Universul - Provincie, martie 1947 (Anul 64, nr. 47-74)

1947-03-08 / nr. 53

ŞTIRI POLITICE :MTOIMA ZU EI BE 6 MARIK Bîo­cul partidelor democrate, comitetul executiv al GalpitaM, anunţă: Astăzi joi, am 17, va avea­ loc în sala Ateneului Român sărbătorirea zilei de ,,6 Mar­tie”. Va vorbi de prim-ministru dr. Petru Groza. Programul artistic va fi exe­cutat de orchestra Filarmonica și corul Radio. Intrarea cu mu­­t­ații. Cum vor particip sindicatele la campanila de însămânţări Comieidislaţia Generală a Muncii a trimis organizaţiilor din ţară următoarea circulară cu privire la participarea sindicatelor la campa­nia însămânţărilor, de primăvară: •la primăvara acestui an, noi sindicaliştii suntem chemaţi să du­cem la bun sfârşit cea mai grea sarcină ce ne revine în legătură cu situaţia alimentară a ţării, care trebue cu orice preţ îmbunătăţită. De aceia in campania de însămân­­ţari care vine după doi ani de şa­retă cumplită şi după un războiu cu consecinţe dezastruoase, noi tre­ime să mie organizăm un aşa fel în un ca, încât să obţinem maximum de folos. Ruşita campianiei însămânţărilor din primăvara aceasta, este hotă­râtoare pentru asigurarea hranei In anul care vine, pentru normali­­zarea vieţii, pentru libertatea şi independenţa noastră economică-în acest scop, Ministerul Agri­culturii şi Domeniilor a întocmit un plan general de însămânţări. Potrivit instrucţiunilor Ministe­rului Agriculturii şi Domeniilor, va face paris din comitetele de­­judeţ, plasă sau comună, şi câte un delegat sat Comisiilor locale în lo­calităţile unde acestea există,, iar tot localităţile tinde sunt numai sin­dicate, acestea vor trimite cate un delegat în comitetul d­e plasă sau de comună. In comunele şi satele unde nu sunt sindicate, se va de­lega în aceste comitete câte un sin­dicalist din cai care locuise acolo In această privinţă, fiecare Co­misie locală va ţine o conferinţă cu toate comitetele de sindicate­­ de fabrică şi va da sarcini şi ins­trucţiuni concrete după cum ur­mează: Aceşti delegaţi vor lua imediat contact cu primăriile pentru a ve­rifica locurile virane, neînsămân­­ţate de proprietar sau de comună şi le vor împărţi pa fabrică, între­DELA FRONTUL PLUGARILOR In cadrul şedinţei publice de mâine, 7 Martie, orele 18, organi­zată de „Frontul Plugarilor” în str. Negustori nr. 1, d. prof. univ­ Stan­cu Stoien, secretar adjunct al .F. P.” şi administrator la B. N. îi­ va vorbi despre: ,,Doi ani de guvernare democrată”. Intrarea li­beră. DE LA PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT Comitetul central al organizaţiei Capitala! p.s.d. a convocat ori, la o întrunire invalizii, orfanii şi vă­duvea« de război, membri ai par­tidului, ai Uniunii femeilor munci­toare şi ai Uniunii tineretului so­­cialist, la sterdiul sectorului IV Ro­şu din str. Ştirbey Vodă 150. DiBLA FRONTUL UNIC MUNOTORiíÍC Toate comitetele de FUM din intreprinderile şi circumscripţiile Sect. I Galben surat convocate intr’o şedinţă plenară azi, Joi, ora 15, la sediul partidului so­­cialdemocrat din str. Dionisie Lupu nr. 40. DELA PARTIDUL COMUNIST ROMÂN D­nii conntaibili, membrii ai par­tidului comunist român, sunt con­vocaţi Vineri, 7 Martie, orele 18, la şedinţă care va avea. Iod la se­diul Sect. I Galben din str. Can­­ifoili nr. 12 (prin Slătineanu). DELA PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL (Tătărăscu) Erj­e’a ţintu­t şedinţa plenară a secţiunilor reunite din cercul de studii.. A prezidat d prof T. Nistor, a­­stfel de d. Pompiliu Băbeanu se­cretar general. D. P. Corcoveanu-Bal­ş a făcut o comunicare despre. ..Intervenţii o­rismul de stat în domeniul econo­mic”, iar d. Mihail Cârciog, a pre­zentat un raport­­asupra situaţiei Comerţului exterior al României. Au participat la discuţie d-nii: Gh. Vântu, ministrul lucrărilor pu­blice, Pompiliu Băbeanu, prof. C. C. Giurescu şi N. Rize­scu-Brăneşti, deputaţi. In viitoarea şedinţă se va discu­ta problema înfiinţării oficiilor in­dustriale, prinderi sau sindicate spre a fi în­sămânţate cu zarzavaturi de toam­nă In folosul oamenilor şi al can­tinelor. Comis­ilie locale şi­­indicatei® se vor îngriji să aibă o grădină pro­prie, lucrată voluntar de membrii sindicatului, iar produsele vor fi împărţite celor ce muncesc, pre­cum şi cantinelor şcolare sau la cele înfiinţate de CARS. Seminţe şi răsaduri de zarzava­turi se găsesc la Camerile Agrico­le, la Ocoalele Agricole sau se pot cumpăra liber din comerţ. Mişcarea, noastră sindicală unit­a trebue să ducă munca de reparare a uneltelor agricole pe o scară mai mare şi în special în regiunile lo­vite de secetă. Comitetele de între­prindere vor reta contact cu pa­tronii şi vor stabili ca din mate­rialele fisroase nein­trebuinţate să se confecţioneze sape, săpărigi, gra­pe, fiare de plug, etc., unelte car® să fie împărţite gratuit la ţăranii săraci loviţi de secetă Deasemenea în fabricile şi în atelierele mari unde se repară tractoare, batoze pluguri, etc. trebuie să se facă e­­forturi pentru punerea lor în func­ţiune cât mai repede. Munca la ţară pentru reparatul uneltelor, trebue să fie făcută in strânsă legătură cu Comandamen­tul Unic şi cu Camelra Agricolă, astfel ca să nu se ducă două echi­pe în aceiaşi comună. Afară de aceasta­, se va mobiliza treretul pentru a merge la ţară , în timpul liber ca să ajute In munca câmpului pe femeie vă­duve şi sărace şi pe ţăranii cei mai săraci De felul cum vor şti să-şi înde­plinească cât mai bine aceste sar­cini luând şi iniţiative proprii pen­­tru bun­ul mers al lucrărilor c­e In­­sămânţări. Comisiile locale îşi câş­tigă un punct de onoare şi cu acest prilej”, (Agerpres). ★ *--------­ DELA PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC (B. P. D.) Biroul central al puţ Anton A­­lexandr­escu, a dat un comunicat prin care se arată că, în şeddinţa dela 4 Martie crt. s’au examinat măsurile ce trebuesc luate pentru realizarea platform­ei programă­ri­pen, problemate politice în lumina ultimelor evenimente internaţio­­nale. La sfârşit, s-a avizat asupra re­organizării colaborării pe teren ale secţiilor judeţene cu celelalte gru­pări din B. ţ. D. D. deputat Gh. Mazilescu a fost însărcinat cu reorganizarea tinere­tului. DELA PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC (MANIU) Astăzi, la orele 17,30, este con­vocată în şedinţa plenară, secţia economică din cercul de studii şi documenta­re. DE LA PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL (BRATIANU) Organizaţia p.n.p. de Ilfov, este convocată Sâmbătă 3 Martie cart, orele 11 dim. la sediul central. Mâine, Vineri, la cercul de stu­dii al inginerilor liberali,­conferen­ţiază d. ing. prof. Gr .Vasiles,­u. despre „Problema Dunării în ca­drul tratatului de pace”. Tot­ mâine, Vineri, îşi reia acti­vitatea secţia ,,comerţ şi industrie” d­in cercul de studii. DE LA PARTIDUL NAŢIONAL­­POPUL­AR Astăzi, la ora 9 dimineaţa, se ţine şedinţa biroului executiv al partidului, la sediul central. — D. prof. M- Dragomiiraşcu, se­cretarul g­ral al partidului vor­beşte azi, la ora 17, studenţilor bu­­zeieni membri ai partidului, la sediul central. — Astăzi se ţine şedinţa, mese­riaşilor P. N. P., eiuib preşedinţia d-lui Barbu Rădulescu. Va vorbi d. Virgil Stănescu, secretar gene­ral adjunct al part­idiullui despre „Oligaţiunille fiscale ale meseria­şilor“. — Di­rector Andrei Oţetea va vorbi Sâmbătă 8 Marti­e în cadrul cercului de studii al tineretului u­­ni­versi­tar P. N. P. despre , ,Statul naţional”­ NECESITATEA LEGAU MARAMUREŞULUI CU RESTUL ŢĂRH PRINTR’O CALE FERATĂ Legarea Maramureşului cui restul ţării printr-o linie ferată directă este o problemă vitală pentru a­­ceastă regiune, mai cu seamă că Se. este una din cele mai sărace ale ţării. Problema aceasta e fost dealtfel studiată încă de mult şi «Urnei s'a fixat traseul Sighet- Leordiaa-Vişeu-Salva-Năsăud. Dar acest proeot nu corespundea asporaţiilor justifioarei de [nevoile locale, fiindcă partea sud-vestică a Maramureşului rămâne în totală tereeă de comunicaţie], fiindcă dru­murile de legătură simt puţine şi impracticabile. In acest Bana autorităţile din plasa Iza au alcătuit un memoriu detailat tei care arată că o linie ferată care ar corespunde întru totul nevoilor Giooaife este traseul de pe valea Izei şi anu­me: Sighet- Valea Izei până la confluenţa cu Valea Bancului, Valea Badcului- Valea Fiadulu­i-Val­ea Sălăuţei-Tel­­ican-Salva-Năsăud. Memoriul aduce în sprijinul a­­cestea propuneri o seri© de consi­­dere­nte de ordin istoric, social şi economic bine întemeiate, coa care adaogă şi faptul că deservirea părţii nord-eteuttica­­a Maramuneului­­este asigurată de linia ferată Sighet- Ceardiria-Vişteu-Moisielii-Borsai Printre argumentele expuse şi bine întemeiete, memoriul citează că Valea Izei e inima Maramure­şului, că această regiune este să­racă, că mijloacele de comunicaţie sunt reduse la minimum, că Valea Izei oferă un diamat optim, pentru staţiuni climaterice, că sunt zăcă­minte «liniere de aur, argint, plumb şi pirită, că s'ar putea pune în valoare pădurile de fag de pe miam­ivul TaMeis, etc. In caz că soluţia­ procorcului nu întâmpina oarecari greutăţi, me­­moriul l propun© un alt traseu: Si­­ghet, Leordina-Valea Spiniului­- Va­lea Izei până la confluenţa cu Valea Baicului-Valea­ Iliadului-Va­lea Sălăuţii-Oreb­iu-Salva-Năsăud. Supunem şi noi memoriul spre luare de cunoştinţă celor în drept şi nădăjduim că cererea Maramu­­­şenilor este pe deplin îndreptăţită, ea corespunzând cu interesele co­lective şi elementarele drepturi ale clase­i ţărrăneşti. PROGRAMUL DE LUPTĂ AL UNTUNK­­RE­TULUI MUNCITORESC Statuireaa Tineretului Muncitoresc este organizaţia de educaţie din spi­ritul conştiinţei şi solidarităţii tra.au­citoreşti şi de luptă pentru o viaţă mai­ bună a întregului tineret din România. Această uniune a lu­at dc naş­­tere in cadrul unei organizaţii u­­nice de tineret. Pe plan­ politic U. T. M. luptă pen­tru pace, democraţie şi independenţă tenpotriva reacţian­ă, luptă taupotriva »trei de rasă, susţine lupta de elibe­rare a tineretului din ţările sub do­­­ intonţitate fascistă şi reacţionară, BUstipe platforma B. P. D. şi luptă pentru umaiitatsa .F. U. M., susţin» drepturile .polittce "ale tineretulm şi luptă pentru unitatea t­ineretului în F­­ft T. D. R. şi pentru prietenia (BM ttteemeital ţârâitor vecine, cu cel s^ysâette şi cu el taturesr popoarelor IPe plain spcdial, economie şi proie­­■■a&omal XJ. T­ M. susţine te­gaa pentru reducerea stagiului sanitar, sprijină califica­rea imediata a thiecdiofr mun­citori şi funcţionari, locuinţe peaîrăru tinereituX care pierd­a dreptuIE te c£Ü- min. pentru diverse revendicări eco­nomice în cadrul înbr^piindeaillotr ^ pentru aplicarnea în întregime ei cttlau­­zelor din contract privitjocr la m­oe­­nice. Pe­ plan educa­tiv cultural şi ar­tistic, U. T. M. luptă pentru dez­voltarea bibliotecilor, a echipelor artistice, pentru acordarea de burse de către Strat și pentru alfaibetiziarea tuturor tinere­Lor salariaţâ. Şi ceea ce priveşte sportul, V. T. M. cere generalizarea în ma­sa a sportului, prin înfiinţar­e­a de cluburi pol­ifsportive, cu încurajarea elemen­­telor şi promovarea creior care se disting. Deasemeni Uniiuneia, Tineretului Muncitoresc va organiza şantiere mari d­e muncă voluntară pentru lu­crări d© inte­res naţional, în diverse domenii de activitate, va colabora ■cu auitorităţile de stat şi particu­bane pentru construi­r­­ile uzine nouî şi va ajuta din toate puterile acţiunea C. A.­­ S.-lului UNIVERSUL" PROGRAMUL COMISIEI DE ANCHETĂ A CONSILIULUI DE SECURITATE PENTRU GRECIA DE NORD Salonic 5 (Agerpres). — Corespon-­­ dentul Agenţiei TASS transmite : Subcomitetul experţilor înfiinţat de către Comisia Consiliului de Se­curitate, a întocmit programul de activitate al acesteia, pentru Nordul Greciei. Conform acestui program, un grup al membrilor comisiunii va pleca sa cerceteze mai multe loca-­­­lităţi locuite din Nordul Greciei, si-­­­tuate ceva mai depene de frontieră­­ şi anume Carinthia, Stefani­di şi alte­­ locuri, precum şi taberele din Plige-­­­res, Pavlo Malas (Salonic) şi Inchi- I­dorile în care se află democraţii­­ greci exilaţi şi arestaţi. După vizita­­­­rea locurilor de mai sus acest grup­­ va pleca în sectoarele partizanilor. Se plănueşte o întâlnire între un­­ grup al membrilor comisiunii şi Mar­kos, comandantul partizanilor Un alt grup al comisiunii va pleca în sectorul Florina şi de aco­lo la Ianina, pentru a ancheta incidentele de frontieră pe ambele părţi ale fron­­tierelor greco-iugoslavă şi greco-al­­baneză precum şi pentru a face in­vestigaţii asupra situaţiei ceamilor (minoritate albaneză), care locuesc în Grecia. Un grup compus din şefii delega­ţilor va vizita între 14—d.0 Martie Seres, Edesa şi mai multe alte puncte situate lângă frontiera greco-iugos­­lavă. Odată cu trimiterea acestor e­­chipe de delegaţi, comisiunea a în­ceput interogarea martorilor din Sa­lonic, propuşi de guvernul grec. A­­ceşti martori fac adeseori în faţa comisiei, depoziţii confuze şi contra­dictorii, care se deosebesc în mod substanţial de cele spuse de ei ante­­rior. L­a 26 Februarie, cu ocazia discu­tării de către comitetul experţilor a­ listei martorilor propuşi de guver­nul grec, reprezentantul acestuia a declarat că dacă comisiunea­ nu ac­ceptă în întregime această listă, gu­vernul grec îşi va retrage declaraţia sa prezentată Consiliului de Securi­tate. Reprezentanţii guvernului grec , a trebuit să consimtă la excluderea de pe lsta sa a 8 martori respinşi de către com­i­s­iune. Atmosfera în­­ care lucrează comisiunea se caracte­rizează prin nervozitatea şi graba manifestată în special de greci, care caută să grăbească plecarea comisi­­unii din Grecia în cel mai scurt timp. ARESTAREA CONDUCATO­­RILOR MIŞCĂRII DEMOCRA­TICE !a lh ATENA Atena, 5 (Agerpres). —■ Corespon­dentul special al Agenţiei Tanjug transmite : In noaptea de 3 spre 4 Martie, i s'au făcut arestări masive în rândurile antifasciştilor greci, precum şi a conducătorilor mişcării democratice. Ca Atena, arestările au fost exe­cutate din ordinul ministrului Sigu­ranţei Statului, notariul colaboraţio­nist Napoleon Zer­vas. Printre arestaţi se găseşte şi un membru din Comitetul E. A. M.-ului d. Tanasekos, precum şi secretarul Comitetului Judeţean din Atena al EAM. d. Ruso, secretarul organiza­ţiei sindicale din Atena. d. Mehero­­pulos precum şi numeroşi alţi func­ţionari ai organizaţiilor muncitoreşti şi democratice. ■jt Atena, 5 (Rador). — Numărul persoanelor arestate în ultimele ore in Grecia este de 571, dintre care 556 ai fost deportate noap­tea trecută în Ins­ula Ikaria. Secretarul partidului comunist grec despre anglo-anericani şi problema grecească Atena, 5 (Agerpres). — Cores­pondentul special al Agenţiei Tanjug transmite: Ziarul i.Rizo­­spastis” publică un articol al se­cretarului general al partidului comunist din Grecia, d. Zahan­­des, sub titlul „America fi Gre­cia”, in care se referă la convor­birile anglo-americane privitoare la problema grecească. D. Zahariades subliniază că a­­ceasta nu este numai o problemă grecească car fi una balcanică fi chiar europeană, căci activitatea engleză în Grecia a fost atât de antipopulară, at&t de imperialistă fi atât de contrarie păcii, încât întunecă, în mod serios, strălu­cirea anglo-saxonă in acest sec-­­ tor geografic-In acest articol, se mai subli- ' niază că încercările de patrumr dere ale Americanilor in Grecia au început de mult­­ fi au fost primite în mod extrem de favo­rabil de către cercurile monarho­­fasciste elene. Azi, tratativele pentru aservi­rea Greciei Statelor Unite, sunt în faza lor finală, — scrie d. Za­hariades. Nordamericanii nu uită — su­bliniază autorul articolului—, că e deajuns un Scobie pentru ca o­­pinia poporului grec asupra An­gliei să­ se schimbe total și pen­tru ca acest popor, care a trecut prin atâtea dureri să-și verse din nou sângele pentru cele două bu­nuri ale sale, cele mai mari: Li­bertatea, şi independenţa sa”. O comisie de anchetă a Onului pentru Palestina Lake Success, 5 (Rador). — Se anunţă că secretariatul general al ONU-ului examinează cu titlu provizoriu chestiunea alcăturii u­­nei comisii de anchetă compusă de 13 membri care să se ducă în Palestina. Se află că, întrucât organizaţiile oficiale evreeşti nu vor putea fi membre ale comisiei, pentru a se asigura o echitate absolută şi un tratament egal ţările arabe nu vor fi reprezentate nici ele în a­­ceastă comisie.­­Ambelor tabere li se vor oferi prilejuri depline de a­-şi susţine tezele în faţa comisiei. Experţi­i sunt de părere că co­misia propusă, în cazul că va fi errata, nu işi va începe lucrările mai înainte de sfârşitul luniei Martie. In cercurile sioniste oficiale din New York se afirmă că, în cazul când mecanismul comisiei preve­de, un tratament egal pentru or­ganizaţiile evreeşti şi arabe, sio­­niştii nu vor ridica nici o obiec­ţie faţă de creearea ei Se aşteaptă că hotărîria f'nată în această privinţă să f'e luată la cursul reuniune! de sg.-b­ă”tâna viitoare a comitetului executiv al Agenţiei Evreeşti la Ierusalim. ★ Ierusalim, 5 (Rador). — Explo­­zia auzită Miercuri seara în tot Ierusalimul s’a produs — după cum se crede — în cartierul e­­vreiesc Mea Shearim, înconjurat de trupe şi ca­re se află sub re­gimul legii marţiale. Ţăcănitul staral al mitralierelor se aude în mod sporadic în în­treg oraşul.­­ic Ierusalim, 5 (Rador). — După cum s’a anunţat oficial Miercuri seara, explozia unei bombe pro­dusă Miercuri, în apropierea ora­şului Haifa, a distrus complect clădirea percepţiei fiscale din cartierul evrefear Hadar Carmel, situat pe povârnişul muntelui Carmel. Acesta este de- al doilea act de violenţă " M­ercuri in Pa’eri“”­.A pt.l­efiind ataca­rea,­e­miatografului Orion, din cer i;­­­erusaliimurii, cu care prilej, o bandă formată din patru inşi înarmaţi a imobilizat pe di­rectorul lui, după care a reuşit să dispară cu suma de 300 de lire str­iăine. REVOLTA ÎN INSULA FORMOSA Shanghai. 5 (Agerpres). — Co­­respoaid catul agenţiei TASS transmite: Presa locală anunţă că o mare răscoală populară s’a produs in ziua de 28 F­emaaie în Formosa, care a fost eliberată, după terminarea războiului din Pacific, de sub domnie, japoneză şi înapoiată Chinei. Legea mar­ţială a fost proclamata pe insu­lă şi toate comunicaţiile cu conti­nentul sunt întrerupte. A fost înfiinţată o cenzură severă Se anunţă că re­volta a izbuc­nit în nordul insulei în capitala Formosei, Taipei. Populaţia, au­tohtonă a insulei, suferind de re­gimul poliţienesc intolerabil şi de monopolul introdus de autorităţi asupra tuturor ramurilor princi­pale ale economiei, şi exasperată de dominarea funcţionarilor chi­nezi, s-a ridicat împotriva auto­rităţilor locale. Populaţia din Tapei a început să jefuiască slabitamientele gru­­­veroameartale şi magazinele, să masacreze funcţionarii şi toate persoanele „sosite de pe conti­­­nent”. Se anunţă că în urma ciocniri­lor cu poliţia şi cu armata, se numără aproximativ 40110 de vic­time. Răscoala s-a întins până la partea de sud a insulei şi are un caracter serios. ..Wen Wei Pao” anunţă că re­voltaţii prezintă autorităţilor re­vendicările următoare: 1) Dizol­varea poliţiei; 2) abolirea mo­­nopollurilor guverna­militare; 3) numirea unui s.,erster gen­eral al guvernului local din Formosa,, ales dintre locuitorii indigeni; 4) desfiinţarea restriicţiilor în pri­vinţa admiterii populaţiei locale în diversele posturi ale institu­­ţiunilor guvernamentale. Opt cadavr­e de copii gate in locui­nţa unui antre­prenor de pompe funebre Adeleidra. 5 (Rador)­ — Conti­nuând cercetarea locuinţei unui antreprenor de pompe funebre din localitate, poliţia a mai găsit încă opt cadavre de copii învălate în ziare sau puse în cutii de car­ton, pe lângă cel găsit Marţi, ast­fel că totalul copiilor morţi pe care i-a găsit se ridică la nouă. Printre 14 se­am­a şi doi ge­meni. Antreprenorul a fost arestat. Părinţii îngroziţi au dat asalt localului poliţiei, pentru a găsi cadavrele copiilor pierduţi, dar identificarea, este grea, din cauza stării de m­ari,tată descompunere­a lor. ULTIME INFORMAŢII INTERNE 4» Ulii săua de Mariá®, 3VL S. Regina Mamă Elena a primit to audienţă pe d. dr­ Edsuand Mezin­­cescu, secnetenul general lui C.A.R.S.-’utin şi, al Apărării Fă­­taiortâce. D. dr. Mezincescu a făcut Ma­­jestatii Sale tm raport asppira re- Ziăţatelor dobândii­e de CARS, to i­unca d® acjuiwraî'a e neghuni­­îor deftcirtiane expunâiîd şi notă plan de muncă legat de nevoile care mai suimt de îm­pliit Audienţa a durat o oră şi trei­zeci de minute. d.. prim ministru dr. Petru Groza a primit ori în audienţe separate pe d-nii: Tudor Vianu, ministrul României la Belgrad; general Victor Dombrowski, pri­marul general,al Capitalei. Camil Suciu, secretar general la sub­secretariatul de stat al naționali­tăților; colonel Egzizio Massini, directorul Operei de Stat, Od­hn, corespondentul h­anu­lui „Daily Mail”. EXTERNE­ T. «fiatsie« 'SeSim­ai vgAtéta, a. Rarei! Defraitem­, a sosit la Lon­dra. Miercuri după amiază. (Ra­dor). A Membrii din Paris a Fede­raţiei cărţii au votat cu o mar­e majoritate împotriva reluării lu­crului. In consecinţă, greva presei, continuă. (Rador). + Miercuri dimineaţa s'a des­­chis la Niksmberg proceduii magis­traţilor nazişti şi înalţilor funcţio­nari din justiţia Reichidu. Doi din­ cei 15 acuzaţi au fost absenţi, dar vor fi totuşi judecaţi (Radar). 45 Materni Mayhem, subsecretar de stat al afa­cerilor străine, a declarat Mi°renri în Camera Comunelor că nu este în măsură să anunţe o da­tă pentru retragerea finală a tru­pelor briten Kct t din Grecia. (Redor). 45 Guver­nmântul militar francez a declarat Miercuri că alegerile par­lamentare şi referendum­ul consti­­tuţional din zona franceză au ocu­paţie să fie ţinute în ziua de Tg Mai, ş­i după cum a anunţat Agen­ţia germană de ştiri DANA, din ism- nord.americană de ocupaţie (Rador). • Discută financiare anglo-ita­­liene de cea mai mare importanţă vor începe la Londra, săptămâna viitoare între d. M­andche, directo­rul Băncii Italiei şi şef al depar­tamentului setemburiter externe şi autoritățile r’—r—rrt re. britanice. fEador­- Tratatul de alianţă polono-cehoslovac Praga, 5 (Rador).­­— S-a anun­ţat oficial că tratatul de alianţă polono-cehoslovac va fi semnat peste câteva zile la Varşovia. — precizează agenţia de presă CE­TERA. Autorul atentatului împotriva ambasadei engleze din Roma a fost arestat Roma, 5 (Rador). — Autorul atentatului comis în Octombrie 1946 contra ambasadei britanice din Roma ar fi­­fost­ arestat la Milano, — anunță UNITA. Ar fi vorba de un oarecare Al­miras Salino, comerciant mila­nez al cărui apartament a fost perchiziţionat fără nici un re­zultat și care va fi transferat Miercuri la Roma­-©♦O-------­ Noii, turburări in India LAHORE 5 (Rador) — Turbu­­rările au început din nou la Laho­re Miercuri dimineaţa, după o noapte calmă, Poliţia a deschis focul omorând zece persoane şi rănind 10 Viaţa comercială este complet o­­prită în oraş. Guvernul a interzis tr­ani­festa­­­ţiile. --------X&X--------­ Lupte crâncene in Indonezia Ha,ga. 5 (Agerpres). — Cores­pondentul agenţiei „Tass” trans­mite : Ultimele ştiri primite din In­donezia arată că luptele continuă în sectoarele Padang şi Medan. Trupele olandeze din apropierea localităţii Medan au pornit un bombardament greu împotriva 1 wolţn­terridorvCT i cn­o _____ Serviciu! telegrafic special al „Universului ST­ALUNI METEOROLOGICE IN REGIUNIII ARCPCI Ottawa, 5 (Prin T.F.F.). — Gu­vernul rewmndiaai a hotărit să, sta­­bilească noul stațiuni meteorolog INCENDII IN ZONA BRITANICA DIN JAPONIA Tokio, 5 (Prin T.F.F.). — MM naulte incendii s’au­ declarat în zona hirta,nucă de ocupaţie din Japonia, in cursul zilelor de ori­gine în regiunile arctice, la cursul următorilor trei ani, şi alaltieri. Piure că e vorba de incendii de mult pregătite.­ ­ PROBLEMA INDIEI DISCUTATĂ IN CAMERA COMUNELOR LONDRA 5 (Rador). — Sir John Anderson, fost guvernator al Ben­galului,­­ acurat guvernul britanic, că face ,,două gafe capitale” când a început atacul opoziţiei împotri­va politicei faţă de India Prima gafă — a spus el — a fost că se re­mite puterile esecutive unor orga­ne executive fără a se fi obţinut în prealabil siguranţa că se face un progres constant către o regle­mentare constituţională satisfăcă­toare. A ttroua gafă, mai gravă, se face acum prin faptul că se fixează o dată precisă pentru remiterea pu­terii. Fixând o dată anumită, Anglia a dat din mână un mijloc­­de toc­meală. ,,Avem nevoe de a©cst e­­lement de tocmeală pentru a fi în­deplinite anumite obligaţii solem­ne. Este foarte posibil ca să ne fie mai greu d®cât ne-am gândit vreo­dată să facem să fie îndeplinite promisiunile ce ne-au fost făcute” Musulmanii şi sicii pot să-şi apere interesele, dar există anumite clase cărora li s-au făcut promisiuni pre­cise, iar unor minorităţi li s a pro­mis un tratament preferenţial. A luat apoi cuvântul sir Stafford Cripps, ministrul comerţului şi m­­nul­t din membrii misiunii ministe­riale care a vizitat India. El a în­ceput prin a arăta că fixarea unei date-limite va da prilejul partide­lor indiene să lase deoparte deose­birile de vederi dintre ele. ,,Am a­­juns acum în faza finală şi cea mai critică. Va trebui să asumăm ri­scuri in ce priveşte efectul acţiunii noastre asupra Angliei, asupra In­diei şi asupra restului lumii. Nu trebue să lăsăm ca teama are deose­biri de vederi să ne împiedice să facem ceea ce socotim că este drept. Nu trebue să dăm greş nici faţă de noi Înşine, nici faţă­ de India prin lipsă de decizie într un mo­me­nt cri­tic. Suntem convinşi că, dacă parti­dele indiene se pun imediat pe lu­cru, pot să ajungă la o hotărîre în ce priveşte noua Constituţie, şi a­­ceasta până la data fixată. Singu­ra bază adevărată pentru viitoarea noastră amiciţie este o absolută li­bertate­­de alegere de ambele părţi. Vom continua cât vom rămâne în India să dăm tot ajutorul posibil şi credem că această ultimă declara­ţie pe care am făcut-o în ce pri­veşte intenţiile noastre va contri­­bui să aducă comunităţile indiene spre conducătorii lor faţă in fata cu realităţile”. In concluzie, sir Stafford Cripps, a declarat: ,,întreaga noastră poli­tică şi acţiune s’a bazat P* accep­­tarea afirmaţiei indiene că sunt demni şi gata de autoguvernare , oricine a avut cinstea să cunoască pe conducătorii lor _ nu poate pune ni­ci un moment la îndoială această afirmaţie*. In încheiere Sir Stafford a adre­sat un apel fruntaşilor indieni să profite de această ultimă şi cea mai mare ocazie în care să arate calităţile de adevărat c­ont de stat. Sir John And­retori a prezentat o moţiune după care Camera Comu­nelor nu ar putea să accepte ulti­mele propuneri ale guvernului în ce priveşte India­, dar ea va fi pu­să la vot abia joi. Tot în ședința de joi a Camerei Comunelor va lua cuvântul Si­d. STATELE UNITE SALUTĂ ALIANŢA FRANCO- ENGLEZĂ Washington, 5 (Rador),— , Tra­tatul de alianţă franco - britanic pe 50 de ani este salutat de cer­cu­­rile oficiale nordamericane drept o demonstraţie de cea mai mare importanţă a­­,solidarităţii fan­­co-britanice‘‘­La Washington se acordă dea­­semenea o mare importanţă clau­zei pivitoare la colaborarea e­­conomică între cele două ţări şi se exprimă speranţa că această clauză, va fi doar primul pas că­tre un larg acord economic fran­­co-britanic, care să permită celor două ţări să facă mai bine faţă, pe baze solidare, unor event­­tuale dificultăţi. Ar WASHINGTON. 5 (Rador). — Corespondenţii, Agenţiei REUTER transmite : Purtătorul de cuvânt al depar­tamentului de stat a declarat Miercuri ziariştilor că principalul interes al guvernului nordamerican este să menţină Germania dezar­mată, astfel încât ea să nu mai ameninţe niciodată pacea. El şi-a exprimat satisfacţia pen­­tru că tratatul anglo francez pare a fi în acord cu acest interes. Pactul de la Dunkerqque nu pre­judiciază sprijinirea de către An­glia şi Franţa a unui tratat prue­­dripartit in sensul celui propus tm d. Byrnes, fost ^ jpni \ 1^^111"­tamentului de stat. Guvernul nordamerican salută cu satisfacţie măsurile în vederea consolidării relaţiilor dintre An­glia şi Franţa în cadrul Naţiunilor Unite,­­ a adăugat el. Alte persoane oficiale nordameri­­cane au declarat Miercuri că tra­tatul comtitue un pas ..util”, care va con­s-ol­­l­a relaţiile dintre Fran­ţa şi Anglia şi Ie va da o bază pentru rezolvarea, problemelor lor ecoftowice. Ei şi-au exprimat con­­vinecea că în cele din urmă tra­tatul va duce la întărirea Chartei Naţiunilor Unite --------040--------­ mm VA ÎNCHEIA UN PACT DE At­­TA ŞI cu belgia Brux-ellcs, 5 < CRador). — D­ Ernest Bevin, minstrul de ex­terne al Angli­­ei, trecând prin Bruxelles în drum spre Moscova, a declarat ziariştilor Marţi seara : „Tocmai am semnat tratatul de alianţă cu F­ranţa şi sper sincer să închei un acord in termeni si­milari şi cu Belgia, — buna­ noa­stră vecină“. Bruxelles, 5 (Rar­ar). — Un funcţionar superior belgian a confirmat Marţi , seara că nego­cieri preliminare­ pentru î­nchee­­rea unui tratat de alianţă belgo­­francez pe liniile noului trata­t anglo-francez, au fost iniţiate în cursul recentei vizite la Paris a Prinţului Charles, Regentul Bel­giei şi a d-lui Paul Henry Spaak, ministrul de afaceri străine bel­gian.El a adăugat: „Guv­ernul bel­gian socoteşte însă că nu ar fi înţelept să închee alianţă numai într-o direcţie“. D. Spaak a părăsit„ Ma­rţi seara Bruxellesul cu destinaţie Praga într-o vizită „simbolică“, după cum o caracterizează cercurile politice, ea relevând dorinţa gu­­vernului belgian de a extinde în­spre răsărit legăturile­­ de priete­nie pe care le consolidează în vest. __________ Procesul lui de Brinou VERSAILLES 5 (Rador) — Du­pă prezentar­ea la ministerul infor­­maţâiunitor e unui film ce arăta pe de Brinou pe frontul rus, înalta curte s’a dus la Versailles şedinţa procesului intentat acestuia fiind reluată Miercuri după amiază, înainte de deschiderea şedinţei s’a răspândit zvonul că juraţii de­liberează asupra oportunităţii de a­re carte ca martori pe Daladier şi pa Otto Abete, supn ce­ a fost spoi confirmat de preşeAnte de No­­guera, la deschiderea şedinţei, care a anunţat că acuzatul va fi adus la Versailles, chiar cu sala, dacă va fi nevoe. Deasemena, el a mai anunţat că apărătorii vor lua par­te la desbafteri, chiar in lipsa acu­zatului. Preşedintele a explicat apoi tri­bunalului dosarul acuzatului, în­tocmai ca ei cum acesta s’ar fi a­­flat în sală. In cursul citirii descrierii parie­­rii acuzatului, un pasaj din inter­­viewul dat de Hitler lui­­s Brinon ?ă, fuehrerul afirmând cu arei prilej că este împotriva... Anschlu­­ss-ului. Din depoziţiile d-lor Franţois- Poncet şi Coriondre, foşti ambasa­dori ai Franţei la Berlin, reiese limpede că de Brinon avuse legă­turi intime cu naziştii Preşedintele a trecut apoi la si­tuaţia materială a acuzatului. ,,De Brinon — a declarat el — nu a e­­zitat să joace rolul om­ului din pa­ie pentru oricine, încasând suma importantă pentru infolirr­aţiuniite date diferiţilor industriaşi asupra conjuncturii politice Şi sub ocu­paţie el a cheltuit mult mai mulţi banii de­cât a încasat oficial, fap­tul acesta fiind dovedit. El a de­turnat un milion de franci, rezul­tat al unei subscripţe publice în favoarea victimelor bombardamen­telor şi prizoni­erilor”. D. Noguera a amintit apoi acti­vitatea acuzatului sub ocupaţie şi a arătat relațiunile lui cu Otto A­­bertz fost ambasador al Germaniei la Pris, care va depune ca, mar­tor. Consilii naţional catolic american trimite ajutoare pentru copiii din Moldova Monseniorul Gerald Patrik O’Hara, Episcop de Savanah- Atlanta (Statele­ Unite) şi Nunţiu Apostolic In România aduce la cunoştinţă ’imnătoaneâe. La 5 'fe*'­bruarie a- c. a sosit in ţară nB transpart fie 503 lăzi cu lapte Arah­idraăa-L dungj de te.-tiv.'1 pentru ajutorarea­ regu­mil­­r de­vastate de război din Consilto Național Catolic de Asistență, din Statele Unite, Laptele est® desti­nat suge,efter șî capiiter șî va fi distribuit fără Atosdbire de rasă sau ' —'^vyvGs*) «awa «.­­ana Se vor acorda nou­i aprobări pentru cărţi şcolare Pornindu-se la constatarea că pentru unele materii nu sune ma­nuale suficiente, ministerul Edu­caţiei Naţionale a luat hotărârea să revizuiască aprobările pentru cărţile şcolare edita­te şi needitate. In urma acestei revizuiri, mi­nisterul Educaţiei Naţionale va a­­corda noui a­probări de cărţi di­dactice şi va da concursul pentru a apărârea Ier. Aceste aprobări se vor da ma­nualelor care sunt de concordanţă cu noua programă analitică. ____________________(Agerpres) Marta Popesc­u, mamă, Maria Mi­riam, soră, Ioaniel şi Hortensia, Cia­­briel şi Adiea, fraţi şi cumnate, vestesc celor ce au cunoscut pe dra­­g­ul lor MIhAH. MIHAI POPESCU ca­re împlinesc 40 zile de la încetarea lui din viaţă. Parastasul se va oficia Sâmbătă 8 Marti» a c., la ora 10:30 la Biserica Mavrogheani (Str. Monetăriei) 67 Cu nemărginită durere, familia a­­nunţă parastasul de 40 zile al mult iubitei lor Dr. EUGENIA PETCUIESCU JENNY Sfânta pomenire va avea loc la Bi­serica Mavrogheni — Şoseaua Kise­­lef — Sâmbătă, 8 Martie, orele 12 a. m. 87 a. r.. 67 Fiice, fii, gineri şi nepoţi anunţă cu aceeaşi nemărginită durere ru­delor, cunoscuţilor parastasul de 4« de zile al iubitului lor tată, socru şi bunic LOAN GH. CHIR­OII» şi parastasu! d® 6 ani rănit b^bS^,,. tei ios" mazEte, «oa«râ şi bun­ică MAffilA l CHIROIU se va avea Ioc Sâmbătă 8 Martie 1347 orele 11 a. m . la biserica din Com. Sliza-Stoeneşti Judeţul Haio­­teiţa. a Familia decedatului COLONEI, DUMITRU Mmm mulţumeşte aia tot sufletul _­t­el arătate prin ultimul satut defunctului. st Cu aceeaşi nemărginită durere, mal­ţia şi copiii anunţă parastasul de­pa an al scumpului lor soţ şi tată AIAIOR ARGENTIN DUMITRESCU Ceremonia religioasă ra. fl gaio» bätä, S Marte, orale Ifl ,3S, Biserica Bäläneami. î Doamna Eugenia Stănescu soţie. Maior Nicolae Stănescu cu Vara fi® şi noră, Elena şi Colonel Alexandra Atanaaescu cu Ruxandra fiică, gi­, nere şi nepoată, Virginia şi ăac®ne* Radu.1 eseu cu Cristian şi Mihai fiică, ginere şi nepoţi, mulţumesc Societă­ţii „Progresul Silvic”’, tuturor ru­delor, prietenilor şi coleglor, cart ap­toceraat a luat parte la marea durere prin pierderea scumpului fer INGINER CONSILIER SILVIC STAN STĂNESCU Doamna Bobolceanu ca copil mul­ţumesc pe această cale tuturor celor cari prin prezenţă, discursuri. Dori şi scris au luat parte la marea du­rere ce au avut-o prin pierderea ful­gerătoare a bunului şi scumpului lor Constantin M. Bobroiceanu fost Director P. T. T. Mioara Popescu, fiică, anunţă pa­rastasul de un om al scumpei sale mame Cleopatra Colonel Popescu ce se va oficia Sâmbătă S Marţi* 1347 ora 10 dim., la Biserica Sf. E­­lefterie, cimitirul Ghencea militar şi „Pâinea Zilnică” str. Romană. 78 Se împlinesc 6 luni de la moartea fulgerătoare a scumpului şi neuita­tului soţ şi cumnat SCHULTZ FERDINAND sdrobiţi de d­urere şi pe veci nemân­­gâiaţi anunţă oficierea unui registor In ziua de 8 Martie orele 11 dim., te Cai cri raia Sf. Iosif. A m îndureraţi Ioana soţie, Ale» Iaffli­xandru şi Ileana copii Prore. B­ună cu tata, fraţi şi nepoţi, anunţă încetarea din viaţi­i scumpului lor JEAN TELLER ' S3 ani Corpul neînsufleţit se află depus pe Capela cimitirului .Reînvierea- înhumarea are loc în ziua de to­ner!­7 Martie ora 3 după ■L Adânc îndureraţi: Ada şi Dr. Iohe L Anghel cu Adina, Puica şi B Nicky, Lt.-Colonel Petre Sta­­vrescu, Titica Stavrescu, Zos şî Dr. Ionel Anghel cu Răsvan, a­­nunţă rudelor şi prietenilor. Înceta­rea din viaţă a nepreţuitei lor mami şi bunică Z O­s Generel Doctor. Dr. P. STAVRESCU In urma unei grele şi lungi mit** rinţe, înmormântarea a avut loc hr zjt» de 5 Martie 1947, la cimitirul Bellu­. + Mult îndureraţii : Aura, safeta, Virgilică Râdulescu fiică, gi­nere, nepot, Mircea Rădulescu, fiu, Eugenia şi Ecaterina Nan, «uroxi, mătuşe, cumnate, veri, nepoţi, cuscri, anunţă încetarea din viaţă a scumpei şi blândei lor ELENA C. RĂDULESCU de 60 ani din Corabia decedată la 27 Februarie, înmormântarea a avut loc şi iima Cuşmir-Meh­edinţi. ti şi Lucreţia soţie, Eugenia şi Ajlan­ge la copii, Maria Ionescu spar­ m­eră, precum şi familiile înru­­rţite. C-tin Dinescu şi Ionel Petrescu anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor Dumitru Marin Caculescu ofiţer pensionar înmormântarea va avea toc vineri, 7 Martie 1947, orele 16, la Cimitirul Militar Ghencea, în capela căruia se află depus. 1 Sdrobiţi de durere: Dumitre Deteşanu soţ, Miki şî Geil« copii, Elena Stănescu mamă, Liţă şi Ghiţă fraţi inapreună cu toate familiile înrudite, anunţăl tncetat­ea din viaţă a scumpei lor MAGDALENA DETEŞANU în etate de 33 ani înmormântarea Vineri, 7 Martie, ora 15 p. m , la Cimitiru­ Reînvie­rea, In capela căruia este depusă.i ni Constantin soţ, Rodica, Gheor­ghiţă Bociu. Mihăiţă fiică,­­ ginere, nepoţel. Ştefan, Ani­­şoara, Vla­d, Marioara, fii şi nurori, îndureraţi de pierderea bu­nei, vrednicei măicuţă duioasă, Miav­cea, Paulina, Elena, Nicola, fraţi în­­dureraţi, puscră, anunţă pierderea milostivei şi nobilei lor LEONTINA ROŞ­CA TITICA născută Doctor Nicolescu Breatri înmormântată la Belu Duminică 2 Martie 1947. lt­JB Zdrobiţi de durere: Laura, m Maior loan­­ Ciucă, părinţi, K­ulelu frăţior scump, familiile Eftimie Ciucă şi Marino Dra­gone bunici, familia Popovici, Lt.­­Col. Ciucă mătuşi, unchi şi verişorii ei dragi, cu familiile înrudite, cu ne­­mărginită durere anunţă Încetarea din viaţă, după o scurtă şi grea su­­ferinţei, a scumpei şi mult adoratei lor ELVIRA de 9 anişori jumătate înmormântarea va avea loc pe zâna de 6 Martie la cimitirul Ghanaem­, Militar, 74 şi Familia Dr. Mihail Smolfiit­­schi cu durere anunţă înceta­re­rea din viaţă a scumpului lor Dr. MIHAIl M. SMOLENSCW In ziua de 25 Februarie 1947 după o lungă şi grea suferinţă, înmormân­tat la Alexandria. 79 Adânc îndureraţi Gheorghe şi Gherghina părinţi, farmaciştii Elena şi Ovidiu Caragiani soră şi cumnat, Maria şi Lucreţie surori, ştefan frate, Monahia »tarta­mi Constantinescu mătuşă, Elena şi ştefan Constantinescu unchi şi fa­­miliile înrudite anunţă încetarea, din viaţi a scumpei tor tONIŢA GH. GIORGETA Chimistă în vârstă de 27 ani Inmm*mântarea Joi, s Martie 3» e^» orele 2.30, la cimitiru­l Bizuia Vestia*« din şos. Giuleşti. . 8S Sdrobiţi de dterere! George* Delagues-Mitescu soţ, Sattnlg 18 Iuga-Perian nvamă, Gilda­s Bizanţ Iuga-Peria® cu copil, G­itta şi Arthur Mussareid cu copilul, Iren şi Eduard Iuga-Perian, Germai­­ne şi Georges Costăchescu fraţi, soră, cumnaţi şi cumnate, împreună cu fa­­miliile: Colonel Cristea, Fesgian, Co­lombo, Dashevici, Solacolu, anunţă Încetarea fulgerătoare din vieaţă a iubitei iar COIOMBiNi G. DELAGUES-MUTESCU Serviciul religios se va oficia de lociîinţa defunctei la calea Victisrt« nr. 68, la ziua de 6 Martie 1947, Orei» 15, iar înhumarea va avea livc 1b ci­mitirul Bellu catolic, la cavoul ia» min­ei, flţ M aiein iiiniiwiinsminim­a———i ♦ înmărmuriţi de durere: Ato» na soţie, Mica, Angeli­ci Gretta fiice, şi famtalle ZgU^ ro, Petrssau, Tănăsescu şi A* tenase, anunţă năprasnica moarte a bunului şi dragulta tar soţ, teăff emanat şi un chip DUN'^U f0 ,|üqhj4FÜ] Sil ComAÄÄ' Sţs etate if tgjf. iUpPHl igattMM''Miereari, s­priiitn TulBri înnsomâatarea va avta fteilifc neri, 7 ?£ar«© 1947, ora 4, ET&gS.. tttfă ften-Aerea, Jj- a cărui papsS 6ftS OGpuz, fl Manevre americane la Tiensin Shanghai. 5 (Radar). — Cores­pondentul agenţiei TASS trans­­mite : La Shanghai s’a aflat că în ziua de 24 Februarie s’au desfă­­şurat la Tiensin manevre ale tru­pelor americame, la care au luat parte artilerie şi tancuri. Ziarele din Tiensin semnalează sosirea apropiată la Tiensin a 1.400 de marinari americani. -------------------------­ PRODUCŢIA D£ CĂRBUNI DIN VALEA JIULUI Producţia, de cărbuni din Valea Jiului în luna Februarie a. c. a a­­tins cifra de cca. 164.000 tone. Me­dia atnică era ridicat la 6.800 to­ne, depăşind cu 500 torţe media din Ianuarie a. c. şi cu 800 tone media din Februarie anul trecut Lu­v­rările pentru C.F.R. au spo­rit, la 3.300 tone zilnic, faţă de S.OOO tone în luna ianuarie. Tendinţa de creştere a produc­ţiei se menţine (Agerpres). ------------------------­

Next