Universul - Provincie, februarie 1947 (Anul 64, nr. 23-46)

1947-02-01 / nr. 23

AŞTEPTĂM MĂSURI Sărbătorile de iarnă, care, prin tradiţie, sunt precedate de o sti­mulare a cumpărăturilor, dar, de obicei, şi de o urcare cu caracter semnal al preţurilor — chiar în vremuri normale — au dezlănţuit anul acesta pe piaţa noastră un val de scumpete peste toate li­mitele şi peste toate aşteptările. In compartimentul alimentar, ar­ticolele cele mai indispensabile au atins preţuri prohibitive pen­tru majoritatea populaţiei, care trăeşte din salarii şi venituri fixe, fără îndeletniciri suplimentare încadrate în circuitul speculei şi al afacerilor pe picior, devenite azi, din nefericire, aproape sin­gurele căi de rezistenţă şi de a­­daptare la conjunctura inflaţio­­nistă, pe care o parcurg­em. De aci şi marea îngrijorare in faţa evoluţiei d­epresionare a vie­ţii noastre economice, de care sunt cuprinşi toţi cei cari au răs­­pund­eri familiale şi conştiinţa primejdiilor ce ne pândesc. Şi îngrijorarea acestora este cu atât mai justificată, cu cât de mică ori nu apare semnul unei o­­priri, indiciile unor măsuri ho­­tărîte şi bine închegate, care să stăpânească anarhia piloţi şi să dea speranţă într’o posibilitate de îndreptare. Puţinele intervenţii care s’au produs au rămas, ca şi până acum, de plănu­i izolate şi cu efecte contrare celor urmărite. Şi lucrul nu ne miră, de îndată ce nu s’a pus până acum în mişcare un plan clar de acţiune, cu iniţiative şi măsuri bine coordonate între ele. Dimpotrivă. Cele dintâi care au urmat docil curentul de scumpe­re generală au fost înseşi institu­ţiile şi întreprinderile de stat, în­cepând — numai în timpul din urmă — cu administraţia C.F.R., care şi-a triplat tarifele, cu C. A. M.-ul şi cu M. A T.-ul. In mai puţin de un an, preţul spirtului a săltat de la 15.000 lei litrul la 50.000 pentru ca de două săptămâni încoace să ajungă la 200.000 lei litrul. Explicaţia o cunoaştem şi apa­rent ea poate duce la o justifi­care. Ştim că, faţă de scara ne­stăvilit­­uitoare a preţurilor, pre­vederile bugetelor respective nu mai pot sta în picioare, cifra cheltueliilor lăsând cu mu­lt în urmă cifra încasărilor. C. A. M.­­ul, de pildă, care îşi solda obiş­nuit gestiunea cu importante ex­cedente, începând din Decembrie devenise deficitar, din cauza creşterii excesive a costului de fabricaţie şi a regiei generale. Dar a lăsa lucrurile să se des­făşoare pe făgaşul acesta şi ca fiecare întreprindere să se descurce cum va putea, nu în­seamnă decât să întreţinem cursa preţurilor la infinit, cu deviza: „Sauve qui perit!” S’a vorbit de primatul proble­melor economice şi de planifica­rea efortului de redresare. Ştim că se lucrează stăruitor la stu­dierea tuturor chestiunilor, la fixarea datelor şi încadrarea mă­surilor într’un plan de ansamblu. Dar până la desăvârşirea şi ela­borarea­­acestora, nu înseamnă ea piaţa internă şi, odată cu ea, con­­diiţiaim­ite de trai ale populaţiei să rămână la discreţia traficanţilor de toate categoriile şi nici în voia iniţiativelor izolate şi necoordo­nate ale anumitor resorturi de comandă. Publicul este impresionat, fi­reşte, de năvala curentului de scumpire, dar este deopotrivă­­ impresionat şi de unele carenţe administrative şi de lipsă de o­­rientare. In momentul când căile ferate mărturisesc că nu pot satisface— cu parcul de vagoane în funcţiu­ne de care dispun actualmente — decât trei cincimi din­ nevoile transportului zilnic, am văzut venindu-se din nou cu măsura rechiziţiei autovehiculelor, lip­sind întreprinderile de mijlocul vital de aprovizionare cu motorii prime şi descurajând achiziţio­nările de autovehicule, haine, de câtva timp, luase un avânt bine­venit. Pe de altă parte, se ştie că ac­tuala criză de hârtie se datoreşte in principal lipsei de combustibil. Fabricile d­e hârtie şi celuloză se lucrează cu combustibil li­chid, şi-au încetat activitatea de la 20 Dec. 1946. Producţia acestora reprezintă 70®/» din totalul producţiei de hârtie din ţară Dacă s’ar repartiza acestor fa­brici cantitatea minunată de 4500 tone combustibil lunar, cri­za de hârtie ar dispare imediat şi am putea eventual crea şi pri­sosuri pentru expo­t, unde sunt cereri deosebit de ispititoare, care n­ s-ar crea disponibilităţi de valută sau posibilităţi de com­pensare la importul mărfurilor, materi,p­icior şi maşinilor ce ne l­ipsesc. In schimb am văzut anunţat că în vama Bucureşti a sosit un nou transport proaspăt de lămâi... Or, cu lămâi nu se satură şi nu se redresează o ţară sărăcită de secetă şi război. Iată de ce toată lumea aşteaptă altfel de măsuri: măsuri practice, măsuri eficace, fără întârzieri care să ne pună în fața ireparabi­lului. " H. IONESCU DESPRE ADEVĂRATA PRIETENIE INTRE ROMÂNIA $! BULGARIA In cartea sa „însemnări despre Râ­xoalele bulgăreşti” revoluţiona­rul bulgar Zahari Stoanov — apos­tol dua epoca dinainte de elibera­rea raastră scrie: „Nu există bul­gar mai flitţi sau mai mult cult şi patriot, care să nu fi călcat pă­mântul liber românesc şi care să nu se fi bucurat de ospitalitatea ro­mânească”. Ceea ce spune Zahari Stoianov se referă la, mijlocul vea­cului al XIX-lea, intre anii 1850- 1877, când el, fiind întâi ciobănaş, iar pe u­rmă devenind ucenic la Ru­sse aude de „cornitag­i” și „ha­ducii’' care trec din România in Bulgaria pentru a nu da linişte sultanilor,­aci­te. Russe­ll aude şi despre Comitetul Central Revoluţionar bulgar din România şi in sufletul său se aprin­de dorinţa de a trece Dunărea în România liberă pentru a se con­sacra luptei pentru eliberarea pa­triei sale. Şi, într'adevăr, după multe greutăţi şi per­peţii, el ajun­ge in România unde intră in miş­carea revoluţionară. Dar nu este numai el singur. Insă de la începu­tul secolului trecut nu numai la Bucureşti dar şi in celelalte oraşe ale României, ţara soră, la Plo­eşti, Braşov, Galaţi şi Brăila, mulţi dintre compatrioţii noştri, bucu­­rân­du-se de libertatea politică şi de primirea cordială, se ridică şi devin apostoli şi luptători pentru libertate, pentru ridicarea culturii poporului lor, ca poeţi, scriitori şi învăţaţi. Aci la Bucureşti Mitro­politul Sofronie din Vraţa, edi­tează prima carte tipărită in lim­ba bulgară , Chiriacodromul”. Doc­torul Beron tipăreşte la Braşov primul abecedar modern bulgar 1824. In România liberă şi ospita­­lieră marele scriitor Liuben Cara­­velov tipăreşte ziarele bulgare Svoboda-Libertatea şi Nazavsimost_ Independenţa. Aci marele poet şi revoluţionar bulgar Hristo Botev găseşte condiţiunile prielnice p­e­­tru desvoltarea geniului său poe­tic, cântând libertatea biciuind duşmanii poporului — cirbagiil exploatatori, răspândind ziarul „Cuvântul emigranţilor bulgari” şi ..Znaime” (Steagul) şi tot de aci, din România, apostolul nemu­ritor al libertăţii, Vasil Levschi, a organizat comitete revoluţionare. Cu un cuvânt aci, în România prietenă s’a format mişcarea re­­naşterei bulgare. Sprijinul pe care poporul frate român l’a dat lup­tătorilor pentru eliberarea noastră continuă şi trece dincolo de gra-­ niţele României când marele po­por rus trimite armatele sale eli­beratoare, la care acţiune de iz­gonire a duşmanului comun i se alătură şi bravul popor român. După eliberarea noastră insă, legăturile de prietenie între cele două popoare vecine sunt întune­cate sub presiunea forţelor exter­ne imperialiste şi capitaliste, mai cu seamă imperialismul german, care avea ca ţintă subjugarea din nou a acestor popoare. Atât in Bulgaria ca şi in Româ­nia apar apologeţi ai acestei poli­tici în persoana lui Ta­ncov F.lov. Antonescu şi alţii, s’au găsit chiar şi „savanţi” care au încercat să dovedească pe calea „ştiinţifică” că popoarele noastre nu pot fi prie­tene. Insă toţi oamenii aceştia au nesocotit faptele istorice şi dorin­ţa popoarelor. Slujind interese stră­ine pentru a deplasa desvoltarea naturală a legăturilor între popoa­rele noastre. Prin ultimele eveni­mente istorice ei au fost respinşi de popor şi a­u dispărut pentru tot­deauna din istorie. Lupta popoarelor pentru liber­tate a pus capăt acestei politici trădătoare şi cu concursul marei Uniuni Sovietice s-a pus începu­tul unui politici noi de prietenie şi înţelegere. Anul 1944 va rămâne în istoria celor două popoare Po­porul român la 23 August 1944 şi poporul bulgar le 9 Septembrie 1944 au răsturnat guvernele trădă­toare fasciste şi au deschis larg porţile unei vieţi noi intre cele două ţări, viaţă de sinceră priete­nie, de ajutor reciproc şi înţelegere. Guvernul poporului bulgar, după 9 Septembrie, în dorinţa sa sinceră de înţelegere cu România democra­tică, a trimis ca reprezentant di­plomatic pe marele savant şi filo­sof bulgar, marele luptător, pentru libertate, frăţie şi democraţie, pe­­ prof. Sava Ganovschi, care pă­şind pe pământul românesc a zis: „Dunărea nu ne va mai despărţi, ci ne va uni”. Şi într’adevăr Dunărea a devenit un factor de mare omn­ (Continuare la Ultima Oră) V Tratatul anglo so­vietic in discuţia Camerei Comunelor Londra. 29 (Rador). — Obser­vaţia generalisimului Stalin­ că înainte ca tratatul anglo-sovietic să poată fi extins el trebue să fie eliberat de anumite rezerve care, după părerea sa, slăbesc actualmente ,,cere, fireşte, cea mai atentă luare în consideraţie din partea noastră”, a declarat d. Christophh­er Mayhew, subse­cretar de stat al afacerilor stră­ine, răspunzând Miercuri la o întrebare pusă în Camera Co­munelor­Deputatul conservator inde­pendent Daniel Lipson ceruse să­­ se indice care sunt intenţiile gu-­­­vernului cu privire la propusa revizuire şi la extinderea trata­tului an­gr­o-sovietic. D. William Varbey, laburist, a întrebat ce propuneri au fost fă­cute sau au fost primite din partea guvernului sovietic din August 1945, în vederea un­ei ac­ţiuni comune pentru organizarea securităţii şi prosperităţii econo­mice în Europa, în conformitate cu art. 5 din tratatul anglo-Sovi­­etic. „ D. Mayhew a răspuns : ,,Nici un fel de propunere nu a fost fă­cută pe baze bilaterale de gu­vernul sovietic sau de guvernul britanic, înainte de instituirea Organizaţiei Naţiunilor Unite, guvernul britanic a luat iniţia­tiva de a se institui organizaţii economice temporare pentru Eu­ropa la care guvernul sovietic a fost în mod invariabil invitat să participe şi cu diferite ocazii în consiliul miniştrilor de afaceri străine şi la reuniunile Naţiuni­lor Unite, porpuneri de natura celor sugerate de d. Warbey au fost făcute atât de guvernul so­vietic, cât și de guvernul brita­nic. ŞEDINŢA CONSILIULUI DE MINIŞTRI FRANCEZ Paris, 29 (Rador). — Pentru prima dată de la zilele tragice din Iunie 1940, consiliul de miniştri francez de Miercuri a consacrat Înapoierea definitivă a funcţionă­rii normale a instituţiilor republi­cane. In conformitate cu noua Consti­tuţie a celei de a patra Republici, consiliul de miniştri a fost­ pre­zidat de d. Vincent Auriol pre­şedintele Republice!. In felul ace­sta se restabileşte cea mai înaltă instanţă a puterii executive, aşa cum exista sub cea de a treia Re­publică. Cea mai mare parte din deli­berări s’a consacrat exposeului d-lui Bidault, ministrul de­­tăceri străine, şi schimbului de vederi a­­supra Germaniei care a urmat. Un acord complet s-a afirmat asupra politicei de urmat cu pri­vire la viitorul statut al Germa­niei. Pe plan politic, aprobare completă a fost obţinută de pro­­ectul de federalism aşa cum a fost expus în memoriul francez. Cu privire la statutul Ruhrului, consiliul a adoptat politica de fer­mitate deja apărată de cabinetele precedente. Noul Înalt comisar al distribuţiei va depinde direct de autoritatea preşedintelui consiliului. El va stabili şi va propune d-lui Paul Ramadier planul şi măsurile ime­diate în materii de aprovizionare. Noul secretariat general al F.T. T nu va mai depinde de ministe­rul lucrărilor publice, ci va fi pus tot sub autoritatea directă a pre­şedintelui consiliului. Cu privire la atribuţiile respec­tive ale ministrului apărărei na­ţionale şi celor trei miniş­ri ai celor trei ramuri de­ armate se crede a se şti că ministrul apă­­ră­rei naţionale va avea răspunde­rea de a studia unele probleme comune celor trei arme şi cea a gestiunilor comune ale celor trei departamene. Cu privire la atribuţiile miniş­trilor de stat, fiecare dintre ei se va consacra special domeniului din compartimentul său; astfel, d. Deibos se va ocupa de chestiu­nile relative la afacerile străine. Pentru serviciul informaţiilor, d. Bourdan a subliniat hotărârea sa de a pune capăt regimului autori­zaţiei prealabile care i se pare ar­­bitrar Amnistia pe care preşedintele Republicei a acordat-o cu prilejul alegerii sale se aplică numai de­lictelor de drept comun. In prin­cipiu, sunt excluse crimele şi de­lictele colaborării cu inamicul. O nouă grevă a tipografilor la Par's Paris, 29 (Rador). — Tipogra­fii dela rotative au declarat din nou grevă, după ce s’au între­rupt negocierile pentru mărirea salariilor, duse de câtva timp in­tre Sindicatul tipografilor și pa­tronii ziarelor. După cum se știe, Parisul a rărftat acum, câtăva vreme, fără gazete timp de o săptămână din pricina grevei tipografilor. „Armistiţiul” a durat două săptămâni. De data aceasta, greva este generală, neraunţându-se la hotă­­rîrea anterioară de a se tipări numai câte două gazete, tr­acă la sort, în fiecare zi­ TEXTELE CELOR CINCI TRATATE DE PACE SE AFLĂ LA MOSCOVA Paris, 29, (Rador). — Tex­tele celor cinci tratate de pace cu foştii sateliţi şi Germaniei,, care poartă semnătura d-lui Byrnes, se găsesc actualmente la Mos­cova, unde urm­e­ază a fi semnate de d. Molotov. Vor fi trimis© apoi la Lon­dra pentru a fi semnate de d. Be­vin şi apoi la Paris unde le va semna d. Geor­ges Bidault. Se ştie că semnarea a­cestor documente de foştii sateliţi ai Germaniei va a­­vea loc la Paris la 10 Fe­bruarie. SITUAŢIA LINIILOR FERATE Im urma zăpezii abundiente care a continuat să cadă în cursul zilei de est, următoarele linii se găsesc înzăpezite: Med­gidia — Tul­cea, Făurei — Urzi­­ceni, Giurgiu — Videle, Medgi­dia — Negru-Vodă, Dealul Spirei I — Gălăţiinii, Burleşti — Olteniţa,­­ Făurei — Măzăreni, O­dubeşti­­ — Burca, Mărăşeşti — Panciu şi­­ Galaţi — Bârlad. Circulaţia a mai fost blocată ori, din pricna zăpezii. In mai multe puncte, fiind restabilită însă până în cursul serii de Marţi. Trenurile de ajutor cu echipe speciale şi pluguri de zăpadă lucrează intens la deblocarea li­niilor înzăpezite. O ANIVERSARE Astăzi muncitorii de toate ca­­­­tegoriile din România sărbăto­resc doi ani de la realizarea efor­tului lor comun în alcătuirea Confederaţiei Generale a Mun­cii, organ suprem de apărare şi de respect a drepturilor muncii. A fost incontestabil o victorie a tinerii democraţii româneşti, pentru că într’un timp aşa de scurt s’a putut înjgheba o viaţă sindicală şi s’a putut trezi conş­tiinţa muncitorilor, în ciuda sfor­ţărilor regimului de dictatură de a o amorţi. In aceşti doi ani, Confederaţia Generală a Muncii poate înscrie importante înfăp­tuiri în opera de îmbunătăţire a stării materiale a muncitorimii: aplicarea contractelor colective, statutul­ funcţionarilor publici, funcţionarea cantinelor, înfiinţa­rea economiatelor, etc. Desigur până la desăvârşirea, lor, este nevoie încă de timp şi mai,ales de o nonmal­ifeare a vieţţei econo­mice. S’au pus însă baze solide, faţă de care orice încercare în viitor de a lovi în funcţionarea vieţei sindicale, va fi dela înce­put sortită eşecului. Am trecut printr’un război greu şi nefericit, căruia i-au ur­mat doi ani de secetă. Opera de negare a realizărilor săvârşite de regimul democrat până acum, apare ca o demagogie ieftină şi bună doar pentru înşelarea min­ţilor slabe. Oricine judecă obiec­tiv îşi poate da seama că drep­turile câştigate nu pot fi fol­osit­e la maximum de­cât în urma res­tabiliri unui echilibru economic european. Nimeni însă nu poate avea nechibzuinţa de a renunţa la ele. Confederaţia Generală a Mun­cii a făcut de nenumărate ori apel la solidaritatea tuturor ca­tegoriilor muncitoare pentru mărirea producţiei. Oricâte efor­turi s’ar cere, oricâte greutăţi s’ar întâmpina, este vorba de o solidaritate în luptă pentru un timp limitat. Este în interesul tuturor ca drepturile dobândite să fie menţinute şi ele mai prin puterea de un sacrificiu de care vena dă. Exemplul ţărilor i taare, care au fost tot greu lovite de­ război, ne fie o perpetuă incu t­eastS* aniversare . . de un prilej de afirma iă de solidaritate ptenta­rea ceasului de încerci încredere nestrămutată ful drepturilor muncii Al. nimUriu-rausesc ! CONFERINŢA DE LA MINISTERUL FilMELOR In cadrul conferinţei săptămâ­nale de presă, ţinută ori la a­­rrm­azi la ministerul finanţelor sub preşidenţia d-lor secretari­ generali ai departaimiantului, Tr. Berberian şi I. Curuţiu, au fost înfățişate diferitele probleme cari preocupă conducerea minis­terului. S’a insistat în primul rând a­­supra încadrării slujbaşilor sta­tului conform noului cod al funcţionarilor publici, operaţiu­ne care este aproape pe termi­nate, datorită lucrărilor insis­tente ale comi­siunilor respecti­ve. Cu acest prilej s’a relevat şi nevoia introducerii corectivului ca funcţionarii ministerului fi­nanţelor să-şi facă stagiul prin toate serviciile (directe, indirec­te, contabilitate etc.), eliminân­­du-se preferinţa unor slujbaşi de a nu-şi schimba atribuţiile, în timp ce altora nu le vine rândul să-şi poată evidenţia calităţile. In ce priveşte bugetul s’a al jun® până acum la studiul com­plect al bugetelor departamen­telor şi regiilor autonome, ur­mând să se redacteze cu acest prilej şi propunerile de adapta­re a cheltuelilor la nevoile fie­cărui departament, astfel ca la înapoierea ter­tarului departa­­mentului, d. ministru Al. Ale­xandrini de la Moscova să poată fi prezentată lucrarea viitorului buget. S-a arătat apoi că raţionaliza­rea consumului de ţigarete ş­i tu­tun va duce la împiedecarea e­­vaziunii acestor produse spre bursa neagră sau chiar peste ho­tare şi fără nici un folos pentru stat, care de astă dată va putea întrebuinţa micul surplus de producţie pentru­­export. De asemeni se preconizează şi ameliorarea producţiei de alcool, prin tratative intense ce se duc în străinătate pentru un import masiv de melasă. Deocamdată s-a încheiat un contract cu Aso­ciaţia fabricanţilor de spirt pen­tru livrarea a 250 vagoane al­cool, urmând ca pe măsură ce materii prime vor putea fi im­portate să se sporească livrarea peste această cantitate. VIZITA EOITULUI DIMO KAZASOV MINISTRUL INFORMATIILOR SI AL ARTELOR DIN BULGARIA In cursul, zilei de ieri, d. Dimo Kazasov, ministrul informaţiil­or şi al a­telor din Bulgaria, a avut o primă întrevedere cu d. Octav Livezeanu,­ ministrul informaţii­lor. Au fost de faţă d-nii : Sava Granovski, ministrul Bulgariei la Bucureşti, Achile Bercianu, mi­nistrul României la Sofia, Geor­ge Macovescu, secretarul gene­ral al ministerului informaţiilor, Vendisilav Protici, directo­ril re­laţiilor culturale cu străinătatea din ministerul informaţiilor al Bulgariei, Gheorghe Parncel, a­­taşat de presă al Bulgariei la Bucureşti, George Ivaşcu, direc­torul relaţiilor cul­turale cu străi­nătatea şi Ion Iufu, interp­et. D-nii miniştri Kazasov şi Li­­vezeanu au avut un prim schimb de informaţia asupra organizaţiei şi misiunii celo­r două ministere în ţările respective. S-au subli­nia­t în special ţelurile comune pentru con­solida­rea democraţiei şi a păcii celor două ţări, factori de progres în această parte a Europei. D. ministru Kazasov a subli­niat în special vechile legături de prietenie între popoarele ro­mân şi bulgar, acesta din urmă găsind în­ România un sprijin ce i-a fost preţios pentru eli’bera­­r­ea sa naţională. S’a menţionat rodinirul schimb de bunuri culturale între cele două ţări,, stare de fapt care poate fi statuată într’un acord cultural. Da orele 12, d. ministru Kaza­sov a fo­st primit de către d. prim -ministru dr. Petru Groza, cu care a avut o lungă și cor­dială întrevedere. După amiază înaltul oaspete a­­vizitat Muzeul Simu iar seara a asistat la spectacolul de gală de la Opera Română. ACT­UNEA PENTRU AJUTORAREA REGIUNILOR LOVITE DE SECETĂ In cursul săptămânii expirate dela 19—26 Ianuarie ert. sau tri­mis judeţelor bântuite de sec®tă următoarele sume: Citie 200.000.000 lei Trei Scaune 300.000.000 ., Iaşi 50. 000.000 „ Tecuci 100.000.009 Buzău 50.000.000 „ Prahova 30.000.000 ., Total M811.000.000 lei — Tot în cursul acestei săptă­mâni din judeţele bântuite de se­cetă au sosit următoarele trans­porturi de copil: 171 copii dela Bârlad la Tr. Severin, 131 dela Huai la Sibiu, 100 dela Tecuci, 100 dela Buzău la Craiova, 100 dela Iaşi la R. Vâlcea, 100 dela Iaşi la Cluj, 120 dela Iaşi la Sălaj, 11.­­1 dela Iaşi la Corabia, 118 dela Huşi la Bistriţă Năsăud, în tatăl 1 150 copii. — In cursul acestei săptămâni a intrat­ în casieria C.A.R.S.-ului 1.052.570.367 lei. — Numărul cantinelor în fiinţă esate de 504. În aceste cantine mă­nâncă 01.191 persoane itt special OSTAŞI §I ECHIPE DE SETERIŞTI DEBLOCHEAZĂ STRĂZILE DE ZĂPADA In urma ninsorii abundente ce a căzut asupra Capitalei, stratul de zăpadă aşternut pe străzi a atins, în medie, grosimea de 43 centimetri, cum ne relatează :,Observatorul Bucureşti-Bănea­­sa”. Cantităţile cele mai mari de zăpadă, căzute în ţară au fost la : Tg. Jiu (53 cm.), Calafat (63), Caracal (70) iar la Tătărăşti, lân­gă Alexandria (Teleorman) 79 centimetri. In Capitală, unde circulaţia a avut de suferit enorm din aceas­tă cauză, s-au luat, chiar din cursul zilei de Luni, măsurile ne­cesare pentru deblocarea străzi­lor. Numeroase echipe de sere­­rişti au pornit la curăţirea stră­zilor, pe unde circulă tramvael­e. Armata a dat un preţios concurs cu nenumărate echipe de ostăşi precum şi cu tractoare ce remor­cau pluguri de zăpadă. In urma acestui fapt circulaţia s’a putut face mai cu înlesnire apărând şi taxi­me­trete iar tramvaiele pu­tând fi în măsură să adaoge, în­cepând­ de eri, remorcile, la va­goanele motoare cari la cursul zilei de Marţi au circulat sin­gure. Cetăţenii, — mai ales cei de pe străzile mai depărtate de centru, —­ comformându-se ordonanţei comunale, în cea mai mare par­te, au curăţat noianele şi rigolele din faţa caselor. Cen­ti­ta­tea de zăpadă căzută, — care pe alocu­ri, cum e de pildă în parcul „Re­gina Maria’’, a atins înălţimea de un metru, — însă, e atât de mare, încât dacă o urcare bruscă a temperaturii ar aduce un des­­gheţ, şi deci o topire rapidă, toa­te străzile vor fi transformate înt adevărate canale veneţiene, de­venind absolut impracticabile şi­ dând loc la adevărate mandati. Ca atare, e neapărat necesar să o­ner ser­ tinităţi militare lucrând la deblocarea­ unor străzi. Fota R. Constantinescu NOUI DISCUŢII IN JURUL TRATAT CU GERMANI/ Londra, 29 (Rador). —­ In şe­dinţa de Matrţi a adjuncţilor speciali ai miniştrilor de afa­ceri strain),e pentru Germania, d. von Vredenburgh (Olanda). Răspunzând unei întrebări puse de d. Feodor Gusev, ad­junctul­­ sovietic, del­e­gatul olandez a spus că ţara sa este în favoarea socializării indus­triei germane,, d­ar nu a naţio­nalizării ei, temându-se de creierea unui monopol econo­mic deţinut de viitorul stat german. Pe de altă parte, d. Robert Murphy, adjunctul Statelor Unite, a contrazis afirmaţia fă­cută de delegatul iugoslav, d. Mladen Ivecovici, că cu prile­jul conferinţei dela Yalta s’a hotărît ca Germania să plăteas­că Iugoslaviei reparaţii în va­lo­are de 10 milioane dolari. D. Ivecovici a răspuns că îşi­ aminteşte că această cifră nu a fost cuprinsă in acordul dela Yalta, dar afirmaţia Sa s-a ba­zat pe cifrele privitoare la re­paraţii apărute în presa inter­naţională, înainte de a se ridica şe­dinţa sir William Strang, ad­junctul britanic, a relevat că, deşi adjuncţii au îndatorirea de a asculta declaraţiile reprezen­tanţilor puterilor mai mici şi de a face un raport miniştrilor de afaceri străine asupra lor, acest lucru nu implică câtuşi de puţin acceptarea de către ei a punctelor de vedere ce le-au fost prezentate. Adjuncţii pentru Germania nu au putut cădea de acord in ce priveşte textul scrisorii ce urmează a fi trimisă Canadei ca răspuns la cerereea guver­­nului canadian de a se da asi­gurarea că, în cazul când dele­gaţia sa face o declaraţie în­tr’un viitor apropiat, ea nu va fi împiedecată să facă alte de­claraţii. S’a căzut însă de acord ca d. Norman Robertson, înaltul co­misar canadian la Ironăre, să fie informat verbal că adjunc­ţii nu pot da asinurarea cerută. In şedinţa de Miercuri după amiază a adjuncţilor, delegaţia cehoslovacă va expune teza sa în legătură cu reglementarea pi­­eii cu Germania. DECLARATIVE FRUNTAŞU­LUI SOCIAL DE­MOCRAT GERMAN KURT SCHUMACHER Gondra. 29. (Rado­j. — Postul de radio Hamburg anunţă­­că d. Kurt Schumacher, frusru­şul, so­’ cial-democrat, luând cuvântul la Ber­lin .Marţi seara, a declarat: „Tratatul de pace care o acla­mă ca definitivă frontiera orien­tală a Germaniei fixată provizo­riu la Potsdam nu poate fi sem­nat. „ Trebue să încercăm să obţinem cu orice preţ cât mai mult terito­riu posibil la răsărit de Oder şi de Neisse”. întrebat cum urmează a fi semnat, tratatul de pace cu Ger­mania, d. Shcumacherr a precizat: „Acela care va fi ales de po- S­porul german va semna teataital­ii de pace. Dar acest lucru va put cs­tea fi confirmat numai când în întreaga­­ permanie vor exista te­ci conturi egale. :1. O a treia not Paris, 2!) .(Radorl. — I). Gem’- pr nes Bidault, ministrul dp ex ter- a ne a declarat Miercuri in Cottsi- vjj liul de miniştri că Franţa a în- ju tocmit o a treia notă cu privire la ■la interna*icmalizarea industrii-­­ lor de bază şi a minelor din . Ruhr. El a p­ecizat in acelaşi , timp că este iminentă publicarea a notei și transmiterea ei guver- ni nelor britannic, sovietic și nord-­­ american. ex Not­ele a­nterioare franceze că­ zei­­i de celelalte mari puteri în legă- tu­­tură cu problema germană, a­­m spus d. Bidault, au fost una cu mi Un comunicat al comisiei afacerilor străine a Adunării Naţionale Franceze Paris, 29 (Rador). — Comisia afacerilor străine s'a Întrunit Miercuri după amiază sub pre­şedinţia d-lui Marcel Cachin. Într’un comunicat publicat după această şedinţă se spune: ,,D. Georges Bidault, ministrul d­e externe, a procedat împreu­nă cu membrii comisiunei la o examinare a ansamblului pro­blemelor privitoare la Germania. El a evocat între altele organi­za­ra economică a Germaniei, proectele de organizare consti­tuţională a teritoriilor ce­mane, regimul economic din Ruhr şi Sare, reparaţiile, modalităţile de ocupaţie şi denazificarea”. Ministrul de externe a reamin­tit de conţinutul celor două me-i mo ii trimise naţiunilor aliate, „ unul privitor la organizarea pro-­­ vizorie a Gemnaniei, celălalt pri-'-j vitor la organizarea definitivă a­­ acesteia, aşa cum le vede Franţa. Cel de-al treilea memo­riu,. pri­­­ vitor la organizarea economica a­ Ruhrului, va fi dat publicităţii In curând. Se va recomanda :.in­ternaţionalizarea minelor si in­dustriilor de bază şi transforma­rea industriilor siderurgice, me­canice şi chimice. D. Bidault s’a ocupat dease­­menea şi de crei­ar­ea unui comi­să­riar economic al Naţiunilor Unite, format din toate puterile ce au luptat împotriva Germa-­ niei. Două noui memorii vor fi pre­zentate în curând naţiunilor fi­lia­le, unu­l privitor la reparaţii şi celălalt prevăzând organizarea Germaniei după semnarea tra­­ti"‘"’ul de bace. Poliția economică rl.n Prefscturo­pold'si Capitalei, in unna descin­derilor făcute in cureu.1 zilii de er­. ,a făcut următoarele descoperiri: MEMORIUL GUVERNULUI IUGOSLAV Loridra, 29­­Radoi­i — Guvernul iugoslav a supus Marţi un memo­­riu­ cu privire la Germania adjunc­ţilor speciali ai miniştrilor de ex­terne, însărcinaţi cu reglementa­­rea păcii cu Germania.­­ Memoriul spline intre altele: Pe­rioada­ îndelungată de ocupaţie şi control aliat este un punct de ple­­­care pentru soluţionarea proble­mei Germaniei postbelice. Este imperativ ca autorităţile de ocupapţie să aibă o politică co­mună. Aceasă politică comună trebue să se bazeze pe unitatea e­­conomic­ă a Germaniei in confor­mitate cu hotărârile de la Potsdam. Indeosebi in domeniul economic, politica comună condiţionează re­uşita denazi­fi­­cării epurarea na­ziştilor din economia germană de care este foarte strâns legată che­stiunea distrugerii bazei economice a imperialismului şi agresiunii germane, desfiinţarea cartelurilor şi a­ altor asociaţii monopoliste şi lichidarea latifundiilor, baza eco­nomică a junkurilor. In ce priveşte unitatea politică a Germaniei, trebue ca atenţia să se îndrepte asupra faptului că mi­siunea aliaţilor consistă din stabil­irea unui fel de centre comune politice şi economice şi din atra­gerea treptată a poporului german spre administrarea, statului prin fiinţarea de­ guverne autonome niveluri mai joase. Prusia trebue lichidată, Lovtru- ■ la cea mai­­mare dată tradiţiei prusace este distrugerea puterii germane, asupra tent­oriilor polo­­neze de la răsărit de Oder şi Neisse. Revendicările teritoriale poloneze cu­ privire la Germania trebuesc­­ satisfăcute. Şi revendicările cehoslovaca în legătură cu. reajustarea frontierei sunt justificate din motive de securitate. In ce priveşti problema mino­rităţilor germane din Europa o­­rientală si din Europa su­d-estică, care trebue să fie inclusă in che­stiunea lichidării spiritului. de a,­greism­e german trebui' loc cei 100 DOC minoritari germani ce au­ mai rămas in Iugoslavia sa­ fie repatriaţi în Germania. O hotă­­râre în acest scop ar fi în confor­mitate cu acordul de la Potsdam în legătură cu minorităţile ger­mane din Cehoslovacia, Polonia si Ungaria. Guvernul iugoslav priveşte cu simpatie revendicările poporului francez, care in timp de 10 ani a fost de trei ori victima Invaziei R­emane şi el va sprijini dese­­meni, în cadrul, pr­incipiilor subli­­niate, justele revendicări ale ce­lorlalţi vecini occidentali ai Ger­­maniei. Iugoslavia cere pe de altă parte, o politică limpede si definitivă in ce priveşte r­eparaţiile in con­for­mitate cu hotărârile comisiei­­ de control aliate din Martie, 1945.

Next