Universul - Provincie, martie 1946 (Anul 63, nr. 49-75)
1946-03-03 / nr. 50
Aiiwf all|4m | PAGINII Cor er3tor: LUIGI CA2ZAVIINI Pcoprngtfr: »UNIVERSUL» %. A, »«scris sub Mr 160 Trib. Jlfciv fitt pasta» plătit* Ks BEJscrw maSeem sprebire Bit, G t* V. T. T- K'r. SLISS/JSf. IXEMPLARUU 100 LE! CELE DIN URMA $TIR! DIN LUMEA INTRI ADA, TILIGRAFICE $I TELEFONICI RSBAC?!A «I ADMINISTRATIA! BUCURESTI, STR. BREZOIANU NR. 23»SS DE MT*ALA TELEFONICA A TIA »UI. «TI 34®,!*: SECRETARIATUL DE REDACTIE 3.39 1$ INCA UN DRUM DESCHIS INITIATIVEI PARTICULARE A cam când toate ţările se pregătesc in vederea reluării schiobului internaţional de mărfuri, fără de care însăşi acţiunea de refacere a economiilor naţionale are de suferit serioase stingheri, problema de căpetenie care de nu ne indeobşte este găsirea modalităţilor de plată, în această perioadă critică a conjuncturii postbelice. Dacă schimbul s'ar putea organiza din primul moment numai intre ţări cu economii complimentare şi dacă majoritatea acestor ţări ar dispune in clipa de faţă de importante stocuri exportabile situaţia ar fi cu mult uşurată. Posedând disponibilităţi exportabile, am avea în mână însăşi baza schimburilor cu ţările care ar avea nevoe de produsele noastre, oferindu-ne în compensaţie mărfurile de care avem nevoe noi. Şi toată problema s’ar reduce, în acest caz, la fixarea cadrului convenţional, care să reglementeze acest schimb şi condiţiunile de finanţare, şi la înlăturarea greutăţilor de transport. Din nefericire, însă, necesităţile, dar mai ales distrugerile războiului, au lăsat goluri adânci în stocurile create şi au paralizat din temelii aparatul naţional de producţie în mai toate sectoarele, aşa încât dacă disponibilul exportabil nu este azi cu totul inexistent, in multe din ţările europene, el este in schimb cu totul redus ln bună parte aceasta -este Şi situaţia ţării noastre, care, pe lângă urmările războiului, a avut de îndurat şi calamităţile unei secete aproape fără precedent. Şi, totuşi, nu este un motiv ca să rămânem cu braţele Încrucişate. Acţiunea de refacere trebue continuată tocmai pentru a îmbunătăţi cu un moment mai devreme standardul economic general al ţării. Industria să-şi primească materia, primă, înstelaţi unite şi piesele de schimb, care să-i vii,reţină funcţiunile; agricultura trebue utilată in scopul de a. I Se spori randamentul; serviciile de transport trebuesc reechupate in vederea, norma Uzării lor; nevoii® primordiale ale populaţiei şi ale pieţii se cer satisfăcute în mai mare măsură decât până acuma. De aci şi necesitatea mobilizării tuturor mijloacelor capabile să înlesnească achiziţionarea pe pieţele străine şi aducerea in ţară a materiilor prime şi a utilajelor industriale indispensabile. Înţelegând să dea curs acestei necesităţi, guvernul a tradus-o în fapt prin o serie de măsuri menite să activeze aprovizionarea ţării de pe pieţele străine, iar printre ele avem de înregistrat recent şi decretul-lege privitor la autorizarea întrebuinţării disponibilităţilor particulare de devize din străinătate pentru importul de materii prime şi utilaj industrial. Este un mijloc oferit posesorilor de asemenea disponibilităţi, create in străinătate în împrejurările tulburi din preajma şi din timpul războiului, de a le utiliza în condiţiuni cât mai avantajoase pentru ei şi pentru economia naţională, legalizând în acelaş timp o situaţie care nu era normală. Rezultatele acestei hotărîri, în cazul când cei interesaţi i-ar da cuvenita urmare, ar fi deosebit de importante, judecând după relatarea dată de Comisarul general al comerţului exterior şi al acordurilor economice cu străinătatea, d. Mircea Solapolu, că numai in Statele Unite cifra disponibilităţilor de devize aparţinând particularilor români atinge 50 milioane de dolari faţă de numai 10 de milioane ale Statului român. E locul să menţionăm azi că, apelând la cooperarea, in această formă, a disponibilităţilor şi iniţiativei particulare, autorii decretului-lege menţionat au înţeles să acorde toate garanţiile legale cu putinţă tuturor celor cari vor să-şi învestească devizele proprii în operaţiunile de import. Astfel, deşi termenul pentru realizarea importului este fixat la 3 luni, s'a dat dreptul la noui prelungiri, în cazul când prima autorizaţie n’a putut fi executată, cu menţiunea că însăşi valoarea stabilită in lei a primei autorizati va putea fi schimbată potrivit evoluţiei cursului la zi. Posesorii de devize in străinătate vor fi scutiţi de orice cercetare privitoare la provenienţa acestor devize şi nu vor avea de cedat cirtec Băncii Naţionale, prin derogare de la regimul negocierii devizelor şi de la dispoziţiile legii comerţului exterior. Valoarea in lei a importurilor va fi stabilită duuă criterii obiective in momentul eliberării autorizaţiei respective de import. Reintrarea acestor importante valori sub formă de materii prime şi utilaj industrial in circuitul economic al tării, va însemna, desigur, un aport hotăritor la opera de redresare a ţării şi de mărire a potenţialului ei productiv, iar gestul titularilor de asemenea disponibilităţi închinat acestei mari opere, va însemna nu numai o bună afacere comercială, dar şi un frumos act patriotic. H. T. ***■»« ■3* LEGEA SABOTAJULUI ŞI CEA A NUMELUI Precizările d-lui ministru Lucreţiu Pătrâşcanu Referitor la dispoziţiile modi- ’ ficatoare ale legii sabotajului, i. ministru al justiţiei a ţinut să precizeze că toate lucrările au fost făcute la ministerul economiei naţionale, întrucât materia ce urmează a fi reglementată priveşte acest departament. După ce va căpăta formă definitivă, anteproectul va veni în discuţia comisiei de legi a ministerului de justiţie, care îşi va fixa punctul de vedere în ceea ce priveşte încadrarea penală şi procedura privind judecarea acestor procese. Afirmaţia făcută de unele gazete, că ministerul de justiţie ar fi avut în studiu această lege, este cu totul eronată. Comisia de legi, care funcţionează sub preşedinţia d-lui ministru Lu J creţiu Pătrâşcanu, urmează, deci, ca de acum înainte să-şi dea avizul. Aşadar, nu corespunde adevărului luarea unei poziţii principiale sau da text, aserţiunea unor ziare că s’a ajuns la formula după care ministerul deJurtiţie are latitudinea transformării pedepsei cu închisoarea în amendă, sai suspendarea executării pedepsei. In special asupra acestei ultime părţi a anteprocesului, lucrat de departamentul economiei naţionale, ministerul de Justiţie îşi rezervă dreptul de a-i da formă definitivă. Cu privire la legea numelui, ministru Lucreţiu Pătrâşcanu a declarat că Patriarhia s’a opus în admiterea schimbării numelui mic, nefăcându-se decât extrem de rare excepţii, pentru cazuri când cel care o solicitamul în literatură sau gazetărie face dovada că numele este cu- \ — şi unde interdicţia schimbării născut ca atare de timp înde- numelui mic ar ştirbi puterea lungat — cum ar fi pseudoni- ! de circulaţie a întregului nume. amgwggoa——namfflsmaafcw—B—»gpM—w«awriwni~*—>.i wninim—c—«wma» ŞEDINŢA CONSILIULUI SANITAR DIN MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE Fi’ s’a întrunit la ministerul educaţiei naţionale sub preşedinţia d-lui ministru St. Voitec, consiliul sanitar al ministerului. Au luat parte d-nui: prof. dr. G. Băltăceanu, dr. Eugen Trăsmeriţă, inspectorul g-ral sanitar al Capitalei, dr. docent Tagnovdr. I. Simion, directorul g-ral al igienei, prof, Toma Vasilescu, directorul învăţământului secundar, prof. li . Cristea, directorul învăţ, profes., prof. I. Mirescu, directorul învăţ, normal, doamna dr." Virginia Şeicaru, subdirectoarea igienei şi dr. Flavius Scobaru, secretarul consiliului sanitar. S’au luat în discuţie unele stabilirii normelor pentru examenele de capacitate, a titularizării medicilor şcolari cu şase ani vechime şi modalităţile pentru legalizarea acestor titularizări printr'o decizie ministerială specială, criteriile de alegere a organelor de control şi inspecţie a medicilor şcolari, fixarea atribuţiunilor inspectorilor precum şi stabilirea organelor de la care emană directivele. Ordinea de zi a fost încheiată prin expunerea rezultatelor experienţelor unui centru rural sanitar pentru asistenţa preventivă şi curativă în mediul şcolar şi în familie. Joi dimineaţă, completul tribunalului poporului, prezidat de d. Al. Voitinovici, s'a pronunţat in procesul celui de al treilea lot de criminali de război, autorii deportărilor venale, orarilor şi masacrelor săvârşite la Începutul războiului, in Bucovina şi Basarabia. Au fost condamnaţi: Generalul VOICULESCU CONST., fost guvernator al Basarabiei, la munca silnică pe viaţă, 10 ani degradare civică, 20 ani închisoare grea; Col. MÂNECUŢA I., fost comandant de jandarmi în Bucovina, 5 ani închisoare corecţională, 5 ani interdicţie; Col. MECULESCU I., fost comandant de jandarmi în Basarabia: 15 ani temniţă grea; Lt.-col. PRAGULESCU TR, fost comandant al legiune! Hotvw: 5 ani închisoare corecţională, 5 ani interdicţie; Lt.-cot PETALA MARCEL fost pretor la Cetatea Albă: muncă cilnită pe viaţă; CJnft OCTjr»cruR del* legiu- AlbS: muncă s.l; plot STOFNESCU: 20 ani muncă silnică; 10 ani interdic. ie; plot MINCU FILIP: 15 ani muncă silnică; plot. BUDIC.3 L; 1o ani muncă silnică; plot i^ămrr RABU: 15 l ei munci silnică; plot. MIRON CONST.: achitat; plot. TOMITA GH.: muncă silnică pe viață; plot. SCOBIGALĂ AL.: muncă silnică pe viaţă; prot. DINU TANAIT: muncă silnică pe viaţă. Apoi mai au fost condamnaţi in lipsă şi: maior BECII FILIP, fost comandant de jandarmi la Orhei: muncă silnică pe viaţă; major MARIN OLTEANU dela Orhei: muncă silnică pe viaţă; maior ANDONE PARTENIE dela regiunea Cetatea Albă: muncă silnică pe viaţă; maior DRAJAN VIRGIL: munca silnică pe viaţă; IVANESCU PETRU: idem ; RUSU I, idem. Condamnaţilor li s’au confiscat averile. Toţi condamnaţii au declarat recurs. TRIBUNALUL POPORULUI SENTINŢA IN PROCESUL ORORILOR DIN BUCOVINA ŞI BASARABIA ■P'TL'JülüL-Ü.'1 lilllliniiiiw CURTEA MARŢIALA A COMAT LA MOARTE PE CRIMINALUL ŞTEFAN LESCOVEŢCHI Secţia IV-a a Curţii Marţiale, Mănescu Şt. şi Smărăndescu Gh. prezidată dă colonel magistrat iar procuror pe d. maior magist.I. A. Petrescu, având ca mem- ’ ‘ brii pe d-nii căpitani magistraţi: trat Ionescu Iulian, a judecat, ieri, pe criminalul Lescoveţchi Ştefan, de 34 ani, născut la Cetatea Albă, domiciliat în Bucureşti pe şoseaua Crangaşi Sa, pentru port ilegal de armă, pentru tâlhărie cu omor şi furt calificat. In urma dezbaterilor, şi ascultării martorilor, Curtea a pronunţat, următoarea sentinţă : Condamnă pe Ştefan Lescoveţchi, pentru crimă de port ilegal de uniformă a unei armate aliate, să sufere pedeapsa cu moartea, la muncă silnică pe viaţă şi 200.000 lei amendă pentru port ilegal de armă; la muncă silnică pe viaţă şi 200.000 lei amendă pentru tâlhărie cu omor, la munca, silnică pe viață si 300.000 lei amendă, pentru furt calificat si la10.000 lei cheltueli de judecată. Asasinul cr declarat recurs. ■g'i. ■_!!_«.. | -----—•———— --------------------— Fostul prim-moinistru ungar Imredi a fost împuşcat Paris. 28 (Rador). — postul de radio american anunţă că fostul prim ministru al Ungariei Imredi, condamnat la .moarte de tribunalui poporului din Ungaria, a fost im- I pUŞcatjoi dimineaţa _______ Reglementarea consumului cărnii de mie! Autorizaţiile pentru colectarea şi transportul mieilor de consumaţie vii şi tăiaţi vor fi eliberate de Primăria Municipiului Bucureşti pentru consumul populaţiei economatelor civile şi militare etc. din Capitală, de prefecturile de judeţ pentru judeţele respective, de Direcţia Subzistenţelor Armatei, prin Comandamentele Teritoriale, pentru consumul armatei române (trupă) şi armatelor aliate. Pieile vor fi predate la: OEAT este cenaîa îMimai -Tufe şi Pomi- Vriisrat ■rironre. Printr’o decizie a subsecretariatului de stat al aprovizionării se permite sacrificarea a 50 la sută din producţia de miei berbecuţi cari depăşesc 50gr. grutrte vie. Prin aceeaşi decizie se interziceivafiarea mieluşelelor de orice rasă. Distribuţia cărnii de miel se va face numai 1 de bonuri de cartelă, raţia fiind de 250 gr de persoană Săptămânal in toată ţara Consumul cărnii de miel, atât pentru populaţie cât si la restaurante nkca. SCHIMBURILE COMERCIALE DINTRE ROMÂNIA ȘI U. R. S. S. Im 8 Februarie ce s’au împlinit nouă luuni de când a intrat în vigoare acordul de schimburi comerciale sovieto-române. Prin acest acord, s’a dat României posibilitatea să fi morte Vt/intitisi importante de materie prtv.d, care sa înlesnească, producţia în industriile noastre. S'au importat cantităţi apreciabile de materii prime pentru industria metalurgică (minereuri, ca. 6.520 tone fontă, 10.800 tone oţel semifabricat, 995 tone cupru şi altele). Pentru industria textilă s’a importat: 9500 tone bumbac brut din cele 20.000 tone ce urmează să ne fie trimise până la sfârşitul anului 1940, precum şi 826 tone de lână şi 876,5 tone păr de cămilă. S-au importat deasemeni 834 autocamioane şi alte diverse materii prime şi fabricate. In schimbul acestor materiale primite, trebuie să exportăm, in compensaţie, produse lemnoase, produse petrolifere, ciment, geamuri, negru de fum şi carton asfaltat.. In general cantităţile livrate de noi, sunt cu mult sub nivelul cotelor iniţial stabilite. Valoarea exportului nostru se cifrează la suma de lei 977.082.225 faţă de un import în valoare de lei 1.901.082.000, deci o diferenţă în minus de 923.932.000 lei. Uniunea Sovietică cercetează mijloacele necesare pentru a uşura lichidarea soldurilor. Astfel de curând s-a încheiat un contract pentru livrarea a 8 milioane metri ţesături, ce se vor prelucra din bumbacul sovietic. (A- aerpres). TERMENUL PENTRU DECLARAREA STOCURILOR A FOST PRELUNGIT în urma intervenției Sfatului I termenul pentru declararea stocu» negustoresc central.^ ministerul rilor de mărfuri până la. 15 Mar industriei și cnmlrtnfy » amânat I ti® B. o peiMmi n;n!gji.Ji!.,ig^l,,,1,1^11,,II wsuioww I Ml nmmmmmmLmmmmmi ŢARA ESTE APROVIZIONATĂ CU PÂINE ŞI MĂLAI PÂNĂ IA NOUA RECOLTĂ Declaraţiile d-lui ministru I. Burcă In cadrul unei conferinţe de presă, care a avut loc la ministerul afacerilor interne, d. ministru subsecretar de stat Ioan Burcă a făcut câteva importante declaraţii, cu privire la situaţia alimentară din ţară. Astfel, d-sa a precizat că in ceiace priveşte Capitala ţării, situaţia se prezinta din punct de vedre al aprovizionării cu pâine ,şimălai foarte satisfăcător, fiind pe deplin asigurate cantităţile necesare. In ceiace priveşte situaţia din ţară, de-asemeni s’au luat măsuri ca până la noua recoltă absolut toate judeţele să fie îndestulate, pentn ca populaţia să nu ducă lipsă nici de pâine, nici de măr... Cantităţile de cereale sovietice ne dau posibilitatea ca, până la recolta viitoare, să facem faţă tuturor cerinţelor. Marile întârzieri care au fost semnalate provin din greutăţile de transbordare din cauza deosebirilor de ecartament. Din comunicările primite până in prezent, rezultă că notele legi de colectare a produselor agricole în schimbul distribuirii produselor industriale, au dat rezultate bune. Astfel într'un singur judeţ, pentru schimbul de bumbac, s’au putut aduna în mai puţin de o săptămână 36 vagoane de grâu. CONCESIA S. T. R. Răspunzând unei întrebării de ministru Ioan Burcă a ţinut să precizeze punctul de vedere al partidului social-democrat, cu privire la concesionarea exploatării tramvailor şi anume că este hotărât împotriva oricărei prelungiri. . S'ar putea avea eventual în vedere, un nou act de concesiune, în condiţii cu totul altele decât cele de până acum, întrucât în trei ani de zile, comuna devine proprietară, definitivă, a întregului inventar, prin expirarea concesiei existente. Actualmente se lucrează la inventarierea şi evaluarea, la preţul zilei, a întregului activ al ST.B-ului. I D. ministru Burcă şi-a încheiat declaraţiile, afirmând că pot fi luate în considerare eventualitățile, fie ale unei exploatări în re-gie mixtă, fie intr’o regie proprie. Is Ultima Oră) DE VORBĂ CU DRAMIA GROZA DESPRE FEDERAŢIA DEMOCRATĂ A FEMEILOR DIN ROMÂNIA La Deva, frumosul oraş arde- , lean, situat intr’o poziţie pito- i vească între dealurile acoperite , cu păduri de fag şi brad, casa I d-lui prim-ministru dr. Petru Groza respiră liniştea şi tihna provincială, căci stăpânul ei, care deţine frânele politice din ţară, se află departe, în Capitală. Acolo, în vastul cabinet de lucru al d-lui dr. Petru Groza, cu mobila masivă sculptata şi aurită cu draperii grele la ferestre, în mijlocul cărţilor serioase şi al tablourilor vechi, am stat de vorbă cu d-ra Mia Groza, fiica d-lui prim-ministru, despre problemele care frământă, omenirea de pe timpul lui Doja, al cărui portret, în mărime naturală, domină întreaga încăpere, până azi, când problemele înfrăţirii între oameni au devenit o preocupare arzătoare. Problema de ultima oră, problema Federaţiei democrate a femeilor din România, a fost principalul mostru subiect de conversaţie. — „Mă gândesc mereu la Congresul nostru, din Martie, mi-a spus d-ra Mia , Groza, privindumă cu ochii ei albaştri,şi mă sirict cuprinsă de emoţie la gândul că femeile' noastre, cari şif trăit mereu în stare de subjugare, lipsite de depturi, păşesc azi, pentru prima oară, alături de bărbaţi să*şi spună cuvântul lor ş i să aducă aportul lor în treburile ţării. Cred că fiecare femeie trebue să resimtă, azi o «asâââţi* ».»emormit*«?* eu *•■»»* pe care o ai când într’o cameră întunecoasă se deschide larg fereastra spre aer şi lumina de afară“. — Credeţi că, la Congres, femeile din diferite organizaţii, cari au lucrat până acum separat, vor ajunge la unire, creând Federaţia Democrată a femeilor din România ? — „Cred că toate organizaţiile feminine, toate grupările feminine din partidele democrate, aderând In Congres, sunt hotărîte să se unească în Federaţia democrată a femeilor din România, pe baza revendicărilor lor comune, ca: dreptul de vot, dreptul de a fi alese, protecţia mamei şi a copilului, lupta împotriva analfabetismului, etc.“. — Veţi veni la Bucureşti în timpul Congresului ? — „Desigur. Mă gândesc cu bucurie la momentul când voi păşi pragul incintei Parlamentului în calitate de congresistă. Sper că voi avea plăcerea să mă întâlnesc acolo şi cu sora mea, care e preşedinta Uniunii femeilor antifasciste la Timişoara“— Am auzit că tatăl dvs. d. prim ministru, Petru Groza, a promis sprijinul său Congresului. Va împărtăşit ceva în privinţa asta ? — ..Nu l-am văzut de mul pe tata, insă nu mă îndoiesc că va sprijini cu tot sufletul Congresul nostru feminin. Şi cum ar putea să fie altfel, când tata, o viaţă întreagă, a luptat pentru democraţie, iar democraţie fără participarea femeilor la guvernarea ţării este un nom-sens“. Când vorbeşte despre tatăl său, vocea d-rei Mia Groza devine parcă, mai caldă, iar chipul ei deschis, sincer, încadrat de păr blond, devine mai animat. — „Concepţiile mele de viaţă, crezul meu politic, reia ea cu trisufieţire, le am de la tata. Când eram mică, tata nuşi povestea despre Doja'’. — d-ta. Mia Groza îmi arată portretul marelui luptător pentru cauza ţărănimii ardelene — „mai târziu am urmărit activitatea politică a tatei şi dela el am învăţat să-mai iubesc patria şi poporul, fără să urăsc alte neamuri, căci tatăl meu n'a făcut niciodată o politică xenofobă, şi tot dela el am învăţat să consider că bunurile cele mai n-RAMIA GROZA Uf. Î0 XHUüinfeá I Maillé 194$ . . »? 0 •*■■ •* ' % 2 PAQrnX APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET 0* wrote Situaţia la frontiera franco-spiola Hendaye. 28. (Rador). — Situaţia la frontiera franco-spaniolă a rămas neschimbată. Consulul spaniol la Hendaye a telefonat la Madrid pentru a cere ordine foarte precise, anunţând că posturile de la frontiera spaniolă au interpretat foarte diferit ordinele prietene din partea guvernului. Măsurile restrictive lovesc numai pe francezi şi pe spanioli, toţi ceilalţi străini putând să treacă frontiera fără dificultate. Londra. 28. (Rador). — Se comunică din Hendaye (frontiera franco-spaniolă) că patrule militare puternic înarmate, însoţite adesea de poliţie, au străbătut Străzile Madridului şi ale tuturor oraşelor şi satelor spaniole dintre Madrid şi frontiera franceză LA FRONTIERELE FRANCESRAMOLE DEN NORDUL AFMCE Paris, 28. (Rador). . .Agenţia Franceză de presă anunţă din Rabat că frontiera dintre zonele franceza şi spaniolă din Maroc a fost închisă de autorităţile spaniole. Se crede, că autorităţile locale au luat această măsură până la primirea instrucţiunilor art. Madrid Rabat. 2S. (Rador). — Tronul plecat joi dimineaţă dun Tanger spre protectoratul francez a freat frontiera spaniolă în grad normal. Comunicațiile telegrafice sunt de asemenea normale. FRANŢA CERE CA PROBLEMA SPANIOLĂ SĂ FIE SUPUSĂ CONSILIULUI DE SECURITATE Londra. 28. (Rador). — La Foreign Office a fost primit un rezumat al notei guvernului francez referitoare la problema spaniola Acest document va fi examinat in cel mai apropiat consiliu de miniştri. Cercurile oficiale se abţin deocamdată de la orice comentarii in legătură cu cuprinsul acestei note. Deasemeni, nu este comentată în aceste cercuri comunicarea americană în care departamentul de stat examinează măsurile pentru instalarea unei administraţii interimare în Spania pentru înlocuirea guvernului Franco. Cercurile oficiale britanice se mărginesc, să confirme că guvernul francez exprimă dorinţa ca Londra, Washington şi Paris să ia măsurile necesare pentru a supune chestiunea regimurii Franco Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. Aceleaşi cercuri anunţa că sir Alexander Cadogan, reprezemtantul permanent britanic în Consiliul de Securitate, va pleca în curând la New-York, unde Consiliul urmează să se întrunească la sfârşitul lui Martie. ❖ Paris. 23. (Rador). — Corespondentul Agenţiei „Reuter“ comunică : Un purtător de cuvânt al ministerului de externe francez a declarat joi seara că nota franceză privitoare la Spania, ce a fost remisă Miercuri ambasadorilor Marei Britanii şi al Statelor Unite, a fost remisă şi ambasadorului Uniunii Sovietice. Purtătorul de cuvânt a arătat că în această notă se referă la nota din 12 Decembrie şi subliniază că pericolul anunţat atunci de Franţa a sporit între timp din cauza masării de trupe spaniole la frontiera franceză şi în urma executării republicanilor spanioli. . Aceasta arată că generalul Franco nu are de gând să slăbească regimul intern, după cum păreau să indice anumite cuvântări, şi nu ţine soama de fel de principiile justiţiei“, a adăugat purtătorul de cuvânt. În consecinţă, francezii au întrebat pe aliaţi dacă ar accepta ca problema spaniolă să fie adusa în faţa Consiliului de Securitate al ONU-ului. Deşi in nota franceză mi se arată ce ar face Franţa în caşul când aliaţii nu a’ accepte propunerea franceză, purtătorul de cuvânt a spus că ..este probabil că într’o asemenea eventualitete, Franţa va acţiona singură“. El a precizat că Franţa a primit nota nord americani, dar textul acesteia nu va fi dat publicităţii până când nu va fi publicat şi de departamentul de stat; este probabil însă c„ Kitapimov» va fi favorabil. Lăsând să se înţeleagă că nota americană nu ar merge destul de departe, purtătorul de cuvânt a spus: „Nota nordamericană de fapt spune ponorului spaniol „Dumnezeu ajută pe cei ce se ajută singuri“, în timp ce propunerile franceze cer o acţiune radicală în consecinţă, noi menţinem propunerile noastre ce nu *u fost de fel modificat* prii* nete nordamericană. $€ C«t€ BLOCAM A SUAM4& Paris, 28. (Rador). — Ziarul francez al rezistenţei „Le Combat“ a făcut joi un apel la Naţiunile Unite pentru a bloca Spania, pentru ca în felul acesta să pună capăt regimului Franco. Probleme Franco — spune ziarul — are caracter internaţional şi numai o adevărată blocadă economică a Naţiunlor Unite ar putea prăbuşi dictatorul. Ziarul socialist ,,Le Populaire“ spune că numai Anglia, care ,,detestă“ pe Franco şi Statele Unite, cărora „nu le place Franco", mai prelungesc agonia acestuia. Referindu-se la concentrarea trupelor spaniole la graniţa dintre Franţa şi Spania, ziarul mai spune că altădată, aceasta ar fi însemnat o bravadă spaniolă, dar astăzi reprezintă o ameninţare. O REZOLUŢIE A SINDICATELOR MARITIME FRANCEZE Paris. 28. (Rador). — Intr’o rezoluţie adoptată in unanimitate de consilil naţional al Federaţiei sindicatelor maritime, s’a hotărît studierea unor măsuri care vor trebui luate imediat pentru încetarea, oricărui trafic între Franţa şi Spania Consiliul a aprobat cat durros hotărirea guvernului de a închide frontiera dintre Franţa şi Spania şi îi cere să intervină pe lângă Statele Unite şi Marea Britanie sa şi aceste ţări să rupă relaţiile cu Franco. Totodată s’a hotărit să se ceară Internaţionalei muncitorilor din transporturi să oprească toate transporturile către Spaniaindiferent dacă este vorba de import, export sau transit. A1TE CERERI Paris, 28. (Rador). — Cereri „de ruperea imediat a relaţiilor cu asasinul Franco” au fost făcute în cursul mai multor mari întruniri ţinute la Pars şi în provincie în ultimele 24 de ore. Comitetul Executiv al Confederaţiei Generale a Muncii şi-a exprimat satisfacţia pentru acţiunea întreprinsă de guvernul francez închișind frra&ttera Spa- • at* *î prop!*«8 'suipună pedo blema spaniolă în fața Consiliului de Securitate al ONU-lui. ATITUDINEA ORI MWH PUBLICE ENGLEZE Londra, 28. (Rador). — Un sondaj gen GalLup a fost făcut, de Institutul britanic pentru sondarea opiniei publice în legătură cu chestiunea Spaniei. Întrebarea pusă a fost următoarea : „Dacă Franţa şi Statele Unite s’ar hotărî ambele să rupă relaţiile cu Franca, aţi aproba sau nu această hotărâre ?“ „News Chronicle“ publică următoarele rezultate: 60% Da , 16% Nu şi 24% indiferenţi. După o analiză mai amănunţită, conservatorii abrobă această măsură într’o proporţie de 53%, iar laburiştii de 65%. FRANCO AR PUTEA CERE EI NSUŞI RUPEREA RELAŢIILOR EMPLOMATICE FRANCO-SPANIOLE Parisi 28. (RadoT). — Ziarul de seară „Le Monde", care reflectă adesea părerea ministerului de I externe francez, discutând hotărîrea Franţei de a închide fre«i: ticra franco-spaniolă, tace »lude I la posibilitatea, ca Franco sa i* el însuşi Iniţiativa ruperii relaţiilor diplomatice cu Franţa. Şi „Le Monde” adaugă: In clipa de faţă să ne îndeletnicim cu examinarea numeroaselor şi serioaselor consecinţe pe care aceasta măsură le va avea pentru cei peste 200000 de naţionali francezi rin Spania, dintre care majoritatea lucrători modeşti şi pentru interesele franceze in Spania care se cifrează la nuîi ro* de franci. Pentru aceasta trebue să sperăm că aliaţii vor realiza, prompt un acord în ce priveşte mijloacele de a se pune capăt unui r**gim care este universalizat şi care constitue o ameninţare pentru viitorul democraţiei şi pentru securitateaEuropei. Atentat împotriva legaţiei spaniole din Copenhaga 1 Copenhaga, 28. (Rador). — O Un puternic detaşament de pegrenadă de mână a fost aruncată j |iMc p&ze*te a0Um clădire». Miercuri «ara asupra legaţiei j n produce după spaniole pe când ministrul Spa . , j nici şi soţia sa se aflau la masă, recentele manifestaţii awttfran- Au fost sparte geamurile, dar chiote ce au avut loc !« CopennvH s’a îiveg«te*t nici o victimă, baga. Republicani spanioli au ocupat un consulat spaniol din Franţa Londra. 28. (Rador). — Postul , spatecii au ocupat consulatul de radio Brixettes, citernd o ştire spaniol din Sette. port francez 1* , f a Agenţiei „France Presse“ a Meditermia, situat la 150 km. A anunţat joi seara că republicani nord de frontiera spaniolă. CONŢINUTUL NOTEI NORDAMERICANE Londra, 28 (Radar) — Guvernul francez a acceptat principial propunerea guvernului nord suneriean de a se face o declaraţie comună de către Franţa, Anglia şi Statele Unite, denunţând guvernul Franco, — după cum a anunţat joi seara departamentul de stat nordamencan. Din partea guvernului britanic nu s’a făcut nici o declaraţie, dar în cercurile autorizate din Washington domneşte convingerea ca se va primi o acceptare asemănatoare, principială, şi din pane». • Angliei. După cum se afirmă aci, nota nordamericană propune ca declaraţia comună să conţină : 1. —O denunţare fără mes o rezervă a realizărilor de până acum ale guvernului Franco. Simultan ar urma să se publice documentele pregătite, de departamentul de stat din cele capturate de la germani, prin care guvernul Franco este tratat că a dus o politică de dw»pfliate în relaţiile sale cu Ax* din timpul războiului . 2. — Propunere» c.. a recunoaşte un guvern temporar, cu baze largi, a cărui primă sarcină va fi să întocmească constituţia nouă, democratică pentru Spania. Aceasta ar implica o rupere a relaţiilor diplomatice între cele trei putrid şi guvernul Franco . 3. — O declaraţie că cele trei guverne nu au de gând să intervină materialiceşte a treburile Interne ale Spaniei şi că revine poporului însuşi datoria de a înlătura pe Franco. Un purtător de cuvânt al departamentului de stat a declarat că ministrul de, externe, famcez, d. Georges Bidanlt, s'a arătat cât se poate de încântat de not* nord ameritatei. Pe străzile Ma'riduluî circulă patrule puternic înarmate. Francezii cari vor să treacă în Spatii* #ur, opriţi de stanioli la frontieră Şi un vice-consul francez în drog de la Paris la postul său de la Barcelona, a fost oprit la frontieră de grăniceri spanioli. Autoritățile «paniole au lăsat însă să treacă pe călătorii francezi cari Merg *»re Portugalia, D. Jose Girai, primul ministru *! guvernului republican spaniol in exil, a declarat joi la Paris că republicanii sunt gata să preia puterea imediat în Spania. El şi-a exprimas pOnvingerea că trecerea î» un rOjfSWi republican democrat se va face fără a «* «zbura viaţ» ţării. ★ WssBkigtcwi, 28 (Rador). — Lordul Halifax, ambasador«] englez, » declarat Joi ziariştilor că guvernul britanic nu a răspuns incă la propunerea nordamericană de a se face o declaraţie tripartită cu privire la Spania. Lordul Halifax a precizat «a vu discuta această chestiune cu d Byrnes. El a refuzat să precizeze care va fi răspumul britanic FRANŢA ACCEPTA Washington, 28 (Rador). — Core*Pondentul Agenţiei France Press transmite : Guvernul francez a anunţat guvernul Stetelor Unite că acceptă In principiu propunerile americane , ceea ce priveşte situaţia lui Franco. D. DR. PETRU GROZA DESPRE FRANŢA Miercuri 27 Februarie, d. dr. petru Groşa, preşedintele Consiliului de miniştri a primit pe d. Harry Sagar, reporterul cinematografic al jurnalului „Actualităţi franceze“ din Paris. Cu această ocazie d. Petru Gro2a a acordat d-lui Sagar un interview filmat. Totodată d. prim ministru a rostit următorul cuvârrt pentru Franţa: : -reptte * twsM** şî rittapHsmului deslanţuit de ceta agresorii Hitler şi Mussolini întreaga omenire şi toate popoarele iubitoare de Hbertat aplaudă renaşterea patriei aibertaţilor cetăţeneşti din cenuș unul regim barbar, purtând'"peei tea furîeî teutonice. „Franţa p» radia înainte spr întreaga această «menire spirite •teaesiositiWf șt ujwanit&țfl’“*