Universul - Provincie, noiembrie 1946 (Anul 63, nr. 250-275)

1946-11-01 / nr. 250

VMM politica I NOUI DEMISII DIN P.N.Ţ. l­ (Maniu) Cluj 28 (Agarpress).­­ După de­ Şan­siile fruntaşilor brătieni şi fră­­m­ântatile din PNŢ­ Maniu din Turda, au luat o formă acută. Întreaga organizaţie PNŢ Ma- Bioţ din sectorul Turda Nouă a de­­m­i­onat din­ partid în frunta cu dl Baciu preşedintele sectorului, membru în comitetul judeţean şi în delegaţia permanentă. Printre semnatarii scrisorii de demisie­ semnalăm numele d-lor Gavril, Maxim Gheorghe, I. Cle­­jan, P Sălişteanu, Vasile Mure­­şeanu, Iacob Niutor, Alex. Ciugan, Aurel Cepoi, etc. întreaga­­ organizaţie de sector, care era cea mai puternică din judeţ, a trecut în bloc în partidul naţional popular. DE LA PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL (Brătianu) Partidul naţional liberal de sub preşedinţia d-lui C I. C. Brătianu, a lansat Luni manifestul către ţară. Prin acest manifest, partidul pre­cizează că va menţine împroprie­tărirea şi va milita pentru o egală participaţi© a capitalului şi a m­uncii. In politica externă, manifestul declară că partidul va milita pen­tru bune relaţii cu toate marile puteri. DE LA PARTIDUL NAŢIONAL TARANESCU (IULIU MANUI) Partidul naţional-ţărănesc a de­pus ,eri dimineaţă, lista de candi­daţi la alegeri, în Capitală. Primii sunt d-nii: Iuliu Maniu, Ni­cules­cu-Buzeşti,­ Bila Negruzzi, dr. Lucian Stănculescu, Cezar Si­mionescu, I. N. Leon, Marimache. DELA PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL (TATARESCU) — Duminică s’a ţinut la Bucu­reştii Noui o întrunire la care au luat cuvântul d-nii: Victor Nicolau, secretar g-ral la industrie şi co­merţ, Ştefan Tătărescu, preşedin­tele org. sect. III Albastru Brescan, Th. Andreescu-Rigo, primarul sect. IV Roşu, Radu Vasilescu, Ilie Ivă­­nescu, preot Bărbulescu, ziaristul Mihail Leonte, D. Necşulescu, N. Buleaţă, G. Ionescu, Velicu, etc., sfătuind pe cetăţeni să voteze cu Blocul partidelor democratice. La sfârşit d. Breşcan, preşed. „Sfatu­lui Negustoresc“ din Ploeşti, a în­mânat 5 milioane lei preotului Bărbulescu pentru terminarea lu­crărilor bisericii ,,Sf. Andrei“ din localitate. ACŢIUNEA „NAŢIONAL­­AGRARA" Duminică, la orele 10, s’a ţinut în sala cinematografului ,,Model“ o întrunire publică organizată de sec­torul IV. A luat cuvântul av. Paul Iliescu, secretarul general al organizaţiei centrale, care a des­­vof­vat punctele programatice pe baza cărora s’a constituit „Acţiu­nea naţional agrară”. Au vorbit d-nii: dr. Th. Nicolaes­­cu, şeful organizaţiei Vâlcea; prof. Gh. Ionescu, candidat pe liste ju­deţului Ilfov; Gh. Cincheza, func­ţionar public; Osias Melde, Grigore Mătăsarru; Ahmed Salaidin şi av. Al. R. Protopopescu, fost primar și­­deputat. întrunirea din sala „Izbânda“ In urmă acordului încheiat cu Blocul partidelor democrate, Orga­nizaţiile evreeşti au ţinut Dumi­nică primul lor meeting politic. In sala cinematografului „Iz­bânda” s’a ţinut ori o întrunire comună, prezidată de d. av. Leo­pold Filderman, secretar general la Subsecretariatul Industriei de Etat. Au vorbit d-nii : av. B. Bor­­uch, av. D. Rosenkrantz, av. Ed. Manolescu, av. I. Tumarchin, ing. A. Dascălu, d-ra prof. Felix, prof. P. Iscovici Michel Leiba şi av. L. Filderman Vorbitorii au explicat programul pe baza căruia s’a făcut înţelege­rea cu BPD-ul, solicitând popu­laţiei evreeşti votul pen­tru listele guvernament­ale. . S-au expediat telegrame d-lui­­ prim ministru dr. Petru Groza­v a­­ Comitetului central al BPD-ului. întrunirea B.P.D. de la Sighişoara Ziu 1 Cu ocazia împărţirii titlurilor de proprietate celor 14 doop plugari­­ români şi maghiari din judeţul Târnava Mare s’a ţinut o impor­tantă întrunire politică la Sighi­şoara, la care au participat d-nii: Petru­ Groza, preşedintele consi­liului de miniştri, general C. Va­­siliu­ Băşeanu ministru de război, Romulus Zăroni, ministrul agri­­cuturii, Bucur Şchiopu, comisar general al preţurilor, ş. a. La gară, oaspeţii au fost pri­miţi d© reprezentanţii autorităţi­lor civile şi militare, in frunte cu domnii Roman Robu, prefectul judeţului, Mihail Bârsan, primarul oraşului, col. Niculescu, coman­dantul garnizoanei, etc. După cuvintele de bun sosit ro­­stite de primar,­­ prim ministru a trecut în revistă compania de onoare, pornind apoi spre centrul oraşului ,or,ide a primit defilarea iilor de plugari, muncitori,­­membri ai sindicatelor, intelec­tuali români şi maghiari­ In urma serviciului divin,­­ inginer Săucen a deschis mentin­gul. Au luat cuvântul, în ordine, d-nii: Roman Robu, prefectul ju­deţului, dr Mendel, în numele B­ P. D, preot Marcu, în numele Bisericii, col. Niculescu, și nu­­m­­e armatei, Călugăru în numele plugarimii, Const. Ştefăne­­zu, în numele muncitorilor, Erdelly Io­sif, in numele plugarilor unguri, ing .Sergiu Vrajbă, directorul Ca­merei agricole, care arată în ci­fre, rezultatele reformei agrare în judeţ. Bucur Şchiopu, care arată cum a luat naştere Frontul plu­garilor, cu 13 ani în urmă. D. ministru Romulus Zăroni ferată, în cuvântarea sa, tripla semnificaţie a sărbătorii, din Si­ghişoara: una politică, alta socială şi a treia economică-D. general C. Vasiliu Răşcanu, ministrul războiului, a arătat ca­racteristicile diferenţiale ale ar­matei de astăzi, în opoziţie cu­­cea de până acum doi ani. CUVÂNTAREA­­ D-LUI PRIM MINISTRU ! DR. PETRU GROZA D. dr Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri, începe cu­vântarea spunând că acum doi ani, d-sa a fost­ chemat la postul de răspundere în urma dorinţei poporului. Apoi precizează că a­­tunci a cerut ca şi d-nii Maniu şi Brătianu să ia parte la guvern, dar au­ refuzat- Socoteala a fost­­temisă greşită, fiindcă s’a sperat că guvernul, având în vedere greu­tăţile de tot felul, va cădea dela putere. , „Azi. — spună d-sa — după­­doi ani suntem mai oţeliţi şi mai voi­nici decât atunci”. In continuare d. dr. Petru Groza spulberă neadevărurile în privinţa conflictului dintre Suveran şi gu­vern, precizând că niciodată n’a «xistat un asemenea conflict­or» acelaş timp d-sa desminţie catego­ric că guvernul ar fi împotriva bisericii şi că se vor înfiinţa col­hozuri- Guve­rnul a împroprietărit miii de ţărani şi a întărit princi­piul proprietăţii. Adresându-sa ţărănimii,­­ prim ministru spune că nedreptăţile e­­ventuale care s’ar fi făcut, ele pot fi repede îndreptate, pen­tru că aceasta stă în mâna plugarilor în­şişi, prin comitetele săteşti şi co­mitetele de plasă, alcătuit© din plugari. nu Deasemeni­a­ ea arată că guver­nul a dat drepturi politice femei­lor şi azi avem o femeie ministru şi una director de operă şi, crede că femeile, cele care au avut­ atât de mult de suferit de pe urma războiului, vor vota în alegeri pentru pártádéi© democrate. ..Ziua alegerilor — încheie d. dr­ Petru Groza, — va fi o adevărată zi de Sărbătoare, nu ca altădată zi de beţie, de bătăi şi de bat­jocuri, iar Instinctul sănătos al bărbaţilor şi femeilor de pe toate plaiurile ţării, va aduce triumful partidelor democratice, spre feri­cirea poporului însuşi”. A urmat împărţirea titlurilor de proprietate. După amiază, la ora 19. d. prim ministru a avut o consătuire cu intelectualii oraşului. Ac|iiunile U. F. A. R.-lui în cadrul C.A.R.S.-lui La CLUJ, Ufaristele au colectat 5.000 kgr. mere pentru a pregăti magiun, pentru regiunile secetoase. — La TURDA s’a deschis un cămin care va adăposti 40 de copii din Mol­dova. Femeile au colectat cantităţi masive de alimente. — La FIENI s’au colectat 5.000 de sticle de lampă, dela muncitorii fa­­bricei de sticlă, pentru ajutorarea Moldovei. — La SATU-MARE, Ufaristele ex­punând trista situaţie a copiilor din Moldova, sătenii au primit cu entu­ziasm să adăpostească 150 copii. — La sediul UF­AR, sectorul NIT Al­bastru a avut loc o clacă la care au asistat 110 femei, lucrând pătrățele de lână, pentru copiii Moldovei. 9 W Accidentul de cale ferată din staţia Ciulniţa Sunt mai mulţi răniţi şi un mort »PT—Călăraşi, 28 Oct. Aseară la ora 19 s-a produs in retaţia Ciulniţa, de pe linia Bucu­­reşti-Constanţa, un impresionant accident de cale ferată. La plecarea din staţie automoto­rul rapid Constanţa-Bucureşti a dat peste o maşină izolată ce intra în staţie- ' _=. Ciocnirea a fost destul de vio­lentă astfel încât vagonul motor al rapidului a fost strivit şi, în accident, un călător şi-a găsit moartea, iar mai mulţi au fost răniţi grav. Acest accident putea să coste viaţa a zeci de oameni dacă pre­zența de spirit a mecanicului de pe rapid nu-1 făcea să manevreze motorul înapoi la vreme. ULTIMELE INFORMAŢII r­ rt”-----INTERNE D. Stefan Voitec, ministrul educaţiei naţionale, împreună cu d. Aurel Potop, ministru subse­cretar de stat al aceluiaşi depar­tament, au definitivat în cursul dimineţii de Luni, măsurile ce se vor lua privitor la educaţia tine­retului şcolar şi care vor fi tri­­m­ise imediat tuturor şenilelor­­din ţară. ♦ Preţul orezului decorticat din nou la recoltă, loco-fabrică, a fost stabilit la 14.000 lei kg­, iar g.1 târâţelor de orez la 1000 lei kg. „­­ 4. Creditul de 5500 milioane lei­­ acoordat pentru finanţarea econo­­m­atelor întreprinderilor comer­ciale şi industriale a fost majo­rat cu încă 263.500 milioane ei. EXTERNE­­ Tr. Rene Capitant (Uniunea gaullistă) a fost exclus din Uniu­nea Democratică Socialistă a Re­zistenţei, pentru faptul de a-şi fi menţinut candidatura la Paris îm­potriva listei stângii republicane, s­usţinută de acest organism. 41. Casa Albă a convocat pe zia­rişti la o conferinţă specială de presă, fixată la ora 21 (G­en-VI ich). Secretarul preşedinţiei a refuzat să arate obiectul acestei confe­rinţe. (Rador). • Adunarea legislativă centrală indiană şi a deschis Luni dimineaţă noua sesiune. Poliţia a fost nevoită să se fo­losească de bastoanele de cauciuc şi de gaze lacrimogene pentru a împrăştia mulţimea adunată în faţa clădirii în care se ţin reuniu­nile Adunării. (Rador).­­ Un nou atentat împotriva tri­bunalului pentru denazificare a fost săvârşit ieri la Eslingen, la l6 km de Stuttgart­ A exploadat o bombă, care nu a făcut însă d­ecât pagube mărunte Nu a fost rănită nici o persoană şi nu a fost distrus nici un docu­ment. 4 D. Georges Bidaud, preşe­dintele guvernului francez, a pri­mit Luni după amiază pe d. Bogo­molov, ambasadorul Uniunii So­vietice la Paris, (Rador). C.'i Mesajul preşedintelui Beneş cu prilejul Zilei Naţiunii Praga 28 (Rador). „ Intr’un mesaj adresat poporului ceho­slovac cu prilejul Zilei Naţiunii, preşedintele Beneş a declarat între altele: ,, München şi războiul ne-au făcut să renunţăm la bunăvoinţa faţă de germanii noştri”. Preşedintele Beneş a criticat atitudinea minorităţii germane în cursul anilor ce au precedat războiul şi a adăugat: „Cu un simţământ de dreptate bine a­­plicat am procedat la transfera­rea tuturor germanilor noştri în afara frontierelor Cehoslovaciei. De aci înainte, nu numai în drept, ci şi în realitate’ statul nostru este un stat naţional, sta­tul cehilor şi al slovacilor, doar al cehilor şi al slovacilor”. El a încheiat spunând : ,,Fie ca acest 28 octombrie să fie sfâr­şitul victorios al luptei mari duse­­ de strămoşii noştri pentru libertăţile naţiunii noastre in­tr’un stat liber şi naţional al cehilor şi slovacilor şi ca el să rămână o mărturie veşnică pen­tru ca generaţiile viitoare să vegheze cu toată atenţia asupra acestei libertăţi şi să fie oricând gata să lupte pentru ea”, Praga 28 (Radar). — Luni di­mineaţă, o mulţime foarte nu­meroasă și pitorească, în costu­me regionale, era m­assată în centrul orașului Praga, ale că­rei străzi și case erau minunat împodobite, pentru a celebra a 28-a aniversare a independenței Cehoslovaciei. Unic a-laiEdi­raiu­l- interimar al Republicii Populare Bulgare SOFIA, 28 (Agerpres). — Co­respondentul special al agenţiei „Agerpres” transmite prin telefon: In cursul zilei de azi, d. Vasili Colarov, preşedintele fostei Sobra­­nii şi actual preşedinte­ interimar al Republicei Populare Bulgare până la desemnarea titularului de către Adunarea Constituantă, a primit pe reprezentanţii presei străine aflaţi la Sofia, cărora le-a declarat printre altele : „Victoria din alegerile de em­ re­vine Frontului Patriei care, în fe­lul acesta, îşi găseşte adeziunea poporului pentru programul său. Din această victorie, Frontul Pa­triei a eşit întărit şi mai unit de­cât a fost înainte. Programul său va fi aplicat cu perseverenţă atât în ceea ce priveşte conţinutul său economic şi social, cât şi în cel po­litic. Chestiunea unei participări a o­­poziţiei în guvern, nu se pune de­ocamdată, a răspuns d. Colarov la întrebarea unui ziarist. Dar dacă ea se va pune, va trebui să fie subordonată hotărîrilor de la Mos­cova, pentm ca opoziţia să-şi dove­dească intenţiunea de a colabora loial aşa cum prevede acea hotă­­rire. Cu toate că victoria Frontu­lui Patriei a fost covârşitoare, suc­cesul partidului comunist nu va in­fluenţa în nici un caz asupra uni­tăţii Frontului Patriei. In ceea ce priveşte consecinţele interne ale alegerilor, sperăm că felul cum ele s-au desfăşurat va mo­difica situaţia actuală externă a Bulgariei printr-o recunoaştere com­­pletă a tuturor partidelor­ In felul acesta, joncţiunea din afară nu va mai putea determina situaţia inter­nă, întrucât poporul bulgar a hotă­­rît să-şi clădească soarta cu pro­priile sale mâini. Dealtfel, această victorie va avea destule efecte asu­pra ţărilor vecine şi chiar asupra ţărilor mai îndepărtate, printr-o contribuţie de întărire a democra­ţiei în lume. Adunarea Constituantă va trebui să elaboreze noua constituţie care, în punctele ei esenţiale a fost enun­ţată de procesul Frontului Patriei şi care, prin alegerile de emi, a că­pătat adeziunea poporului muncitor de la sate şi de la oraşe“,­­ şi-a în­cheiat d. Colarov declaraţiunile sale. In momentul când telefonăm, pe toate străzile din Sofia, au loc grandioase manifestaţii populare, retrageri cu torţe, jocuri de artificii iar în pieţe, massele lumii munci­toare încing entuziaste dansuri na­ţionale de înfrăţire în lupta care începe sub noul steag al Bulgariei, acela al Republicei Poporului. Declaraţiile mareşalului Tito în legătură cu Triestul Belgrad, 28 (Rador). — Agenţia TANJUG anunţă că în cursul unei cuvântări rostite Duminică mare­şalul Tito, primul ministru al Iugos­laviei, a spus între altele: „Aşteptăm hotărîrile Marilor Pa­tru şi sperăm că hotărîrile confe­rinţei de la Paris în legătură cu Triestul vor fi revizute. In acelaşi timp nu ne dezintere­săm de soarta celor rămaşi de cea­laltă parte a liniei de frontieră în Veneţia Giulia şi vom continua să luptăm pentru rectificarea hotărî­­rii de la Paris." Mareşalul Tito a rostit această cu­vântare în faţa unor delegaţi din Trist, Veneţia Giulia şi Istria, care i-au prezentat plângeri contra au­torităţilor aliate de ocupaţie. Luptele continuă in Indonezia Haga, 28 (Baldor). — Corespon­dentul agenţiei TASS transmite: Luptele continuă în numeroase regiuni din Indonezia. Ziarul republican „Nieuwsblad’’, publicat în Batavia, scrie urmă­toarele, cu privire la sosirea transporturilor de trupe olandeze: „Nemulţumirea faţă de sosirea­­ unor alte trupe proaspete de uni- s­taţi olandeze, creşte în interio-­­ rul republicelor. Cercurile publice­­ nu cred în armistiţiu, deoarece­­ trupele olandeze sosesc în Java în număr tot mai mare. iii iii pil É iliillli de război nazişti Washington 28 (Rador).­­ Ministerul de război a anunţat în noaptea de Duminică spre Luni că judecătorii şi procu­rorii federali şi ai statului de seamă au fost invitaţi să par­ticipe la o nouă serie de Pro­cese ale tribunalelor militare din zona de ocupaţie nordame­­ricană din Germania. Un număr de 24 judecători şi procurori vor face parte din şase tribunale militare specia­le nordamericane ce vor func­ţiona la Nuernberg în faţa cărora vor compărea criminali de război nazişti de seamă a­­flaţi sub supravegherea auto­rităţilor nordamericane. Tribunalele nordamericane vor începe să funcţioneze săp­tămâna viitoare în Palatul de Justiţie din Nuernberg.­­ Primul grup ce va fi jude­cat va fi compus din 23 de doctori şi oameni de ştiinţă membri ai organizaţiilor SS, dintre care majoritatea sunt implicaţi în experiențele făcu­te asupra oamenilor în tabe­rele de internare. ———'©■O-------— Ultimii germani au părăsit Cehoslovacia Londra, 28 (Rador). — Postul de radio Praga anunţă că ultim­ii germani din Cehoslovacia au pă­răsit Duminică cu trenul terito­riul cehoslovac. Şi­­postul de radio Praga a adăugat: „De acum înainte, nici unul din ei nu va mai veni aci”. Numeroși evrei pătrund în mod ilegal în Italia Roma, 28 (Rador). — După cum se declară din surse italiene competente, cam 500—800 evrei pătrund în fiecare lună în mod ilegal pe teritoriul italian. ” Se crede că un vas având pe bord în medie 1.000 de pasageri ilegali pleacă în fiecare săptă­mână dintr’unul din porturile italiene. Este aproape imposibil să se precizeze, cifra evreilor ce se află actualmente în Italia. Se crede însă că sunt cel puţin 20.000 şi că numărul lor în ulti­ma vreme a tins să sporească.­ Cel mai mare număr de evrei ce pătrund în Italia provine din zonele americană şi franceză din Germania şi din Austria. Evreii folosesc tot felul de şi­retlicuri pentru a înşela pe gră­niceri. Un enorm bloc de foc a iluminat o regiune din Franţa Paris, 28 (Rador). — Se anunţă din Tarbes că Duminică noap­­tea un enorm bloc de foc, venind din răsărit, a iluminat cu putere întreaga regiune învecinată. Meteorul, care se deplasa cu mare viteză, a pierdut încetul cu încetul înălţimea, forma lui lun­­gindu-se într’un fel de coadă. Martorii au avut impresia că el s’a lovit de vreun munte deoarece au auzit o puternică explozie. Serviciul telegrafic special al „Universului (6 RECTIFICĂRILE DE FRONT­IERA CERUTE DE OLANDA Lahaye, 28 (Prin T. F. F­). — Rectificările de frontieră pe care le vă propune guvernul olandez vor avea un caracter foarte limi­tat, ne fiind vorba de nici o a­­nexare a vreunui centru urban important din Germania. Deşi parlamentul olandez a fi­xat un termen pentru examina­rea pro­cotului în această chestiu­ne, pe care îl va prezenta mari­lor puteri, se pot totuşi desfinţi unele informaţii care anunţă că Olanda ar dori să­­anexeze ora­şele Amnden şi Aix-la-Chapelle Rectificările cerute de Olanda se vor referi la aproape spaţiul locuit de o sută de mii de ger­mani, cărora guvernul olandez nu le va impune să plece din re­giune. PENTRU MENŢINEREA P­REŢULUI DIAMANTELOR Londra, 28 (Prin T.F.F.). — Mi­i­nistrul britanic al coloniilor a declarat în trio întrunire electo­rală că v­a lua măsuri necesare pentru a împiedeca deprecierea preţului diamantelor pe piaţa in­ternaţională. Asigurările ministrului britanic vin în momentul în care preţul diamantelor a scăzut la New­ York de la 825 de dolari caratul la 700 de dolari, urmând scăde­rea generală a valorilor la bursă. Totuşi, în cercurile informate, se afirmă că declaraţia ministrului s’ar datora recentei descoperiri a unui zăcământ diamantifer ex­trem de bogat în mina geologu­lui canadian dr. Williamson lân­gă Mwadin în Tanganica. Tulburările din India Calcutta, 28 (Rador). — Tru­pele britanice au fost trimise în­­ partea răsăriteană a provinciei­­ Bengal pentru restabilirea ord­' ] nei în regiunile unde s’au întâm­plat incidente. Trupele din Calcutta au primit ordin ss facă uz de arme fără nici o restricţie pentru a se auto­­apăra în cazul când se mai pro­duc incidente similare. Numărul victimelor ciocnirilor de Sâmbătă din partea de nord a Calcuttei se ridică la 27. O scrisoare a preşedintelui Truman adresată Regelui Ibn Saud cu privire la problema palestineană WASHINGTON, 28 (Rador). — In sersoarea adresată Regelui A­ra­biei Saudite, Ibn Saud, preşedin­tele Statelor Unite a reafirmat Luni, in mod categoric, poziţia sa I faţă de problema palestiniană, re- I p tând că „nimic nu va putea I contribui mai eficace la uşurarea s­oartei supravieţuitorilor evrei din Europa decât autorizata de a se I admite imediat intrarea a cel pu­ţin IOO.OOO dintre ei în Palestina”. Preşedintele Truman a adăugat că guvernul Statelor Unite speră că va fi posibil să se progreseze in conformitate cu sugestiile făcute primului ministru britanic, ară­tând apoi necesitatea pentru Sta­tele Unite, ca şi pentru celelalte state, de a se ajunge la soluţiona­rea problemei refugiaţilor evrei din Europa. Preşedintele Statelor Unite a a­­rătat Regelui Ibn Saud că „mai mulţi şefi arabi a­u arătat bună­voinţa ţărilor lor de a participa la acest proect umanitar, prin accep­tare® unui număr de refugiaţi evrei pe teritoriile lor”. Referindu-se apoi la un pasagiu din scrisoarea în care Regele Ibn Saud îşi exprimă teama că evreii se vor folosi „de forţă şi violenţă în ţările arabe vecine“, preşedin­tele declară : „Putem să vă asigu­răm că guvernul Statelor Unite rămâne vrăjmaş tuturor formelor de agresiune sau de întrebuinţare a terorismului in scopuri politice, , şi ţin să adaug că sunt convins că şefii arabi responsabili nu au cu nimic în vedere o politică de agre­siune a arabilor ce au frontieră comună cu Palestina”. Preşedintele Truman a respins apoi afirmaţia făcută de Regele Ibn Saud după care politica State­lor Unite faţă de Palestina ar fi contradictorie, el insistând că po­litica Statelor Unite nu are în ve­dere decât rezolvarea umanitară a problemei evreeşti, fapt ce nu im­plică vreo ostilitate faţă de po­porul arab. Preşedintele Truman a exprimat apoi Regelui Ibn Saud speranţa că „se va folosi de toată influenţa ce o posedă în lumea arabă pentru a contribui la găsirea într’un vii­tor apropiat a unei soluții juste și permanente” a problemei palesti­niene. D. Mihai Ralea a sosit la Par­is Paris, 28 (Rador). — D. Mihail Ralea , ministrul României la Washington, a sosit la Paris. D-sa va rămâne câteva zile în capitala Franţei înainte de a se înapoia la Bucureşti, unde va lua parte la campania electorală. lin comunicat asupra negocierilor anglo-egiptene Cairo, 28 (Rad­or). — Preziden­ţia consiliului de­ miniştri a dat publicităţii. Duminică seara un co­municat în legătură cu conversa­ţiile ce s’au dus la Londra in ce priveşte revizuirea tratatului an­­glo-egiptean din 1936 între Ismail Sidky Paşa, primul ministru al Egiptului şi d. Bevint ministrul de externe al Angliei. Comunicatul face apel la po­­ziţie s’au soldat printr’un proaspăt şi marcat progres în raport cu ne­gocierile dela Alexandria. Din partea britanică au fost pre­zentate noui formule care vor fi acum supuse delegaţiei egiptene”. Comunicatul face apel la popo­­porul egiptean în general­ şi la presă, îndeosebi, să aibă răbdare şi să fie calmă, abţinându-se de a face pronosticuri în legătură cu desfăşurarea evenimentelor pentru a se evita neînţelegerile şi complicaţiile inţiale. După ce afirmă că delegaţia e­­gipteană se va întruni Sâmbătă ,pentru a avea un schimb de ve­deri pe o­ bază oficială“, comuni­catul adaugă: „Având în vedere importanţa acestei reuniuni şi con­secinţele ei, Sidky Paşa a rugat pe Hussein Hsikal Paşa (fruntaş liberal şi membru al delegaţiei e­­giptene aflat acum în drum spre Statele Unite pentru a lua parte la Adunarea ONU-lui) să se îna­poieze în Egipt cât mai repede pe­ Montreal 28 (Radar). — La ______________ , New York au sosit patru experţi sibil pentru a lua parte la discuţii ruşi in materie de radar, pentru cu colegii săi din delegaţie“, V­a asista la prezentarea unui nou Se subliniază că, întrucât Sidky , aparat australian al ajurtorid Paşa este bolnav şi trebue să stea , caruia pot fi dirijate pana la în casă mai multe zile în urma I avioane simultan. sfatului ce i-a fost dat de doctorii Aparatul va fi şi pentru a evita o întârziere în lec­Miercuri in cadrul unei reuniuni­­­­ speciale a organizaţiei provizorii internaţionalle pentru aviaţia civilă „Pitcao”. Vor asissta la această demon­straţie 135 experţi din 25 ţări,­lătură cu expunerea rezultatelor conversaţiilor de la Londra în faţa membrilor delegaţiei egiptene, pri­mul ministru a rugat pe Abdel Hadi Paşa, ministrul afacerilor străine, să consulte individual pe toţi membrii delegaţiei egiptene, supunându-le rezultatele conver­saţiilor şi toate informaţiile în le­gătură cu ele, ca şi nouile for­mule prezentate de britanici. Comunicatul promite în încheere că într’un viitor apropiat vor fi date publicităţii toate amănuntele în legătură cu apropiatele discuţii, afirmând că „opinia publică va fi informată imediat ce delegaţia egipteană va fi discutat nouile for­mule și luat o hotărire după exa­minarea deplină a conversațiilor dela Londra", , . Londra, 28 (Rador). — De­claraţia făcută de Sidky Paşa, primul ministru al Egiptului, după înapoierea sa la Cairo dela Londra, că s’a hotărît în mod definitiv să se realizeze unirea Egiptului cu Sudan­ul sub Coroana egipteană“ este primită cu rezervă în cercurile oficiale britanice. Ştirile că d. Bevin şi Sidky Paşa au căzut de acord în mod provizoriu ca recunoaşterea suveranităţii egiptene asupra Sudanului să fie înscrisă în tratatul anglo-egiptean revizuit se crede că sunt adevărate în cercurile bine informate lon­doneze. Dar este motiv să se creadă că acest punct este numai un element al unei înţelegeri mai cuprinzătoare asupra soartei Sudanului prevăzând pentru viitorul imediat o administra­ţie mixtă anglo-egipteană așa cum s’a căzut de acord în con­formitate cu tratatul din 1899. | --------------------------------- 1 ^ Un aparat pentru dirijarea avioanelor Familiile Ilinca, Bogardo şi Ale­xandru Roşescu anunţă parastasul de 3 ani al neuitatei lor mame şi surori RUXANDRA Dr. ROŞESCU Duminică 3 Noembrie a. c. orele 11 a. m., la Biserica Popa Rusu. După serviciul religios, se va face la Cimitirul Reînvierea sfinţirea Cru­cilor 58 Zdrobiţi de durere Nicolae soţ şi Vasile Mărcuţă tată, anunţă trecerea a şase săptămâni de zbucium şi la­crimi dela năpraznica moarte a scumpei lor VERONICA IONGANU ROICA Farmacistă Pomenirea sufletului ei bun sî­n drept sia făcut Joi 24 octombrie­e 1946. 83 ! pensionar P.T.T. înmormântarea va avea loc în ziua de 29 o­cttim­brie, orele 16, la cinul­ CONSTANTIN LUCOVICI etate 52 ani, născut Ploeşti, cinematografist Înmormântarea azi, Marţi, 29 Oct.,, ora 14, la Cimitirul Bellu, în a Cărui Capelă este depus. 15 ♦ Asociaţia Importatorilor şi Distribuitorilor de Filme din România anunţă cu părere de rău încetarea din viaţă a membrului ei CONSTANTIN LUCOVICI CITY FILM înmormântarea va avea loc Marţi 29 octombrie a. c., orele 14, la ci­mitirul Bellu ortodox. . 62 întristaţii Eliza şi N. Popescu soră cu nepoţi şi nepoate, a­­nunţă cu durere Încetarea din viaţă a dragei lor ATENA Z. MIHAIL.ESCU Finteşti—Buzău în vârstă de 64 ani Doamna Elena Constantinescu, în­durerata mamă, anunţă că parasta­sul de 40 zile pentru pomenirea iu-­ bitului său fiu MITIŢĂ CONSTANTINESCU se va oficia Miercuri 30 Octombrie 1946, ora 11 dimineaţa, la Biserica Mântuleasa.­­ Elena şi George Pisoschi părinţi, anunţă cu aceiaşi nemărginită du­rere că au trecut 2 ani dela pierde­rea scumpei lor fiice CRISTINA C­­ALACi Pomenirea sufletului ei bun s’a făcut în ziua de 24 Oct. la Cimiti­rul Armean din Focşani. D. Dudu Dimitriu cu familia, a­­nunţă parastasul de şase săptămâni pentru pomenirea sufletului soţiei sale . MARTHA care va avea loc Miercuri 3# Octom-f­brie, ora 11, la Biserica Sf. Constan­tin, str Sf. Constantin. 8# + Nicolae, dr. Dumitru şi Con­stantin. Turnescu, precum şi familiile înrudite: Cereşanu, Burcă şi Zissu, au profunda durere de a anunţa încetarea din viaţă a scumpei lor mamă, soră şi­ mătuşe HÉLÈNE TURNESCU încetată, din viaţă la 26 Octombrie, 1946. L­a înhumarea a avut loc Duminica 27 Octombrie, la Cimitirul Bellu. + Adânc îndureraţi Dobriţa soţie, împreună cu fiicele, gineri şi fii: familiile Sluji­torii, Ieremia, Gh. Simiones­­cu, Nic. Dobre, Ionel Simionescu, Pr. Ec. loan Leonte, Ing. Mihai Si-­­ mionescu, Marinescu precum şi toate familiile înrudite anunţă pe acea­stă cale moartea scumpului nostru soţ şi părinte­­ NICOLAS SIMIONESCU institutor pensionar în vârstă de 82 ani decedat în ziua de 27 Octombrie 1946. înmormântarea va avea Ioc în ziua de 29 Octombrie în com. Cioa­ra Radu Vodă, jud. Brăila, I ♦ îndurerata soţie Ioana, anunţ.­ţă moartea prematură, după o lungă şi grea suferinţă, a scumpului ei CONSTANTIN ŞT. STANESCU TITI Avocat Consilier Directorul Contenciosului PÎ.T.T. înmormântarea azi. Marţi, 29 Oc­tombrie, orele 14,3®, la Cimitirul Reînvierea (Colentina), în capela căruia este depus. 7« ■■ Sdrobiţi de durere şi fără RSTS sprijin pentru totdeauna,­­ Teodora mamă, Elena soră, Petre cumnat, Mariana, Con­stanţa şi Lucia nepoate, Traian fra­te, Ecaterina cumnată şi Nineta nepoată, anunţă moartea timpurie­, la 46 ani, a mult iubitului şi bunu­lui lor CONSTANTIN ŞT. STANESCU avocat — Consilier Directorul Contenciosului P.T.T. în urma suferinţelor grele, răpus de o boală neiertătoare, în ziua de 27 Oct. 1946, şi roagă familiile În­rudite, colegii, prietenii ş­i cunoscu­ţii care l’au stimat şi iubit să ia parte la înmormântarea lui azi Marţi 29 Octombrie 1946 ora 14.30 la cimitirul Reînvierea, în­ capela căruia este depus. 1 . Zdrobiţi de durere: Floric, soţie, copil, soră, fraţi şi rude anunţă fulgerătoarea moarte a celui mai bun soţ şi tată DUMITRU NICULESCU (MITF­US) Maestru cazangiu-sudor 1 Preşedintele societăţii „Vlad­ Ţepeş” înmormântarea va fi azi, 29 oc­tombrie, ora 3 d. a., la cimitirul Bălăneanu Cortegiul va primi din str. Ţepeş Vodă 135. " _Bî Zdrobiţi de durere Traian soţ, Tănăsache, Constantin. VA Enache, Paraschiva fraţi şi soră, Florica, Lenuţa, Victo­ria cumnate, precum şi familiile în­rudite, anunţă încetarea din viaţă a bonei, iubitei şi în veci neuitatei leg­i ANETA TR. IVAN 1 funcţionară B.N.R. decedată în ziua de 27 Oct. 1948 ,tii­mineaţa. » , înmormântarea va avea loc Marţi 29 Oct., ora 15, la cimitirul Isvanul­­Nou, în Capela căruia se află de­dusă. î* Funcţionarele şi funcţionarii Serviciului Casieriei Centrala •­' din Banca Naţională a Româ­niei anunţă cu profund regret încetarea din viaţă a lege bunei lor co-ANETA T. IVAN * a cărei înmormântare va avea ioO- ^ Marţi 29 Octombrie 1946, orele IS, la Cimitirul Izvorul Nou dfei Calea Du- • ...................................................... 69 ' Asociaţia Culturală a Băncii Naţionale a României, anmu^r* tă cu adâncă , părere de rău.. . * Săivârşirea dini­ineaţă a r*L, grefatei sale membre ,­* A N­ETA IVAN ' înhumarea va fi Mâriţi, 29 OcMuii brie crfc, orele 15, la. Cimitirul DW vorul Nou.­­’ Fie-i ţărâna uşoară# 'î'/s. j .­ . + îndurerată soţie Teodora An« ^ ghel Dumiteescu cu­ copiii Anghel, Maria şi­­Gregoria; „ Averina şi maior , dr Ivaiu fiică şi ginere cu copiii;/ Dora şi a­­vocat Lambescu, fiică/Şi ginere cu Adrian, Teodora şi lt Vintea, fiică şi ginere şi familiile; Teodor H. Du* . mitrescu, frate cu soţia şi copii; Mi­­hai H. Dumitrescu/ frate cu familia şi copii; Dumitri­e Dumitrescu frate cu familia­­şi copii; Smaranda I. Apostolescu, storă cu familia şi co­pii; familiile f­raţilor defuncţi Savu H. Dumitrescu, şi Gh. H. Dumitres­cu, cu copii;,' fam. defunct Florea Popescu, Megette Popescu,' indus, triaş, şi una/,ii av. Glodeanu, Ing.­­ Corneanu, /arhitect Boboc, avocat Cristian OTi, Dumitrescu, Sebastian Popescu, Isiorescu, Vasilescu, nepoţi şi nepoate/cu copii, anunţă cu multă durere mfiartea fulgerătoare a iubi­­tului ’— ' Anghel H. Dumitrescu-Ava L­­ Industriaş ! şi anunţă că ceremonia înormântă­­rii se va, face la Sf-ta Mănăstire Cernica, /Marţi 29 Octombrie 1946 orele 12,, iar slujba religioasă săvâr­­şindu-se, la ora 10 dim. la domiciliul defunct­ului, din str. Cireşilor nr 18. _______/_______ ' 78 ■aMaranmasaiaBni mi m» amntr»» + Muii îndureraţi: Elena soţie, Erefteri şi Matei copii, Dr. Mazaniti ginere, Nicuşor scumpul lui nepot, Constan­tin şi Elena frate şi cumnată, A­­neta Tani şi copiii lor nepoţi, Ata­­nase şi Elena cumnaţi au nesfârşita durere de a anunţa moartea fulge­rătoare a scumpului lor CRISTIl­­. DIAMANDI în vârstă de 52 ani­­ (decedat în ziua de 27 Octombrie os orele 8 dimineaţa.­­ înmormântarea va avea Ioc în ziua­­de 29 Oct. orele 3 la cimitirul Reîn­­vierea. Cortegiul va porni de la lo­­­cuinţa defunctului la orele 1,30 la­­biserica greacă unde se va oficia­­ serviciul religios .­­ Adânc îndureraţi, Ştefan, Hortance şi Alice Voinea, tată, mamă şi soră şi famil­i , îi*1® Iancu Voinea, Maior Vasile Grebleş şi Constantin Creţu, TUDORIŢA ENACHS din Olteniţa înmormântarea va avea loc in Ci­mitirul din Olteniţa. Marţi, 29 Doi Mămica dormi în pace, te vom TITI + Profund îndurerat până la moarte, arhitectul Theodor C. Theodorescu, anunţă moar­tea năpraznică a colegului şi prietenului său din copilărie CONSTANTIN ŞT. STANESCU TITI Avocat Consilier Directorul Contenciosului P.T.T. răpus de cancer la stomac, după o grea suferinţă în sanatoriul P. T. T. Voinescu, unde medicii au încercat tot ce omeneşte a fost posibil spre a-l salva, şi cărora le aduc mulţu­miri, pentru abnegaţia cu care l-au îngrijit, precum şi întregului perso­nal al Sanatoriului. In memoria lui rog colegii, priete­nii şi cunoscuţii cari l-au apreciat şi iubit, să ia parte la­­înhumarea lui, azi. Marţi, 29 Octombrie 1946, ora 14,39, la Cimitirul Reînvierea, în capela căruia se află. 77 ■BHRMnnnanRiunnnnwos Avocaţii şi funcţionarii Con­tenciosului P.T.T. au nemăr­ginită durere de a anunţa moartea iubitului lor şef şi coleg CONSTANTIN ŞT. STANESCU Avocat Consilier Directorul Contenciosului P.T.T. Inmormântarea va avea loc in ziua de 29 octombrie a. c., orele 14:30, la Cimitirul Reînvierea (Co­lentina), în capela căruia se află de­pus corpul neînsufleţit. ca întristaţi de durere, Eliza so­ţie, Nicolae şi Anişoara Fă-­uă tu fiu şi nora, Costel Fătu fiu, Florica şi Gheorghe Io­nescu fică şi ginere, Maria şi Avo­­wcuies şi vonsian din creţu cat Nicolae Dumitrescu cu Gabriela unchi, mătuşi, veri şi verişoare, a­­lică şi ginere, Elena şi Mircea Fătu a­nunţă încetarea din viaţă a scum­­fică şi nepot, precum şi familiile pului şi mult iubitului lor Petrică Tăvală şi Av. Elena Tăvală - --------------­şi Motoc, au durerea de a anunţa moartea iubitului lor CONSTANTIN VOINEA „ (TITI)­­ în vârstă de 22 ani înmormântarea va avea loc Marţi 29 Octombrie 1946, ora 15 la cimiti­rul Sfânta Vineri.­­ In veci zdrobiţi de durere Marin Enache, fii, fiice. Ma­ria cumnată, Jean nepot, a­ „„,­nunţă rudele şi prietenii în­cetarea din viaţă a­­rumpei noastre soţie, mamă, cumnată şi mătuşe Olga Marinescu BoHn­in­ţ^cedată In ziua de 23 Octombrie Slujba religioasă va avea loc la ora 3 p. m. la locuinţa defunctei în Strad­a Udricani 31, înmormântarea se va face la cimitirul Beilu.­i General Beldiceanui cu soţia şi fiul lor Crişan precu­m şi toate rudele. Cu mare durere mult iubitului tor61"6" ViSW­a DAN BELDICIANU (fost elev al Lic. Mihai Viteazul) Slujba religioasă va avea loc Marţi 29 Octombrie, ora 15, în Capela Ci­­mitirului Reînvierea, unde sunt de­puse rămăşiţele pământeşti. 64 Adânc îndureraţi Aneta soţie, Valeria şi Gheorghe noră şi nepot, Nicolae, Ion şi Mişu fraţi, Marioara cumnată, Teoo­­doreanu cumnat, şerban şi Lenuţa, Ionel Popa, Magda, Gogu, Nuţa, Dudu, Mircea nepoţi, precum şi fa­miliile Smârdioşanu şi Mihaescu, au durerea a anunţa încetarea din via­ţă a celui ce a fost soţ, părinte, frate, unchi ^ ^ . Gheorghe N, Maltazeami f L* ir*,*,? în luna de 26 Octombrie o. Marţi 29 diu, orele 15, în str înmormântarea va avea loc Marţi, Popescu 25, iar înhumarea la Ciml- nrn ? n m 1» Purin-ii-i tirul „Sf-ta Vineri“. 24 ora 3 p- 13 PUCl0a-a’ tirul „Sf-ta Vineri* 23 es mttmmm ir wir otm hi ■ DAVID FĂTU fost comerciant, de ani 67 înhumarea rămăşiţelor pământeşti se va face Marţi 29 Oct. ora 15 la Cimitirul Belu. Slujba religioasă va avea loc la locuinţa defunctului din str Elena Cuza 79.­­ Sdrobiţi de durere şi în veci nemângâiaţi, Laurenţiu şi că­pitan Valentin Sârbu, părinţi, Maria şi Dumitru Boian, Ana Sârbu, bunici, unchi, mătu­şe, rude şi prieteni anunţă pierde­rea celei mai dragi copile Cristina Valentina Sârbu în etate de 1 an şi 10 luni răpită dintre ai săi după o scurtă şi grea suferinţă. Cristina dragă, cu greu putem sta­­ fără tine! O lacrimă pentru sufletul ei blând! înhumarea a avut loc Marţi 29 Oc­tomb­rie la Craiova . Zdrobiţi de durere Marta so­ţie, Hildegarda fiică, const . Iul,„ lier Ilie Tabrea ginere şi Ovi- i urma din nepot, precum şi familiile­­ înrudite, anunţă cu mare durere ru- * “i'PJ ?i cunoscuţilor încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferin­ţa, a prea bunului şi neuitatului lor îndureraţii . Avocat ştefan Marinescu Bolintin soţ, Ea­­therina şi Căpitan Dura­ru Antonescu cu fetiţa, fiică, ti­­nere şi nepoată, Julietta Rădunescu fiică, Mana Colonel Colben cu co­pii, sora şi nepoţi, Irina şi Guido _________ ____ _ _ _ Antonio, sora şi cumnat, precum tirul Izvorul Noi­, ~în”candea căruia '■ Şi familiile înrudite aimn'ă cu iurte este depus ,7 ' durere moartea năprasnică a Scrm­­“ Pol­ul nepreţuitei lor + Adânc îndureraţi Magda so­ţie, Branîslav şi Sevastiţa co­pii, Maria soră şi Mareei frate, anunţă pe această cale prie­tenii şi cunoscuţii de încetarea din viaţă a scumpului lor LADISLAU MANOVICI­h ♦

Next