Universul - Capitala, septembrie 1947 (Anul 64, nr. 198-221)
1947-09-01 / nr. 198
ILUZIA ENGLEZA A DOLARULUI Pe vremuri, lira sterlina era convertibila in aur. Adic&, pentru o lira de hartie, puteai obtine, oricand, o lira de aur. Aceasta garantie aur facea din moneda engleza o moneda internationala. Toate tranzac|iile Internationale se f&ceau in lire sterline, caci cei care negociau in moneda engleza $tiau cS pot obtine, oricand, cantitatea respective de aur. Garantia le-o da Banca Angliei care devenise, astfel, bancherul lumii. Ca orice bancher, Anglia avea, la afacerea aceasta, un beneficiu. Bela orice tranzactie internationals, Banca Anglic castiga ceva. Timpuri avantajoase, la care Anglia, din cauza concurentei americane, nu s’a mai putut intoarce. DupS primul rftzboi mondial, Anglia a pierdut acest privilegiu International. A mai incercat — e drept — s5 $i-l rec&fjtige. DupS putin timp a renuntat, insS, definitiv. dolarul american^ a ie$it invingStor. Benefieiile schimbului international a inceput sa le aiba noul bancher. Dar, tot ca orice om care face din imprumutul banilor o afacere, noul bancher, cand d& bani, pun© conditii. Imprumuturile pe care le oferS nu sunt desinteresate. Nu s’a pomenit inca un cSm&tar generos. Ba, dece e mai sSrac, dec© e mai p&rlit mai la nevoie cel care solicits un imprimut, ideaeeea cSmStarul pune conditiuni mai grele. Anglia, care — din trecutul ei — §tie ea ceva, in privinta aceasta, a trebuit sa accepte conditii camStSresti acum un an, cand era la mare stramtoare. A trebuit mai intai sa admits ca marfurile americane sS poatS patrunde, libere, pe pietele engleze. AdicS sS admits ca americamil »S poatS sS'i facS concnrentS chiar la ea acasS (?i in special in proprlile ei colon!!). In al doilea rftnd, Anglia a admis ca sS cumpere din America mSrfuirile de care avea nevoie dar pe car© le-ar fi putut cumpSra mai ieftin, din alte parti. Tari pe aceastS conditie a imprumutului, americanii au urcat mereu preturile iar englezii au platit mereu mai scump. A treia conditie a fost ca lira sterlinS sS fie convertibilS in dolari. AdicS, oricand, pentru o lirS sterlinS sS poatS fi obtinuti dolarii cursului respectiv. Ce insemna aeeasta? CS Anglia era oblbratS sS aibS mereu destni dolari ca sS poatS face fatS oricSrei cereri de convertibilitate (de sehimb a lirelor in dolari). Ca Anglia sS aiba, insS, mereu, dolari trebuia s5-§i vanda mSrfurile numai pe dolari. AdicS sS fie, in permanents, legatS de Statele Unite §i sS asigure bancherilor americani, beneficii chiar cand afacerile erau numai ale sale, (adicS numai ale Angliei). Rezultatele au fost ca, numai dupS un an, „generosul" imprimat american a secStuit Anglia cea puternicS si bogatS. (VS puteti inchipui ce-ar pSti un stat mai mic). La aceastS secStmre economica s’a adaugat infeudarea politics. Anglia face politica internationals a Americii, tine tmpe in strainState peste numSru! necesar (care ii mSresc sarcinile $i o secStuiesc ?i mai tare), nu cumpSrS ieftin alimente din t&rile P® care Statele Unite le-au pus la index iar acum cStva timp, a ript tratativele economice cuUniunea SovieticS tot sub presiunea americanS. In timpul conferintei de la Paris — cand trebuia sa se discute pianul Marshall — Anglia, sub aceeasi presiune a dolarului, a incercat sS impuna (arilor mici din Europa conditii asemanatoare celor care au dus-o §i pe ea in situatia de azi (sperand, probabil cS, pe spinareaArilor mici, va mai descSrca ceva din povara "generozitStii" americane. Con^tienta, turile mici ale Europei au refuzat oferta. Acum, Anglia a sruspendat convertibilitatea live! !n dolari. IncearcS, In ultimul moment, sS scape de una din cele mai grele conditii ale generosului imprumut american. Rezultatul va fi o perturbare a schimbului tuturor tSrilor legate de lirS §i de dolari. De aici teama la Washington ca va izbueni o mare crizS economics.TeamS cu atat mai intemeiatS cu cat Anglia ?i tSrile care cumpSrau cu lire nu vor mai lua mSrfuri americane. Acest fapt va avea repercusiuni asupra economiei Stetelor Unite care sunt ingrijorate de diminuarea comertului lor extern). SS lasSm insS faptele sS vorbeascS asupra viitorului. SS vedem numai care e prezentul in t^ile care i§i legaserS sperantele de dolanul american. Pe langS gravele lipsuri economic©, ©1© sunt tntr’o permanentA instabilitate politics. In Anglia se vorbeste mereu de crizS de guvern, de inlocuiri de persoane, de fr&mantSri sociale. In Franta — care §i ea a cSpatat un Imprimt in dolari — situatia politica e tulbure iar lipsurile materiale tot mai accentuate. In Italia, mizeria e cruntS si revolta bate la u§S. Iar in Grecia, bubuiie neincetat tunul si curge mereu sange, in timp ce la Atena se succed crizele politic© una dupS alta. La noi? E lini§te ?i am fScut stabilizarea fSrS concursul dolarilor (cum cereau cei care voiau ca, de pe urma stabilizSrii, „s5 cafjtge tot cei care stranseserft averi prin neru§inata specuilS). Noi am fScut stabilizarea fSrS sS ne fi dus la Paris, fSrS sS ne fi imprumutat din „fericirea“ de azi a Angliei. Sunt semne, insS, cS — §i acolo — iluzia dolarilor a inceput sS se risipeascS. Cel putin masele poporului englez au inceput sS vadS care e realitatea si s^-si indrepte ochii spre regiunile rSsSritene ale Europe!, unde se urmSreste ca prorperitatea sS nu fie tntemeiatS neam. ei pe munc8 si pe Justa ei rSsplStire. Al C. CONSTANTINESCU Printre semnale de intrebare ce ^es pe ghergheful vietdi de fiece zi orizontul viitorului, iarta aparand, din pada tristelor amintiri, ca de dupa o pardea ce inchide o alta lume, in gigantic §i dureros semn de exclamare , el incheie improcaibil o data care ramane, dincolo de indicatoru! cronologic, o piarbra de hotar intre doua apod, — imtre lumea ce s’a dus conturand evul abuzuluxi al fortei ? i al tiraniei si lumea ce va sa v’e, caractenzand libertatea, dreptatea ?i buna fratietate intre oameni egali $i mai buni a$a cum o visam cu tofii— ’ 1 SEPTEMBRIE 1939 ! incheiat, azi opt ami, — intre cari cei miai multi, de Werimi, de sange, de teroare, — opt ami din acel incaput de to-ramna ,care pentru milioane de europeni avea sa fie trial sfarsit ide via^a, — in care Varsovia a cunoscut intaiul act al razboiului1 ' modem, ai agresiunii teu.one ce avea sa starneasca sumbra fluturare a zabranicului indolierii mondiale Si sa zamileasca actual de deces, de mai tarziu al Germaniei care VO’S sa stapaneasca lumea. I SEPTEMBRIE 1939 ! Fara sa fi ajuns la varsta care declanseaza vartelnita aminitirilor, readucem totusi pentru cititorii nostri, supravietuitori laolalta ai mapilor eii«iaimente cu puzderia lor de detalii ce faurese ele insile o existenta, — trista si sbuchiumata insiruire de matanii zilnice, — fragmente de incepuit de razboiu desprinse din indepartarea anilor, — ani grei, ani aspri... Inpins de interesul profesional de a fi prezent in miezul framantariior europene, — Varsov® era, atunci, scana pe care se desfasura epilogul diplomatic al tratativalor ce- aveau sa sfarseasca prin bubuit de tun, sa consacre preludiul mapelului, — agenia m’au gasit in capitala polona unde am puut unmari etate etapele premergatoare catastrofei ReVad, aduse de imaginea aminitirilor ce luneca pe toboganul timpului, femei poloneze sapand, la acea dimineata a Sfantului Alexandru, — era o superba zi, cu cer de sineala de (Continuare in pag. 2-a) 1 SEPTEMBRIE 1939 A§A INCEPU MACELUL... Ce-am vazut in prima zi de razboi la Var?ovia Un reportaj in care moartea apare $i alfel de cat au cunoscut-o strabunii nostri de V. FIROIU Un pare din Var^ovia UN MESAGIU DE PACE In preziua aniversarii incetetului celui mai sangeros rasboi din istoria omenirii, Prezidiul Sovietic Suprem al Uniunii Sovietice trimite tarii noastre un mesagiu de pace: a ratificat Tratatul de pace cu Romania. Prezidiul Rovietului Suprem a ratificat nu numai tratatul de pace cu noastra ci .?i cu t&rile foste satelite ale Germaniei, cu Italia, Ungaria, Bulgaria fi Finlanda. Mesagiul de pace al Uniunii Sovietice se adreseaza fi popoarelor din aceste tari, se adreseaza lumii intregi cu care Uniunea Sovietica vrea sa traiased in pace. Sa, fim o clipd egoifti fi sa ne ocupgm, aci, numai de tara noastra, numai de consecintele care decurg, pentru noi, romanii, din ratificarea tratatului de pace de catre Uniunea Sovietelor. Incepdnd de alaltaeri, tratatul de pace cu tara, noastra, intra in vigoare. Incepdnd de alaltaeri, 29 August, Romania sea,fid in stare legald de pace cu toate nafiunile unite. Ratificarea Tratatului de catre Uniunea Sovietica pune capat starii juridice de razboiu dintre tarile noastre fi inlatura toate obstacolele formale care mai existau in calea desvoltarii progresive a bunelor relatii dintre ele. Spunem obstacole formale pentruca in fapt —in cursul acestor trei ani—s’a cimentat o prietenie bazata pe cunoaftere reciprocd ?i pe ajutor primit de noi in timp de nevoie, prietenie care chezduefte viitond poporului roman fi asigurd popoarele Uniunei Sovietice ca nu vor mai avea, aici, niciodatd, un dufman. De acum, Romania poate pdfi in arena internafiona- Id cu toate drepturile pe care i le dau eforturile ei de pdna acum sa devind demna de celelalte popoare democrate ale lumii. Ne vom putea prezenta, demni, — gelofi pc suveranitatea noastra nafionald fi hotdrifi sa ne apardm libertatea fi drepturile la o viafa mai bund — ne vom putea prezenta, astfel peste tot. Ne vom putea prezenta, mai ales, in fapt supremei institufii a ONU-lui, pentru a fi primifi, fdrd reserve, in sdnul ei. Drepturile pe care le avem acum implied fi obligafii fi anume, sa continuum pe calea care ne-a asigurat increderea fi stima popoarelor democrate, sa continuum eforturile pe care le-am facut, fi pdna acum, pentru a deveni cat mai demni de aceasta stima fi incredere. AZI SE VA SARBATORI IMPLINIREA A TREI ANI DELA RENA$TEREA MI$CARI! SINDICALE Ministerul muncii comune? : Aniversarea de 3 ani a renafterii mifedrii syndicate unice, prevazuta in contractul colectiv de munca pentru 1 Septembrie, se va sarbdtori in toata tara anul acesta Duminica, 31 August. Luni, 1 Septembrie toate intreprinderile vor lucra conform orariului normal. CUTREMUR mISTRAT LA BUCURE$TI Observatorul astronomic anunca in ziua de 30 August, ora 5.54 minute ?i 45 secunde, scisntografele Observatorului din Bucuresti au inregastit un cutremur de pamant avand epicentrul 1* o departare de 150 km. din Bucure?ti. Cutremurul de gradul de intensitate a fost slab sunjit in Bucuresti Dupa toate probabilitatile, epicentrul a fost tomum!! Vrancei. Nici azi nu pot uita tristefea amard pe care batranul meu pr*eten, librarul, mi-a picurat-o in suflet, intr’o seard lene$e de Iulie. Nu-i mai calcasem pragul de multd vreme, prins de grri.fi martiri e dar neiertdtoare. l-am gis*t in acela$ loc, pe scaunul scund din stdnga vitrinei, apiecat pe foils unei edifi. La auzul papilir men, a ridicat incet, capul. clipit obosit ?i, fdrd sa privea.sea direct, a fluturat, professorial fara convingere, intreabarea : — Ce dorifi ? M’a recunoscut inainte de a-i rdspunde. Fata a prins a i se destin.de incet un zambet i s'a aninat de colful gurii. Mi-a intins o m&nd moale si, cu mifeari descompuse, m’a apucat ap°i de umdr ?i m’a facut sa stau pe locul de pe care tocmai se ridicase. L-am privit cateva clipe cu interes. In lumina strecurata pe sub oblonul pe jumatate lasat, ardta imbatr&nit, lipsit de acea voie buna fireasca, pe care i cunoscusem altddatd. S’a sprijinH cu spatele de rafturile unde odihneau, raslefe, cdtepa mocuidtoare cu scoarfe scorente, l&nga cutii cu tubi?ir ?i suluri de hartie colorata. C&rti putine, aruncate desordonat in doua-trei compartimente, mdreau ?i mai mult impresia de sdr&cie si pustiu ce se degaja din gurite frate ?i goale ale raftului pared apiecat putin intr’o parte. Cand mi-am coborit ochii asupra lui, l-am surprins inchei,ndu-?i nasturele dela haina si urmarind cu insistentd o aproxxmativd dunga Id pantalon. Nu ?tiu ce putuse descoperi pe fata mea, dar. ^ acelas zambet obosit, a inceput de indatd sa vorbeased, pared ar fi continuat o spovedanie abia intrerupta .— fthi ca e greu de inteles. fi mie mi-a trebuit mult timp partea sa md obisnuesc sd trdesc aproape ca un pustnic in maghemita asta afurisha, unde nu mai intra nimeni. Sunt zile in care mi se cere doar cate o coald de celofan, un plic sau o cutie cu piuneze. In altele, nici atat. Cartile s’au scumpit ?i tineretul ?i-a g&st alte distractii■ . Nu se mai cite$te asta este adevdrul. ClientH de data data au disparut. Ii vdd tot mai rar, cand tree pe-aici sff md intrebe de sdnatate. ori sa cumpere un carnetel de socoteli si um creion. Am vrut de multe ori sd inched ?i sa md apuc de altceva, dar nu -mi vine sd mA despart de zidurile astea pe care ani de zile le-am incalzit cu iaMna, cu dragosteta mea. pot mai trag nddejdie ca intr’o bund zi voi avea din nou de lucru, ca voi trai iardf pentru bucuria altora. Viafa e durd ?i cartea a devenit un lux. I-a luat-o inainte stomacul. Cursa e grea, dar nu pierduta. Eu nu desnddajduesc. Se vor intoarce cu tofii — si vei face ?i d-ta la fel — Intr’o bund zi, la prietena lor care nu in?eald niciodatd, — cartea Figure i se Imbujorase ji ochii lui cdpataserd gtrdlucWe. Era din nou omul die alt&datd ?i afteptam, par’ed, sa-mi foptetasca, tainic, ultimele noutati primite fi, fdrd sd mai adaste raspuns, sa mi le precoare in servieta. Focul ce-i p&lpaise o vreme in priviri s’a stins, apoi treptat, ca gatuit de oftatul ce i-a so-Uat intr’un tarziu pieptul. — S’au mai tiparit carp, in ultimul timp, e drept, dar tare-s scumpe nevoile sunt multe,— relua el cu neputinifd in glas- Dar va trece si asta si te voi putea primi iaras cu vechile onoruri nu md indoiesc cat negrul sub unghie, md asigura parintele rafturilor goale si triste-Md ridicai ?i ie?ii strangandu i mdna cu caldura, ca unui vechi prieten, si urandu-ne, cdt mai neintdrziat, realizarea dorintei comune. La gradina de peste drum, bdiatul potrivea gramada de cdrburi pe grgiar, iar orchestra acorda instrumentele o noua seara de delicii artistice se pregatea. C. POSTELNICU CARNETUL NOSTRU PRIETENA NOASTRA, CARTEA MUNTil NOSTRI Pe vfirful Pmlojilii STABILIZAREA VAZUTA DE lit GORESPONDENT HE MESA STRAINI Am avut ocazia sd urmarSsc efe ctul produs asupra publiculA romdnesc de operafiunUe pr&liminarii ale stabilizarH de acele ale stabHizafii propriu zise in doua sate dhi judStul Ciuc si anumC, la Tusnad-Bai, localitate in care am putut constata r&acfiunea fatd de reforma monetara a unei extrem de variate aglom^rapuni orS- fenefti, temporar r^unita in incantatoarea staf.Ui ne cV materica de r pe malul Oltului gi la Tusnad-Sat, bogatul sat secuesc din apropierea prim^i localitd.fi. Dupa cum era fi firesc, cele doua operafimni au fost intampUiate in mod divers de eiementeie components ale acestei masse, atat de eterocite. La inceput, a domnit o stare de nedumerire generala, atat in ceiace prive$te technica operafiunii, c&t fi in ceia ce priveste felul in care reforma monetara va putea remedia r&ul produs de Utila^a cre$c&ndd. Faptul era c&t se poate de natural tn clips tn care se inaugura o reforms, ale cWrei proporfH dep&siau cu mult pe acele ale unei shnple , schinbdri de semn monetar, pentru a tmbraca caracterul unei autentice reforme sctructuraie. Nedumerirea s’a r^pit, insa, foarte repede. Obiectvul propus era atat de clar, scopuriie urmarite erau atat de evidente, incat nu rrtai putea subzista nici un fel de incertitudine cu prire la caracterul operafiunii. Evident, aceasta clarificare a avut darul sd mareascS sentimentul de tngrijorare pe care insdfi anunfarea stabilizarii I-a produs asupra acelora cari, vreme indelungata, nu s’au jenat sd huzureatod tn mijlocul Vpsurilor generate ?i, c©ta ce este mai grav, pe socotCala mulfimilor IbpsHe de strictul necesar. Angrenajul operaflunH ■—rezultat a trei experienfe (cehd, ungard fi bulgara) si a une i perfecte inltegrdri a stabtyz&rii in compiexul fenomeneior ro~ m&ne§ti, direct sau UidUrect influenfabile de o atare reformd, nu lasa intredesphisa absolut nici o supapa prin care sd se fi putut strecura extenfiile necinstite dufmanoase ale marilor profttori fi sabotori. Constemarea lor, din acCasta priUnd, a fost mare. Trecand la o categorie ma* interesantd: aceia a salariafi- Ior, dbx convorbirHe avute cu un mare numar dbi ei luiaft din toate ramuriie de activitate, am putut tragt o concluzie re confortantd, tofi galarkifU au considerat noua monetd stabilized drept tnceputul unei, ere nout, pecetlubid definRv un trecut caracterizat pr*n nesfArftte lipsuri, rezultate din de~ calajul dintre prefuri fi salar°. Satisfacfia salariafilor era mdrlta, de faptul cd toate comentariile mdiardarilor dbi ajun se termbiau invariabil cu formula streotip&r,,Salariatiivor fi acei cart o vor duce bine de azi inainte!”. Intrand, in sfdrfit, in vorbd cm un agricultor instdrit, anf rCfmut, d*n convorbirea avutd^ doua fapte de importanfd v&r^toarS; prUnul, lipsa oftdL* ru* regret p&ritru d*sparifki w n*i epogi de aparentd bogdfiM, ft al donea, existfinta imix* si m* tdm&nt de incred&rt s&n&toasH in noul leu stabilize#. In r&n* durHe faranilor, acest e&ntU merit e$te unan*m, Pr*min& nouile monezi fi nou*l6 banc* note, fdranii le «m«*d«rau pf un sentiment de tijunir*, vd* z&nd in fie, In sfAr^it, stabilitatea, atdt de mult faduita d# ex. Bancnota de o sutd de lei n format, in special, $i pe dr&pt cuvant, obiectul admirafiei u* nanime, a tdranilor $i a surtrpt carilor. Aceasta bancnotd, aid* turi de c0a de o mie de le*, este intr’adevar una din c^l# mai frumoase din cate mi-a fostI dat sa vdd. invalhdnd cm cfii# mat perfect exficutate bancno* te din Europe ft de peste O* cean. Acest fapt contribute d# asCmAni la tncrederea cu car# a fost tnt&mpinatd noua mo* netd de imensa majortoatea popoprului romfa*. „ * i* In fafa ocfistul flw nantm, svarcofirHC, ln«r®riW| oricdret reforme structural^ ale unei minoritdti, sunt lipsf* te cu totul de interes. In scur* td vreme, ele vor fi complect Maturate de valurHe incredfi* rii generate. MILTON G. LEHREH ' Corespondentul permanent pentru Romania al ziarulii „La Tribune de® Nations’* din Paris MAINE LUNI, INCEPE DISTRIBUIREA ZAHARULUI IN INTREAGA TARA Se vor da ratiile pe doua luni. — Cat zah&r primesc muncitorii §i functionarii publici §i particulari Ministerul industriei ?i comertului aduce la cunostinta urmatoarele: In intervalul dela 1 la 30 Septembrie 1947 se va distribui zahar pentru intreaga populate din tara. Se vor distribui ranii pe 2 lumi pe baza a doua bonuri cuplate si anume: a) 1500 (una mie cinci sute) grame pentru muncitorii minieri cari lucreaza sub pamant, pe bonul de zahar cuplat cu bonul Nr. 1 Diverse, ambele din cartela individuala A de culoare violeta, eliberata salariatilor pentru luna Septembrie 1947; b) 1000 (una mie) grame pentru muncitorii grei, pe bonul de zahar cuplat cu bonul Nr. 1 Diverse, ambele din cartela individuals B, de culoare rosie eliberata salariatilor pentru luna Septembrie 1947 ; c) 750 (saptesutecincizeci) grame pentru ceilalfi muncitori si pentru functionari, pe bonul de zahar cuplat cu bonul No. 1 Diverse* ambele din cartela individuals C. de culoare albastrS, eliberatS salariatilor pentru luna Septembrie 1947; d) 500 (cincisute) grame pentru restul populatiei urbane $i anume : — In Capitala, pe bonurile No.303 si 304 cuplate din cartela pentru paine si alimente rationate pe anul 1947 ; — In celalte orase din tara, pe bonurile No. 4 zahar si No. 4 ulei cuplate din cartele pe anul 1947 tip provincie. e) 100 (mna suta) grame pentru populatia rurala pe baza de liste nominate. Functionarii publici si muncitorii si functionarii din intreprinderile particulare, precum si membrii lor de familia (numai sotie si copii minori), care locuesc in comune rural© Si nu au cartele vor primi ratiile respective de zahar mentionate mai sus, pe baza de liste nominale intocmite de institutii si intreprinderi vizate de Oficiile Economice Judetene. 1i Distributia zahSrului se va face prin centre speciale de distribute ce vor fi stabilite in Capitala de Oficiul Economic al primariei municipiului Bucuresti, iar in provincie de Oficiul Economic judetean respectiv. Zaharul va fi distribuit la pretul oficial unitar stabilit de ministerul industriei fi comertului■ Se atrage atentiunea ca, valabilitatea bonurilor fi listelor mentionate mai sus expira irevocabil la 30 Septembrie 1947, data la care inceteaza, distributia stabilita prin prezentul comunicat. Situatia exacta a impartfirilor de cereale (grau si orz) din Uniunea Sovietica Din datele pe care le avem, in baza conventiei incheiate, catre sfarjitul lunei Iunie, la Moscova, de d. Gh. Gheorghiu- Dej, ministrul industriei $i comertului a intrat pama acum in tara intreaga cantitate de cereale prevazuta. Astfel au sosit 60.113 tone grau ?i 10.321 tone orz, care au impliinit nevoile de hrana ale populatiei pana la noua recolta. Cantitatile sosite se repartizeaza astfel: 10.691 tone grau ?i 8847 tone orz prin Iasi, 18.187 tone grau si tone orz prin Galafi si 21.235 tone grau $i 1310 tone orz prin Constanta. (Agerpres) Cititi in pag. IV-a inceputul romanului MARILE SPERANTE, capodopera genia lului scriitor englez Charles Dickens