Universul - Provincie, martie 1946 (Anul 63, nr. 49-75)

1946-03-03 / nr. 50

Aiiwf al­l|4m | PAGINII Cor er3tor: LUIGI CA2ZAVIINI Pcoprngtfr: »UNIVERSUL» %. A, »«scris sub Mr 160 Trib. Jlfciv fitt pasta» plătit* Ks BEJscrw maSeem sprebire Bit, G­ t* V. T. T- K'r. SLISS/JSf. IXEMPLARUU 100 LE! CELE DIN URMA $TIR! DIN LUMEA INTRI AD­A, TILIGRAFICE $I TELEFONICI RSBAC?!A «I ADMINISTRATIA! BUCURESTI, STR. BREZOIANU NR. 23»SS DE MT*ALA TELEFONICA A TIA »UI. «TI 34®,!*: SECRETARIATUL DE REDACTIE 3.39 1$ INCA UN DRUM DESCHIS INITIATIVEI PARTICULARE A cam când toate ţările se pre­­gătesc in vederea reluării sch­io­bului internaţional de mărfuri, fără de care însăşi acţiunea de refacere a economiilor naţionale are de suferit serioase st­inghe­­r­­i, problema de căpetenie care de nu ne in­deobşte este găsirea modalităţilor de plată, în această perioadă critică a conjuncturii postbelice. Dacă schimbul s'ar putea or­ganiza din primul moment numai intre ţări cu economii compli­mentare şi dacă majoritatea a­­cestor ţări ar dispune in clipa de faţă de importante stocuri expor­tabile situaţia ar fi cu mult uşu­rată. Posedând disponibilităţi ex­portabile, am avea în mână în­săşi baza schimburilor cu ţările care ar avea nevoe de produsele noastre, oferindu-ne în compen­saţie mărfurile de care avem ne­voe noi. Şi toată problema s’ar reduce, în acest caz, la fixarea cadrului convenţional, care să re­glementeze acest schimb şi con­­diţiunile de finanţare, şi la înlă­turarea greutăţilor de transport. Din nefericire, însă, necesită­ţile, dar mai ales distrugerile războiului, au lăsat goluri adânci în stocurile create şi au paralizat din temelii aparatul naţional de producţie în mai toate sectoarele, aşa încât dacă disponibilul ex­portabil nu este azi cu totul inexistent, in multe din ţările eu­ropene, el este in schimb cu totul redus ln bună parte aceasta -este Şi situaţia ţării noastre, care, pe lângă urm­ările războiului, a avut de îndurat şi calamităţile unei secete aproape fără precedent. Şi, totuşi, nu este un motiv ca să rămânem cu braţele Încruci­şate. Acţiunea de refacere trebue continuată tocmai pentru a îm­bunătăţi cu un moment mai de­vreme standardul economic gene­ral al ţării. Industria să-şi pri­mească materia, primă, înstela­ţi unite şi piesele de schimb, care să-i vii,reţină funcţiunile; agri­cultura trebue utilată in scopul de a. I Se spori randamentul; serviciile de transport trebuesc reechupate in vederea, norma Uză­rii lor; nevoii® primordiale ale populaţiei şi ale pieţii se cer sa­tisfăcute în mai mare măsură de­cât până acuma. De aci şi necesitatea mobiliză­rii tuturor mijloacelor capabile să înlesnească achiziţionarea pe pieţele străine şi aducerea in ţară a materiilor prime şi a utilajelor industriale indispensabile. Înţelegând să dea curs acestei necesităţi, guvernul a tradus-o în fapt prin o serie de măsuri me­nite să activeze aprovizionarea ţării de pe pieţele străine, iar printre ele avem de înregistrat recent şi decretul-lege privitor la autorizarea întrebuinţării dispo­nibilităţilor particulare de devize din străinătate pentru importul de materii prime şi utilaj indus­trial. Este un mijloc oferit posesori­lor de asemenea disponibilităţi, create in străinătate în împreju­rările tulburi din preajma şi din timpul războiului, de a le utiliza în condiţiuni cât mai avantajoase pentru ei şi pentru economia na­ţională, legalizând în acelaş timp o situaţie care nu era normală. Rezultatele acestei hotărîri, în cazul când cei interesaţi i-ar da cuvenita urmare, ar fi deosebit de importante, judecând după re­latarea dată de Comisarul gene­ral al comerţului exterior şi al acordurilor economice cu străină­tatea, d. Mircea Solapolu, că nu­mai in Statele Unite cifra dispo­nibilităţilor de devize aparţinând particularilor români atinge 50 milioane de dolari faţă de numai 10 de milioane ale Statului ro­mân. E locul să menţionăm azi că, apelând la cooperarea, in această formă, a disponibilităţilor şi ini­ţiativei particulare, autorii de­­cretului-lege menţionat au înţe­les să acorde toate garanţiile le­gale cu putinţă tuturor celor cari vor să-şi învestească devizele proprii în operaţiunile de import. Astfel, deşi termenul pentru rea­lizarea importului este fixat la 3 luni, s'a dat dreptul la noui pre­lungiri, în cazul când prima au­torizaţie n’a­ putut fi executată, cu menţiunea că însăşi valoarea stabilită in lei a primei autori­zat­i va putea fi schimbată po­trivit evoluţiei cursului la zi. Po­sesorii de devize in străinătate vor fi scutiţi de orice cercetare privitoare la provenienţa aces­tor devize şi nu vor avea de ce­dat cirtec Băncii Naţionale, prin derogare de la regimul negocierii devizelor şi de la dispoziţiile legii comerţului exterior. Valoarea in lei a importurilor va fi stabilită duuă criterii obiec­tive in momentul eliberării auto­rizaţiei respective de import. Re­intrarea acestor importante va­lori sub formă de materii prime şi utilaj industrial in circuitul economic al tării, va însemna, desigur, un aport hotăritor la opera de redresare a ţării şi de mărire a potenţialului ei produc­tiv, iar gestul titularilor de ase­menea disponibilităţi închinat acestei mari opere, va însemna nu numai o bună afacere comer­cială, dar şi un frumos act pa­triotic. H. T. ***■»« ■3* LEGEA SABOTAJULUI ŞI CEA A NUMELUI Precizările d-lui ministru Lucreţiu Pătrâşcanu Referitor la dispoziţiile modi- ’ ficat­oare ale legii sabotajului, i. ministru al justiţiei a ţinut să precizeze că toate lucrările au fost făcute la ministerul econo­miei naţionale, întrucât materia ce urmează a fi reglementată priveşte acest departament. După ce va căpăta formă de­finitivă, anteproectul va veni în discuţia comisiei de legi a mi­nisterului de justiţie, care îşi va fixa punctul de vedere în ceea ce priveşte încadrarea pe­nală şi procedura privind jude­carea acestor procese. Afirmaţia făcută de unele ga­zete, că ministerul de justiţie ar fi avut în studiu această lege, este cu totul eronată. Comisia de legi, care funcţionează sub preşedinţia d-lui ministru Lu­ J creţiu Pătrâşcanu, urmează, deci,­­ ca de acum înainte să-şi dea­­ avizul. Aşadar, nu corespunde adevărului luarea unei poziţii­ principiale sau da text, aserţiu­nea unor ziare că s’a ajuns la formula după care ministerul de­­Jurtiţie are latitudinea transfor­mării pedepsei cu închisoarea în amendă, sai­ suspendarea execu­tării pedepsei. In special asupra acestei ultime părţi a antepro­­cesului, lucrat de departamentul economiei naţionale, ministerul de Justiţie îşi rezervă dreptul de a-i da formă definitivă. Cu privire la legea numelui,­­ ministru Lucreţiu Pătrâşcanu a declarat că Patriarhia s’a opus în admiterea schimbării nume­lui mic, nefăcându-se decât ex­trem de rare excepţii, pentru cazuri când cel care o solicita­­­mul în literatură sau gazetărie face dovada că numele este cu- \ — şi unde interdicţia schimbării născut ca atare de timp înde- numelui mic ar ştirbi puterea lungat — cum ar fi pseudoni- ! de circulaţie a întregului nume. amgwggoa——namfflsmaafcw—B—»gpM—w«awriwni~*—>.i wninim—c—«wma» ŞEDINŢA CONSILIULUI SANITAR DIN MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE Fi’­ s’a întrunit la ministerul educaţiei naţionale sub preşe­dinţia d-lui ministru St. Voitec, consiliul sanitar al ministerului. Au luat parte d-nui: prof. dr. G. Băltăceanu, dr. Eugen Trăs­­meri­ţă, inspectorul g-ral sanitar al Capitalei, dr. docent Tagn­ov­­dr. I. Simion, directorul g-ral al igienei, prof­, Toma Vasilescu, directorul învăţământului secun­dar, prof. li . Cristea, directorul învăţ, profes., prof. I. Mirescu, directorul învăţ, normal, doamna dr." Virginia Şei­car­u, subdirec­­toarea igienei şi dr. Flavius Scobaru, secretarul consiliului sa­nitar. S’au luat în discuţie unele stabilirii normelor pentru examenele de capacitate, a titu­larizării medicilor şcolari cu şa­se ani vechime şi modalităţile pentru legalizarea acestor titula­rizări printr'o decizie ministeria­lă specială, criteriile de alegere a organelor de control şi inspecţie a medicilor şcolari, fixarea a­­tribuţiunilor inspectorilor pre­cum şi stabilirea organelor de la care emană directivele. Ordinea de zi a fost încheiată prin expunerea rezultatelor ex­perienţelor unui centru rural sa­nitar pentru asistenţa preventi­vă şi curativă în mediul şcolar şi în familie. Joi dimineaţă, completul tri­bunalului poporului, prezidat de d. Al. Voitinovici, s'a pro­nunţat in procesul celui de al treilea lot de criminali de răz­boi, autorii deportărilor venale, orarilor şi masacrelor săvârşite la Începutul războiului, in Bucovina şi Basarabia. Au fost condamnaţi: Generalul VOICULESCU CONST., fost guvernator al Basarabiei, la munca silnică pe viaţă, 10 ani degradare civică, 20 ani închisoare grea; Col. MÂNECUŢA I., fost co­mandant de jandarmi în Buco­vina, 5 ani închisoare corecţio­­nală, 5 ani interdicţie; Col. MECULESCU I., fost co­mandant de jandarmi în Basa­rabia: 15 ani temniţă grea; Lt.-col. PRAGULESCU TR, fost comandant al legiune! Ho­­tvw: 5 ani închisoare corecţio­­nală, 5 ani interdicţie; Lt.-cot PETALA MARCEL fost pretor la Cetatea Albă: m­uncă cilnită pe viaţă; CJnft OCTjr»cruR del* legiu- AlbS: muncă s.l; plot STOFNESCU­­: 20 ani muncă silnică; 10 ani interdic. ie; plot MINCU FILIP: 15 ani muncă silnică; plot. BUDIC.3 L; 1o ani muncă silnică; plot i^ămrr RABU: 15 l ei munci silnică; plot. MIRON CONST.: achitat; plot. TOMITA GH.: muncă silnică pe viață; plot. SCOBIGALĂ AL.: muncă sil­nică pe viaţă; prot. DINU TA­NAIT: muncă silnică pe viaţă. Apoi mai au fost condamnaţi in lipsă şi: maior BECII­ FI­LIP, fost comandant de jan­darmi la Orhei: muncă silnică pe viaţă; major MARIN OL­­TEANU dela Orhei: muncă sil­nică pe viaţă; maior ANDONE PARTENIE dela regiunea Ce­tatea Albă: muncă silnică pe viaţă; maior DRAJAN VIRGIL: munca silnică pe viaţă; IVA­­NESCU PETRU: idem ; RUSU I, idem. Condamnaţilor li s’au confis­cat averile. Toţi condamnaţii au decla­rat recurs. TRIBUNALUL POPORULUI SENTINŢA IN PROCESUL ORORILOR DIN BUCOVINA ŞI BASARABIA ■P'TL'JülüL-Ü.'1 lilllliniiiiw CURTEA MARŢIALA A COMAT LA MOARTE PE CRIMINALUL ŞTEFAN LESCOVEŢCHI Secţia IV-a a Curţii Marţiale, Mănescu Şt. şi Smărăndescu Gh. prezidată dă colonel magistrat­­ iar procuror pe d. maior magis­­t.I. A. Petrescu, având ca mem- ’ ‘ brii pe d-nii căpitani magistraţi: trat Ionescu Iulian, a judecat, ieri, pe criminalul Lescoveţchi Ştefan, de 34 ani, născut la Ce­tatea Albă, domiciliat în Bucu­reşti pe şoseaua Cran­gaşi Sa, pentru­­ port ilegal de armă, pen­tru tâlhărie cu omor şi furt ca­lificat. In urma dezbaterilor, şi ascul­tării martorilor, Curtea a pro­nunţat, următoarea sentinţă : Condamnă pe Ştefan Lescoveţ­chi, pentru crimă de port ilegal de uniformă a unei armate alia­te, să sufere pedeapsa cu moar­tea, la muncă silnică pe viaţă şi 200.000 lei amendă pentru port ilegal de armă; la mun­că silnică pe viaţă şi 200.000 lei amendă pentru tâlhărie cu omor, la­ mun­ca, silnică pe viață si 300.000 lei amendă, pentru furt calificat si­­ la­­10.000 lei cheltueli de jude­­cată.­­ Asasinul cr declarat recurs. ■g'i. ■_!!_«.. | -----—•———— --------------------— Fostul prim-moinistru ungar Imredi a fost împuşcat Paris. 28 (Rad­or). — postul de radio american anunţă că fostul prim ministru al Ungariei Imredi,­­ condamnat la .moarte de tribunalui poporului din Ungaria, a fost im- I pUŞcat­­joi dimineaţa _______ Reglementarea consumului cărnii de mie! Autorizaţiile pentru colectarea şi transportul mieilor de consumaţie vii şi tăiaţi vor fi eliberate de Pri­măria Municipiului Bucureşti pen­tru consumul populaţiei economa­­telor civile şi militare etc. din Ca­pitală, de prefecturile de judeţ pentru judeţele respective, de Di­recţia Subzistenţelor Armatei, prin Comandamentele Teritoriale, pen­tru consumul armatei române (trupă) şi armatelor aliate. Pieile vor fi predate la: OEAT­ este cenaîa îMimai -Tufe şi Pomi-­ Vriisr­at ■rironre. Printr’o decizie a­ subsecretaria­tulu­i de stat al aprovizionării se permite sacrificarea a 50 la sută din producţia de miei berbecuţi cari depăşesc 5­0gr. grutrte vie. Prin aceeaşi decizie se interzice­­ivafi­area mieluşelelor de orice rasă. Distribuţia cărnii de miel se va face numai 1 de bonuri de cartelă, raţia fiind de 250 gr de persoană Săptămânal in toată ţara Consumul cărnii de miel, atât pen­tru populaţie cât si la restaurante nkca. SCHIMBURILE COMERCIALE DINTRE­­ ROMÂNIA ȘI U. R. S. S. Im 8 Februarie ce s’au împli­nit nouă luuni de când a intrat în vigoare acordul de schimburi co­merciale soviet­o-române. Prin a­­cest acord, s’a dat României po­sibilitatea să fi morte Vt/intitisi importante de materie prtv.d, care sa înlesnească, producţia în industriile noastre. S'au importat cantităţi apre­ciabile de materii prime pentru industria metalurgică (minereuri, ca. 6.520 tone fontă, 10.800 tone oţel semifabricat, 995 tone cupru şi altele). Pentru industria textilă s’a im­portat: 9500 tone bumbac brut din cele 20.000 tone ce urmează să ne fie trimise până la sfârşi­tul anului 1940, precum şi 826 to­ne d­e lână şi 876,5 tone păr de cămilă. S-au importat deasemeni 834 autocamioane şi alte diverse ma­terii prime şi fabricate. In schimbul acestor materiale primite, trebuie să exportăm, in compensaţie, produse lemnoase, produse petrolifere, ciment, gea­muri, negru de fum şi carton­ as­faltat.. In general cantităţile livrate de noi, sunt cu mult sub nivelul co­telor iniţial stabilite. Valoarea exportului nostru se cifrează la suma­ de lei 977.082.225 faţă de un import în valoare de lei 1.901.082.000, deci o diferenţă în minus de 923.932.000 lei. Uniunea Sovietică cercetează mijloacele necesare pentru a u­­şura lichidarea soldurilor. Astfel de curând s-a încheiat un con­tract pentru livrarea a 8 milioa­ne metri ţesături, ce se vor pre­lucra din bumbacul sovietic. (A- aerpres). TERMENUL PENTRU DECLARAREA STOCURILOR A FOST PRELUNGIT în urma intervenției Sfatului I termenul pentru declararea stocu» negustoresc central.^ ministerul rilor de mărfuri până la. 15 Mar industriei și cnmlrtnfy » amânat I ti® B. o peiMmi n;n!gji.Ji!.,ig^l,,,1,1^11,,II wsuioww I Ml nmmmmmmLmmmmmi ŢARA ESTE APROVIZIONATĂ CU PÂINE ŞI MĂLAI PÂNĂ IA NOUA RECOLTĂ Declaraţiile d-lui ministru I. Burcă In cadrul unei conferinţe de presă, care a avut loc la minis­terul afacerilor interne, d. minis­tru subsecretar de stat Ioan Bur­că a făcut câteva importante de­claraţii, cu privire la situaţia a­­limentară din ţară. Astfel, d-sa a precizat că in ceiace priveşte Capitala ţării, si­tuaţia se prezinta din punct de vedre al aprovizionării cu pâi­ne ,şi­­mălai foarte satisfăcător, fiind pe deplin asigurate canti­tăţile necesare. In ceiace priveşte situaţia din ţară, de-asemeni s’au luat mă­suri ca până la noua recoltă ab­solut toate judeţele să fie îndes­tulate, pentn­ ca populaţia să nu ducă lipsă nici de pâine, nici de măr... Cantităţile de cereale so­vietice ne dau posibilitatea ca, până la recolta viitoare, să fa­cem faţă tuturor cerinţelor. Ma­rile întârzieri care au fost sem­nalate provin din greutăţile de transbordare din cauza deosebi­rilor de ecartament. Din comunicările primite până in prezent, rezultă că notele legi de colectare a produselor agricole în schimbul distribuirii produse­lor industriale, au dat rezultate bune. Astfel într'un singur judeţ, pentru schimbul de bumbac, s’au putut aduna în mai puţin de o săptămână 36 vagoane de grâu. CONCESIA S. T. R. Răspunzând unei întrebării de ministru Ioan Burcă a ţinut să precizeze punctul de vedere al partidului social-democrat, cu privire la concesionarea exploa­tării tramvailor şi anume că este hotărât împotriva oricărei pre­lungiri. . S'ar putea avea eventual în vedere, un nou act de conce­siune, în condiţii cu totul altele decât cele de până acum, întru­cât în trei ani de zile, comuna devine proprietară, definitivă, a întregului inventar, prin expira­rea­ concesiei existente. Actualmente se lucrează la inventarierea şi evaluarea, la preţul zilei, a întregului activ al S­T.B-ulu­i. I D. ministru Burcă şi-a­ încheiat­­ declaraţiile, afirmând că pot fi luate în considerare eventualită­țile, fie ale unei exploatări în re-­­­gie mixtă, fie intr’o regie proprie. Is Ultima Oră) DE VORBĂ CU D­RA­MIA GROZA DESPRE FEDERAŢIA DEMOCRATĂ A FEMEILOR DIN ROMÂNIA La Deva, frumosul oraş arde- , lean,­­ situat intr’o poziţie pito- i vească între dealurile acoperite , cu păduri de fag şi brad, casa I d-lui prim-ministru dr. Petru Groza respiră liniştea şi tihna provincială, căci stăpânul ei, care deţine frânele politice din ţară, se află departe, în Capitală. Acolo, în vastul cabinet de lucru al d-lui dr. Petru Groza, cu mobila masivă sculptata şi aurită cu draperii grele la fe­restre, în mijlocul cărţilor se­rioase şi al tablourilor vechi, am stat de vorbă cu d-ra Mia Groza, fiica d-lui prim-ministru, despre problemele care frământă, ome­nirea de pe timpul lui Doja, al cărui portret, în mărime natu­rală, domină întreaga încăpere, până azi, când problemele înfră­ţirii între oameni au devenit o preocupare arzătoare. Problema de ultima oră, problema Federa­ţiei democrate a femeilor din România, a fost principalul mos­tru subiect de conversaţie. —­ „Mă gândesc mereu la Con­­gresul nostru, din Martie, m­i-a spus d-ra Mia , Groza, privindu­­mă cu ochii ei albaştri,­­şi mă sirict cuprinsă de emoţie la gân­dul­ că femeile' noastre, cari şif trăit mereu în stare de subju­gare, lipsite de d­epturi, păşesc azi, pentru prima oară, alături de bărbaţi să*şi spună cuvântul lor ş i să aducă aportul lor în­ tre­burile ţării. Cred că fiecare fe­meie trebue să resimtă, azi o «asâââţi* ».»emorm­it*«?* eu *•■»»* pe care o ai când într’o cameră întunecoasă se deschide larg fe­reastra spre aer şi lumina de afară“. — Credeţi că, la Congres, fe­meile din diferite organizaţii, cari au lucrat până acum sepa­rat, vor ajunge la unire, creând Federaţia Democrată a femeilor din România ? — „Cred că toate organizaţiile feminine, toate grupările femini­ne din partidele democrate, ade­rând In­ Congres, sunt hotărîte să se unească în Federaţia de­mocrată a femeilor din Româ­nia, pe baza revendicărilor lor comune, ca: dreptul de vot, dreptul de a fi alese, protecţia mamei şi a copilului, lupta îm­potriva analfabetismului, etc.“. — Veţi veni la­ Bucureşti în timpul Congresului ? — „Desigur. Mă gândesc cu bucurie la momentul când voi păşi pragul incintei Parlamen­tului în calitate de congresistă. Sper că voi avea plăcere­a să mă întâlnesc acolo şi cu sora mea, care e preşedinta Uniunii femei­lor antifasciste la Timişoara“­— Am auzit că tatăl dvs.­ d. prim ministru, Petru Groza, a­ promis sprijinul său Congresului. Va împărtăşit ceva în privinţa asta ? — ..Nu l-am văzut de mul pe tata, insă nu mă îndoiesc că va sprijini cu tot sufletul Congresul nostru feminin. Şi cum ar putea să fie altfel, când tata, o viaţă întreagă, a luptat pentru demo­craţie, iar democraţie fără parti­ciparea femeilor la guvernarea ţării este un nom-sens“. Când vorbeşte despre tatăl său, vocea d-rei Mia Groza devine parcă, mai caldă, iar chipul­ ei deschis, sincer, încadrat de păr blond, devine mai animat. — „Concepţiile mele de viaţă, crezul meu politic, reia ea cu trisufieţire, le am de la tata. Când eram mică, tata nuşi povestea despre Doja'’. — d-ta. Mia Groza îmi arată portretul marelui lup­tător pentru cauza ţărănimii ar­delene — „m­ai târziu am urmă­rit activi­ta­tea politică a tatei şi dela el am învăţat să-mai iubesc patria şi poporul, fără să urăsc alte neamuri, căci tatăl meu n'a făcut niciodată o politică xeno­fobă, şi tot dela el am învăţat să consider că bunurile cele mai n-RA­MIA GROZA Uf. Î0 XHUüinfeá I Maillé 194$ . . »? 0 •*■■ •* ' % 2 PAQrnX APARE SUB CONDUCE­­REA UNUI COMITET 0* wrote Situaţia la frontiera franco-spi­ola Hendaye. 28.­ (Rador). — Situa­ţia la frontiera franco-spaniolă a rămas neschimbată. Consulul spaniol la Hendaye a telefonat la Madrid pentru a cere ordine foarte precise, anunţând că posturile de la frontiera spa­­niolă au interpretat foarte diferit ordinele prietene din partea gu­vernului. Măsurile restrictive lovesc nu­­­­mai pe francezi şi pe spanioli,­­ toţi ceilalţi străini putând să treacă frontiera fără dificultate. Londra. 28. (Rador). — Se co­munică din Hendaye (frontiera­­ franco-spaniolă) că patrule mili­­t­­are puternic înarmate, însoţite­­ adesea de poliţie, au străbătut­­ Străzile Madridului şi ale tuturor oraşelor şi satelor spaniole dintre Madrid şi frontiera franceză LA FRONTIERELE FRANCE­­SRAMOLE DEN NORDUL AFMCE Paris, 28. (Rador). . .Agenţia Franceză de presă anunţă din Rabat că frontiera dintre zonele franceza şi spaniolă din Maroc a fost închisă de autorităţile spa­niole. Se crede, că autorităţile locale au luat această măsură până la primirea instrucţiunilor art. Madrid Rabat. 2S. (Rador). — Tronul plecat joi dimineaţă dun Tanger spre protectoratul francez a fr­eat­ frontiera spaniolă în grad normal. Comunicațiile telegrafice sunt d­e asemenea normale. FRANŢA CERE CA PROBLEMA SPANIOLĂ SĂ FIE SUPUSĂ CONSILIULUI DE SECURITATE Londra. 28. (Rador). — La Fo­reign Office a fost primit un re­zumat al notei guvernului fran­cez referitoare la problema spa­niola Acest document va fi exa­minat in cel mai apropiat consi­liu de miniştri. Cercurile oficiale se abţin deo­camdată de la orice comentarii in legătură cu cuprinsul acestei no­te. Deasemeni, nu este comentată în aceste cercuri comunicarea americană în care departamentul de stat examinează măsurile pen­tru instalarea unei administraţii interimare în Spania pentru în­locuirea guvernului Franco. Cercurile oficiale britanice se mărginesc, să confirme că guver­nul francez exprimă dorinţa ca Londra, Washington şi Paris să ia măsurile necesare pentru a su­pune chestiunea regimurii Fran­co Consiliului de Securi­tate al Naţiunilor Unite. Aceleaşi cercuri anunţa că sir Alexander Cadogan, reprezem­­­tantul permanent britanic în Consiliul de Securitate, va pleca în curând la New-York, unde Consiliul urmează să se întrunea­scă la sfârşitul lui Martie. ❖ Paris. 23. (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei „Reuter“ comu­nică : Un purtător de cuvânt al mi­nisterului de externe francez a declarat joi seara că nota fran­ceză privitoare la Spania, ce a fost remisă Miercuri ambasadori­­lor Marei Britanii şi al Statelor Unite, a fost remisă şi ambasa­dorului Uniunii Sovietice. Purtătorul de cuvânt a arătat că în această notă se referă la nota din 12 Decembrie şi subli­niază că pericolul anunţat atunci de Franţa a sporit între timp din cauza masării de trupe spaniole la frontiera franceză şi în urma executării republicanilor spa­nioli. . Aceasta arată că generalul Franco nu are de gând să slăbea­scă regimul intern, după cum pă­reau să indice anumite cuvântări, şi nu ţine soam­a de fel de princi­piile justiţiei“, a adăugat purtă­torul de cuvânt. În consecinţă, francezii au în­trebat pe aliaţi dacă ar accepta ca problema spaniolă să fie adusa în faţa Consiliului de Securitate al ONU-ului. Deşi in nota franceză mi se a­­rată ce ar face Franţa în caşul când aliaţii nu a­’ accepte propu­nerea franceză, purtătorul de cu­vânt a spus că ..este probabil că într’o asemenea eventual­itete, Franţa va acţiona singură“. El a precizat că Franţa a pri­mit nota nord americani, dar tex­tul acesteia nu va fi dat publi­cităţii până când nu va fi publi­cat şi de departamentul de stat; este probabil însă c„ Kitapimov»­ va fi favorabil. Lăsând să se înţeleagă că nota americană nu ar merge destul de departe, purtătorul de cuvânt a spus: „Nota nordamericană de fapt spune ponorului spaniol „Dumnezeu ajută pe cei ce se ajută singuri“, în timp ce propu­nerile franceze cer o acţiune ra­dicală în consecinţă, noi menţi­nem propunerile noastre ce nu *u fost de fel modificat* prii* nete nordamericană. $€ C«t€ BLOCAM A SUAM4& Paris, 28. (Rador). — Ziarul francez al rezistenţei „Le Com­bat“ a făcut joi un apel la Na­ţiunile Unite pentru a bloca Spa­nia, pentru ca în felul acesta să pună capăt regimului Franco. Probleme Franco — spune zia­rul — are caracter internaţional şi numai o adevărată blocadă economică a Naţiun­lor Unite ar putea prăbuşi dictatorul. Ziarul socialist ,,Le Populaire“ spune că numai Anglia, care ,,de­testă“ pe Franco şi Statele Unite, cărora „nu le place Franco", mai prelungesc agonia acestuia. Referindu-se la concentrarea trupelor spaniole la graniţa din­tre Franţa şi Spania, ziarul mai spune că altădată, aceasta ar fi însemnat o bravadă spaniolă, dar astăzi reprezintă o ameninţare. O REZOLUŢIE A SINDICATE­LOR MARITIME FRANCEZE Paris. 28. (Rador). — Intr’o re­zoluţie adoptată in unanimitate de consil­il naţional al Federa­ţiei sindicatelor maritime, s’a ho­­tărît studierea unor măsuri care vor trebui luate imediat pentru încetarea, oricărui trafic între Franţa şi Spania Consiliul a aprobat cat durros hotărirea guvernului de a închi­de frontiera dintre Franţa şi Spa­nia şi îi cere să intervină pe lângă Statele Unite şi Marea Britanie sa şi aceste ţări să rupă relaţiile cu Franco. Totodată s’a hotărit să se cea­ră Internaţionalei muncitorilor din transporturi să oprească toa­­te­ transporturile către Spania­­indiferent dacă este vorba de im­­­port, export sau transit. A1TE CERERI Paris, 28. (Rador). — Cereri „de ruperea imediat a relaţiilor cu asasinul Franco” au fost făcute în cursul mai multor mari în­truniri ţinute la Par­s şi în pro­vincie în ultimele 24 de ore. Comitetul Executiv al Confede­raţiei Generale a Muncii şi-a ex­primat satisfacţia pentru acţiu­nea întreprinsă de guvernul fran­cez închișind frra&ttera Spa- • at* *î prop!*«8 'suipună pedo blema spaniolă în fața Consiliu­lui de Securitate al ONU-lui. ATITUDINEA ORI MWH PUBLICE ENGLEZE Londra, 28. (Rador). — Un son­daj gen GalLup a fost făcut, de Institutul britanic pentru sonda­rea opiniei publice în legătură cu chestiunea Spaniei. Întrebarea pusă a fost urmă­toarea : „Dacă Franţa şi Statele Unite s’ar hotărî ambele să rupă relaţiile cu Franca, aţi aproba sau nu această hotărâre ?“ „News Chronicle“ publică ur­mătoarele rezultate: 60% Da , 16% Nu şi 24% indiferenţi. După o analiză mai amănun­ţită, conservatorii ab­robă această măsură într’o proporţie de 53%, iar laburiştii de 65%. FRANCO AR PUTEA CERE EI­ NSUŞI RUPEREA RELAŢII­LOR EMPLOMATICE FRAN­­CO-SPANIOLE Parisi 28. (RadoT). — Ziarul de seară „Le Monde", care reflectă­­ adesea părerea ministerului de I externe francez, discutând hotă­­r­­îrea­ Franţei de a închide fre«i­­: ticra franco-spaniolă, tace »lude I la posibilitatea, ca Franco sa i* el însuşi Iniţiativa ruperii rela­ţiilor diplomatice cu Franţa. Şi „Le Monde” adaugă: In clipa de faţă să ne îndeletnicim cu examinarea numeroaselor şi serioaselor consecinţe pe care a­­ceasta măsură le va avea pentru cei peste 200000 de naţionali francezi ri­n Spania, dintre care majoritatea lucrători modeşti şi pentru interesele franceze in Spania care se cifrează la nu­îi r­­o* de franci. Pentru aceasta trebue să spe­răm că aliaţii vor realiza, prompt un acord în ce priveşte mijloa­cele de a se pune capăt unui r**­gim care este universal­i­zat şi care constitue o amenin­ţare pentru viitorul democraţiei şi pentru securitatea­­Europei. Atentat împotriva legaţiei spaniole din Copenhaga 1 Copenhaga, 28. (Rador). — O Un puternic detaşament de pe­­grenadă de mână a fost aruncată j |iMc p&ze*te a0Um clădire». Miercuri «ara asupra legaţiei j n produce după spaniole pe când ministrul Spa­ . , j nici şi soţia sa se aflau la masă, recentele manifestaţii awttfran- Au fost sparte geamurile, dar­­ chiote ce au avut loc !« Copen­­nvH s’a îiveg«te*t n­ici o victimă, baga. Republicani spanioli au ocupat un consulat spaniol din Franţa Londra. 28. (Rador). — Postul , spate­cii au ocupat consulatul de radio Brixettes, citernd o ştire­­ spaniol din Sette. port francez 1* , f a Agenţiei „France Presse“ a­­ Meditermia, situat la 150 km. A anunţat joi seara că republicani­­ nord de frontiera spaniolă. CONŢINUTUL NOTEI NORDAMERICANE Londra, 28 (Radar) — Guvernul francez a acceptat principial pro­punerea guvernului nord sune­riean de a­ se face o declaraţie comună de către Franţa, Anglia şi Statele Unite, denunţând guvernul Franco, — după cum a anunţat joi seara departamentul de stat nordamen­­can. Din partea guvernului britanic nu s’a făcut nici o declaraţie, dar în cercurile autorizate din Wa­shington domneşte convingerea ca se va primi o acceptare asemăna­­­­toare, principială, şi din pane». • Angliei. După cum se afirmă aci, nota nordamericană propune ca decla­raţia comu­nă să conţină : 1. —­O denunţare fără mes o re­zervă a realizărilor de până acum ale guvernului Franco. Simultan ar urma să se publice documentele pregătite, de departamentul de stat din cele capturate de la germani,­­ prin care guvernul Franco este t­­­­ratat că a dus o politică de dw­­»pfli­ate în relaţiile sale cu Ax* din timpul războiului . 2. — Propunere» c.. a recunoaşte un guvern temporar, cu baze largi, a cărui primă sarcină va fi să în­tocmească constituţia nouă, demo­cratică pentru Spania. Aceasta ar implica o rupere a relaţiilor diplo­matice între cele trei putrid şi gu­vernul Franco . 3. — O declaraţie că cele trei guverne nu au de gând să inter­vină materialiceşte a treburile In­terne ale Spaniei şi că revine po­porului însuşi datoria de a înlătura pe Franco. Un purtător de cuvânt al depar­tamentului de stat a declarat că ministrul de, externe, famcez, d. Georges Bidanlt, s'a arătat cât se poate de încântat de not* nord a­­meritatei. Pe străzile Ma'riduluî circulă patrule puternic înarmate. Fran­cezii cari vor să treacă în Spatii* #ur,­ opriţi de stanioli la frontieră Şi un vice-consul francez în drog de la Paris la postul său de la Bar­celona, a fost oprit la frontieră de grăniceri spanioli. Autoritățile «pa­niole au lăsat însă să treacă pe călătorii francezi cari Merg *»re Portugalia, D. Jose Girai, primul ministru *! guvernului republican spaniol in exil, a declarat joi la Paris că re­publicanii sunt gata să preia pute­rea imediat în Spania. El şi-a ex­­primas pOnvingerea că trecerea î» un rOjfSWi republican democrat se va face fără a «* «zbura viaţ» ţării. ★ WssBkigtcwi, 28 (Rador). — Lor­dul Halifax, ambasador«] englez, » declarat Joi ziariştilor că guver­nul britanic nu a răspuns incă la propunerea nordamericană de a se face o declaraţie tripartită cu pri­­vire la Spania. Lordul Halifax a­ precizat «a vu discuta această chestiune cu d Byrnes. El a refuzat să precizeze care va fi răspumul britanic FRANŢA ACCEPTA Washington, 28 (Rador). — Core*­­Pondentul Agenţiei France Press transmite : Guvernul francez a anunţat gu­vernul Stetelor Unite că acceptă In principiu propunerile americane , ceea ce priveşte situaţia lui Franco. D. DR. PETRU GROZA DESPRE FRANŢA Miercuri 27 Februarie, d. dr. petru Groşa, preşedintele Consi­liului de miniştri a primit pe d. Harry Sagar, reporterul cinema­tografic al jurnalului „Actuali­tăţi franceze“ din Paris. Cu această ocazie d. Petru Gro­­2a a acordat d-lui Sagar un in­terview filmat. Totodată d. prim ministru a rostit următorul cu­­vârrt pentru Franţa: : -r­eptte * twsM** şî rit­tapHsmului deslanţuit de ceta agresorii Hitler şi Mussolini întreaga omenire şi toate po­poarele iubitoare de Hbertat aplaudă renaşterea patriei aiber­taţilor cetăţeneşti din c­e­n­u­ș unul regim barbar, purtând'"peei tea furîeî teutonice. „Franţa p» radia înainte spr întreaga această «menire spirite •teaesiositiWf șt ujwanit&țfl’“*

Next