Universul - Provincie, martie 1947 (Anul 64, nr. 47-74)

1947-03-01 / nr. 47

soviete- român © cu pânchise de nomă, acord c­­uCffwmkj sovieto-român. „Graiul ziarul Direcţiunii politice a grupitoi de trupe ale armatei ©ovi­etice, aduce următoarele pre­­cizari: lyAporctaî se arlinea^a pe Hala ©osi- Mnnă & politicii teeonomice (es­­dfrae a V. M. 8, S, în general, si 8k n*a«i față de România în spe­­aM­a de a sprijini efectiv efor­­iwile pe care le-a făcut şi conti- 8nuă să le facă g­uvernul democra­­tSo român in vederea redresării e­­Mnesnice a ţării şi pentru Mobi­­l S*res greutăţilor rămase de pe urma răzbelului şi a dominaţiei hi­­tlerlst®. ComvenŞÎ® sovîeto-rom­ână din :Mxs 1345, ajutorul acordat Româ­iniei laa Septembrie aceluiaş ass, pi«®®« şi o serie de uşurări con­­«isnţate de UisUme® Sovietică ca­nsdruS executării clauzelor econo­mice a!© Convenţiei de Armistiţiu, se complectează acum cu un acord n ou, ale cărui avantagii pentru România rees cu evidenţă din pri­mele relatări apărute în presă. Va­­fi&are* mărfurilor pe care România Ie va importa din U. R. S. Sa nu­m&s­­o. viitoarei® ®8©e unul ale a­­aulrai IM? (25 milioane dolari) Su­te«®© volum ai total al schimburilor efectuat® între cele două țări lis cursul unui an (8 Mai 1945-8 Mai 1946) pe basa acordului precedent. în ceea ce priveşte structura aces­tor schimburi, socotim că nu e lip­sit de interes » aminte că mărfu­­rile pe care le va livra Uniunea Sovietică nu reprezintă un sur­plus al producţiei s­­ale industriale. Dimpotrivă, in condiţionn­e unei des­voltări industriale rapide şi a unei munci vast© de refacere şi de construire a numeroase uzine şi fabrici­i pui, Uniune® Sovietică are şi ea nevoi© de asemenea măr­furi. Dacă ea a consimţit totuşi să efectueze livrările ©ontaMstat© prin noul acord, aceasta se datoreşte numai dorinţei de a da un sprijin efectiv României democratice, de a-i ajuta să-şi desvolte propria sa economi®. Creditul de zece mi­lioane dolari, rambursabili în patru ani, este încă o expresă® a spriji­nului sovietic şi a Înţelegerii a­­dânci faţă de nevoile şi greutăţile României.” In ajutorul României Suferinţele populaţie­i româ­neşti din regiunile atât de crunt­­ lovite de secetă, au pretutindeni ecou. Ţări mici şi ţări mari­, ver­e­­­cini apropiaţi şi mai îndepărtaţi , A cum şi ţări foarte îndepărtate! işi manifestă simpatia faţă de­­ poporul român şi aduc sprijinul1 lor generos pentru uşurarea di-­­ ficultăţilor covârşitoare prin cărei trece ţara noastră■ Eri a sosit­ ştirea că: Mare® Britanie a ho-1 târât să trimită în ajutorul •popu­laţiei înfometate dim Moldova 500 terne alimente• Este un gest pen- ■ tru care poporul român rămâne profund recunoscător poporului englez. După ajutorul masiv pe care ni l-a acordat Uniunea Sovietică, după ajutoarele pe care ni le-au dat vecinii — poporul iugoslav a rupt dela gura lui pentru a ne da porumbul și grâul necesar ne­voilor noastre — gesturile de sim­patie care vin din apus ne aduc,­ odată cu alimentele trimise, şi mulţumirea că suferinţele po­porului român găsesc ecou pretu­tindeni, ecou care constituie, pentru noi, un îndemn să bi­ruim greutăţile de azi şi să ne pregătim refacerea şi buna stare de mâine. ZILNIC CONTINUĂ ADEZIUNEA TINERETULUI DI FABRICILE CAPITALEI LA UNIUNEA TINERETULUI muncitoresc In fabricile din, Capitală con­­tinuă zilnic mitinguri ale tteere­­'isihii pentru ereearea Uniunii Ti­­sswt­ului Muncitoresc, iniţiativă t‘. trifa din rândurile tineretului «feiertet de la Gri­viţa. Deotp tot mii de tineri aderă zil­­aic areind comitet© de iniţiativă. Astfed ttu avut loc meettaguri la SLemaîtire, I. O. K.„ Gageî» Mott, Apreffcuna-PopesTS, Venu«. îtalo-Rorftâmă, Schmio­. întrunirile s’au d­esfăşurat intr’o atmosferă plină de hotărîre pan­tru a continua efortul reconstrucţiei şi a consolidării libertăţilor democra­tice. S’au votat moţiuni şi telegrame, car© au fost expediate comitetului de iniţiativă a Uniunii Tineretului Miaodtareec de la Gri­vi­ţa. H. Prea® satoflei români din Statele Unite ăi deschis campania de ajutorare a populaţiei in Moldova Cleveland, SS. ©SKaSMHŰeR*’ (M nos'ttu imamadi^î Resna«*®® Ctoi&oÂa SRlîeff &sm=­­rttteg dte Clevdanfl (fötoto) % ir SbtBaé tas opta tete© fflreâtostoşti mtom mnkl «Stes 8totcfc> Carits ajenrlirK aytfflfaBfaa'*& petpoS'siM wr Afet Apewt «aste B Mmm*­­S® pJW­ fii George Batoffitîa, Basil Mai­­­'ihm, Antoniu Dorum, Or«irgr® Pop, fine Crtbatasa». GsvrHft Ivanscu, „ftissRs 98 O. Murtşe®, » propag­a Secare credincias ca." toîio din Statele Unit« să, contril­­b«e la fondul de ajutor cu plata unei ftăptămâni de lucru. Pe lân­gă banii destinaţii a se cumpăra grâu snedicamiste, s’a făcut apel s& ee cott'iribuîe «u îmbră­căminte şi ffKâlţâmtante. Un co­mitet special a fost tomnat P®" tru prim?*«» darurilor. Campania de »Jutarair« a înce­put în luna de 15 Ianuarie 194? și s’a încheiat 3® 15 Februarie. (Agerpres). CURIER JUDICIAR BUTOAIE CU». BRÂU Inventatetaa celcei cari, oco­lind legile şi opreliştile urmă­­­­esc îmbogăţirea cu orice paleţ şi peste ori pe măsură, est® câte d­­­ată uimi­toare. Astfel este coşul fraţilor Vâr- 3ten (Dumitru, Bănică, Alex. şi Constantin) tari posedând în Bucureşti, Cal. Victoriei 161, un depozit die vinuri şi ţuică unde trimiteau băuturi din diverse lo­ Ctipţi situate în judeţul Buzău, ard transportat în loc de băuturi, grâu cu care umpleau bucoalelite să înşele vigilenţa autorităţi­­i ei. O percheziţie neş­teiptată o­­perată la deporcitul arătat, adus l­a descoperirea a 7 butoaie pline cu grâu. Cantitatea totală de 5350 fegy. — peste o jumătate vagon — a fost confiscată de ministerul Economiei Naţionale, iar toţi fraţii au fost trimişi de parchetul Ilfov în judecata In­stanţei de sabotaj Secţia l-a. SPECULA CU LEMNELE Depozitarul de Lemne Di­ncu Petcovici, din Şos. Basarab 95, a fost prins că vindea lemne de foc cu un milion de lei roda de kilograme. Sub supravegherea autorităţii întregul stoc de lem­ne de cârca un vagon şi jumăta­te­­— a fost vândut populaţiei la preţul legal, iar speculantul depozitar a fost trimda în fața instanţei pentru reprimarea spe­culei şi sabotajului, Secţia IV. ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ VA FURAT AUTOCAMIO­­n OFICIULUI U€ PIESA AMERICAN Oficiul de presă al Misiunii ame­ricane din Bucureşti a reclamat poliţiei că i s’a furat- 0 autocamio­­ffortă marca Internaţional de cu­loar® gri cu aripile verzi purtând pe uşi i­nscripţia ţ»Unit©d States Informtion Service” şi numărul S7o. Persoanele cari ar descoperi, ma­şina abandonată undeva sunt ru­gai® să telefoneze la prefectura poliţiei serviciul circulară şi sau la Oficiul american da presă, 4.92.70. a&MSSTARIA UNOR armm-IOŞI SPÅRGÄTOW châtuii în calea Dudeşti­­şi alesa Trinătăţii, cu actele dresat© toţi răufăcă­torii au fost înaintaţi Parchetului de Ilfov. I- j Comemorarea Elenei Văcarescu la Ateneul Român 1 Didgada, î judiciară, d® sub­ter?.“ abitertaa comisariulm şef Gh. Va­­in colaborare, cu iQgiimea pe ^mdaimi Bucureşă, a reuşit să a­­îji^toeBe o bandă alcătuită din doua guji de răufăicători, anchetă ei au mârturit că ei«fad să săvârşească un jaf la un cârdiumar din comuna Popeşti (Prahova) şi fiind surprinşi, au fă­­rsesî uz de arme, omorindu-l. Au «omis apoi furturi şi sparrj^uri la î­­. M. Popes­cu din «rtr. Cesar Bo- SaUc BS, la SateSoa­de «ţă „Cuta” ■Sa etc. Spătarul Prada 29 Me­ la .jsftjrica de" fTesătorie mecanică din Funididea (Ei'fov) dfea furând o- V.eet® și mărimi în ^Tialoamo O'­­peste l.ooo.ooo-ooo lei. Au mai je_ -•M biserica Sf- Anton depe str. urtoceia cum şi bisericile din oo­­ruunri® XJeth'âu şi Sighireanu din Jud. Ialomiţa. — Poliţia a n_ial arestat de asie­­v ni şi pe fraţii Gheorghe şi Ştef . Daeu din str. Puţul cu Tei 40, Prăşi de comisarul şef Păunuş : ««ÎBai’ Didu Nicola® în timp ce '■•’ssaseirä locuinţa d-nei Veta Mi­­h3M1*©BU. La anchati a® snferturisit - ■ . mult® furturi ecasSse în car- Pieptănari —• lucrurile fu-Dual, 3 Martie, ora S ■ d. va avea loc la Ateneul Român, o şe­dinţă solemnă a „Analelor Române”, în prezenţe membrilor guvarnului şi a Corpului Mpiasniatte pamtru co­memorarea Eternel Vacanescu. Solemnitatea va fi deschisă de d­­­on Bas, ministrul artelor. D. Vi ctor Eftimiu. preşedintei® as­­cteiS.ţ2it scriitorilor" român., va ie­voca personalitatea ilustrei dispărute. D-aia Agetostea Maeri-Kîtimiu, so­cietară de onoare a Teatrului Natio­nal, va redica din opera poetică a Elenei Văcărescu. D. jarof. Const. Stroescu ve cânta din compro­n­ţiile maestrului Alfred Alessandrescu, pe versurile Elenei Văcărescu. l­a plan compozitorul. Publicul poate ridica invitaţiile de la paea Teatrului Naţonal din ca­lea Victoriei şi de la sacretariat, t©­ 7.92.45. PARASTASUL DE LA BISERI­­CA „SF. VASILE" la Sf. Biserică „Sf Vasit© . din Calea Victoriei, I. P. S. Arhiereul Eugeniei Sucevean.«, cu soborul de P. C. preoţi : protopop Zamfir Po­­pescu, paroh, Nicolae Cazacu-Ba- Giştei, Rădulescu şi Daimancea-E­­nei, a oficiat slujba pentru odih­na sufetului marei şi nemuritoare poete şi scriitoare Elena Văcă­­rescu, dela săvârşirea, căreia s’au scurs 3 zile. I. P. S. Arhiereul Suceaveala a evocat clapele trăite în capitala Franţei alături de permanente am­basadoare a ţării, literelor şi Bise­ricii strămoşeşti, a marei şi ne­­m­uritoarei Elena Văcărenca, ulti­ma şi vrednica descedentă a noa­ VULCANUL ETNA ÎN ERUPŢIE Roma, 26 (Rador). — Lava ce curge din abundentă Pe povâr­nişurile craterului Etnei cu o vi­teză fle 70 m. j»o oră ameninţă să distrugă satul Fass« Piaeiaro. Un alt curent de lavă se în­dreaptă spr® satul Oohăbass». d/u I““» ZUWUUIJ1 ax* vederea evacuării acestor sate. Directorul Institutului de vul­­cănologie a cerut ministerului de interne să bombardeze lava pen­tru a-i imprima o altă direcție. Această experiență a fost fă­cută cu succes în Japonia. CONFERINŢA PARTI­DOOR COMUNISTE DIN IMPERIUL BRITANIC Londra, 26 (Rador). — Confe­rinţa partidelor comuniste din Imperiul britanic s-a întrunit Miercuri la Londra,­­sub preşe­dinţia d-lui Polliit, secretarul general al partidului comunist britanic. Luând cuvântul după­ discur­sul preşedintelui, d. Dutt, vice­preşedintele partidului comunist şi preşedinte al comitetului de afaceri străine al partidului, a declarat că trecerea de la starea de sclavie la cea de libertate ră­mâne încă de dus la îndeplinire pentru marea majoritate a po­poarelor din Imperiul britanic. Oratorul a atacat politica gu­vernamentală faţă de India, de­clarând între altele că guver­nul se strădueşte să creeze un antagonism între cele două co­munităţi indiene pentru realiza­rea propriilor sale planuri. DECLARAPÎÎ.E D-LUI HARRY POLLFTT Londra, 26 (Ra­dor). — Puternice aplauze au salutat pe secretarii ge­neral al partidului comunist brita­nic, d. Harry Pollitt, care, deschi­zând conferinţa de şase zile a par­tidelor comuniste din Imperiul bri­tanic, a atras atenţia asupra ,,peri­colelor tot mai mari” ce rezultă de pe urma ,,imperialismului” britanic şi nordamerican. Peste 250 de delegaţi, reprezentând 11 ţări, au luat parte la şedinţa de deschidere. Erau deasemeni prezenţi observatori din ţări din afara Im­­­periului britanic, printre cari obser­vatori din Statele Unite, Belgia, O­­landa, Siria şi Liban. Ţelurile conferinţei, aşa cum au fost schiţate de d. R. Palme Dutt, vicepreşedinte al partidului comu­nist britanic, sunt: 1. Să reclame înaintea lumii sco­purile, nevoile şi revendicările po­poarelor imperiului; 2. Să consolideze lupta unită a cla­sei muncitoreşti pentru pace şi de­mocraţie; 3. Să discute problemele cu­rente ce rezultă din actuala situaţie poli­tică în principalele ţări şi regiuni ale imperiului; 4. Să promoveze o mai strânsă în­ţelegere între mişcările clasei mun­citoreşti din imperiu. II. Jack Henry, vorbind în­ numele Australiei, a fost îndelung aplaudat când a anunțat că mișcarea munci­torească australiană a oprit de cu­rând exporturile pentru Spania lui Franco. Londra, 26 (Radar). — Coman­dorul Marsden, conservator, a în­trebat Miercuri în Camera Co­munelor pe d. A. V. Alexander, ministrul apărării, dacă evacua­rea militară a Egiptului, cu ex­cepţia regiunii Canalului de Suez, nu a fost terminată. D. Alexander a răspuns: ,,Nu, domnule. Ne pregătim să termi­năm evacuarea militară a regiu­­nei deltei până la 31 Martie". La observaţia că Angliei îJ tre­­bue mult timp pentru a termi­na această operaţie, ministrul a­­părării a răspuns că avându-se în vedere cantităţile de material ce trebuise transportate şi sta­bilire­a de noui garnizoane, opera­ţiunile nu merg prea rău. Ca răspuns la întrebarea dacă apărarea Canalului de Suez cade acum numai în răspunderea gu­vernului britanic, d. Alexander a răspuns că în baza tratatului an­­glo-egiptean din 1936 „Anglia cooperează cu Egiptul pentru a­­părarea Canalului Suez". „An­­gajmentul înscris în tratat con­­tinuă a fi in vigoare", a adăuga ministrul apărării. ADÂNCI OMENIE INTRE ANGLIA $! STATELE UNITE TMTM­­­GIEZE DIN EGIPT PE CHESTIUNEA PALESTINEI Washington, 26 (Rad.or). — După cum animă corespondentul Agen­ţiei REUTER, acuzaţia formulată die d. Be­vin, că preşedintele Truman a împiedicat negocierile în ches­tiunea Palestinei prin străduinţa eu ear® a susţinut imigrarea în Pă­leşti» a 1­oo­ooo de evrei, a produs mirare şi indispoziţie în cercurile americane. Surprinderea nu a fost provo­cată atât de ieşirea d-lui Revin, cât mai ales de faptul că s’a des­­vilinit cu acest prilej adânca di­vergenţă ce a existat între condu­cătorii guvernelor britanic și ame­rican în toamna trecută. Timp de câteva săptămâni, oercu­rii® americane s’au interesat cu simpatie de starea economică pre­cară a Angliei, examinând posibi- litatea ca Statele Unite să vină sub o formă oarecare în ajutorul Angliei. Având în vedere atitudi­nea extrem de favorabilă a preşe­dintelui Truman în legătură cu criza de cărbuni din Anglia, pre­cum şi sprijinul entuziast pe care el ar fi fost dispus să-l dea ori­cărui program menit să înlăture această criză, sunt temeri că rela­ţiile amicale între Anglia şi Sta­tele Unite ar putea fi umbrite de neînţelegerea iscaţi, între Preşe­dintele Statelor Unite şi minstrul­ de externe britanel cu prvire la res­­ponsabiliiteatea eşecului întâmpinat in reglementare® problemei pal­est­­neene. Cu toate că până acum Casa Albă a păstrat o tăcere absolută faţă de cererile de a comenta dis­cursul d-lui Becin, se crede că pre­şedintele Tramm a fost deosebit de nemulţumit de acuzaţi® că cererea sa de a se admite intrarea imediată în Palestina a unui număr de loo­ooo de evrei ar fi fost dictată de consideraţii politice de partid în vederea alegerilor din No®m­­brie. Pare inevitabil că preşedin­tei® Truman, la viitoarea sa con­ferinţă de presă va fi întrebat şi îşi va repeta cererea de admitere imediată a intrării acestor evrei in Palestina. Doi factori îngreuiază situaţia actuală, în primul rând, faptul că susţinătorii fanatici ai mişcării sioniste, care se găsesc în toate secţiunile ierarhiei oficiale, par să întreţină această divergenţă între d-nul Bevin şi Trumaas. Aluzia fă­cută de d. Bevin la evreii ameri­cani din New York este folosită în acest scop. In al doilea rând, sus­ţinătorii sixtniştilor şi fruntaşii­ din Congres, care au legături strânse cu­ sioanştii, şi-au manifestat şi a­­cum, ca şi în desbaterile din vara trecută asupra acordului în vede­rea împrumutului american pen­tru Anglia, voinţa de a se opune propunerilor pentru ajutorarea Marii Britanii. COMENTARIILE PRISES ENGLEZE Londra, 28 (Radar). — Aluziile făcute Marţi de D. Bevin în Ca­mera Comunelor în legătură cu intervenţia Statelor Unite în problema palestiniană sunt re­produse sub manşete mari da ziarele londoneze. In titluri se poate citi: „D. Be­vin atacă pe preşedintele Tru­man”, „Dojenirea Statelor Uni­te”, „Petdrîl'd- Bevin preşedin­tele Truman este un naufragiat”. „Times” declară că sincerita­tea d-lui Bevin est® salutară, adăugând : Discursul său va răni un mare număr de partizani sionişti din Parlament, dar va avea ca efect să avere în Orientul Mijlociu in­­tegritatea Angliei”. Ziarul este totuşi de părere că apelul la ONU ar fi trebuit să fi fost hotărît cu mult mic în­noiţii® căci şansele de a se ajun­ge la un acord între arabi şi e­­vrei au fost totdeauna neglija­bile şi, după însăşi părerea d-lui Bevin, ele au fost considerabil reduse prin intervenţiile bine in­tenţionate, dar deplasate aia Sta­telor Unite. Numai ,„Daily Graphic” este de părere că d. Bevin a făcut răut atacând atât de făţiş Statele Uni­te, adăugând: „Să sperăm că amicii Statelor Unite din Anglia şi amicii An­gliei din Statele Unite vor face tot ce vor putea spre a evita ca declaraţiile d-lui Bevin sa com­promită buna înţelegere dintre cele două ţări”. * Londra, 26 (Radar). — Ocupân­­du-se de declaraţiile făcute Marţi în Camera Comunelor de d. Be­vin cu privire la Palestina, zia­rul comunist ,JDaily Worker" in­terpretează atitudinea d-lui Be­Washington, 26 (Radar). — Pur­tătorul de cuvânt al departamen­tului de stat a refuzat Miercuri să­ facă vreun comentar cu privire la declaraţi­ile de Marţi din Camera Comunelor ale d-lui Bevin, în cursul cărora, ministrul de externe britanic a învinuit pe preşedintele Truman de nereuşita negocierilor cu privire la Palestina. Cercurile autorizate sunt de pă­rere că departamentul de stat nu va face nici un comentar atâta vreme cât preşedintele Truman va păstra tăcere asupra acestei ches­tiuni. D. Ross, secretarul Casei Albs, a lăsat să se înţeleagă Miercuri dimi­neaţa că preşedintele Truman ar putea eventual să prezinte o punere la punct. Purtătorul de cuvânt al depar­tamentului de stat a precizat că Ierusalim, 26 (Rador), Pur­tătorul de cuvânt al Agenţiei Evreeşti, a declarat Miercuri că cuvântarea de Marţi a d-lui Be­vin ministrul de externe brita­nice, dovedeşte „o desăvârşită ne­cunoaştere a înseşi temeliilor sio­nismului, — c© au fost recunoa­Lake Success, 26 (Rador). — După cum află din sursă autori­zată corespondentul Agenţiei Reuter, rt« este improbabil ca prezentarea de către Anglia a chestiunii Palestinei în faţa ONU-lui să poată avea loc mai de­vreme decât reuniunea din Septembrie a Adunării Generale. Corespondentul mai află că de­legaţia britanică la ONU discu­tă actualmente cu funcţionarii superiori ai Angliei chestiunea procedurală de a se şti când şi cum va putea, fi prezentată pro­blema palestineană în faţa Adu­nării Generale, vin drept o dorinţă de a asigura că chestiunea palestiniană ,,nu va fi examinată de nimeni mai devreme de şase luni” Şi ziarul adaugă: ,,Dacă d. Bevin ar fi fost hotărît să re­zolve problema, ar fi anunţat restituirea mandatului şi retra­gerea trupelor şi ar fi cerut Consiliului de Securitate să pro­pună o soluţie”, generalul Marshall nu este deocam­dată gata să facă o declaraţie cu privire la: eventual® schimburi de vederi cu d. Bevin. „D. BEVIN A DOVEDIT LIPSĂ DE TACT" New York, 28 (Rador). — Co­mentând declaraţiile d-lui Bevin în legătură cu intervenţia preşe­dintelui Truman în problema pa­­lestneană, New York Herald Tri­bune d®clarä că ,sa. Bevin a do­vedit lipsă, de tact”. Ziarul adaugă că presiunea exer­citată de Statele Unite— fi® de preşed­inte, fie de politicieni, fie de evreii nordamericani — nu se va solda cu nimic bun dacă nu eşt® sprijinită de dorinţa naţiunii de a asuma partea corespunzătoare de răspundere, te de Lloyd George, Balfour şi Churchill. Sionismul urmăreşte tocmai să elibereze pe evrei din starea de minoritate în care se găsesc în diferite ţări. Suntem aci în Pa­lestina un grup naţional şi nu un grup religios, cultural sau de altă natură. Lake Succes, 26 (Rador). — Sir Alexander Cadogan, reprezind­antul Marei Britanii în Consiliul de­ Se­curitate, a avut Miercuri o între­vedere cu d. Trygve Lie, secretarul general al ONU-lui, cu care a dis­cutat procedura pentru aducerea chestiune! Palestinei înaint®a Na­ţiunilor Unite. Corespondentul agenţiei „Reuter’8 crede că se examinează eventuali­­a tatea convocării unei sesiuni spe- t cale a Adunării Generale, dar nici d. Lie, nici sir Alexander nu au voit să facă vreo declaraţi® in a­­­ceastă privinţă. Ce se spune la Wasington Punctul de vedere al Agenţiei Evreeşti Când va fi prezentată chestiunea Palestinei în faţa Oil­ lui ULTIME INFORMAŢII INTERNE * D. dr. Pui­u Groza, preşe­dintele consiliului de miniştri, a primit ieri pe d-nii: prof. Daico­­vici, subsecretar de stat la mun­că şi asigurări, M. Ghelmegeanu deputat, E. Angheliu membru în comitetul executiv al C.G.M., V. Economu de la O.S.P. Apoi­­, prim-ministru a primit pe d-nii St. Voitec ministrul educaţiei şi Th. Hordăchescu, secretar gene­­ri al partidului social-democrat. D. preşedinte al consiliului a avut după aceia o consfătuire cu d. Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul economiei naţionale. ❖ Azi, la ora 10,30 eeţime la mi­nisterul agriculturii, sub preşe­dinţia d-lui prof. Traian Săvu­­lescu, ministrul agriculturii, o consfătuire cu parlamentarii re­giunilor bântuite de secetă, în vederea campaniei de însămân­­ţări. ■# .Sub auspiciile şi conduc®a­rea Inspectoratului general al armatei pentru educaţie au în­ceput la Sinaia, în ziua de 25 Februarie 1947 concursurile mi­litare de siky. Concursurile se desfăşoară sub înaltul patronaj al M. S. Rege­lui. In ziua de 1 Marti® va avea loc festivitatea împărţirii pre­miilor în prezenţa M. S. Rege­lui, a membrilor guvernului şi a capilor oştirii.­­&­ In vederea alegerilor care s© vor face pentru, cel® trei vacante episcopale d. Radu Roşculeţ mini­strul Cititelor va supune Parla­mentului spre votare proectul pentru modificarea celo­r trei­­arti­cole din „Legea de organizare a Bi­sericii Ortodoxe R­omâne’’, privi­toare la modalităţile pentru com­­­plectarea adunărilor eparhiale. Întrucât noul proect de leg® pentru modificarea actualei legi de organizare a Bisericii Ortodoxe, împuterniceşte ierarhii, cu întoc­mirea comisiunilor de tipp membri ai actualelor adunări eparhiale, care vor face propuneri pentru complectai«» vacanţelor existente, la episcopate s’au luat măsuri pen­tru împlinirea acestor formalităd, cât saai cetotârziai. Mâine» la, «Sa­lî, sto va ţine la» consiliu de miniştri. • D. Teohari Georgesc­u, mi­nistrul afacerilor interne, a avut ieri dimineaţă întrevederi cu d-nii prof. Traiam. Săvulescu, mi­nistrul agriculturii şi general Mihail Lascăr, ministru de răz­boi. Mâine, Vinari, la ora 19, se va ţine şedinţa comitet­ului parti­dului social­ democrati . Ministerul educaţiei naţio­nale comunică ş­coalelor secun­dare teoretice că la materiile cu o oră pe săptămână nu se dau lucrări scrise. Cele date rămân valabile ca extemporale. EXTERNE .# Un purtător d® cuvânt al mi­nisterului die afac®ri străine bri­tanic a declarat că la ambasada franceză din Londra au avut loc Marţi alte întrevederi in legătură cu n®gocierile pentru alianţa anglo­­franceză. (Rasder)„ •#­ Fostul ministru In guvernul Petain, Paul Baudoin, a compărut în faţa înaltei Curţi din Versaillus, care îl judecă pentru colaboraţi­onism. El este învinuit de a fi dat ordin flotei franceze să reziste a­­liaţilor, de a fi lucrat împotriva generalului de Gaulle şi de a îi rupe relaţiile diplomatice cu dife­rit® ţări, din ordinul germanilor. (Rador). •#­ O nouă bancă fran­co-britanică a fost înfiinţată la Londra cu un capital d­e un milion lire sterilie. Noua bancă care se numeşte ,«Banca britanică şi franceză pentru comerţ şi industrie" va avea drept şe­ dezvoltarea, comerţului între imperiile coloniale francez şi en­glez. (Rador). Un mare număr de uzine en­gleze vor lucra şi în cursul nopţii întrucât centrele electrice nu pot furniza în timpul zilei curente, ne­cesar. (Rador). # Consiliul peni­ni Amiciţia din­tre Canada şi Rusia Sovietică, în­temeiat în iunie 1943, la Toronto, sub preşedinţia primului ministru, d. Makenme King, a ţinut prima ca adunare anuală din timp de »Sce- ■ (Rador). Guvernul italian a obţinut vot de încredere Roma, 26 (Rador). — Guver­nul italian prezidat de d. Al­­cide de Gasperi a obţinut un vot de încredere în Cameră în cursul zilei de Marţi. Iată rezultatul votului: 293 voturi pentru, 107 voturi contra şi o abţinere. Partidele care au votat pen­tru guvern sunt partidele creș­­tin-democrat, socialist și comu­nist, restul partidelor votând contra. Statul prusac a fost desfiinţat Hamburg, 28 (Rador). — Servi­ciul de presă britanic din Ger­mania anunţă că statul prusian a fost desfiinţat prînifer’o li«e a*­dop­ată la şedinţa de Macrţi a Consiliului aliat de control din Geiţata­nia. In cursul aceleiaşi şedinţe, Consiliul de control a discutat şi aprobat raportul ce urmează a­­ prezentat Consiliului miniştrilor d® afaceri străine în legătură cu actuala gr naţie din German­i. Ciocniri provocate de foşti prizonieri de război le Bruxelles Bruxelles, 26 (Rador). — După cum se anunţă dela ministerul de interne, peste 40 persoane am­ fost rănite cu prilejul ciocnirilor ce s’au produs când mai natul de mii de foşti prizonieri de război belgieni au căutat să manifeste­­ze in faţa Camerei. O famee, care suferea de angoi­­nă pectorală, a murit de emoţie. Ministrul sănătăţii, care toc­mai cobora dintr’un automobil, a fost lovit în obraz de manifes­tanţi. D. van Cauwebeart, preşedin­tele Camerei, a anunţat, după o declaraţie a primului ministru că Camera nu cedează în faţa ame­ninţării şi aşteaptă propunerile guvernului referitoare la statutul foştilor prizonieri de război. Pe străzi, manifestanţii au răs­turnat mai multe automnobile ai căror şoferi au refuzat să se o­­prească. Şi unele automobile a­­parţinând membrilor corpului di­plomatic, au avut aceeaşi soartă De­ pe acoperişul Parlamentului, pompierii au căutat să împrăş­tie pe manifestanţi cu furtunele. Numeroase geamuri ale clădirii Parlamentului au fost sparta de manifestanţi. Poliţia a tras mai multe focuri în aer spre a împrăştia pe foştii prizonieri de război, în şedinţa Camerei, primul mi­nistru, d. Camille Huysmiens a subliniat că Belgia este ţara care a făcut cel mai mult pentru pri­zonierii de război. Cheltuelile în favoarea lor se ridică în peste 7 miliarde franci. 1.TM Reduceri pe cile ferate acordate­­ organizaţiilor sportive dui dimineaţă d. prim minis­tru dr. Petru Groza a primit în audienţă pe d-nii Emilian An­­gheUn membru în comitetul exe­cutiv C.G.M., Vlaicu din partea Organizaţiei sportului popular şi Virgil Economu reprezentând Federaţia română de foot-ball. S’au luat în discuţie diversele probleme, interesând organiza­rea şi desvoltarea sportului ro­mânesc. Cu acest prilej, d. prim mini­stru a aprobat cererea ca spor­tivii cari se deplasează dintr’o localitate într’alta pentru diverse manifestaţiuiu, să beneficieze de 75%­ reducre pe C.F.R. Deasemenea d-sa a făgăduit că va dispune alocarea unui fond din buget, pentru opera de des­­voltare și popularizare a spor­­rtîksi kt România. (Agerpres). inginer MIHAIl VELT (BALIJA) . Şedinţa de ai­a­terei Deputate A fost votată legea pentru infia­ţarea Comisiei interministerialei de Comandament Unic şi înfiinţarea C­ A­ R.S.-ului Şedinţa s-a deschis la ora 17, sub preşedinţia d-lui prof. P. Comstan­tinescu-Iaşi. Pe banca ministerială sunt pre­zenţi d-nii: Teohari Georgescu, G. G. Vântu, Ion. Pas., prof. Traian Să­­vulescu, Iori Burcă, L Ciolan şi C. A.IU. După citire­ai sumarului, încep co­municările. D. Buzuloiu Const. (P.S.D.) cere un proect de lege pentru aşezarea impozitelor directe pe baze echita­bile şi degrevarea de sarcini fis­cale a micilor gospodării ţărăneşti. D. N. Teodorescu (P.N.L.) adre­sează ministerului de justiţie o în­trebare cu privire la situaţia pro­prietarilor de imobile funcţionari publici care au fost mutaţi in in­teres de serviciu în alte oraşe şi care reveniţi, potrivit legii chiriilor n’au mai putut intra în imobilele proprietate, fiind nevoiţi să stea în case insalubre sau să fie cart­uiţi in locuinţe rechiziţionate şi­ roagă să li se ia în considerare situaţia. D. Ion Lungu (P.N.Ţ.) cere mi­nisterului de interne schimbarea re­gimului de prestaţie in mediul ru­ral. D. Die Patrau­lea, (P. P.) cere mi­nisterului sănătăţii modificarea art. 263 din decretul lege dr. Tomescu din 1943, pentru înmulţirea numă­rului drogheriilor, D. Stroie Gh. (P.S.D.) depune un proiect de lege din iniţiativă par­lamentară pentru amânarea terme­nului efectuării lucrărilor de eva­luare a bunurilor materiale sindi­cale până la 31 Martie 1948. VOTAREA LEGII PENTRU IN­­FIINŢAREA COMISIUNiI DE COMANDAMENT UNIC ŞI A C. A. R. S. ULUI Se trece la ordinea de zi, luân­­du-se în discuţie proactul de lege pentru înfiinţarea Comisiunii in­terministeriale de Comand­ament u­­­nic şi a comitetelor pentru ajuto­rarea regiunilor bântuite de secetă D. Stelian Maram (P.C.R.) ra­portor, dă cetire expunerii de mo­tive care însoţeşte proectul de lege şi arată realizările atât ale Comi­siei interministeriale de comanda­ment unic cât şi a C.A.R.S.-ului, pentru ajutorarea regiunilor sece­toase. După desvoltarea rartartului, se trece la discuţia generală. D. Mihail Sadoveanu, preşedin­tele Camerei, luând cuvântul arată cum a fost înfiinţat C.A.R.S.-ul, la începutul toamnei trecute. pe lângă iniţiativa oficială care se concre­tizase prin înfiinţarea Comisiunii interministeriale de comandament unic, o iniţiativă particulară isto­­rită din dorinţa de a veni în aju­torul regiunilor bântuite de secetă, a înfiinţat un comitet central, al­cătuit din intelectuali. Acest comi­tet central a lansat un apel către ţară. La acest apel au răspuns or­ganizaţiile muncitoreşti, societăţile de binefacere, funcţionarii, patro­nii, ţăranii şi intelectualii şi în scurtă vreme s’au înfiinţat comi­tete locale în toate judeţele ţării. S’au colectat — a declarat d-sa — bani, haine, materiale de construc­ţie şî cereale. In continuare d-sa recunoaşte că unele elemente n’au fost la înălţi­mea datoriei şi misiunii asumate, dar s’a pornit dela început de ele­mentele care s’au oferit. Ceîe care m’au corespuns, au fost înlăturate. D-sa relevă prod­ pluter­ea de mun­că şi de sacrificu a tuturor celor care fac parte din C.A.R.S. şî citea­ză opera, de ajutorare întreprindă de societăţile de binefacere, lângă care d-sa citează muncitorimea şi ţărănimea. Această organizaţie CA.R.S., a făcut colecte generale, ca aceia fă­cută cu prilejul sărbătorilor Crăciu­nului. Dintre realizările importante, d. Mihail Sadoveanui arată că în timp de 6 luni de fiinţare, C. A. R. S.-ul a întemeiat 1.200 cantine în car­e iau masa 130.000 sărmani, iar 24.000 de copii au fost cazaţi. Aceste cifre sporesc pe măsură ce trece vremea. In această acţiune de ajutorare C.A.R.S.-Ul s’a isibit de diversa pleu­­dici, a fost sabotat, s’au inventat pe seama sa o mulţime de svonuri, unele exagerate, mergându-se până acolo încât s’a spus ci alimentele iau altă destinaţie. D-sa a relevat că toate acestea au fost învinse prin tăria, puterea de muncă şi de sacrificiu a celor ce alcătuise C.A.R.S.-ul. In încheiere d. Miha­il Sadoveanu spune: C.A.R.S.-ul a făcut o mare operă de asistenţă şi rezultatele sunt apreciatele. C.A.R.S.-ul n’a re­curs la ajutorul Statului. E de da­toria noastră să lăsăm aicesor co­mitete toată libertatea, după ce au avut toată răspunderea. C. A R. S. -ul a dovedit că e un bun ajutor al democraţiei. D. prof. Traian Săvulescu, minis­trul agriculturii, arată că această lege este precedată de experimen­tare şi că ea legiferează stări de fapt. In privinţa legii, d-sa declară că ea cuprinde două capitole: unul privind înfiinţarea comisiei Inter­­ministerală de comandament unic, născută diintr’o raţiune de stat şi înfiinţarea comitetelor de ajutorare a regiunilor bântuite die secetă. D-sa relevă apoi munca depusă de comisia interministerială şi rolul ei în problema ajutorării regiunilor înfometate. Deasemeni scoate în e­­videnţă contribuţia de muncă şi contribuţia materială dată de C. A.R.S., alături de iniţiativa minis­terială. C. A.R.S.-ul s-a născut din suflet — a spus d. ministru Săvulescu — şi adresându-se sufletului, ea a reuşit să creeze o solidaritate so­cială. Şi contribuţiile n’au venit din partea celor avuţi, ci dela cei săr­mani. Dar C.AR.S.-Ul a reuşit să stârnească un real interes nu nu­mai la noi în massele populare ci şi 'n străinătate. D. ministru Săvulescu încheie spunând că organizaţia C.A.R.S.­U­­lui e o dovadă a virtuţilor poporu­lui român de totdeauna. Proectul de lege este luat în con­sideraţie de către Cameră. Se ipeos l­a vot, legea este votată cu 214 bile albe şi 19 negre. Şedinţa se ridică la ora 20 30, cea viitoare fiind anunţată pentru art la ora 16. Familiile Adam şi Emanoil Hodo­­reanu mulţumesc pe această cale tu­turor celor cari au luat parte prin prezenţă sau încurajări, la marea durere pe care au încercat-o prin pierderea scumpei lor Olga Marăşescu (Născută HODOREANU) 13 Cu acelaşi nemărginită durere şi sfâşiere sufletească, colonelul de re­zervă Ioan A. Niculescu anunţă că azi are loc parastasul de trei luni de la decesul în veci iubitei, neuita­tei şi scumpei sale soţii Carolina Colonel Niculescu Slujba religioasă se va face la ora 19:30 la Biserica Sfinţi, apoi la Ci­­mitirul civil Ghencea şi la Pâinea Zilnică. Scumpă Carluşor au trecut 3 luni îngrozitoare de lacrimi nesecabile, de chinuri sufleteşti cumplite şi nu te voiu uita niciodată, căci ai fost un adevărat înger pe acest pământ. Cu aceiaşi durere Smaranda Dr. lonescu-Govora, Nicolae şi Traian, maior Alexandra Manolescu cu Mari gazeta, anunţă parastasul de un an al iubitului lor DOCTOR Nicolae JoiMMrcG­GffTörte şi 2 ani 3 luni dela moartea dragei lor SSIvîa Farm. ManolescM Parastasul va avea loc la 1 Mar­tie în Govora-sat. s .. -r -.,—Ttirw "~~niry wmwinfirni Cu adâncă durere, Elena soţie, Ecate­rina Ciocâlteu soră, Le­­nuţa l­era vară, Marieta şi ing. Constantinescu nepoţi, precum şi famîîlile Drosescu, Once­­scu, Bogdan, Cojan, Şuţescu şi Io­­nescu, am­inţit încetarea din viaţă, după re­chinuitoare suferinţă a bu­nului şi dragului lor PAUL I. OROSESCU Pensionar, fost inspector la Prefectura Judeţului nfov Incinerarea are loc Vineri 28 rrt. ora 16, la Crematoriul Cenuşa­n de *a afl5 depus corpul neinsuflet­­. un Requiem se va oficia Vineri ăi Februarie, ora II, la Crematoriul Ct­aU^z«aBH*BWaaBtE*»waB«»«B»Mwss^ S’a Împlinit 2 ani de când a bter­cetat din viaţă dragul meu soţ Dr. EUSTAŢIU CHIŢIMIA , Inspector General Veterinar şi 4 ani de când a închis pentru vr­­ere ochii cei frumoşi scumpul şi mult adoratul meu fiu Dr. ALEXANDRU CHIISMÎĂ fost Asistent Universitar şi Director al Ecarisajului şi 8 ani de la decesul scumpei meii mame MARIA TARAZA Pentru odihna scumpilor dispăruţi s’a oficiat au parastas. Cei ce nu i-au uitat şi i-au preţuit sunt ru­gaţi a păstra o clipă de reculegere şi aducere aminte. Maria dr. E. Chiţinstee aceeaş nemărginită durere a­­nunţăm parastasul de un an dein moartea bunului nostru AUREL FIUMOH fost Director al Bibliotecii şi Îoads»­tor al Muzeului Arheologic din. T.-Mureş o® se va oficia în Catedrala grec®«­ unită din Tg.-Mureş la 3 Martie a. c.» ora 10 dim i. Familia îndoliată. fOTO + Adânc îndureraţi: Sylvia , gu Ioan Hozoc cu Poupette şâ şi Bébé, Marioara şâ Matos Diaconu, Ionel Popescu, Mioa­,­ra şi Gicu Popescu, Margareta şâ Nelu Popescu, Vicenţa SigmireasHL Alexandrina şi Colonel Sigmireanu, Lenuţa Sigmireanu precum şi fami­liile : Vernescu, Panaitescu, Petrescu, Nanu-Muscel, Doctor Alexar Mirescu.­­Dersca. Staicovici, anunţă încetarea din viaţă a DOCTORULUI Georges Ionescu-b­ăi. Preşedinte de onoare al Asociaţiei Medicilor Veterinari şi Membru al Academiei de Medicină înmormântarea va avea loc Vineri 28 Februarie, orele 16, la Biserica din Parcul Domeniilor. 14 Consiliul Parohial al bisericei din Parcul Domeniilor anun­ţă cu profundă durere pier­derea ctitorului şi consilie-Dr. Gh­­iortescu-Brafta înmormântarea va fi Vineri ,8 Februarie, ora 18, în cripta bisericii . Asociaţia Generală a Medici­lor Veterinari, cu adâncă du­rere aduce la cunoştinţă mem­brilor încetarea din viaţă a valorosului ei fost preşedinte activ şi apoi preşedinte de onoare Dr. Gheorgh®­temescu-Brăila care cu credinţă şi devotament a de­ţinut peste două decenii conducerea Direcţiunii Zootechnice şi sanitare veterinare. înmormântarea se va face vineri 28 Februarie, ora 18, la biserica Sf­ţii Arhangheli din Parcul Dome­niilor, unde se află depuse rămăşi­ţele pământeşti : Niculae, Vasile, Maria, Ion, Sultănica, Constantin, Gheor­ghe, Avra fii, şi Dice îm­preună cu soţiile soţii, copi­i şi toate rudele lor, anunţă cu ne­mărginită durere încetarea din via­ţă a marelui lor părinte Ie­acofa» I. Băncii, născut în 1863 în comuna Baci® (Braşov) decedat în ziua de 15 Fe­bruarie 1947, în com­una Urecheşti (Râmnicul Sărat). Cu el se stinge una din acele is­torice energii ardelene descălecate în vechiul regat, care, într-o viaţă îndelungată şi rodnică, a fost exem­plu de muncă, metodă, stăruinţă, dreptate, prestanţă, demnitate şi clarviziune, Dumnezeu să-i dea o­­dihnă adâncă, alături de Mama noa­­stră,­­ lui Gisella soţie, Ion Santa cu SPS soţia şi copil, Maior Matei Ii­ Santa, Ana şi general de di­vizie Magistrat Emil Stănescu cu copii, Delly şi ştefan Marinescu cu fiica,­ Jeana şi Iosefina fiice, îm­preună cu familiile înrudite au a­­dânca durere de a aduce la cunoş­tinţă încetarea din viaţă a scumpu­lui lor IO­AN BANTA 88 ani înmormântarea a avut loc la 25 Fe­bruarie a. c., la cimitirul Bellu Ca­tolic. Ora ♦ Direcţiunea şi personalul fir-­­­mei „SCHELA” Exploatare Minieră anunţă cu maz« re­­gret moartea survenită lui PAUL GH. DROSESCU Elev al Şcoalei Politechnice­­ din Timişoara fiul componentului firmei noastre D-l Gh. Drosescu, înhumarea rămăşiţelor pământeşti va avea loc la Ploeşti. 1* ♦ Hennrieta Zlatko, Lidia Zlatko, Colonel Eugen Oancea, Ghise­­la Dietrich, Corneliu Kutscher, Ştefan Zlatko au durerea să a­­nunţe moartea scumpei lor MARIA KUTSCHER a cărei înmormântarea va avea Sos Joi 21 cor, ora 15, îa cimitirul Bell® Catolic, si TBWSJI» ♦ Victor Moroîanu cu fraţii, ve­rii şi nepoţii anunţă li ce tar o® din viaţă a bunei lor mătuş» »INA D. GEORGESCU decedată In ziua de 23 Februarie, înmormântarea şi slujba religioasă vor avea loc Joi 27 Februarie, ora 16, la cimitirul Sf. Vineri, în capeia unde se află depusă. W + Cristina soţie Lidia fiică, Ma­ria şi Vladimir soră şi frate şi familile Metopadov. anunţ* cu nemărginită durere ful­gerătoare* moarte a iubitului şi leski­nului lor ANTUM BOGHEA !­­?] Exloatator forestier , în vârstă de 50 ani " decedat la 25 Februarie 1947, write 13, după o scurtă şi grea suferinţă. Ceremonia funerară va avea Soc Vineri 28 Februarie, orele 13, la ca­pela cimitirului „Reînvierea”, unde se află depus corpu defunctului. + Adânc Îndureraţi: Maria soţie, Georgeta, Alexandru, Victor şi Costică copii, George Gheor­­ghiu, Cornelia Dumbravă IU­­ria Dumbravă, Nicolae Inga, gineri şi nurori cu copiii, familia GenereS , Pândele cumnat, familiile Dum­brav I va fi Pâsîaru, precum şî famteiH®­­ înrudite anunţă încetarea din viaţi­­ a scumpului tor NICOLAE M. DUMBRAVA pensionar de ani decedat in ziua de 23 Februarie Wfi. 2S înmormântarea va avea toc în start de 27 crt.. Sa cimitirul din Bacă». ab Colone! X. Pîeşoîanu soţ,. Sto- BsBH fania Gheorghîu mamă, Olga » Şl avocat Constantines­cu soră şi cumnat şi familiile înru­dite. cu nemărginită durere anunţa încetarea din viaţă a scumpei tor Pia Eîisabeta L Pleşoianu decedată după sprea suferinţă, la S® _ înhumarea Vineri 28 Sfebmari^ ocrr U. cimitirul Bellu civil. Serviciul religios la capelă« W5 wxsmmmm­BaiamwmsmBm&imKmmmsisi Profund îndureraţi: Dora fiica^ Ştefan A. Dam­ianof ghnsrmt j SE împreună cu copiii lor, Yng , Arhitect Damian şt. Damianof Tng- Arhitect Ştefan Şt. Dam­ian of. fiu, soră, frate, cuumaţi, cumnate nepoţi şi nepoată, anunţi, cu durere încetarea din viaţă dn Ia fe­l şi grea suferinţă a muSA iubitului şî neuitatuluii lor drag: ŞTEFAN­ D. DAMSANOf Dr. în drept, Ziarist înhumarea va avea lo . Vi ieri 38 or V* 3 d. la.. . la. c.v . 5lui S? V. tie vi îl a cărui capelă ^ aiuri depus. y rului •V y

Next