 şi 28 iunie. Tot între aceste date vor avea loc examenele de admitere în cl. I şi V. Promovarea elevilor se va face potrivit regulamentului. Nu se vor ţine examene de sfârşit de an. Se va discuta în conferinţă cu atenţie deosebită, situaţia elevi­lor cu media 4.50 la trei materii, la fel, când un elev ar avea la o singură materie medie sub 3, pentru a nu mai da naştere la cereri de reexaminări care nu se admit. Serbarea de sfârşit de an va fi la 29 Iunie. NOUILE NORME ALE EXAME­ NULUI DE BACALAUREAT Ministerul educaţiei anunţi re­lativ la examenul de bacalaureat, următoarele : Cursurile clasei VIII, la obiec­tele cari nu figurează la baca­laureat, încetează la 28 Aprilie. La obiectele cari figurează în programa de bacalaureat, cursu­rile continuă până la 15 iunie, în decât persoanele şi autovehicu­lele, cari vor obţine autorizaţii , acest timp profesorii vor recapi­tula ma­teria prin sinteză şi con­­ducându-se de programa de ba­calaureat. Frecvenţa elevilor este obligatorie. Profesorii pot face examinări în vederea îndreptării unei situaţii şcolare rele. Situaţia la obiectele care nu fi­gurează în programa de bacalau­reat, se va încheia ca şi la cele­lalte obiecte în conferinţa de sfâr­şit de an pentru această clasă care va avea loc după 15 iunie. Direcţiunile de licee vor lua măsuri ca orele consacrate pre­gătirii pentru bacalaureat să fie concentrate exclusiv în primele ore de dimineaţă. Acolo unde e nevoe şi e posibil, profesorii sunt rugaţi să consacre mai multe ore săptămânal. La liceele comerciale se va proceda la fel. La liceele industriale între 1 Mai şi 1 Iulie, se vor preda cursurile teoretice şi numai la materiile de specialitate şi cu caracter ştiinţific în legă­tură cu examenul de diplomă. Activitatea în ateliere va conti­nua numai acolo unde sunt lu­crări urgente şi în curs. Obiectele la care se va examina la bacalaureat sunt: pentru li­ceul teoretic: română, franceza, latina sau matematici, scris şi oral, geografia, istoria, filosofia, fizico-chimice sau naturale, oral. Elevii cari au urmat liceul ne­bifurcat, au dreptul să-şi aleagă singuri specialitatea, prin petiţia de înscriere la bacalaureat. Pentru liceul comercial: ro­­mână, limbă străină, scris şi oral, ma­­tematici, mărfuri, geografie eco­nomică, istorie şi juridico-econo­­mice, oral. Materia de bacalaureat va fi comprimată la unele obiecte, po­trivit unei programe maximale, care va fi dată publicității la curând. Decorarea mareşalului Timoşenco Moscova. 28. (Rador). — Postul de radio Moscova a anunţat că mareşalul Sta­n a conferit Or­dinul ,Buvarov v­ol. 1 mareşalu­lui Timoşenco pentru ,,executa­rea exemplară a ordinelor înal­tului comandament suprem în vederea coordonării operaţiilor de pe fronturile al 2-lea și al S-lea ucrainean“, V.__ Maiorul Avram Zenovie citat prin ordin de zi pe armată D. General de Corp de Armată C. Vasiliu-Răşcanu, ministru de războiu, a dat următorul Ordin de zi pe Armată. In luptele victorioase care s’au desfăşurat în zona Banska-Bistri­­ţa din Cehoslovacia, Maiorul A­­vram Zenovie, Şeful de Stat Ma­jor al unei Divizii de Infanterie, a căzut eroic în fruntea Detaşamen­tului ULMANKA, în următoarele împrejurări : Detaşamentul a primit misiunea să execute o manevră îndrăzneaţă, pentru a pune stăpânire pe nodul de comunicaţii de la Nord de loca­litatea ULMANKA, căzând în spa­tele forţelor inamice şi a le tăia retragerea. Maiorul Avram Zenovie, s-a ofe­rit personal să impulsioneze şi să antreneze această operaţiune plină de cele mai multe riscuri, dar şi de cele mai strălucite rezultate. După lupte grele înaintând cu indrăsnală şi repeziciune printre liniile germane, Detaşamentul a căzut în spatele trupelor inamice, care văzându-şi retragerea tăiată, au adus in grabă numeroase rezer­ve, cu care a Încercuit Detaşamen­tul. Maiorul Avram Zenovie, dând dovadă de un nemărginit curaj şi spirit de sacrificiu, a rezistat la încercuire cu acest detaşament în­­tre 26 Februarie şi 4 Martie 1945, cauzând inamicului grele pierderi şi îngreunăndu-i foarte mult retra­gerea. Pe timpul luptelor, Maiorul Ac­eram Zenovie, a căzut eroic la da­­torie. Pentru faptele sale de arme, care onorează vitejia luptătorilor români, Maiorul Avram Zenovie a fost propus să fie înaintat Locote­­nent-Colonel ,,post-mod­­em“ și de­corat cu Ordinul „Mihai Viteazul“ citându-se prin ordin de zi pe in­­treaga Armată. ÎMPUŞCAREA LUI FARINACCI Londra, 28. (Rador). — Postul de radio Milano a anunţat Sâm­bătă seara că Roberto Farinacci, delegatul lui Mussolini pe lângă înaltul comandament german din Italia, şi fost secretar general al partidului fascist, care fusese capturat odată cu Mussolini, a fost judecat, găsit vinovat, și îm­pușcat. 1 MAI 1943 Sculptură de Baraski

Next