Universul - Provincie, februarie 1947 (Anul 64, nr. 23-46)
1947-02-01 / nr. 23
AŞTEPTĂM MĂSURI Sărbătorile de iarnă, care, prin tradiţie, sunt precedate de o stimulare a cumpărăturilor, dar, de obicei, şi de o urcare cu caracter semnal al preţurilor — chiar în vremuri normale — au dezlănţuit anul acesta pe piaţa noastră un val de scumpete peste toate limitele şi peste toate aşteptările. In compartimentul alimentar, articolele cele mai indispensabile au atins preţuri prohibitive pentru majoritatea populaţiei, care trăeşte din salarii şi venituri fixe, fără îndeletniciri suplimentare încadrate în circuitul speculei şi al afacerilor pe picior, devenite azi, din nefericire, aproape singurele căi de rezistenţă şi de adaptare la conjunctura inflaţionistă, pe care o parcurgem. De aci şi marea îngrijorare in faţa evoluţiei depresionare a vieţii noastre economice, de care sunt cuprinşi toţi cei cari au răspunderi familiale şi conştiinţa primejdiilor ce ne pândesc. Şi îngrijorarea acestora este cu atât mai justificată, cu cât de mică ori nu apare semnul unei opriri, indiciile unor măsuri hotărîte şi bine închegate, care să stăpânească anarhia piloţi şi să dea speranţă într’o posibilitate de îndreptare. Puţinele intervenţii care s’au produs au rămas, ca şi până acum, de plănui izolate şi cu efecte contrare celor urmărite. Şi lucrul nu ne miră, de îndată ce nu s’a pus până acum în mişcare un plan clar de acţiune, cu iniţiative şi măsuri bine coordonate între ele. Dimpotrivă. Cele dintâi care au urmat docil curentul de scumpere generală au fost înseşi instituţiile şi întreprinderile de stat, începând — numai în timpul din urmă — cu administraţia C.F.R., care şi-a triplat tarifele, cu C. A. M.-ul şi cu M. A T.-ul. In mai puţin de un an, preţul spirtului a săltat de la 15.000 lei litrul la 50.000 pentru ca de două săptămâni încoace să ajungă la 200.000 lei litrul. Explicaţia o cunoaştem şi aparent ea poate duce la o justificare. Ştim că, faţă de scara nestăvilituitoare a preţurilor, prevederile bugetelor respective nu mai pot sta în picioare, cifra cheltueliilor lăsând cu mult în urmă cifra încasărilor. C. A. M.ul, de pildă, care îşi solda obişnuit gestiunea cu importante excedente, începând din Decembrie devenise deficitar, din cauza creşterii excesive a costului de fabricaţie şi a regiei generale. Dar a lăsa lucrurile să se desfăşoare pe făgaşul acesta şi ca fiecare întreprindere să se descurce cum va putea, nu înseamnă decât să întreţinem cursa preţurilor la infinit, cu deviza: „Sauve qui perit!” S’a vorbit de primatul problemelor economice şi de planificarea efortului de redresare. Ştim că se lucrează stăruitor la studierea tuturor chestiunilor, la fixarea datelor şi încadrarea măsurilor într’un plan de ansamblu. Dar până la desăvârşirea şi elaborareaacestora, nu înseamnă ea piaţa internă şi, odată cu ea, condiiţiaimite de trai ale populaţiei să rămână la discreţia traficanţilor de toate categoriile şi nici în voia iniţiativelor izolate şi necoordonate ale anumitor resorturi de comandă. Publicul este impresionat, fireşte, de năvala curentului de scumpire, dar este deopotrivă impresionat şi de unele carenţe administrative şi de lipsă de orientare. In momentul când căile ferate mărturisesc că nu pot satisface— cu parcul de vagoane în funcţiune de care dispun actualmente — decât trei cincimi din nevoile transportului zilnic, am văzut venindu-se din nou cu măsura rechiziţiei autovehiculelor, lipsind întreprinderile de mijlocul vital de aprovizionare cu motorii prime şi descurajând achiziţionările de autovehicule, haine, de câtva timp, luase un avânt binevenit. Pe de altă parte, se ştie că actuala criză de hârtie se datoreşte in principal lipsei de combustibil. Fabricile de hârtie şi celuloză se lucrează cu combustibil lichid, şi-au încetat activitatea de la 20 Dec. 1946. Producţia acestora reprezintă 70®/» din totalul producţiei de hârtie din ţară Dacă s’ar repartiza acestor fabrici cantitatea minunată de 4500 tone combustibil lunar, criza de hârtie ar dispare imediat şi am putea eventual crea şi prisosuri pentru expot, unde sunt cereri deosebit de ispititoare, care n s-ar crea disponibilităţi de valută sau posibilităţi de compensare la importul mărfurilor, materi,picior şi maşinilor ce ne lipsesc. In schimb am văzut anunţat că în vama Bucureşti a sosit un nou transport proaspăt de lămâi... Or, cu lămâi nu se satură şi nu se redresează o ţară sărăcită de secetă şi război. Iată de ce toată lumea aşteaptă altfel de măsuri: măsuri practice, măsuri eficace, fără întârzieri care să ne pună în fața ireparabilului. " H. IONESCU DESPRE ADEVĂRATA PRIETENIE INTRE ROMÂNIA $! BULGARIA In cartea sa „însemnări despre Râxoalele bulgăreşti” revoluţionarul bulgar Zahari Stoanov — apostol dua epoca dinainte de eliberarea raastră scrie: „Nu există bulgar mai flitţi sau mai mult cult şi patriot, care să nu fi călcat pământul liber românesc şi care să nu se fi bucurat de ospitalitatea românească”. Ceea ce spune Zahari Stoianov se referă la, mijlocul veacului al XIX-lea, intre anii 1850- 1877, când el, fiind întâi ciobănaş, iar pe urmă devenind ucenic la Russe aude de „cornitagi” și „haducii’' care trec din România in Bulgaria pentru a nu da linişte sultanilor,acite. Russell aude şi despre Comitetul Central Revoluţionar bulgar din România şi in sufletul său se aprinde dorinţa de a trece Dunărea în România liberă pentru a se consacra luptei pentru eliberarea patriei sale. Şi, într'adevăr, după multe greutăţi şi perpeţii, el ajunge in România unde intră in mişcarea revoluţionară. Dar nu este numai el singur. Insă de la începutul secolului trecut nu numai la Bucureşti dar şi in celelalte oraşe ale României, ţara soră, la Ploeşti, Braşov, Galaţi şi Brăila, mulţi dintre compatrioţii noştri, bucurându-se de libertatea politică şi de primirea cordială, se ridică şi devin apostoli şi luptători pentru libertate, pentru ridicarea culturii poporului lor, ca poeţi, scriitori şi învăţaţi. Aci la Bucureşti Mitropolitul Sofronie din Vraţa, editează prima carte tipărită in limba bulgară , Chiriacodromul”. Doctorul Beron tipăreşte la Braşov primul abecedar modern bulgar 1824. In România liberă şi ospitalieră marele scriitor Liuben Caravelov tipăreşte ziarele bulgare Svoboda-Libertatea şi Nazavsimost_ Independenţa. Aci marele poet şi revoluţionar bulgar Hristo Botev găseşte condiţiunile prielnice petru desvoltarea geniului său poetic, cântând libertatea biciuind duşmanii poporului — cirbagiil exploatatori, răspândind ziarul „Cuvântul emigranţilor bulgari” şi ..Znaime” (Steagul) şi tot de aci, din România, apostolul nemuritor al libertăţii, Vasil Levschi, a organizat comitete revoluţionare. Cu un cuvânt aci, în România prietenă s’a format mişcarea renaşterei bulgare. Sprijinul pe care poporul frate român l’a dat luptătorilor pentru eliberarea noastră continuă şi trece dincolo de gra- niţele României când marele popor rus trimite armatele sale eliberatoare, la care acţiune de izgonire a duşmanului comun i se alătură şi bravul popor român. După eliberarea noastră insă, legăturile de prietenie între cele două popoare vecine sunt întunecate sub presiunea forţelor externe imperialiste şi capitaliste, mai cu seamă imperialismul german, care avea ca ţintă subjugarea din nou a acestor popoare. Atât in Bulgaria ca şi in România apar apologeţi ai acestei politici în persoana lui Tancov F.lov. Antonescu şi alţii, s’au găsit chiar şi „savanţi” care au încercat să dovedească pe calea „ştiinţifică” că popoarele noastre nu pot fi prietene. Insă toţi oamenii aceştia au nesocotit faptele istorice şi dorinţa popoarelor. Slujind interese străine pentru a deplasa desvoltarea naturală a legăturilor între popoarele noastre. Prin ultimele evenimente istorice ei au fost respinşi de popor şi au dispărut pentru totdeauna din istorie. Lupta popoarelor pentru libertate a pus capăt acestei politici trădătoare şi cu concursul marei Uniuni Sovietice s-a pus începutul unui politici noi de prietenie şi înţelegere. Anul 1944 va rămâne în istoria celor două popoare Poporul român la 23 August 1944 şi poporul bulgar le 9 Septembrie 1944 au răsturnat guvernele trădătoare fasciste şi au deschis larg porţile unei vieţi noi intre cele două ţări, viaţă de sinceră prietenie, de ajutor reciproc şi înţelegere. Guvernul poporului bulgar, după 9 Septembrie, în dorinţa sa sinceră de înţelegere cu România democratică, a trimis ca reprezentant diplomatic pe marele savant şi filosof bulgar, marele luptător, pentru libertate, frăţie şi democraţie, pe prof. Sava Ganovschi, care păşind pe pământul românesc a zis: „Dunărea nu ne va mai despărţi, ci ne va uni”. Şi într’adevăr Dunărea a devenit un factor de mare omn (Continuare la Ultima Oră) V Tratatul anglo sovietic in discuţia Camerei Comunelor Londra. 29 (Rador). — Observaţia generalisimului Stalin că înainte ca tratatul anglo-sovietic să poată fi extins el trebue să fie eliberat de anumite rezerve care, după părerea sa, slăbesc actualmente ,,cere, fireşte, cea mai atentă luare în consideraţie din partea noastră”, a declarat d. Christophher Mayhew, subsecretar de stat al afacerilor străine, răspunzând Miercuri la o întrebare pusă în Camera ComunelorDeputatul conservator independent Daniel Lipson ceruse să se indice care sunt intenţiile gu-vernului cu privire la propusa revizuire şi la extinderea tratatului angro-sovietic. D. William Varbey, laburist, a întrebat ce propuneri au fost făcute sau au fost primite din partea guvernului sovietic din August 1945, în vederea unei acţiuni comune pentru organizarea securităţii şi prosperităţii economice în Europa, în conformitate cu art. 5 din tratatul anglo-Sovietic. „ D. Mayhew a răspuns : ,,Nici un fel de propunere nu a fost făcută pe baze bilaterale de guvernul sovietic sau de guvernul britanic, înainte de instituirea Organizaţiei Naţiunilor Unite, guvernul britanic a luat iniţiativa de a se institui organizaţii economice temporare pentru Europa la care guvernul sovietic a fost în mod invariabil invitat să participe şi cu diferite ocazii în consiliul miniştrilor de afaceri străine şi la reuniunile Naţiunilor Unite, porpuneri de natura celor sugerate de d. Warbey au fost făcute atât de guvernul sovietic, cât și de guvernul britanic. ŞEDINŢA CONSILIULUI DE MINIŞTRI FRANCEZ Paris, 29 (Rador). — Pentru prima dată de la zilele tragice din Iunie 1940, consiliul de miniştri francez de Miercuri a consacrat Înapoierea definitivă a funcţionării normale a instituţiilor republicane. In conformitate cu noua Constituţie a celei de a patra Republici, consiliul de miniştri a fost prezidat de d. Vincent Auriol preşedintele Republice!. In felul acesta se restabileşte cea mai înaltă instanţă a puterii executive, aşa cum exista sub cea de a treia Republică. Cea mai mare parte din deliberări s’a consacrat exposeului d-lui Bidault, ministrul detăceri străine, şi schimbului de vederi asupra Germaniei care a urmat. Un acord complet s-a afirmat asupra politicei de urmat cu privire la viitorul statut al Germaniei. Pe plan politic, aprobare completă a fost obţinută de proectul de federalism aşa cum a fost expus în memoriul francez. Cu privire la statutul Ruhrului, consiliul a adoptat politica de fermitate deja apărată de cabinetele precedente. Noul Înalt comisar al distribuţiei va depinde direct de autoritatea preşedintelui consiliului. El va stabili şi va propune d-lui Paul Ramadier planul şi măsurile imediate în materii de aprovizionare. Noul secretariat general al F.T. T nu va mai depinde de ministerul lucrărilor publice, ci va fi pus tot sub autoritatea directă a preşedintelui consiliului. Cu privire la atribuţiile respective ale ministrului apărărei naţionale şi celor trei minişri ai celor trei ramuri de armate se crede a se şti că ministrul apărărei naţionale va avea răspunderea de a studia unele probleme comune celor trei arme şi cea a gestiunilor comune ale celor trei departamene. Cu privire la atribuţiile miniştrilor de stat, fiecare dintre ei se va consacra special domeniului din compartimentul său; astfel, d. Deibos se va ocupa de chestiunile relative la afacerile străine. Pentru serviciul informaţiilor, d. Bourdan a subliniat hotărârea sa de a pune capăt regimului autorizaţiei prealabile care i se pare arbitrar Amnistia pe care preşedintele Republicei a acordat-o cu prilejul alegerii sale se aplică numai delictelor de drept comun. In principiu, sunt excluse crimele şi delictele colaborării cu inamicul. O nouă grevă a tipografilor la Par's Paris, 29 (Rador). — Tipografii dela rotative au declarat din nou grevă, după ce s’au întrerupt negocierile pentru mărirea salariilor, duse de câtva timp intre Sindicatul tipografilor și patronii ziarelor. După cum se știe, Parisul a rărftat acum, câtăva vreme, fără gazete timp de o săptămână din pricina grevei tipografilor. „Armistiţiul” a durat două săptămâni. De data aceasta, greva este generală, neraunţându-se la hotărîrea anterioară de a se tipări numai câte două gazete, tracă la sort, în fiecare zi TEXTELE CELOR CINCI TRATATE DE PACE SE AFLĂ LA MOSCOVA Paris, 29, (Rador). — Textele celor cinci tratate de pace cu foştii sateliţi şi Germaniei,, care poartă semnătura d-lui Byrnes, se găsesc actualmente la Moscova, unde urmează a fi semnate de d. Molotov. Vor fi trimis© apoi la Londra pentru a fi semnate de d. Bevin şi apoi la Paris unde le va semna d. Georges Bidault. Se ştie că semnarea acestor documente de foştii sateliţi ai Germaniei va avea loc la Paris la 10 Februarie. SITUAŢIA LINIILOR FERATE Im urma zăpezii abundiente care a continuat să cadă în cursul zilei de est, următoarele linii se găsesc înzăpezite: Medgidia — Tulcea, Făurei — Urziceni, Giurgiu — Videle, Medgidia — Negru-Vodă, Dealul Spirei I — Gălăţiinii, Burleşti — Olteniţa, Făurei — Măzăreni, Odubeşti — Burca, Mărăşeşti — Panciu şi Galaţi — Bârlad. Circulaţia a mai fost blocată ori, din pricna zăpezii. In mai multe puncte, fiind restabilită însă până în cursul serii de Marţi. Trenurile de ajutor cu echipe speciale şi pluguri de zăpadă lucrează intens la deblocarea liniilor înzăpezite. O ANIVERSARE Astăzi muncitorii de toate categoriile din România sărbătoresc doi ani de la realizarea efortului lor comun în alcătuirea Confederaţiei Generale a Muncii, organ suprem de apărare şi de respect a drepturilor muncii. A fost incontestabil o victorie a tinerii democraţii româneşti, pentru că într’un timp aşa de scurt s’a putut înjgheba o viaţă sindicală şi s’a putut trezi conştiinţa muncitorilor, în ciuda sforţărilor regimului de dictatură de a o amorţi. In aceşti doi ani, Confederaţia Generală a Muncii poate înscrie importante înfăptuiri în opera de îmbunătăţire a stării materiale a muncitorimii: aplicarea contractelor colective, statutul funcţionarilor publici, funcţionarea cantinelor, înfiinţarea economiatelor, etc. Desigur până la desăvârşirea, lor, este nevoie încă de timp şi mai,ales de o nonmalifeare a vieţţei economice. S’au pus însă baze solide, faţă de care orice încercare în viitor de a lovi în funcţionarea vieţei sindicale, va fi dela început sortită eşecului. Am trecut printr’un război greu şi nefericit, căruia i-au urmat doi ani de secetă. Opera de negare a realizărilor săvârşite de regimul democrat până acum, apare ca o demagogie ieftină şi bună doar pentru înşelarea minţilor slabe. Oricine judecă obiectiv îşi poate da seama că drepturile câştigate nu pot fi folosite la maximum decât în urma restabiliri unui echilibru economic european. Nimeni însă nu poate avea nechibzuinţa de a renunţa la ele. Confederaţia Generală a Muncii a făcut de nenumărate ori apel la solidaritatea tuturor categoriilor muncitoare pentru mărirea producţiei. Oricâte eforturi s’ar cere, oricâte greutăţi s’ar întâmpina, este vorba de o solidaritate în luptă pentru un timp limitat. Este în interesul tuturor ca drepturile dobândite să fie menţinute şi ele mai prin puterea de un sacrificiu de care vena dă. Exemplul ţărilor i taare, care au fost tot greu lovite de război, ne fie o perpetuă incu teastS* aniversare . . de un prilej de afirma iă de solidaritate ptentarea ceasului de încerci încredere nestrămutată ful drepturilor muncii Al. nimUriu-rausesc ! CONFERINŢA DE LA MINISTERUL FilMELOR In cadrul conferinţei săptămânale de presă, ţinută ori la arrmazi la ministerul finanţelor sub preşidenţia d-lor secretari generali ai departaimiantului, Tr. Berberian şi I. Curuţiu, au fost înfățişate diferitele probleme cari preocupă conducerea ministerului. S’a insistat în primul rând asupra încadrării slujbaşilor statului conform noului cod al funcţionarilor publici, operaţiune care este aproape pe terminate, datorită lucrărilor insistente ale comisiunilor respective. Cu acest prilej s’a relevat şi nevoia introducerii corectivului ca funcţionarii ministerului finanţelor să-şi facă stagiul prin toate serviciile (directe, indirecte, contabilitate etc.), eliminându-se preferinţa unor slujbaşi de a nu-şi schimba atribuţiile, în timp ce altora nu le vine rândul să-şi poată evidenţia calităţile. In ce priveşte bugetul s’a al jun® până acum la studiul complect al bugetelor departamentelor şi regiilor autonome, urmând să se redacteze cu acest prilej şi propunerile de adaptare a cheltuelilor la nevoile fiecărui departament, astfel ca la înapoierea tertarului departamentului, d. ministru Al. Alexandrini de la Moscova să poată fi prezentată lucrarea viitorului buget. S-a arătat apoi că raţionalizarea consumului de ţigarete şi tutun va duce la împiedecarea evaziunii acestor produse spre bursa neagră sau chiar peste hotare şi fără nici un folos pentru stat, care de astă dată va putea întrebuinţa micul surplus de producţie pentruexport. De asemeni se preconizează şi ameliorarea producţiei de alcool, prin tratative intense ce se duc în străinătate pentru un import masiv de melasă. Deocamdată s-a încheiat un contract cu Asociaţia fabricanţilor de spirt pentru livrarea a 250 vagoane alcool, urmând ca pe măsură ce materii prime vor putea fi importate să se sporească livrarea peste această cantitate. VIZITA EOITULUI DIMO KAZASOV MINISTRUL INFORMATIILOR SI AL ARTELOR DIN BULGARIA In cursul, zilei de ieri, d. Dimo Kazasov, ministrul informaţiilor şi al atelor din Bulgaria, a avut o primă întrevedere cu d. Octav Livezeanu, ministrul informaţiilor. Au fost de faţă d-nii : Sava Granovski, ministrul Bulgariei la Bucureşti, Achile Bercianu, ministrul României la Sofia, George Macovescu, secretarul general al ministerului informaţiilor, Vendisilav Protici, directoril relaţiilor culturale cu străinătatea din ministerul informaţiilor al Bulgariei, Gheorghe Parncel, ataşat de presă al Bulgariei la Bucureşti, George Ivaşcu, directorul relaţiilor culturale cu străinătatea şi Ion Iufu, interpet. D-nii miniştri Kazasov şi Livezeanu au avut un prim schimb de informaţia asupra organizaţiei şi misiunii celor două ministere în ţările respective. S-au subliniat în special ţelurile comune pentru consolidarea democraţiei şi a păcii celor două ţări, factori de progres în această parte a Europei. D. ministru Kazasov a subliniat în special vechile legături de prietenie între popoarele român şi bulgar, acesta din urmă găsind în România un sprijin ce i-a fost preţios pentru eli’berarea sa naţională. S’a menţionat rodinirul schimb de bunuri culturale între cele două ţări,, stare de fapt care poate fi statuată într’un acord cultural. Da orele 12, d. ministru Kazasov a fost primit de către d. prim -ministru dr. Petru Groza, cu care a avut o lungă și cordială întrevedere. După amiază înaltul oaspete avizitat Muzeul Simu iar seara a asistat la spectacolul de gală de la Opera Română. ACTUNEA PENTRU AJUTORAREA REGIUNILOR LOVITE DE SECETĂ In cursul săptămânii expirate dela 19—26 Ianuarie ert. sau trimis judeţelor bântuite de sec®tă următoarele sume: Citie 200.000.000 lei Trei Scaune 300.000.000 ., Iaşi 50. 000.000 „ Tecuci 100.000.009 Buzău 50.000.000 „ Prahova 30.000.000 ., Total M811.000.000 lei — Tot în cursul acestei săptămâni din judeţele bântuite de secetă au sosit următoarele transporturi de copil: 171 copii dela Bârlad la Tr. Severin, 131 dela Huai la Sibiu, 100 dela Tecuci, 100 dela Buzău la Craiova, 100 dela Iaşi la R. Vâlcea, 100 dela Iaşi la Cluj, 120 dela Iaşi la Sălaj, 11.1 dela Iaşi la Corabia, 118 dela Huşi la Bistriţă Năsăud, în tatăl 1 150 copii. — In cursul acestei săptămâni a intrat în casieria C.A.R.S.-ului 1.052.570.367 lei. — Numărul cantinelor în fiinţă esate de 504. În aceste cantine mănâncă 01.191 persoane itt special OSTAŞI §I ECHIPE DE SETERIŞTI DEBLOCHEAZĂ STRĂZILE DE ZĂPADA In urma ninsorii abundente ce a căzut asupra Capitalei, stratul de zăpadă aşternut pe străzi a atins, în medie, grosimea de 43 centimetri, cum ne relatează :,Observatorul Bucureşti-Băneasa”. Cantităţile cele mai mari de zăpadă, căzute în ţară au fost la : Tg. Jiu (53 cm.), Calafat (63), Caracal (70) iar la Tătărăşti, lângă Alexandria (Teleorman) 79 centimetri. In Capitală, unde circulaţia a avut de suferit enorm din această cauză, s-au luat, chiar din cursul zilei de Luni, măsurile necesare pentru deblocarea străzilor. Numeroase echipe de sererişti au pornit la curăţirea străzilor, pe unde circulă tramvaele. Armata a dat un preţios concurs cu nenumărate echipe de ostăşi precum şi cu tractoare ce remorcau pluguri de zăpadă. In urma acestui fapt circulaţia s’a putut face mai cu înlesnire apărând şi taximetrete iar tramvaiele putând fi în măsură să adaoge, începând de eri, remorcile, la vagoanele motoare cari la cursul zilei de Marţi au circulat singure. Cetăţenii, — mai ales cei de pe străzile mai depărtate de centru, — comformându-se ordonanţei comunale, în cea mai mare parte, au curăţat noianele şi rigolele din faţa caselor. Centitatea de zăpadă căzută, — care pe alocuri, cum e de pildă în parcul „Regina Maria’’, a atins înălţimea de un metru, — însă, e atât de mare, încât dacă o urcare bruscă a temperaturii ar aduce un desgheţ, şi deci o topire rapidă, toate străzile vor fi transformate înt adevărate canale veneţiene, devenind absolut impracticabile şi dând loc la adevărate mandati. Ca atare, e neapărat necesar să oner ser tinităţi militare lucrând la deblocarea unor străzi. Fota R. Constantinescu NOUI DISCUŢII IN JURUL TRATAT CU GERMANI/ Londra, 29 (Rador). — In şedinţa de Matrţi a adjuncţilor speciali ai miniştrilor de afaceri strain),e pentru Germania, d. von Vredenburgh (Olanda). Răspunzând unei întrebări puse de d. Feodor Gusev, adjunctul sovietic, delegatul olandez a spus că ţara sa este în favoarea socializării industriei germane,, dar nu a naţionalizării ei, temându-se de creierea unui monopol economic deţinut de viitorul stat german. Pe de altă parte, d. Robert Murphy, adjunctul Statelor Unite, a contrazis afirmaţia făcută de delegatul iugoslav, d. Mladen Ivecovici, că cu prilejul conferinţei dela Yalta s’a hotărît ca Germania să plătească Iugoslaviei reparaţii în valoare de 10 milioane dolari. D. Ivecovici a răspuns că îşi aminteşte că această cifră nu a fost cuprinsă in acordul dela Yalta, dar afirmaţia Sa s-a bazat pe cifrele privitoare la reparaţii apărute în presa internaţională, înainte de a se ridica şedinţa sir William Strang, adjunctul britanic, a relevat că, deşi adjuncţii au îndatorirea de a asculta declaraţiile reprezentanţilor puterilor mai mici şi de a face un raport miniştrilor de afaceri străine asupra lor, acest lucru nu implică câtuşi de puţin acceptarea de către ei a punctelor de vedere ce le-au fost prezentate. Adjuncţii pentru Germania nu au putut cădea de acord in ce priveşte textul scrisorii ce urmează a fi trimisă Canadei ca răspuns la cerereea guvernului canadian de a se da asigurarea că, în cazul când delegaţia sa face o declaraţie într’un viitor apropiat, ea nu va fi împiedecată să facă alte declaraţii. S’a căzut însă de acord ca d. Norman Robertson, înaltul comisar canadian la Ironăre, să fie informat verbal că adjuncţii nu pot da asinurarea cerută. In şedinţa de Miercuri după amiază a adjuncţilor, delegaţia cehoslovacă va expune teza sa în legătură cu reglementarea pieii cu Germania. DECLARATIVE FRUNTAŞULUI SOCIAL DEMOCRAT GERMAN KURT SCHUMACHER Gondra. 29. (Radoj. — Postul de radio Hamburg anunţăcă d. Kurt Schumacher, frusruşul, so’ cial-democrat, luând cuvântul la Berlin .Marţi seara, a declarat: „Tratatul de pace care o aclamă ca definitivă frontiera orientală a Germaniei fixată provizoriu la Potsdam nu poate fi semnat. „ Trebue să încercăm să obţinem cu orice preţ cât mai mult teritoriu posibil la răsărit de Oder şi de Neisse”. întrebat cum urmează a fi semnat, tratatul de pace cu Germania, d. Shcumacherr a precizat: „Acela care va fi ales de po- Sporul german va semna teataitalii de pace. Dar acest lucru va put cstea fi confirmat numai când în întreaga permanie vor exista teci conturi egale. :1. O a treia not Paris, 2!) .(Radorl. — I). Gem’- pr nes Bidault, ministrul dp ex ter- a ne a declarat Miercuri in Cottsi- vjj liul de miniştri că Franţa a în- ju tocmit o a treia notă cu privire la ■la interna*icmalizarea industrii- lor de bază şi a minelor din . Ruhr. El a pecizat in acelaşi , timp că este iminentă publicarea a notei și transmiterea ei guver- ni nelor britannic, sovietic și nord- american. ex Notele anterioare franceze că zeii de celelalte mari puteri în legă- tutură cu problema germană, am spus d. Bidault, au fost una cu mi Un comunicat al comisiei afacerilor străine a Adunării Naţionale Franceze Paris, 29 (Rador). — Comisia afacerilor străine s'a Întrunit Miercuri după amiază sub preşedinţia d-lui Marcel Cachin. Într’un comunicat publicat după această şedinţă se spune: ,,D. Georges Bidault, ministrul de externe, a procedat împreună cu membrii comisiunei la o examinare a ansamblului problemelor privitoare la Germania. El a evocat între altele organizara economică a Germaniei, proectele de organizare constituţională a teritoriilor cemane, regimul economic din Ruhr şi Sare, reparaţiile, modalităţile de ocupaţie şi denazificarea”. Ministrul de externe a reamintit de conţinutul celor două me-i mo ii trimise naţiunilor aliate, „ unul privitor la organizarea pro- vizorie a Gemnaniei, celălalt pri-'-j vitor la organizarea definitivă a acesteia, aşa cum le vede Franţa. Cel de-al treilea memoriu,. pri vitor la organizarea economica a Ruhrului, va fi dat publicităţii In curând. Se va recomanda :.internaţionalizarea minelor si industriilor de bază şi transformarea industriilor siderurgice, mecanice şi chimice. D. Bidault s’a ocupat deasemenea şi de creiarea unui comisăriar economic al Naţiunilor Unite, format din toate puterile ce au luptat împotriva Germa- niei. Două noui memorii vor fi prezentate în curând naţiunilor filiale, unul privitor la reparaţii şi celălalt prevăzând organizarea Germaniei după semnarea trati"‘"’ul de bace. Poliția economică rl.n Prefscturopold'si Capitalei, in unna descinderilor făcute in cureu.1 zilii de er. ,a făcut următoarele descoperiri: MEMORIUL GUVERNULUI IUGOSLAV Loridra, 29Radoii — Guvernul iugoslav a supus Marţi un memoriu cu privire la Germania adjuncţilor speciali ai miniştrilor de externe, însărcinaţi cu reglementarea păcii cu Germania. Memoriul spline intre altele: Perioada îndelungată de ocupaţie şi control aliat este un punct de plecare pentru soluţionarea problemei Germaniei postbelice. Este imperativ ca autorităţile de ocupapţie să aibă o politică comună. Aceasă politică comună trebue să se bazeze pe unitatea economică a Germaniei in conformitate cu hotărârile de la Potsdam. Indeosebi in domeniul economic, politica comună condiţionează reuşita denazificării epurarea naziştilor din economia germană de care este foarte strâns legată chestiunea distrugerii bazei economice a imperialismului şi agresiunii germane, desfiinţarea cartelurilor şi a altor asociaţii monopoliste şi lichidarea latifundiilor, baza economică a junkurilor. In ce priveşte unitatea politică a Germaniei, trebue ca atenţia să se îndrepte asupra faptului că misiunea aliaţilor consistă din stabilirea unui fel de centre comune politice şi economice şi din atragerea treptată a poporului german spre administrarea, statului prin fiinţarea de guverne autonome niveluri mai joase. Prusia trebue lichidată, Lovtru- ■ la cea maimare dată tradiţiei prusace este distrugerea puterii germane, asupra tentoriilor poloneze de la răsărit de Oder şi Neisse. Revendicările teritoriale poloneze cu privire la Germania trebuesc satisfăcute. Şi revendicările cehoslovaca în legătură cu. reajustarea frontierei sunt justificate din motive de securitate. In ce priveşti problema minorităţilor germane din Europa orientală si din Europa sud-estică, care trebue să fie inclusă in chestiunea lichidării spiritului. de a,greisme german trebui' loc cei 100 DOC minoritari germani ce au mai rămas in Iugoslavia sa fie repatriaţi în Germania. O hotărâre în acest scop ar fi în conformitate cu acordul de la Potsdam în legătură cu minorităţile germane din Cehoslovacia, Polonia si Ungaria. Guvernul iugoslav priveşte cu simpatie revendicările poporului francez, care in timp de 10 ani a fost de trei ori victima Invaziei Remane şi el va sprijini desemeni, în cadrul, principiilor subliniate, justele revendicări ale celorlalţi vecini occidentali ai Germaniei. Iugoslavia cere pe de altă parte, o politică limpede si definitivă in ce priveşte reparaţiile in conformitate cu hotărârile comisiei de control aliate din Martie, 1945.