Universul - Capitala, iulie 1945 (Anul 62, nr. 146-171)

1945-07-01 / nr. 146

Restaurantul COROANA BRAŞOV, proprietatea DUMITRU NEDELCEA, anunţă onor clientela că de la 1 Iulie crt. conducerea resta­urantului a fost încredinţată D-lui GHEORGHE BERCEA, fost la restaurantul ARO­N PALACE E­FORIE Administraţia Hotelurilor NEPTUN şi BELONA anunţă deschiderea sezonului. TOTO GRUIA cântă fen fiecare seară acompaniată de excep­ţionalul trio de jazz TEODOR COSMA — JEAN IONESCU — SERGIU MALAGAMBA. Plaje proprie. Informaţiuni la administraţia Hotelurilor. Str. Polonă No. 10. ~SE M I ST A BÎL A ’'' 100-130 H. P. fi 2 GATTERE 18 ţoli, cumpără Enache Moscu. Oferte scrise detailate, Bucureşti, strada Câmpinear­a 4, apar­­t­­amentul 29 B. 7002­0*»»­ ............................................... «♦ «♦♦»44 44 44444­*»1» A­NUNŢ PUBLICAŢIE Se publică spre cunoştinţă ge­nerală că în ziua de 25 Iulie 1945, ora 9, se va ţine la Administraţia Comercială M. A. T. Calea Vic­torie nr. 114, Bucureşti, licitaţie publică pentru procurarea rechi­zitelor de birou necesare acestei Adiţii Comerciale. Tabloul de rechizite necesare se poate vedea în fiecare zi la Serv. Economatului din această Adiţie Comercială, între orele 12—13,30. Se pot face oferte şi pentru can­tităţi mai mici decât cele arătate in tablou. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu normele g-rala din Le­gea Contabilităţii Publice. Odată cu prezentarea ofertelor se va depune şi garanţia de 5% vând fewnă 35 Ha, la 56 km. l­ord Bucureşti, 7 km. şosea as­faltată, 9 km. Ploeşti, având 22 Ha. vie altoită pe spalier în plin rod cu lucrările la zi, 9 Ha, eleşteie, restul grădină zarzavat irigabilă, plantaţii pomi fructiferi, etc. Vilă 20 camere parter, etaj, instalaţiile necesare, pivniţă cra­mă beton, Inventar, numeroase acareturi, moară ţărănească mo­tor, Han mare, ambele în funcţiu­ne, având frumoase perspective. Toată suprafaţa împrejmuită­­ din'valoarea'furniturei­ gard scânduri şi plantaţii salcâmi. J 4 Vând sau fac schimb cu fermă­­4-4+4-4+4-44-4-4 444444444444« mai mică pentru diferenţă, ur­mând înţelegere, circa 35 km. Bucureşti, aproape şosea gară. Oferte agronom, strada Virgilul 43, Bucureşti. Telefon 4.35.86. 16­4~f44-f4444-44-f4~4444-4-M-+4-4~4 Cine ştie? unde se află Nicu Dragne, pen­sionar din Giurgiu, plecat în ziua de 13 Iunie 1945 cu trenul spre Bucureşti este rugat să anunţe familia în Giurgiu, Str. Alecsandri 9. Numitul era complect surd Secretariatul General pentru: ?, bolnav şi îmbrăcat în haine restituirea bunurilor U. R. S. S., — Serviciul Valorificării Cereale­lor — din Bucureşti, Str. Kretzu­­lescu Nr. 6, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 10 iulie a. c., orele 10 dim., va ţine licitaţie prin oferte închise, pen­tru vânzarea a 14 vagoane praf turte fl. soarelui, la Centrul Mo­­toculturii — Camera Agricolă Brăila. Preţul de plecare e de 15 lei kgr. Cadtul de sarcini se poate ve­dea la ambele adrese mai sus specificate. 41 »♦♦4444444 »44-»4 44444- 4-»-» 300.000 lei 1 $ Telefonați 4.45.31. fc»f:4­4'»+4444­4 ****** 44444+ CONVOCARE '• v *, ' Exploatatorii — concesionarii, dela 'Stat și particulari, — ai carierelor de piatră, roci de gra­nit, bazalt şi andezite, pentru con­strucţii şi pavaje, cum şi ai var­­niţelor, pentru fabricat varul gras alb, sunt convocaţi de către Comitetul de iniţiativă în ziua de 1 Iulie 1945, ora 10, în Calea Griviţei Nr. 107, pentru a lua parte la constituirea şi organiza­rea Sindicatului Profesional, 28 ♦"♦♦♦♦♦♦■MM 44 4 44­4 4 4 4444+ PLOŞNIŢELE cu ouăle lor, distrugere garan­tată prin gazificare și electri­citate cu materiale originale BAYER. Adresaţi-i vă cu încre­dere vechei firme de speciali­tate, preț convenabil „RENOVA" CIPRIANU. Telefon 4.39.56 ♦ 44 44444 4 4 444444444­+4-4 EFOimf KRETMNESCU DIN CAMPDUING-MUSCEL RECOMPENSĂ1 persoanei care . Imi va da indicaţii asupra a doi j Indivizi cari au ieşit în ziua de j Eu®.­ 25 iunie pe ia «t. 6 jum. s'gy deschis şi funcţionează seara din curtea casei din str. 3 A, a d-lui colo­­ndp^fet­tellie, cu câte un gea­­m^tl^s^nniină — sau care va InfltyjpsiTO unde se găsesc lu­crurile ’ furate dela adresa de mal sus. TEREN cumpăr Sos. Colentîna sau Patvtelimen cca. 1000 m^p. clădit sau neclădît pentru fabrică eventual apropiere linie garaj Oferte cu dat© precise șl i prej ia ziar sub 167 O. # 48 »4444* » »4 4 4 *44 »4 4 4 4444+­PIERDUT «n pachet conţinând dosare cu acte pe distanţa Ministerul de Finanţe, Calea Victoriei, Şos. Ştefan cel Mare. Cine l-a găsit e rugat să telefo­neze la Pivniţele „Victoria“ telefon 2.01.81, primind bună recompensă, r . 26 Aerul comprimat, Inhal­­ţiile, Pulverizaţiile şi hidroterapia­­ H-444~4^4 4 4 4 4 4 4 44444-4-444 Vând loc TOTAL SAU PARȚIAL 2000 mp, cu ateliere vechi, Colen­­tina 84, Icolţ Silvia Stelniceanu. Victoriei 147, telefon 3.92.31. 29 ■4-4»4444-4-*4 44 44-4 4 4+-4+-++«. Pensionar Stat, fost conducător Instituție tech­­nică, etaje 53 ani caut post co­respunzător, întreprindere par­ticulară. Garanții morale, ma­teriale. Telefon: 1.37.69. 11 4­44 444 444444444444444444 RECOMPENSA 500.000 LEI găsitorului motocicletei Zi­m dapp 250 cm, cu No. de motor 316.339, furată în noaptea 28 Iunie 1945. Ua ziar „Recompensă“ 82 6. 24 444444 44 444444 4 44­44-44­ 44-Caut LOCAL pentru fabrică textilă cu forță motrică. Suprafața 120-150 m.p. Telefon 5.61.94 în zilele de­­ *. lucru. M 50 BILE ROTUNDE pentru schelă, vinde ime­diat. Telefonați 2.58.49, ore birou. wpp 44444444 4 ♦ 4 ♦♦♦ 4 444­44444­ MAGAZIE capacitate 3-4 vagoane căutăm. Tel. 3.32.29 4444444 444 4444444444­444 Gapa d in apropiere Piața Rosetti cant. Tel. 3.93.05 Excepțională ocazie +++444444 4­4 444 444444444 PAZNIC de ZI-PORTAR numai cu referințe și state de serviciu de prim ordin, angajează „CONCENTRA“ Str. Lipscani lia Guie lelek pentru FORD 8, 25 locuri cumpără. Tel. 5.54.04, orele 9—15 bleumarin cu dungi gris. Etaje 60 ani. 33 ÚNI­VERSÜB CALENDAR SAMBATA. 30 IUNIE 15 Ortodox : Soborul Celor 12 apostoli. Catolic : Martinai. Protestant : Sinodul Apost. Emese : Sabat Pinhas. Ms. soarelui 4,34. Ap. soarelui 10,5. CALENDAR ISTORIC întronarea Doomnilor pământeni în Munte­nia şi Moldova, după izgonirea fanarioţilor (1622). RADIO COLORADO: Zazn. NĂZUINŢĂ (Justiţiei 65) ! Creditorii. GRADINA IZLANDA . (era « „Izbânda br gostei", ASTORIA : (grădini, ora 8.30). Hinass» ca G. Storin. FAFAGALUL (era 20) : Casa Icre, robei * manteeux. BARASEUM (tale­sta): A şasea nevastă, Ope­­retii. REVISTE ALHAMBRA: Este vinovată Miry Bogan ! ATLANTIC: Duet in.... trei 1 GIOCONDA (grădină, str. Doamnei, ora 20); Sylvia. DALLES : Viva Villa. TEATRUL PALADIUM Feih­a dia Cârpiţi. 6.30 . SAMBATA 30 IUNIE 1945 RADIO ROMANIA Deschiderea emisiunii; Ora exactă; învăţătura zilei; Radio Jurnal; Rezumatul pro­gramului. 6.50 : Muzica dimineţii (discuri). RADIO ROMANIA 7.30 : Emisîune in limba maghiară. RADIO BUCUREŞTI 7.30 : Rezumatul Radio Jurnalului. RADIO ROMANIA SI RADIO DACIA ROMANA 8 : Emisiune pentru presa din provincie. 8 : Muzică românească (discuri). RADIO ROMANIA. RADIO BUCUREŞTI ŞI RADUL A. R. P. A.; 6­urs de trăia. DACIA ROMANA 8.30 : Muzică variată (discuri). 9 : Ora Administrativă. Informaţii sindice». 9.15 : Muzică românească (discuri). 9.30 : Poşta Militară Radio; Muzică din «Mfr (discuri). 10 : închiderea emisiunii, la RADIO ROMANIA 13 : Deschiderea emisiunii; Ora exactă; Mu­zică variată (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 14 : Ora exactă; Radio Jurnal. 14.20 : Publicitate; Muzică variată uşoară (discuri). 14.30 : Ora Armatei. RADIO BUCUREŞTI 15.30 : Canzonete italiene (discuri). 16 : Orchestra de dans americană (discuri). 16.30 : Jurnal intern. 16.40 : Continuarea muzicei de dans ameri­cane (discuri). RADIO ROMANIA 17 : Emisiune în limba maghiară: Maxler (discuri). RADIO BUCUREŞTI 17 : Amicii discului — Muzică de fazs. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18 : Orchestra Grigore Albin - voce­­ Nicu Stoenescu. 18.45 : Jurnal cultural — Pompiliu Constan­tines­cu : Cronica literară. 19: Harry Brauner: „Folclorul apelor“. 19.15 : Muzică vocală (discuri). 19.25 : Ora Femeii. 19.40 : Olga Hoch — voce. 20 : Concert simfonic cu public al Orchestrei Radio dirij. de Emanoil Elenescu. Solişti : An­toinette Eremia trandafirescu — voce şi Josef TIVOLI: Taina gheţarilor şi jurnalul Lumii Libere. SCALA : Trois Valses şi vinul. REGAL * Cărări Întunecoase en Raima. TRIANON : Ţiganii. FEMINA : Delir. DALLES: Vira Villa. SELECT: Un băiat iubeşte o fată. ULEVARD PALAS: Fantome. ACTORIA: Sora de noapte şi baletul Alba- Vtros. #10 : 0 seară la Maxim. RÎANKLIN: Vin ploile (La monsson). JORSO: Umbra lui Nick şi Jurnal. CASANDRA: Prietenă de ocazie. ELISEE : Fantoma albă. NISSA: Tineri in lanţuri şi revistă. OMNIA: Trei ştrengari şi o ştrengăriţi şi re­vistă. PERIFERIA AIDA (sală şi grădină) : Vasul Fantomă, Jur­­nal şi Revistă. AMERICAN: Zâmbiţţi vă rog Şi Revistă. ALIANŢA: Fraţii Marx la Giro şi Artişti. BARCELONA : Vin ploile şi revistă. CARMEN SILVA: Doamna şi Mortul şi trupa da reviste Moraru. CLASIC: Asasinul de la Casa No. 21 şi Revistă. DIANA: Elisabeth şi Essex ţi Revistă. DACIA (sala Şi grădina): Alfabetul Dragostei şi Jurnal de Actualităţi. ELDORADO: Bing Bang şi Revistă. GLORIA : (Sală şi grădină): Fractile fermecate FLORIDA (sală şi grădină): Sudan şi Revistă. ILEANA (sală şi grădină) Stăpânitorii Mărilor al trupă de reviste. LIA: O noapte de pomină şi Jurnal. IZBÂNDA: Ordin de chemare şi Jurnal. MILLANO: Fiorii Tinereţii şi Trupă dă reviste. MARCONI: Jurnalele Lumii Libere, Capitularea MODERN : Insula ocnaşilor şi revista. MODEL: Adevărata glorii şi revistă. MIORIŢA- Elisabeta. Regina An­gliei NERO : Buze însângerate şi trupă de reviste, NONI : (Vineri, Sâmbătă, Duminici).: Tam Mix Călăreţul misterios (s. NI). Frunner — pian. '­­ ODEON (Sală şi grădină)': Seviliana. Pauza . Revista presei şi Buletin sportiv de­­ HEX: Insula Blestemaţilor, LUpescu. ------— - “ . 21.15 : Conferinţă : Prof. Stanciu Stoian — „Cooperaţia in ajutorul desăvârşirii reformei agrare“. 21.30 : Recital de pian — Constantin Sil­­vestri : Muzică inspirată de copii. 22 : Ora exactă; Radio Jurnal; Publicitate; Rezumatul programului de a doua zi. 22.30 : Muzică sovietici (discuri). RADIO ROMANIA SI RADIO DACIA ROMANA 23 : Emisiune pentru presa din provincie. De la orele 18.30—19.35 Postul pe undă­ scurtă Dacia Română pe lungime de undă 32,4 m. emite pentru străinătate. TEATRE GRADINA COLOS­­ Liliacul. * RAHOVA: Abe Lincoln şi Trupa Toncini. ROMA : Pepé le Mono si Trupa de Reviste. TOMIS: Amanta mascată. . TRiuMF: Milionarul ghinionist si revutl.­­ UNIC : (Sală şi grădină) : Ora 6 după război şi jurnal soviotic. UNIREA: Visul fericirei şi Revistă. VERGU : Viaţa e un joc şi revistă. VOLGA: Subjugat de tine. EXPOZIŢII SAL» „UNIVERSUL'' : D-na Magdalena Rldn­­lescu expune pictori. SALA DALLES : Salonul olieial. GALERRILE GRETZULESCU I D-na Dada ilixan­drescu. SALA PROMETEU (Brezoianu 19)! N. Arman-MUNCITORESC (or* 19) O noapte furtunoasă­­ c­u. pictură. TEATRUL POPORULUI (Sala Comedia): „Cân-­ EXPEDIŢIA cusături româneşti Elisibeta Şoien­tecul Durerii". F sub conducerea a-nei Gig* ing. Mucin, TEATRUL NOSTRU (ora 19.30): Banca 1... Domniţa Anastasia, etaj. CINEMATOGRAFE CENTRALE RECEPŢIE •N ONOAREA AVIATORILOR DI ESCADRILA „NORMANDIE” Sub auspiciile Ministerului Ae­rului ,a avut loc Miercuri 27 Iunie a. c. orele 18 la Clubul Sportiv al Aviaţiei şi Marinei, o recepţie în onoarea aviatorilor din escadri­la „Normendie”, in trecere prin ţara noastră. La recepţie au luat parte: d-na şi d. Jean Lewis Paul Boncour, mi­nistrul Franţei la Bucureşti, d-na şi d. general Comand. Av. Emanoil Io­­nescu, ministrul subsecretar de Stat al Aerului, d-na şi d. general aviator Ermil Gheorghiu, şeful Statului Major al Aerului, d. Ro­ger Sárrét şi d-ra Sárrét, d-na şi d. general de Esc. Av. Vasile Marcu, secretar general al Aerului d-na şi d. col. Av. Korotkov, din Comisia Aliată da Control, d. Lt. Col. Kuruşev din partea aviaţiei sovietice, d-nii: Meziéres şi Krim­kov de la legaţia Franţei, d-na şi d. Lt. col. Radomimov din C.A.C., Lt. col. Rumianţev, d-na şi d. general av. Sahinl, d-na­­şi d. ge­neral av. Cernescu, c-dor av. Za­­harescu, c-dor av. Davidescu, c-dor av. Gruia, d-na şi d. c-dor Pre­torian, c-dor av. Fr. Galeno, c-dor av. Nicolae Grigore, c-dor av. Pavlovski, c-dor av. Munteanu, c-dor av. Miclescu, c-dor av. Bol­­dur Voinescu, c-dor av. Simion, c-dor av. Tara, d-na şi d. cph av. Teodoru, etc. etc. La masa camaraderească oferită de sburătorii români, a luat cu­­vântul d. general comandant avi­ator Emanoil Ionescu ministrul Aerului, care a rostit în limba franceză următoarea cuvântare: Excelenţă, Dragi camarazi francez!, Doamnelor şi Domnilor, Aviaţia română primeşte cu mare bucurie pe aviatorii francezi ai escadrilei „Normandie”, care au luptat pe frontul sovietic. O întâmplare nesperată a făcut ca aripile aliate, care au luptat pentru libertate ,democraţie şi un viitor mai bun, să se întâlnească din nou, ca altădată. In România. Legăturile de prietenie dintre Franţa şi România, sunt vechi. Franţa a fost prezentă la toate principalele etape ale desvoltării Patriei noastre.Iar dacă ne gân­dim numai la aviaţie aceste legă­turi datează de la început. Astfel un român Traian Vuia, construia primele avioane, realizând cele dintâi sboruri ale sale, la Issy Ies Moulineaux în 1906 şi că Blériot făcea demonstraţii de sbor la Bu­cureşti în 1909. Războiul trecut a văzut pe avia­torii francezi luptând alături de aviatorii români pe cerul scum­pei noastre Patrii, aşa cum astăzi, împreună cu valoroşii piloţi sovie­tici, au luptat contra aceluiaşi i­­namic dornic de a domina lumea. Războiul actual a reunit din nou aviaţia română şi aviaţia franceză în lupta pentru libertate şi demo­craţie alături de aviaţia marilor Naţiuni Aliate. La Est, alături de glorioasa avi­aţie a Mareşalului Stalin, care din câmpiile ruse traversând Polonia, România, Ungaria, Cehoslovacia, Austria şi în Germania , însăşi a dat lovituri mortale inamicului na­zist. La Vest, Nord şi în Sud alături de aviaţia engleză şi americană, a căror atacuri masive au năruit complet rezistenţa germanică Dar întâlnirea în acest atroce război, n’a fost o simplă Întâm­plare cî a fost o fatalitate istori­că, ce a făcut popoarele noastre să se întâlnească din nou, ca in ce­lălalt război, în lupta comună pentru libertate şi democraţie, contra aceluiaşi inamic. Iată pentru ce aviaţia română salută cu mare bucurie pe aviato­rii francezi ai escadrilei „Nor­mandie” şi prin ei întreaga avia­ţie a Franţei eterne, această ţară care a aprins cea dintâi în lume flacăra­­libertăţii şi care a luptat întotdeauna pentru a o apăra. Aviatorii români sunt cu atât mai fericiţi cu cât ei au întâlnit printre combatanţii din escadrila „Normandie”, vechi camarazi şi prieteni din Franţa. Astăzi războiul este terminat în Europa şi aviaţia, după ce a con­­­­tribuit în cea mai largă măsură­­ la cucerirea acestei splendide vic-­­ torii, îşi va relua locul său în lume sa­u&Uaos (îş ^I|ujî saet­ dă între popoare, ajutând astfel civilizaţia şi fraternitatea univer­sală. Şi astfel, după această scurtă perioadă de oprire, legăturile între aripile noastre îşi vor relua cursul lor întrerupt, pentru a strânge şi mai mult camaraderia şi prietenia dintre ele. Ridic paharul meu pentru avia­ţia Franţei eterne. (Asistenţa în picioare ovaţionează îndelung pe sburătorii francezi). Profit de această ocazia pentru a saluta pe reprezentanţii glorioa­selor aviaţii aliate, ridicând paha­rul în sănătatea comandanţilor lor. (Asistenţa ovaţionează pe co­mandanţii armatelor aliate). A răspuns apoi d. Lt. Col. Tra­­mond, Comandantul Escadrilei „Normandia” care a spus că vor­beşte cu o inimă de francez şi de mare prieten al României. D-sa a subliniat faptul că prie­tenia dintre aviaţia franceză şi a­­viaţia română s-a născut pe câm­purile de sbor din Franţa. Intorcându-ne în Franţa, spune d-sa vom fi mesagerii aceleiaşi simpatii şi spiritului de bună priet­­tenie cu care am fost primiţi în România. D. Lt. Col. Tramond şi-a În­cheiat apoi însufleţită d-sale cu­vântare închinând paharul pentru camarazii de aripi din România. Recepţia a luat sfârşit la orele 22 in atmosfera de înaltă camara­derie şi entuziasm, caracteristici lumii sburătorilor. „AMERIAralENCE DAY" Miercuri, 4 Iulie, Statele Unite ale Americii sărbătoresc pentru a una sută şasezeci şi noua oară, Ziua Independenţii. Cu acest prilej, in aceiaşi zi de 4 Iulie, societatea „Amicii State­lor Unite", constituită în anul 1926, organizează o festivitate la ora 11 dimineaţa, în sala Ate­neului Român, la care sunt invi­tate Misiunile aliate, Corpul di­plomatic, precum şi membrii gu­vernului, reprezentantul oficiali­tăţilor noastre şi personalităţi din lumea culturală, publică şi so­cială. Festivitatea va începe cu o cu­vântare ocazională rostită de d. Vasile Stoica, ministru plenipo­tenţiar şi vice-preşedinte al so­cietăţii „Amicii Statelor Unite", după care va urma un concert simfonic executat de orchestra „Filarmonica“ din Bucureşti, sub conducerea d-lui Alfred Alessan­­drescu şi cu concursul d-lor P­­Ştefănescu-Goangă şi Th. Sim­oeanu. -------,p4Q-----|_­ Ad­unarea generală a Uniunei democratice a patrioţilor italieni Uniunea democratică a patrio­ţilor italieni din România e con­­vocată la adunarea generală extra­ordinară pentru mâine Duminică, ora 10 dimineaţa în saloanele şco­­alei primare italiene din str. L. Cazavillan, cu următoarea ordine de zi: ratificarea nouilor membri aleşi în Comitetul directiv pentru înlocuirea celor plecaţi; prezen­tarea din­ partea comitetului direc­tiv a statutului social; discutarea şi votarea statutului social. SERBAREA 10 ORGANIZAŢIEI ANTIFASCISTE ALBANEZE Organizaţia anti-fascistă alba­neză din România, cu ocazia el­iberării Albaniei din lanţurile fas­ciste, organizează o mare serbare azi Sâmbătă, ora 26:30, în sala „ROXY” din str. Lipscani nr. 53, sub patronajul d-lui ministru prof. Gh. Vlădeacu-Răcoasa. La această serbare dau concur­sul şi d-nii: Nicky Atenasiu, C. Tănase, Ti­ti Botez, d-ra Jana Costa etc. etc. Serbarea este urmată de dans până dimineaţa. Invitaţiile se pot ridiica de la se­­diul Organizaţiei din str. Visari­­on nr. 16, iar în «car» turbării, în Mia mm CONGRESUL GENERAL AL FRONTULUI PLUGARILOR (Urmare din cu Frontul Plugarilor, s'au ridicat cu ani înainte împotriva acestui război şi au venit să bată la uşile dv. spunând: „Eşiţi cu toţii lao­laltă şi luptaţi, ca să nu trecem Prutul, să nu intrăm în acest răz­boi nenorociţi să nu fim slugile lui Hitler, să nu ajungem să mu­rim atâţia prin stepele Rusiei“, atunci voi ticăloşilor, v’aţi frecat mâinile şi n’aţi ieşit la luptă, pen­­trucă aţi spus că este prmejdios şi că riscaţi să intraţi în temniţi. Ne-aţi lăsat să intrăm singuri. Preşedintelui acestui congres al d-voastri ii lipsesc măselele. Unde credeţi că le-a lăsat d­in camerele de tortură din Bulevardul Pache, in beciurile poliţiei. II lui de lângă mine la miezul nopţii şi-l duce­au la secret, unde-i torturau până di­mineaţa. Aşa au fost chinuiţi mulţi prieteni de ai noştri, aşa au fost torturaţi, ca să li se smulgă secre­tele luptei noastre. Vă întreb cine din partidele istorice a suferit? Şi acum tot voi, care aţi luptat tot noi, cei din Frontul Plugarilor şi dn partidul comunist şi celelalte partide democratice suntem vino­vaţi că trebue să restituim ceea ce s’a furat şi s’a jefuit şi trebuie să suportăm saricinile acestui neno­rocit război ? Dacă voi plugarii sunteţi conştienţi, aceşti şerpi vor intra in găurile din care au ieşit şi nu vor mai ieşi niciodată. Plugarul Sfetea spunea că noi Umblăm prea cu mănuşi cu ei. Recunoaştem, fraţi plugari, că facem aşa, dar noi suntem oameni cu judecată. Noi şi pe cei cari au fost condamnaţi de Tribunalul Po­porului — al cărui membru este prietenul Dumbravă lovită — şi pe cei condamnaţi la moarte de acea­stă instanţă, pe criminalii aceştia, ori­cât de vinovaţi au fost ei, nu i-am spânzurat, nu i-am împuşcat, ci ne-am mulţumit să-l lăsăm să rămână în fundul temniţei, ca să-şi ispăşească păcatele acolo. De ce? Fiindcă războiul, ca atare, a trecut; morţi au fost destui şi am crezut că trebuie să arătăm lumii mari, celei de aici, celei de peste hotare şi din toate părţile — unde s’a vorbit atât de noi — că noi, atunci când conducem un po­por, judecăm şi toui ne răzbunăm; nu suntem pe calea răzbunărilor, ci suntem pe calea dreptelor pe­depse. Am preferat să judecăm decât să ne răzbunăm; am înţeles să ne facem datoria şi să frânăm unde trebuie. De aceea cred unii oameni că pagina I-a­ noi umblăm cu mănuşi faţă de vi­novaţi, dar la baza acţiunii noas­tre, frate Sfetea, este o judecată asupra tuturor lucrurilor. Noi nu suntem aici o ţară izo­lată ,ci facem parte dintr’un în­treg, dintr’o organizaţie comună a ţărilor de pe tot global, şi paşii noştri trebuie să se îndrumeze in aşa fel, ca să fim alături de cei cari doresc pacea şi reconstrucţia. Aceasta nu înseamnă însă că partidele istorce, vechile partide ale banherilor şi moşierilor, cu conducătorii lor ,să poată să ne sape inainte mereu, din culise, de după gard, să ne pim­lească mereu şi să tragă în noi, din spate, ca să ne doboare. Noi suntem cu o­­chii deschişi, iar ei să ia seama şi să nu provoace pedeapsa, fiind­că pedeapsa ar fi groaznică. Ei sunt liberi şi se plimbă astăzi, n’am nimic de zis, dar ca el să sape mereu mormântul unui popor, pe care l-au dus odată până la marginile mormântului, ca el să incerce incăodată să-l impingă in această groapă, el bine, aceasta, fraţi plugari, faceţi voi ca să nu se poată. Vă mulţumesc pentru cinstea pe care mi-aţi făcut-o, alegându­­mă preşedintele vostru. Doresc din tot sufletul ca acest congres — primul vostru congres — fraţi plu­gari ,să inaugureze o lume nouă, aceea despre care s’a vorbit şi pentru voi şi pentru muncitorii dela oraşe, uzine şi pentru inte­lectualii, cari, vedeţi, au găsit porţi deschise la Frontul Plugari­lor. Fiindcă adineauri, cetindu-se listele, aţi auzit câţi doctori şi câţi profesori au fost primiţi printre noi. Iată deci că nu sunteţi împo­triva intelectualilor, iar intelectu­alii cari iu­besc această luptă a plu­garilor, vor găsi şi de acum îna­inte uşi deschise până la vârfuri în com­ţinetul central şi până la preşedinţie, cum sunt eu. Iar aceia dintre ei, cari de la în­ceputul începutului caută să vadă cari vor fi locurile lor, să-şi mai reexamineze conştiinţa şi ori revin şi rămân buni luptători in rându­rile acestui front, ori nu pot reve­ni, fiindcă fac chestiuni de ambi­ţie şi de prestigiu personal, şi a­­tunci să plece cu un ceas mai de­vreme, fiindcă poporul acesta nu se opreşte la un om sau doi (Aplauze). Să vă Întoarceţi la vetrele voa­stre sănătoşi, să trăiţi şi să lup­taţi înainte. ÎNCEPE CONFERINŢA PE TARĂ A UNIUNII PATRIOŢILOR In zilele de Sâmbătă 30 Iunie, Duminică 1 şi Luni 2 Iulie, are loc in Capitală co­­ferinţa pe tară a Uniunii Patrioţilor, cu următorul program: Prima zi azi, Sămbătă, ora 9 : darea rapoartelor în secţiuni, ora 16 , in sala Senatului din str. Ing. Sanigny, lucrări în plenară. Cu­­vânt introductiv: dr. Barbu; S. C. P. av. Brătucu; secretariat: av. Oancea Ion; profesiuni : dr. S. Dan; financiara: av. Stănescu. A doua zi, mâine, Duminică. Şedinţa festivă in sala Senatului, ora 10 . Cu­vânt de bun venit: d-nii miniştri dr. Bagdasar şi pă­rintele Burducea ; Saluturi ale provinciei; Istoricul Uniunii Pa­trioţilor : d. ministru Vlădescu Răcoasa; Analiza situaţiei politi­ce : d. secretar general dr. Dimi­tri­u; Rolul de azi al Uniunii Pa­trioţilor : prof. M. Dragomirescu. Ora 18:30 : Festival artistic la Ateneu. A treia zi, Luni 2 iulie ; ora 9 : continuarea lucrărilor in secţiuni; ora 16 : şedinţa plenară; ora 18 : închiderea conferinţei; Încadrarea Uniunii Patrioţilor în politica ge­nerală a ţării: d. ministru profe­sor Constantinescu-Iaşi; concluzii: d. prof. M. Dragomirescu. INTÂMPIARI DIN CAPITALĂ Razzia poliţiei la „Athenee Palace In ultimul timp ,cartierul gene­ral al marilor speculanţi la „Bur­sa Neagră”, fusese stabilit la ho­telul „Athénée Palace" din calea Victoriei, lucru pe care poliţia La aflat la timp. Ducănd un trai princiar, afişând un lux puţin obişnuit, „domni” şi „doamne", purtând nume cu rezo­nanţe, locuiau de luni de zile in camerele şi apartamentele acestui hotel, pe care-1 transformaseră în­­tr-o agenţie de bursă oficială. In docul uşilor capitonate se făcea la hotelul „Athénée Palace”, cel mai odios şi întina trafic de aur, de­vize, medicamente, textile, etc. Hotărit să pună capăt acestei si­tuaţiuni intolerabile şi urmând programul stabilit de guvern în­ această privinţă, d. colonel Teodor Petruc, prefectul poliţiei Capitalei,­­ a organizat noaptea trecută o des­cindere la bus zisul hotel. Descinderea a fost pregătită in cele mai mici amănunte de d. Mi­hail Levente, secretarul general al prefecturei poliţiei Capitalei, se­condat de d. Nichifor Silvestru, directorul poliţiei de Siguranţă, Costel Petrescu, şeful serviciului de Siguranţă şi Constantin Ţura­, şe­ful serviciului poliţiei judiciare. La ora 2 noapte, poliţiştii au cercetat cameră cu cameră, gar­­derole cu­­garderob, geamantan cu geamantan şi multe funduri duble de valize, toate ungherele, sub su­pravegherea alintă a locatarilor. Minuţioasa percheziţie a durat până la ora 6 dim. Au fost confiscate valori de sute de milioame lei, importante stocuri de medicamente, care urmau să fie aruncate pe piaţă cu preţuri de supra­speculă, ţigări străine, etc. Un număr de 38 persoane au fost ridicate şi conduse la prefectura poliţiei Capitalei. Ancheta continuă la poliţia de Siguranţă, in vederea stabilirii vi­novăţiei celor reţinuţi. DOUA SINUCIDERI D-na Ecaterina Oţelescu, din şos. Vitan Nr. 245 a anunţat co­misariatului circa 14 de poliţie, că noaptea trecută, tatăl său A­­lexandru Dincă, îri­etate de 49 ani, de meserie măcelar, bolnav de nervi şi fost internat la ,,Spi­talul central de boli nervoase“, şi-a pus capăt zlitelor, spânzu­­rându-se de tocul ferestrei. — In grădina Botanică, a fost descoperit cadavrul unui adju­tant de aviaţie. El s’a sinucis descărcându-şi un foc de revol­ver în tâmpla dreaptă Arma se afla încă în mâna sinucigaşului. Ancheta se face de către orga­nele Comenduirei Pieţii. ACCIDENT MORTAL DE CIRCULAŢIE Autocamionul 07370, circulând cu viteză, exagerată, a lovit mor­tal, la intersecția străzii Carol Davila cu bulevardul Kalinderu, pe Johan Dezső, domiciliat în str. Căpitan Oarcă nr. 19. ÎNJUNGHIERE Numiţii Cernea I. Dumitru, tatăl său Cernea C. Dumitru şi Ion Lefter, având o discuţie cu Alexandru Pupăză, pe care l-au întâlnit pe str. Ion Băiulescu, în dreptul casei cu nr. 34, au tă­bărât asupra lui. In cursul încă­­erării, Cernea I. Dumitru, a în­junghiat­ cu un cuţit pe Alexan­dru Pupăză. Acesta în stare gra­vă a fost internat la­ spitalul Brâncovenesc. ---------•--------­ ARESTAREA AUTORILOR UNUI MARE FURT SAVARSIT LA ALEXANDRIA La locuinţa d-lui dr. Bărbulea­­nu, din oraşul Alexandria, str. Brătiianu Nr. 32, a fost comis un mare furt. Spărgătorii au fu­rat toate covoareile persane, îm­brăcămintea, rufăria, încălţă­mintea, blănurile şi­ un aparat de radio, pe care încărcându-le într’un automobil, au dispărut apoi. Valoarea tuturor obiecte­lor furate întrece suma de 10.000.000 lei. Poliţia judiciară a Capitalei, fiind sesizată, d. Emil Găluşcă, In sala Teatrului Comedia, zil­nic până Miercuri 4 Iulie, _ ora ____ Joi ___ _______­ 7:30 Seara, iar Duminică matineu directorul ei, a delegat cu face- ora 3.30, Teatrul Poporului, ore­­rea cercetărilor pe d. comisar şef zintă piesa de mare montare Gheorghe Angheliu, şeful Brigă­zii I-a judiciară. Acesta secon­dat de detectivul Ştefan N. Şte­fan, a reuşit să aresteze pe au­torii spargere­. Ei se numesc Marcu Zaharia şi Guţă Gheor­ghe, ambii cunoscuţi spărgători. In urma mărturisirilor lor, a mai fost arestat şi Stan Mân­druţ şoferul automobilului cu care au fost transportaţi din A­­lexandria la Bucureşti. La lo­cuinţa spărgătorilor au fost gă­site toate obiectele furate, ce urmează a fi restituite păguba­șului. VIZA BULETINELOR DE POPULAŢI In legătură cu operaţiunile pentru descongestionarea Capita­lei, Prefectura poliţiei Capitalei (Serviciul mişcării populaţiei), co­munică următoarele : Cetăţenii ale căror nume de familie începe cu litera E. se vor prezenta la comisariate pentru vizarea buletinelor de popu­laţie^ şi obţinerea dovezilor de rănSpu­nere în Capitală, azi 30 luni®. Mâine 1 Iulie a. c., se vor pre­zenta la comisariate, pentru în­deplinirea aceleeaşi formalităţi, cetăţenii ale căror nume de fa­milie începe cu litera F. Z­IUA APELOR (Urmare din pag. I-a) viale, prin canalul de legătură dintre Volga şi Don. Lucrările făcute în acest do­meniu sunt atât de grandioase, încât întrec atât în technică cât şi în execuţie, cele mai uriaşe realizări ale lumii. Este suficient să arătăm că, construcţia cana­lului Leningrad-Marea Albă este considerată ca cea mai vastă și rapidă realizare a technicei so­vietice. Canalul are o lungime de 226 km. și a fost construit numai într’un an și jumătate, în timp ce cana­lul Panama (82 km.) a fost lu­crat în 9 ani, iar cel al Suez­ului (164 km.) în 10 ani. Pentru canalul Leningrad-Ma­rea Albă a fost necesar să se con­struiască 26 diguri imense, s'au săpat 6.700.000 m² de pământ și 1.800.000 m3 de stâncă. La el au lucrat peste 150.000 de oameni. In sfârșit acolo unde nu s’a putut folosi direct calea de trans­port fluvială, s’a folosit energia căderilor de apă. «Sectrificându­­se regiuni întregi. Spaţiul nu ne îngădui să insis­tăm mai mult asupra acestor concludente realizări din dome­niul folosirii apelor de către ma­rea noastră vecină, Uniunea So­vietică. Am vrut numai să evocăm a­­ceastă impresionantă lecţie cu o­­caziunea sărbătoririi apelor noa­stre, pentru ca, ntr’un moment I de reculegere să constatăm ce am­­ făcut noi în acest domeniu ?i mai ales ce avem de făcut. Natura ne-a dăruit cu o poziţie geografică avantajoasă, cu un li­toral maritim frumos la gurile unuia din fluviile cele mai mari şi­­cele mai bine plasate din lu­me. Trebue să ne folosim şi că ştim să ne înscriem în mersul ascendent al civilizaţiei, care si­gur va trece pe aici. Avem un sistem de râuri, per­fect orientat şi suficient de pu­ternic, care ar putea oferi ener­gia necesară electrificării majori­tăţii acestei ţări. Natura ne-a blagoslovit şi cu importante can­tităţi de cărbune şi petrol, dar a­­cestea sunt epuizabile pe când e­­nergia apelor este nelimitată. Avem un sistem lacustru im­portant a cărui exploatare şi a­­sănare ar aduce roade însemnate ţării şi mai multă bună­stare în viaţa de toate zilele a poporului. Toate aceste ape trebuisc folo­site şi pentru sporturi, aducânn­du-ne foloase prin dezvoltarea fizică şi sufletească pe care le produce practicarea acestor să­nătoase deprinderi. Ziua Apelor ne prilejuie a­ceste reflecţii. Ea ne aduce în iicnifce, ea are punct de program important fo­losirea apelor româneşti. Lecţia titanicelor eforturi »1« Uniunii Sovietice trebue să ne servească de pildă. România nu­ trebue să rămână în afara păfilor civilizaţiei şi progresului.­­ De la Uniunea Patrioţilor • Dentiştii din Uniunea Patrio­ţilor din adunare plepsiă astăzi, ora 19, in sala de festivităţi a mi­nisterului asigurărilor sociale din b-dul Carol 33. Va vorbi d. dr. Di­­mitriu, secretar general al asigu­rărilor sociale. • Chimiştii democraţi (doctori, ingineri licenţiaţi) liber profesio­nişti sau încadraţi in instituţii pu­blice. Învăţământ sau întreprin­deri particulare, sunt invitaţi să ia parte la a doua şedinţă a cercului de studii a chimiştilor democraţi, care va avea loc Marţi, 3 iulie, ora 18.30, in sala Corpului Contabililor din str. Ion Ghica 3, unde va con­ferenţia d. prof. dr. Eugen Macov­­schi despre : „Analiza Monografi­că şi aplicaţiile ei”. Vor mai vorbi d.nii ing. Arion, dr. Ioanid, dr. Klange. • Centrul cultural al Apărării Patriotice anunţă pentru astăzi. Sâmbătă, ora 6-8 seara, la sediul din str. Berzei No. 9, prima şeză­toare cu un program literar şi muzical. TEATRUt°*POPORULUI .CARTIERUL DURERII", 3 acte de Ronald Gow şi Walter Green, wood. Miercuri, 4 Iulie aceiaş piesă la Teatrul Matei Basarab. Tot Miercuri, 4 Iulie, Direcţia generală a teatrelor anunţă pre­mieră la Teatrul Comedia cu pie­sa lui Michel Duran CAD LAN­ȚURILE (Liberté Provisoire). -1-----©♦©—-----­ BIBLIOGRAFIE C" A apărut ,Drumul femeii", revistă lunară cu bogat material literar şi documentar. Se găseşte de vânzare la chioşcuri şi librării. Preţul iei 300. mmm FESTIVITĂŢILE ZILEI APELOR Cu ocazia festivităţii Zilei Ape­lor ce va fi azi, Sâmbătă, ora 17, pe lacul Herăstrău la A.S.A.M. în prezenţa guvernului şi a oficialită­ţilor, pe lângă concursurile de ca­notaj deja anunţate , toate clu­burile de canotaj sunt cu insisten­ţă rugate a trimite şi cât mai multe echipe de caiace şi canoe­­, care vor lua parte la o cursă de­monstrativă rezervată special a­­cestor ambarcaţiuni. Adunarea caiacelor şi canoelor la ora 16 fix, la pontonul A.S.A.M. unde vor primi dispoziţiuni de la d. Ştefănescu-Distribuţia — delegatul F. R. C. in acest scop. ■ Componenţii şcoalelor de Înot prezenţi în ţinu­tă Sportivă azi, Sâmbătă, ora 16, la A.S.A.M. lacul Herăstrău — unde vor fi prezen­taţi oficialităţilor cu ocazia festi­vităţii Zilei Apelor. ■ Echipele de sărituri — pentru­ demonstraţiunea ce va avea loc cu ocazia Zilei Apelor — vor fi pre­zente azi, Sâmbătă, ora 16 la A. S. A. M. lacul Herăstrău. ■ D-nii oficiali ai U.F.S.R.—O. S. P. şi preşedinţii de federaţii sportive sunt invitaţi a lua parte la desfăşurarea festivităţii „Zilei Apelor” ce va avea loc in prezenţa guvernului şi sub organizarea mi­nisterului marinei şi F. R. C. azi. Sâmbătă, ora 17, pe ţărmul iad­i­canotaj şi turism nautic vor fi lui Herăstrău la A.S.A.M. ta CRONICA TEATRALĂ TEATRUL ALHAMBRA: „ES­TE VINOVATA MARY DU­­­ GAN ?", plasă In 5 ade, tie BAYARD WEIHER.­­ De cum ai intrat pe uşă, ţi­ne bulevardiere ale New-York-uluî, pare că ai greşit adresa. Ai ple­cat la teatru, la Alhambra — şi te pomeneşti la o Curte cu ju­raţi. Cortina lipseşte. Intr’un ca­păt al sălii sunt fotoliile şi tri­bunele judecătorilor. Pe scaunele din sală ia loc publicul, curios de asemenea şedinţe şi martorii a­­duşi să lămurească misterul. Ora se apropie. Intră „Curtea” şi „desbaterile” încep. Martorii defilează prin faţa tribunalului, strigaţi de epin­­ojl Martori de toată mâna, ily toate soiurile. Care Se desfăşoară scene de haz, în patetism, de mister. Este vinovată sau nu Mary Dugan ? Iată şi acuzata. Se apără cu abilitate. E rece, stăpână pe sine. Acuzarea şi apărarea aruncă săgeţi, apoi intră cu forţa în luptă. Duelul interesează, ţine atenţia încordată, mai cu seamă când apare în incintă însuşi fra­tele acuzatei, venit de la San San Francisco să-şi apere sora de vina de a-şi fi înjunghiat pri­etenul. Iar juraţii din sală — publicul — vor avea să hotărască. Aşa cum e interpretată, cu dis­tribuţia pestriţă, piesa este sor­tită unui mare succes. „Este vinovată Mary Dugan ?“ face parte dintre cele mai bune lucrări poliţiste jucate cu un sfert de veac în urmă de teatrele M. Defilarea martorilor atât de variaţi, acţiunea bine condusă« dialogul vioi — toate duc la suc­ces. Interpretarea, prin... neomoge­­nitatea actorilor, dă impresia u­­nui proces veridic. De aceia poţi vedea un negru veritabil, actriţe provinciale de varieteu, reporteri, poliţişti, fo­tografi... Acuzata Mary Dugan este ju­ca fineţe de vio. Duelul care îl susţin F. Etterle şi , prezidaţi cu tin­de d. Şt. Ciobotă­­şu — un talentat actor al Tea­trului Naţional din Iaşi. Câţiva din ceilalţi interpreţi sunt d-nele Maria Sandu,­ o sa­vuroasă cameristă chemată ca martoră ; Ninette Gusti, învese­litoare ; Liana Pollinger, în notă; Fifi Harand, emoţionantă şi d-nii Marcel Angelescu, Costeche An­­toniu, Marcel Enescu, Niculescu Cadet. Direcţia tehnică, d. St. Norris, înfăţişarea sălii de judecată, d. Huettiner. Direcţia de scenă şi ingenioasă prezentare a spectacolului cu as­pect de proces real se datoresc d-lui I. Şahighian, care întăreşte încă odată părerea că este cel mai bun regisor al nostru car® activează în prezent. CURIER JUDICIAR Răzbunare cu vitriol Meseriaşul nichelator Gheorghe Dinescu, din str. Cărămidarii de Jos­­, stabilise legături pe cari el le credea trainice, cu o fată de 19 ani, hotărit fiind s’o ia in căsă­torie. Ea insă socotea in sinea ei că bărbatul este bun doar ca să-i aducă tot câştigul şi să facă chel­­tueli cu dânsa, rezervându-şi drep­­tul ca la momentul oportun să-l părăsească pentru o situaţie even­tual mai bună ce se va prezenta şi pe care fiecare femee care-şi su­pra­estimează farmecele, o aşteap­tă ca pe un drept ce i se cuvine. Dar nici măcar până atunci nu păstra fidelitate tânărului care o iubea ci îşi îngăduia întâlniri cu un fost iubit de care se despărţise, ba chiar şi contractând simultan o legătură nouă, de care întâmplă­tor Dinescu a aflat. Revoltat şi îndurerat, acesta a hotărât să se răzbune pe aceea pe care, după declaraţia făcută auto­rităţilor „o iubea dar care nu-l în­ţelegea". Şi pregătindu-şi o sticlu­ţă cu vitriol, i-a aruncat lichidul arzător in faţă pe când se plim­bau şi discutau pe calea Văcăreşti. Parchetul l-a trimis pe Gh. Di­nescu, cu rechizitor, in cercetarea cabinetului 9 instrucţie. LEONTE MANEVICI REDIVIVUS Eroul unei afaceri răsunătoare, în care era vorba de o organizaţie în stil mare de falsificat diplome de medici şi de echivalare a stu­diilor de la facultăţile străine, fai­mosul Leonte Manevici, a căzut din nou în plasa justiţiei penale. Domiciliat în str. Italiană nr. 5 O., dânsul a fost ridicat de poliţie şi inainte, cu actele dresate, la parchetul Ilfov, pentru faptul de a fi procurat, contra sumei­ de un milion lei, d-lui Helmut Naghel, un carnet de biroul populaţiei, pe numele Clara Grosman, aşa cum ceruse acesta. Naghel avusese credinţa, dupâ cele ce-i spusese Manevici, că acel carnet este autentic, in realitate însă el era falsificat, lucru care s’a descoperit la prima ocazie. Manevici a fost pus sub incul­pare şi trimis cu concluzii de are­­atare, la cabinetul 2 instrucţie. ESCROCHERIA UNUI IMPOSTOR Dându-și calitatea mincinoasă de delegat al Uniunii Patriotice, in­dividul Stelian Dumitrescu din str. Pasteur 45, s-a prezentat la cofe­tăria Petre Solovei „spre a-i face un control” şi i-a luat drept şperţ suma de 17.000 lei ca să nu îi în­­chee proces-verbal că l-a găsit fa­bricând covrigi şi clătite in zile când consumarea acestora este in­terzisă. Când a incercat să repete a doua oară lovitura, impostorul a fost dat pe mâna poliţiei care l-a înaintat parchetului. Prin rechizitorul res­pectiv, Stelian Dumitrescu a­­fost trimis in judecată corecţională. DIVERSE Plutonierul de jandarmi C.­nu, fost la postul din Fundeni- Fundăneşti (Ilfov), a fost trimis de parchet in judecată pentru abuz de putere, fiindcă pătrunzând in­ cârciuma lui Nicolae Const. Zam­fir sub pretextul că consumatorii au făcut scandal, a evacuat pe toţi clienţii şi a spart toate sticlele şi paharele care-i cădeau in mână. PARASTAS PENTRU­p5m£KIREA LUI ŞTEFAN CEL MARE Luni, 2 iulie, împlinindu-se 441 de ani de la moartea marelui domn al Moldovei, Ştefan cel Mare, „Aşezământul Sfintei Fe­cioare Maria” a organizat un pe­lerinaj la mănăstirea voevodală „Plumbuita”, unde, după săvâr­şirea Sfintei Liturghii sa va o­­ficia un parastas­­pentru odihna şi pomenirea marelui domn. Plecarea va fi din şoseaua Colentina la ora 8.30 dim., staţia Greci-Zahana (tramv. 1), putând participa şi persoane streine, t

Next