Universul - Capitala, septembrie 1947 (Anul 64, nr. 198-221)
1947-09-01 / nr. 198
% SOVROMTRANSPORT BUCURE$TI, STR. POVERNEI Nr. 1 LMIX Oiaor Publicul interesat sfi rem5 ?i sS achite incepand della 1 Sept. 1947, locuri pentru cSlfitoria cu vaiporul „TRANSILVANIA”, care va pleca din Constanta !n jurul date! de 25 Sept. a. c. pentru: ISTANBUL, HAIFA, BEIRUT, NEAPOLE ?i MARSILIA Soc. invita Onor Publicul a cumpara biletele cat mai curand deoarece in calatoria precedents a vaiporului „TRANSILVANIA” numeroase persoane au rfimas ffira locuri din cauza aglomeratiei Informatiuni $i bilete : Serviciul Maritim SOVROMTRANSPORT Str. Povernei Nr. 1, Telefon 1.28.58 --»69 CADT DE INCHIRIAT Casa (preferabil singur curte), cartier lini?tit, hol+trei, patru camere, bae, bucatarie, depending Oferte ziar sub: A. C. sau Telefon 4.14.85 5000 m. c. stalpi de brad 5000 „ „ „ stejar cumplii SOCIETATEA GENERALA DE GAZ $1 ELICTRFCiTATE DfN B’JCURE?TI Stalpii vor fi de 8, 9, 10, 11, 12 §i 14 m. lungime $i vor corespunde caetului de sarcini ce se poate vedea la Serv. Aprovizionarii, Etajul I, Camera 18din B-itful Tache Ionescu Nr. 33 Depunerea ofertelor se va face la acest serviciu in ziua de I2 Septembrie 1947, ora 11 h W' ■ 8068 44 4-4-M-4-44-M- *-4-1 Apartamente si Garsoniere fie v&nzaue In imobilul bloc din str. Brezoianu 51, confort ultramodern, acces direct in grfidina Ci$mighi, bazin de inot. Apartamentele sunt predabile imediat dupa contractare fiind terminate. Proect §i execute arhitect VSleanu. INFORMATIUNI LA BLOC, STR. BREZOIANU No. 51, Plata in lei stabilizati, eventual inlesniri de platfi. Mare laborator farmaceutic Valid sau Sac combinatie Potsedand cele mai perfecte instalatii de fabricat $i conditional orice produse farmaceutice ?i cosmetice La ziar sub 143 S. .FILATELISTI dau apartamsm 5 camere contra marci. 5.77.17, ora 5-5 4 Cumpar Autotuaflsm perfecta stare preferabil „Opel Capiten” decapotabil, telefonafiS '■iwjiiiij i ■‘imwi H~iii«i«i»jiiiif |—i^'ii * Fier beton 10—20 mm. jcumpSr 3 vagoane nou sau vechi Telefon 7.51.45, orele 14—17 10 A A A A A A A A A A A AAA ^TVTTTTTTTTTTt tt t ▼ ARAGAZ cumpii 3 oebituri, cuptor, butenie Telefonati Ltwii 3.33.63 dela 8—1 $14—7 IMOBIL FLORENTIE latigS Ci?migu: Hall, 4 camere, dependinte, gaze jyiNDE „LIBER’ 6.05.55 ’"’"vand........... FERMA la SAFI1CA av&nd vita confortabila ?i VA pogoarte cu plantatii Telefon 7.32.25 Singura premiera americana in toati Capitala mi sigradina. Reprezentatii zilnic dela 9 dim. m C. F. R. 14*0368 Miercuri 10 Septembrie 1947, ora 10, se va \ine la Direc-^uneia Aprovizion&rii Materialelor: str. Edgar Quinet Nr. 8, etaj IV, camera 5, trartiarid orala pentru aprovizionarea, cu : 1.500 kg. clonTft de armoniu in bucati Calitatea: conform caietului de sarcini Nr. 22. Overmen de predir©: 15 zile de la primirea comenzii. Loc de predare : depozitul E. Chitila, sau Price statie CFR. 12449 De jntch rlat C AS A BOEEEASCA in Paroul Bonaparte, XG cam.-re, curte mare gaze mlurale Str. Paris Nr. 30 5 llli A Jjtag AAAAAlim tiAl A A A TTTttTTTTTT~TTTTTTTTTTTt TOLSTOI: ARMAND CUVILIER : ROM AIN ROLLAND: VERA INBER: MIHAIL ROLLER: CH. DICKENS: JOHN PRIESTLEY: MIHAIL SADOVEANU: CLADE ROY: I. BRUCAR: TOM BAILEY-ALDRICH: THOMAS CARLYLE: P. P. PANAITESCU: C. F. R. 100304 Miercuri 10 Septembrie 1047 ora 12, se va tine ca. Directiunea AprovizionSrii Materialelor. Str. Edgar Quincil Nr. 8, etaj Iv, camera 5, tratare oralS pentTM aprovizionarea cu : 3.000 kgr. potas* causticS Calitatea: va fi predatS in bucSti de mSrimea offc.il, avand puritatea minimS S8—$0,*~ROti. Termen de Hvrare: 18 zile dela priimirea comenzii. Loc de predare : Depozitul E. Chitila,^ sau^ orice stati^CFR. ^ ^ 12148 Apartament Bloc nou, extracentral, liber imediat, vestiar, hall, 3 camere, dependinte, precum $i garsonierS, v3nd praf convenabil. Information : telefon 4.87.78. 1 Ucenicianul I Angajeaza prin concurs !zinele Metalurgics VUICAN SA Examenul Incepe la 14 Septembrie 1847. Inscrierile se far dela 1 Septembre, pSni la 10 Septembrie 1947. prospects ?l Inforritatii t» Ca, imnul de ucenei ,,VULCAN” strada Samuil Vulcan Nr. 17. 8 Cau rf U cu rl 34/7—825—850—800/20—1050/16 n.fi sau putin uzate camere noi cumpar imediat, telefonati 2.92.86 L. PATRA§CANU: Problemele de baza ale Romanie! Povestiri Introducere In SocMogle Beethoven ASetihil Figuri din Revolutia FrancezA Marlie Speranto Trei oameni in hante noi Caleidescop Partitul RAsculat Psihotonie Aventurile umit .vcolar american Istoria Revolufiei Franceze Vol. II Interpretari Romane SC1XUSA DR STAX CRONICA SPORTURILOR ASTAZI LA VENUS C. F. R.-Oteiul §i Ciocanul-Armata Astazi vor continua pe arena Venus jocuriie din cadrul celei de a II-a etape dVizionare. Programul cuprinde douft lnt&lniri spectaculoase, C.F.R. juc&nd In compania Oteiului, iar Ciocanul primind replica armatei. Freg&fcirile ce s’au facut |n tsurerile echipelor bucure?tene, lasfi, s& se intrevada dispute strAaMee din care tnving&torii nu sunt u?or de irurevazut. Interesant esta ca In toate formatiunila se vor produce gcftimbari care vor imprima mai rmiWS forts aitecarri'tor. Alttfel ja GLooanul reintrS, Hoefling 91 Horvath, Ja Armata Fata, iar la C.F.R. Bartha fost la Ltbertatea. Dupft cum este si normal fiecare va cauta sS obpnti victorie pentru a se instala dela inceput Intr’un loc cat mai bun In clasament. Programs de astSai se va desf6?ura in ordinea uristoare. ORA 15,15. CJF.R.-Otelul, arb. d. M. Gorcea. ORA 17. Ciocanul-A. S. A., arb. d. St. Fianu. C. F. R. (Tmisoara) a inviss Unirea Tricolor cu 2-0 (1-0) Duos ojio era de agteptaii, TOdrta 1 Ce IWito&Mrfl cad iremidiabU trSTri^or a foat InvinsA. Ou o echi- | g&nd rup* ei ?i atacul. Angheliache si fragiIn Mul cum Nanculescu ?1 Cioboafft lupta eroic, 2,, ,„IP+J El a",es dues feiul 1 tn timp ce timisorenii i?i fac joSn au At timisorenii, oberenii nu oul steril U«r destul de iciBisbiet. puAu avea n&dejdi mai mari. in- , Sp^radicele atacuri pboy^ sw^lirn. c3 luprta^i fi*umos, cu , pezatG in prima 91 ultima instanta o tndar^e vrednica de admira^e de cStre Ritter, care acopera tot teataoand ?i aparindu-se, dar nunfii eu atilt nu se poate c&stiga Utt joe. Mai ales cSnd ai in f^S o echipa sudatfi cum a fost echipa feroviara timisoreana In, vervS de joc (nu $i de shoot!), cu Cohditie fizicS SreprofabilS, nemil. Irl minultul 78 o combinatie pe triplets dS prilejul lui Moniac (G. F. R. T.) sS insele pe Anghelache, care, prins pe picior gre?it, este de. pgsk ?i goalul n’a fost decSt o simpis formalitate : 20 0 pentru C. F. R. Timisoara). PSnS la sfSrsit apoi nu s’a mad petrecut nimic importamt, afarS de obignuitele iure?e timi?orene sustinute care nu concretizeazS efortul. Au jUcat dela timisoreni toatfi echipa. bine. Memtiune specials pentru Ritter, cel mai bun om de pe tereri. Reuter, Covaci, Moniac, AvasiMchioaie si Woroncowsky. Deda ohoreni, Nanculescu, Angheliache CiolvatS pi oarecum, LSzSrescu. CUM S’A MARCAT Timi?orenil cu vSnitul 01 imediat dup* deschiderea Jocului se Instalesr a in eareul Unirii Tricolorr. DupB o spurts dominare carets apSrarea oboreanS !i reziatS Cu succes. Petculescu ere prilejul in min. 11 sS deschidS scarul, dar rateazS. Se remarcS in deosebi agresivitatea liniei de stac timi^orene, intre Covaci, Reuter. Monlac ?i Avasilichloae se flac remarcatt. Perioadete de atac si dominare sunt impSrtite frSte?te, eu bots mai grea pentru oaspeti. Urnirea reziats frumos. In min. 25 se produeg inevitabihil la o fazS care nu mgrturisea un semenea final. Timisorenii sunt ht atac. O mingie tnaltfi, pornits din piciorul lui Ritter se IndreaptS spre poartg* nepa,ind apj. rare* oboreanS, covaci urmireste: Nanculescu pargsejte polita si balonul, nejenat, se rostogolegte tn plasS: 1—4 pentru timisoreni. Acest goal nu desenrajeaza pfc oboreni care ataeS. Totu? echipa, incetul cu incetul se prSbugette, aps/vrea fiind mereu hartuitS cu neindurare. in min. 31 Monlac (C. F. u. T.) are o bar*. PSna la sfSrsit insS nu se mai produce nimie de seama. In repriza II Umigorenii doming autoritar, afarS de o rhicS perioadg uniristS, care nu e altceva deofit toe de pae. ApSrarea directs obore«_ nS lupta din greu sa faca fals atacurilor tot mai insistente, In timp ECHIPELE 51 ARBITRUL A aerbitrat, cu scSp&ri, d. Feler, bare S’* ltoat furat de o nostalgie ne- Intelease, urmatoarele echipe: C. F. R. (Tim). : Pavlovici ; Barna- Rodeanu ; Sojerean-Ritter-Woroncow* Sky Moniac-Reuter-Covaci-Avasilichibaie-BSdea Jitu. UNIREA TRICOLOR : Nanculescu ; Anghelache-Cioboati ; BSrbulescu- Mihai-Simionescu; Lizbrescu-Apostol; Petculescu-Alexe-Popescu. d. malt. REZULTATELE SPORTIVE In deschidere 1« inaltirea dintre C. F. R. (Tim.) |1 Unirea Tricolor, s’a disputat jocul dintre Grivita C. F. R. ?i C. F. R. (Brasov), terminal cu victoria primilor cu 4—1 (1—1) fSrS totusi sS faca impresie prea inare. i incepSnd dela ora to, arena, Venus adSpostegte astSzi o reumiune mixt* de box care, ca si precedent*, se adreseaza elementelor cu veleitSti. sperantelor ?i proaspetilor veTUtl U profesionism. Este deci, vorba de o intrurtire ce earaefe de . veidfitoare a unor elemfente cari pot asi#rka boxulUi un viitor mai bun, , ProgrSmul, alcSturi din paten partidle profesioniste si dbti* LintStorri de armatori, (Jrarmite mai muflt decit cel de sgptSmSnia trecuta . si da#S f*ig&dueliie nu vor fi desmintite, perspectivele Sunt destul de fftrigatoare* MtHATT, VOINEA LA AT, DOILEA MATCh PROFISTOVtST Foetifi Campion balcanic al categoriei sdmi-initioCl, Mihail VOinea’, care a debutat sSpiTim&na ’recurg in randul profesioniatilor printr'o victorie asupra lui Flore* standhir, sustine astSzi al doilea match in eainatie de bresias *1 pumnului, Ih. fmntflibd pe Aurel Weinteaub Un uiament technic si cu mult# experienta. Pe hArtie. Voinea are mai rriuiti sorfi de isbftnda. Ne iridoim Ins* CS, el Va putea depA-jl tutina adver-sarului si deaceea indicam mateh mil. COSTEL STANESCU—THE URSU IN VEBETA Matehtd principal si reuniunii va pune In prezent* pe doi fogid colegi F# hipodromul Bgjiessa ce inaugureazS azi etagiunea 13b galop. Desi lotul Id* pur Bangi este destul de redus, programil de azi se prezinta excelent din toate punctele de vedere. Principala alergare a zilei este care nu a corfirmat In tlimpul din urmii valoarea maxim*, va fi opus lui 1T|- Ursu care reintr* dupfi d bun* absent*. Partida va fi, far* in doial*. spectaculoas* dat findca em.bli utilizeaz* tth box frumos fi clar. Aratecedentele sunt de putin favorabile lui stSnescu, dar 51 -adl un treznMat nredecis pare mult mai probabil. CELELALTE MATCHURI In celelalte doua martehitui profesioniste vor debuta in noua calitate Ion Stanomirr 51 Dumitru Zamfir. Primul va servi replica lui Aurel Mehedinteanu, care nu a prestat niciodata boxul clar al adversarului, iar secundul va infrunitoa pe Ion Sfeteu, un om el cSrul pumn nu ialit*. Dar fiindcfi Stanomir prezint* avantajul boxului technic ?i Dumitru Zamftr pare a mi se acomoda cu dis'tanta. favoritii no?tri in aceste dou* mattchuri sunt: Stsnomtr *1 Ion Sfeteu. AMATOUI MatchuriJ^ preliminare ele reuniunii voi’ ii furnizatie de tntStairile amatoare : Lucian David—Nicolae Suit ?i Constantin Duituifenascu—Tome Mag-1090. AeestA dou* partide fas’*, diuesc un rcol de calit&te in aytatajul performantelor trecute pare a fi de partea lui David si Dumitrescu. clasicul premii Predl.Mateur, in care se vor intalni cativa doi ani cu bune state de serviciu, In fmunte cu Baron II, Patorita si Mefisto. Pe, program mai figureaza Pr. Balaceanu, un handicap limitat, in care vor concurs o serie de concurenti de seama, ca Mosquito, Chiru, Djinn, Agapia. Restul alergarilor sunt handicapuri bine echilibrate, care vor da loc la sosiri strinse. PftONOSTICURI Pr. de deschidere# Madrilena, Cosita II Pr. Leaota (Repr. I); Must, Basm Pr. Catalin, Correggio, Bankar Pr. predicateur: Baron II, Pastorita I*I. C. I. Bal5c©anu, MosQuito, Djinn Pr. Leota (Repr. il): Marcel, Calusar Pr. Lotarita, Leac, Lefegiu La Baneasa-Trap au cftstigat in ordine: Cicero, Vanessa, Fabio, Crai II, Fedora, Johannes, Baca Mare, Bicaz si Timor. Jocul austriac s’a ridicat la suma de lei 59.638. ASTAZI LA VENUS Mihail Voinea va sustine al doilea match profesionist iNAUGURMEA STAGWI BE LA BANEASA E. Ddihbrescu TOAMNA PENICILINA IN CAPSULE Dupa cum ce?tie, sucul gastric din stomac distrange penicilina, care, deci n'ar putea fi luata pe gura. De aiici nevoia ca bolnavii sa fie internati in spitale pentru a li se injecta pennicilina, in doze mici dar freevente. Astgzi se fac pilule diotr’o capsula de gelatina care confine un ulei vegetal ce poarta, in suspensie, penicilina. Penicilina se pastreaza nealterata, in chipul acesta, timp de mai multe luni. E un mare progres care ingadue itinaitarea unui mare numar de bolnavi ce n’ar putea fi primiti, deodata tofi, in spitale. CULTURA DE ZARZAVATURI FARA PAMANT $tim cu tofi ca agriculturfi 5* horticultura nu se pot realiza fSrfi pamant. Totu?i, to vremea din urmS s’a fficut ?i minunea astal d’au pus la incoltire seminte pe tin strat subtire de nisip, de cenu?e, sau chiar de rumegu? de lemn, efirora li s’a adSugat, substantefle nutritive necesare incoltirii §i cresterii, formate din solutii sintetice de sSruri mine ««le-Awwtatjele urtor asemenea culturi fSrS sol sunt urmfitoarele: se elimina substanfele vStarfiatoare ca ?i germenii parazitilor vegetaili si animali care g’ar putea gSsi in solul natural; se asigura Inlorirea substamt^lor nutritive, mai u§or si mai economic deefit prin tot rebutotarea ingrasaminteior isolide; se poate studia sistematic, pentru fiecare sol In ,parte, influenta diferitelor subs- tante nutritive ?i se pot supraalinenta lo vederea unei cre?teri mai repezi ?i in vederea productiei unor anumite varietati de marime, forma, culoare (in cazuil florilor), sau gust (in cazui plantelor sau fructelor comestible) . lo sfar?it, instalatiile se pSstreazd mai curate ?i se cS?tig5 spatiu. Singurul cusur al unor asemenea culturi e efi obliga la o aerisire periodica a r5dacliniilor pilantelor cultivate, pentru a nu putrezi. S’au praconizat diferite procedee pentru realizarea practicS a unor asemenea instalatii — ?i figura alfiturata (fig. 1) ne abatd doua modele. In primul (1), suportul este de rumegu? de lemn a?ezat pe o sita efundata ihtr’o solutie nutritiva. Aeriirea r5dacinilor se face periodic ridicand sit* to dupa schimbarii sotut’ei nutritive. In cel de-al cinilea (2) supottii este de ti's’p itdat d? si STIINTA PENTRU TOJI NOUTAII §THNT1F ICE §1 TECHN1CE do HAUL CAIJNESCU Conferentiar Univensitar UN! V Eft StJL A§A INCEPU MACELUL (Urmare din pag. 1^) farjit de vara — ?anturi ce adaost aerian- in chiar prineipaia rad tod public^ a Vamvtel, in:rcarwu-se 51 astfel si se insuta impredere si elan masselorietelor masse populare care aaeu sa curioascd supliciul apairii ocupatiei teutone, lipsita de mende si de teama de Duraneau, a?a cum il rev&d pe devictul colonel Beck, ce ?i-aflat vesnica odiimfla,& un loc iminos la loc cu verdeata“. in imantuil ospi taller al tdrii noaste, — dand asigurari dim fotoul cabinetului saU de ministru e externa, ca rasboiul va fi eviit, cu certibudine evitati; ?i desi^esc pe ecranul memoariei, rupul celor vreo $aptezeci de azdturi straini — intre care umai dert dela noi: d-ra Vintissou sisubsemnatuil- — venial s afle pentru ziarele lor- cu o lipa mai devreme, un amanunt, concluzie, un demers, o hot&Lre asupra ceiace urma.. Retraiesc in Var?ovia impesri^ata de uniformele armatei pome cu foarte numero?i rezeri^ti — improvizatii de caTa. reultat al unei selectari privileiate — orgoliosi de preatigiul de imuniatea galoanelor ve.Jd in gamizoana Waweli sau Jirin?i intr’un pasager papas care alte centre de mobilizare- in agazul unor incrucisari de ordin eroviar... Recitesc, ca estazi- -*■ 51 le voiu eciti mereu, ca ori, ca azi, — ■saniferele guvemului de atunci ale diverselor organizatiund pariotice- in care se pomene?te de pgrarea Poloniei §i de revendlarile nedrepte ale unui agresor les&tios (in paranteza trebuie adSugat ca guvernul de atunci al Poloniei si el i?i in lipsesc coltii n Cehoslovacia- participand, pe cat a reusit- la tristul ospat al rescnembrarii de catre nemti a bravului Stat aliat si prieten)...In efarsit, imi apar figurile iperiate, crispata de nelinistea recunoscutului sSu, poate, de o irevestire pe care numai ce i in cauza o pot deslu?i cu adevarat— daca poate fi deslusita — figurile pe cari st^ruia spaima ca o sumbra ogUndire a unui viiitor insS.ngerat, ale populatiei de toate credintele ?i obar$iile de toate graiurile si de toate rosturileale unei Var?oviei care avea sa se prSvaleasca in abisul razoului... 1 Septembrie 1939 Sfar?it de lume, — inceput de epoca, in care se ingrozea un trecut peste care avea sa se a?eze, pain stare moarte, prim bubuit de tun ?i jerfa eroici- o luime care se crea mai dreapta $i mai bund-Cu tot mirosul de praf de pu?ca ?i cu toate asiguntaile protocolar distribuite de dregatorii diploma ,.iei de atunci ai Polonlei— gravi, impdunati §i inmanu^ati ca ni$te chelneri de restaurant de lux —,ca nu poate fi imea vorba de razboi“, incertitudinea ce Intretinea nelini$tea masselor, nu ingaduiau, totusi sa se creada ca faid o prealabila si uzuala declaratie, razboiul va fi inceput. Hitler a calcat, insa in precare si aceasta obligatie intmiationala a declararii prealabile a razboiului 1 Septembrie 1939! Moartea apare altfel dec&t au cunoscut-o strabunii si parintii no?tri? lata ca pe cerul celei dintai zile de toamna prind sa apara pasarile aemanStoare de foe $i de ruoarte ca o actualizare apocalipticS intr’o regie moderna. Inatare chiar ca sdreneia sa prindS s5 mugeasca, innainte chiar ca membrii legatiei germahe sa fi pardsit teritoriul polon, intdiele e'/ioane de razboi ale flotei lui Goering! — au si - napS dit v&zduhul Var?oviai impro?ednd orasul cu bombe. A?a dar, intSiul bombardament aerian impotriva capitalei polone, simultan cu cele asupra ora$elor frunta.'je Cracovia si Katowice a durat aproape doUa ore, timp in care aviatia de vSnatoare a gamizoanei varsoviiene ?i bateriile catileriei antiaerine de pe colinele Waweell-ului au activat perfect; publicul, obisnuit cu adapostul din exercitile premergatoare, din cadrul actiuniei de aparare pasiva- ?i-a pastrat calmul; ba, unii locuitori ai capitalei polone socoteau, asa cum s’a intamplat la 4 Aprilie 1944 la Bucuresti- ca este vorba de un oarecare exercitiu de verificare a masurilor preven-tive in cazul unui atac deslantuit prin surprindere' Altul, inviorati de manifestele organizatiunilor patriotihe lipite pe zidurile publice- manifeste ce dadeau asigurari certe ca,mar$ul polonez spre Berlin dureaza numai 48 de cred- — socoteau ti atacul drept o anemica si vaga replica a aviatiei germane. Din nefericire pentru blefii po fonezi si pentru intreaga Europa, lucrurile se petreceau altfel. Razboiul incepea crud si aprig, pe o lunga perioada razboiul se deslantuise din plin. Un razboiu, mai durr si mai intunecat decat toate celelalte, — toaite rSsboaiele ni pot fi decSt dure si tihtunecate! — aidoma acelei diminefi , cu cer de coBjtor si bufita de par’cS v&titui intaiei. zile de , toamna prlnsese sa pulverizeze asupra Varsoviei lacrimile de ^ atunci si de mai tarziu ale Euro- . pei, — ale tntregei Omeniri.. ( $i in acest tiimp, luptele te- restre erau engajate, din plin, pe pamantiul Poloniei- in tntreg sec- j toru 1 Prusiei- asa-dar- fara note diplomatice, f§rfi artificiile _ de protocol decorativ- mfrangand ^ uzanfe si prevederi, clauze si tra-ditii internationale, Reichul asa zisei ..morale noui“ a deshatuit rasboiul impotriva Poloniei- ho- - ■(este- asa cum- cu doi ani Thai 1 tarziu, acelai nesabuit agresor avea sa porneasca atacul — care i-a fost fatal — impotriva U. R. S S. si dupa cum Japonia avea sa destintuie agresiunea impotriva Statelor Unite, in Extremul Orient. In acest timp, la Berlin, Hitler — va mai aminti(i, a exwt&t S' un anume Hitler — ingSmfatul pro(apiit ca tot' ingamfatii care se cred geniali si 86 instaureaza prin minciund tn fruntea Si pe spinarea popoarelor, pro(apit, spun tn fruntea poporului german, ametit de vanitatea insignelor si de orgoliul uniformelor, el insusi in uniforma militara de campanie, rosteste un discurs in Parlamentul saiu- in care, in esenta- spune: -AU voiu desbraca aceastS uniforms de razboi decSt dupa victorie; voiu face astfel incat rela(iile dintre Germania si Polonia sa fie schimbat® pentru a asigura intre cele doua popoare o colaborare pa?nie5“!El colaborare pasnica! Fata de polonezi a schimbat intr’adevar rela(iile, fireste, din cele diplomatice si dela polon la german, dela om la om, le-a instaurat pe cele dela consumatorul german la solomul in care ia transformat pe biefii poloni robiti o jumatate de deceniu' $1 in acest timp, la Bruxellesla Paris- la Londra- si chiar la Washington, fierberea era in tolu. Moscova, ocolita la Munchen, privea calm evenimentele in care, mai tarziu, avea s5 aduca o contributie eroicS si vietori-* oasa. Intdia zi de tomna a anului 1939 adusese Si intdia zi de rasboi; marea drama era inceputa si iata-ne dupS opt ani, — dupa cea mai cumpUta incercare in care familii ?' oameni au disparutt mistuiti de etapele m5onS- toare ale aceluiast erdneen rasboi — iata-ne depanSnd amintiri, acum, in hatfiia zi de toamna peste al carei Cer, curcubeul Pacii care incrusteaza increderea in viitorul Si 5n in(eleapta in(elegere intre oameni este mndeobste asteptat. 1 Septembrie 1939 — 1 SePtembrie 1947, opt ani disbucium in care Omenirea a sangerat pentru un viitor mai bun, pentru o via(S in care libertatea, dreptatea si respectul pcu^t adevdr sa fie cheagul infrapru dintre oaneni .. Opt ani in care Romania a facut un criminal rSzboiu in est si a avut o eroica ps rtieipa.ro la frontal din Vest unde contributia unui intreg Hearn ramane un capiitol de manetie in istoria popoarelor martiie. Fie ca jerfele acestor opt ani sa zSmisleasca temeiurile PScii— memoriei celor pierduti, evocarea de fata si S&ndul nostru pros. V. FIROIU 2 040- §TIRI TEATRALE ION SARBU Din ce viefi efemere de personagii teatrale fi-a ru pt actorul Ion Sarbu ultimul lui rol, ca sa trdiased un act dramatic si m*ier din ur ad, pe un pat de sp*‘ tal ?.. Poate din viata nepasatoare a celor cari le revenea — pand mai ieri — simple datorie de a ingriji de sanatatea Unui mare actor. Ion Sarbu a murit... A murir dureros de mizer acolo unde sfdrfitul trudnicei lui viefi se a$tepta ca un leac al vitregiei nemeritate in care ajunsese ?i se sbatea. Cu Ion Sarbu, — fostul institutor, ajuns cu merit, mai tarziu, profesor la Academia de arta dramatics, — a murit genul artistuliu autohton care se impunea prin m^carile lui robust* ?i grahdl lui neao? in toate piesele originare. Cine nu-fi aminte^te de creapa lui Ion Sdrbu din ..Muscata din fereastra'1, piesa unui alt mare om de teatrU, Victor Ion Popa, sau de rolurile principale ce le-a definit in piesele: „Un erou" de N. Kiritescu si „Suflete tari“ de Canvil Petrescu Asa dupS cum nu se pot uita riHurile din: „Taranul baron-1 Si ,,Bolnavul" inchipui", interpretate imediat dupS moartea lui Vasile Toneanu. Pe ultimul drum pe care Ion Sarbu il face acum spre viafa vestited, eei ce l-au prefuit si top cei ce i-au recunoscut incomtestabila lui valoare artistied, se descoperS tndurerap di-% pSrd* se$te un creator al atdtor mari roluri, Dumnezeu sa-l PrimeascS tn Ur niftea deplina... ACTIVITATE... D. Zaharla Stancu, directorul , primei scene oociale, patruns de nevoia stabilirii unui repertoriu cat mai boffat al celor doua scene — „Studio“-ul ?* „Sf. Sava“ — pregateste pentru noua stagiune care va incepe la 15 Septembrie cu un afis ce se va impune de la inceput Publicului spectator. Printre atdtea alte reluSri ala pieselor cu succes recunoscut, va fi la „Studio‘ premiera unei lucrari dramatice, semnata de un englez J. B. Priesley si tradusS de d. Petru Comarnescu, cu ti -ftlul modificat: „Va acuz‘‘. La Colegiul „Sf. Sana" va fi piesa „TartUffe" intr’o interpretare excepponala, AFIS...__ Teatrul „Comoedia“ anunfS premiera piesei originare „Ochii cari nu se vad” de d. Igiroseanu, cu d-na Tantzi Cocea In rolul principal. Direcfia de scenS, d-na Marietta Sadova. Teatrul Studio „Odeon“ va relua. Pentru cdtva timp succesul cu piesa „Scumpa mea Ruth“, cu dna. Wineta Gusli-Bergan in rolul detinut de d-na Eugenia Popovici de la ,,National dupS care va urma premiera piesei „Imi amiotesc de mama", de John von Drutten, cu d-na Marietta Sadova si d. G. Calboreanu, in distribute. FILME SOVIETICE in capitalA Azi to Capitals, rules,la urmatoarele filme sovietice: Aro. ..ROMANIA” ; Gioconda : CENTRU INAim’AS” ; Gloria : CIFRUL SECRET” Venus : OMUL 217... C. F. R. Giulesti . ..PUMNUL DE FIER”; Casa prieteniei a fost cinema Fantasio:FLOARSA DE PIATrA” ; Gradina primfiriei; „CIRCUL”; Strandul Bragadiru: „PETRU CEL MARE seria H-a. "mm Ine RADI® BUMERICA 31 ASGEST RADIO INOMANIA 51 RADIO BO0USEST! 7.03: Descinteea emitiraii. Radio jonul. 7.45: Matiwrl do ftiri in timiomi. 7.50: raMieiWe. 7.25: Mult* diminetii. RADIO ROMANIA 7.30: Emitim pontm timret la Kmtw rasoKliri. RA 30 BUCURESTI 7.30: CoiHirawe* mesidi da diminoot. RADIO R0MAOTA 51 RADIO RDCDRE§TI 8.45: M«zic« AimisetS — Continuore. 9.45: Trt«!mi«iraa» oln]!»i taligioooo dels PairiorMo. 11.00: Indiidieraa eraisiunii. RADIO ROMANIA 51 RADIO RDOTRE5TI 13.00: Deodtiderea emiciunii. Cei de spelot Danotii. PttUidlaie. Orestmni. 13.55: RffiMidtata. 14.00: Radio jwt&l. 14.17: Reviats freed. 14.22: Cmelel unui benefieat. 14.27: Radie magazin. 14.57: RttMidUt*. 15.02: Buletin metaoroligic. 15.05: Reameiei prograimiliri ds a doua ti. 15.10: OrdiMire Nicu St&ieeca. 16.00: JhiTiti ujoarA esacuiati It instrument* diferita. 16.38: Cinti Maria UlArenu cu taraful TicS LHiceu. 17.00: Ceai daimnl. 17.30: variaiiii Sovietica. 1. CenienuU:Deschiderea saului as ?co!ar umanc; 2. CAnteca stiaieu tatii suTtitice; 3. Inramapi; 4. Borodino, vechiu cintee mijidar rus. 18.00: Orcheaira Redrecord. 19-00: Avaambrit ritmic Theodor Sihiroaim. 19.30: Cuberaitatea Radio. 19.45: Mic concert simfonic. 20.00: Orchaelra Jidan Radulaact: Muriel romanesc3. 20.25: Ora femeii. 1. Cotdemul:Conaerrirea teamnelor”. *feturi, de Emilia Bunaciu; 2. hfermatiuni de peste hotare In domeniul realitlrilor femenine. 3. Redial Total. 20.55: Oglinda rilei. 21.00: Lenita Alchea-esale. 21.20: Cronies eiterai, de Geo«a hafon. 21.35: Dumitru Theodoru-rioai’i. 22.00: Radio jurnal. K.17: Bnldinul de flori in Italia mol. 22.22: B»Win eportdr. 22.34: fttblieitata. 22.35: limittie Is dona. 23.30: Radio mnnsd 23.35: Continuare: Invitatia la d»ni. 23.50: Min.el remineaaci. 24.00: Inchiderea emitiunii. Win 1 SEPTEMBRIE RADIO ROMANIA 51 RADIO BOTIRE5T1 7.00: Deschiderea amiaiunii. Radio jurnal. 7.15: Buletimudl de etiri in limba mai. 7.20: Pnhileiata. 7 22: Mur let diminajii.. RADIO ROMAVIA 7.30: Emitiune In limH isauhierl. RADIO BDCDRB5TI 7.30: Conhmiaroa musidi do dimtaMiS, RADIO ROMANIA 51 RADIO BBCORESTJ 8.00: Ora Scoalei. 9.00: Inthiderea amielumii. De la orolo 9.00—9.05: pe Radio Remteia ji Radio Buccresti: Jurnal in limba bulnari, RADIO ROMANIA $! RADIO BBCTRE5T! 13. : DejchiereSemiaiunii; Co’ele tpalor DUnirii; Publicitate; Concert it prim. 13.30: Orcheaba Ionai Dinicu. 13.55: Pulicitate. 14.00: Radio inrnal. 14.17: In noc. 14.20: Camnul unui bucureeleon. 14.S: Continuara programului Orchoairel Ional Dinicu. 14.52: Publicitate. 14.57: Buletin meteorologic. 15 00: Baraa 15.02: Rezumabil programului de a doua zi. 15.07: Inchiderea emiavinii. RADIO ROMANIA SI RADIO BBCBRESTI 18.00: . Deaohiderea emiainnn; Oitinleinl -Swing Club", 18.45: Carnet Medical. RADIO ROMANIA 19.00: Emiaiune in limba magbibia. RADIO BBCBRESTI 19.00: Murifta da soenA. .RADIO ROMANIA SI RADIO BBCBRESTI 19.30: Orcbaatra de mandoline „0r!enM, 20.00: Radie jnrnal. 20.10: Concert d« murid varieiS. 20.40: Elena Gall in Ploroaea-canio 20.55: Oglinda jilti. 21.00: Mieiid de camerl. 21.42: Bn lied. 21.45: Alarandm Siein-violencal, 22.00: Radio inmel, -I’W I"]**!1"1! 4e diti In limba real. 22.22: Rulelin Sportie, 22.32: PnKiiitale. 22.36: Muzica popcarelor. 23.00: Succeae din filmt. 23.30: Radio jurnal. 23.35: MuzicS nfoari. 23.50: Muzici romAneardl. 24.00: Inthiderea emiaiunii. De la orele 20.30—21.30: Radio Dock RemiAuS, po lungimi de undl da 32,4 ra. Poanul pa nndi seniii da 25,2, emil pinirc alrainitoie. POSUL DE RADIO ROMANIA UBERA . (po 48,3 m, Ingimi de undil) DUMINICA 31 AUGUST 1947 12.00: Deschiderea emisiunii. Or*etacil. Muzica romaneasca: 12.05: Bnlatin infernetic; 12.10: Muzici tthearl; 12.20: Arcteimifl 1* Microfon; 12.24: Muzica romSnaazd; 12.30: Birietin de Jtiri; 12.40: Musicujoara; 12.50: De teste pentru toti (3 ani dele intranet g!»rieaaei Armata Sovietice ;i a diviziei Tudor Tidimircu in Bueuraati); 12.55: Mtrmri ao»vietice (i romanasti; 13.00: Spicniri din hoal; 13.05: Orchestra Victor Predoticu. Voce Redid Bisteri 13.20: Rodica wrtepta coffBEor; 13.30: Orchestra Victor Predeacn; 13.40: Bunetin d» giri; 13.90: Orcheatra Victor Predeecn. Voce Rodica Bujor; 14.00: Stiri pi fapt* din toate colturile lumii; 14.05: Mnzici ffijearl; 14.25: Inchiderea emiainnii; 19.30: Dnchiderea emiainnii. Ora exacts. Muzici n?oari, rotietici. Voce Maron Tcenca, acompaniat 3* pian de letioni; 19.45: Cronica dramatici e» Simion Anterescu; 19.54: Muzici romAneaaci; 20.00: De vorbi cu asedUterii; 20.05 :Muzici ramaia; 20.20: Buffitin de fiiri. TEATRE ALHAMBRA: Openta . Alio, Bair, modemei- , seile”. ,.r ATLANTIC : Sir ecu 0ic£ I NOSTRO: Domino. ’ COMEDIA: Femeila nu aunt Insert. SATO: ,,Am nu bu ji mean «i-l bean”. URAU1NA COLOR: BirUaten DomnigoaM. MARIA PILOTTI: A 8 nerud a 111 BuU albaitrl . 0B4UIKA B0EMA: Sent a eArpI in eraam. M08AEOR: NfadrS-ramll occidanWnl, 5 GrSdina IZBANDA: Regele blrbatilor. VOLTA BU2ESTI (Oridini); Contalo la CtaMl Gridina ASTORIA: Hoclua i* aimtL CNEMATOGRAFE ARO: Romania. t EFORIA: Violate imnertad*. ! ■ SCALA: Lumiere d’eie. CASA PRIETENlfl SOVIETO-ROMANS (Mt tinema Fantasia) : Fleam da pltMrt. TB.fANffll: Cole* gmzai. '• SELECT : Seal done ha soft. REGAL: Lecrimi da -igancS. EXCELSIOR : Caealernl ffebunWI. TERASA EXCELSIOR (Cereal Mi.i.«ar): M# Sailard. <: 8I0CDNDA : ..Centml InetotSa". , mu: ,,Din nou imineunl7'. PEMINA: Gloaste negatoare. CRFER: Inimi intunacate. BD. PALACE: PNmieeri amarteanj. LEXOR : Teaaa. CORSO : Ti-am dorit intr'' jaerl. CASANDRA: Refrw.nl dragee tei. OMNIA: Bunicntai rartshi ERANKLISI. Noaptsa amintirildh. VICTORIA : Fiuf ini Tarzan. mm CINEMA MIGNON: Smrarila G.Tlerd. ORADINA PROORES: Lacrimi de tienncS. DALLES: Trieste Hitler?"... ARTA : Fata jungle!. NISSA: Lincani, PERIFERII AMERICAN : Fiora Nordului ALIANTA. Rizumru cea mare. COTROCENI"1 FlmffmSeicir1"1' n'r.r,'. K’ JG'vlegii) . Pumnul de fier. napia CAn,5.mit,ig«n» 5i reviata. C4J?U (sai si gradini) . Ee »i .1. rPS?!?*’ Cma, junglei ji Mvutl. ?1 teadhif.) : Cifrul secret. IZBANDA : Pnmul amor. 5a,“in separate !' miall. LUTHER : Cow Boy wito&. U'A .* Amanta legilim'S si iuraai. MARCONI : David Gold*. MARNA: Castelul Fantorai cu FP*a;oi*« Rosy, * ?«. DaB***®*TM*in Singapore. OTLn*nN0 fridini) : Suflete raddte enred “•!» 5' revisti. 0DEM: (Sale |i Gridini) duptum* dragoaifl I' tomat XTSJ M PRIMARIE (Vasile Boerascu) : Circa!. J’I1,1'''* : Laura ji revisti. STRANDBI BRAGADIRU : Pears cei Mara (sana Il-a). TPMEieD!Dv: |MT’" 1,1"depline|te misiunen. *vBHS : ViajA Incapo wim«. mnt n * bnduw? ?1 iunia JL. VOLGA : Streng Sxid. JJJJA : Stan 5i Bran, scauat wi. VRM& : Omul 217. dugia nutritiva a carei cirCulatie in circuit inchis, este asigurata de catre o pompa CP). Un tobinet este pus la mi?carie printr’un mecanism de ceai sornic, care-1 dese Inlocuit printr’un tab cu diametral mic, awristirea radaritor fac&ndu-se de catre tosujl lich’dul fluitritiv care poate picura sau curge to cascada. diwn* ® . Fig. 1. Dispozitive pentru cultura plantelor In achi4«un4 nutritive. (Dupa. ..Science «t via”). La ac&sta procedea da cultura a plantelor cu ajutorul eblutiilor nutritive te pot adiuga gt celelalte mijloiace de intennificaire a vegetriilol (cultura sub Bttclft- to sera, lumina artificiala, tmbogatire© aerului In bioxid d« aartion etc). A atari, cultura to adlutii nutritive a trecuit dela faza experimentala la cea comercialS. Aplicatia Sa cea mai remarcabila a nost Malta to cumil ultimului razboiu mondial, to insule Astens’dn. din Atlanticoil de Sufi A’,iat au ingistat in aceasta tosulita vulcanica, complet goala, o garnizoana care se hranea numai cu conserve alimentare. Deoarece in insula nu exista niciun pic de sol fertil, soldatii s’au g&ndit sa arhive legume in mediu apos. In lipsa de nisip au folosit, drept suport, cenu$e vulcanica ?o neavfind la todem&nia apfi dulce, ei au folosit apa de mare diisfdlata, in care au disolvat sarurile mtoerefle pe cari le-au adus din America, Impreuna cu seminteie necesare. Irntregul diapozitiv a fost apficat de ar$ita excesiva a soarelui printr’un acoperi? de fibre de cocos. Dupa cfiteva saptamani, gartuizoana a putut recolta laptaci, ridichi, castraveti, pepeni, etc. care le-au fagaduit s5 mai varieze mancarea ?i sa-iji menfina echilibrul vitaminic. Ei au cultivat, in chipul acesta, chiar ?i flori ?i cum nu existau insecte indigene pentru polioizare, au fost aduse albine din Brazilia cu ajutorul avioanelor. LOTUS IN ROMANIA Lotus este o plants de baltfi din neanmul nufSrului. Aceasta plants era consideratS sffinta de Cfitre Egiptemii antichitSfii, deoarece apSrea ?i toflorea tocmai In timpul inmndatiilor Nilului care fertilizau solul acestei fSri — ca si din pricina cufundfirii florilor la apusul soarelui ?i a ferirfl lor din apS la rSsSritul soarelui, ceeace pentru ei era o legSturS misterioasS cu astrul zilei. Semintele ?i rizomii de lotus au jurat un important rol in ailrtentatie. Numele de lotus a fost dat unor plante din genuri diiiferite. Astfel, lotusul alb si lotusul albastru al vechilor egiptene aparfin genului Nymphaea. Primul este Nymphaea lotus, cel de al doilea N. stellata sau nufarul albastru. Ambele soiuri sufit torudite de aproape cu nufarul alb si galben din baltile noastre, cu deosebirea efi frumzele lor sunt aintate-Se mai da numele de lotus si genului Nelumbium, care se deosebe?te de genul Nymphaea prin frunzele sale mari, in forma de cupa, inaltate deasupra apei. Se cunosc doua soiuri mai importarite: Nelumbium speciosum sau lotusul roz din India 5i Extremu] Orient — ?1 Nelumbium luteu,n sau lotusul din America de Sud In fara noastr 5 exista dou& feluri de lotus. Cel mai frumos este lunfarul roz indian, acomatizat de efifiva ani in lacul din Cismigiu, lSnga debarcader. Cal mai interesant este insfi Nymphaea lotus egiptean, care exista in lacul Peea de lfinga Bade Felix (judetul Bihor). Din studiile oameniUror nostri de stiinte reiese ca acest soi de nuffir exista aici din Era Tertara, cu clima sa tropicals, eftnd aria de repartide a acestei plante se’ntindea din Europa Centrals p5n5 in Egipt Cu timpul si mai aies in timpul perioadelor glaciare aria sa de repartitie s’a fragmentat si lo Europa, aceasta plantS ft’a mai putut supravietui decSt in lacul edSposWt cu apfi caldS, cunoScut sub numele de lacul Pe(ea. Aici localnicii eu s* un nume popular pentru acest soi de lotus. Ei ii zic „dreta” (fig. 2). Fi*. 2. Lotusul din lacul Fe|ea (Bfttle Felix) Dar cel mai remarcabil Soi de nuf§r care exista la suprafat® pfimfintului este, fSrS indoialS marele nuffir Victoria regia, din baitile fluviilor. Amezoanelor (America de Sud). Frunzele SAW sunt ca ni?te tfii rotunda, cu diametrul de 2 m.; florile sale roze, sunt deasemenea enorme avand o latime de 30—40 etri f °^.Sera * gradinii botanice de Cluj exista un mare bazin in care aceasta mareata planta vegeteaza de minune. Este singurul loc din tara noastra in care Victoria regia se poate vedea aevea. CEL MAI PUTERNIC INSECTICID Unul dintre cele mai puternice insecticide descoperite in ultimii ani, este, fara indoiala, hexaclorociclohexanul descoperit in Franta si cunoscut in Anglia sub numele de gommexoi. Experiente de fScuta au aratat pe deoparte ca eficacitatea acestui nou insecticid este de cinci ori mai mare decat a prafului D. D- T., considerat de a.m.Prlcani ca cel mai puternic tosecticid cunoscut — iar pe de alta parte, eg noul produs e foarte economic ?i complet inofensiv pentru om si animalele domestice. PSnS acum acest nou Insectiune impreuna cu derivatii lor sulfurosi ?i sulfocianati, si fost folosit in lupta contra doriforei (cam 600 gram® la hectarul de calitofi) , lupta contra insectelor pomilor roditori si mai ales contra ggndacului mSrului (Anthonomus), pentru care nu se ggsise IncS nici-o arms eficace; lupta contra insectelor domestice (mcLste, tfint®rl, etc.), to praf de 3';' cu talc Gammexamil de fabricatie curen 15. are 1n«3 un miros nStrunzatotr si toate incercarile ic I pfinS acum a'e a-i slabi acest miros care nu e potrivit to vine! imprejurari, au ramas fSrS rezultat. CULTURA DE RAME Inca de acum un seeol, Darwin cunostea marea insusire a ra melor de a fertiiliza solul. Totusi numai de curand oamenii au incercat aa traga profit de pe umrs acestei insusiri. ..domesticinid’’ ramele, s’a constatat intriadeva ca pe o densitate pe 350 la metru cub (adica 350 rame la metru cub de pamant arabil). ramele pot spori recolta dela 100 la 30 La sutg Chiar cand sunt, mai putine, se obtin foarte sensibile ameliorari de randament. Intr un an, ramele la procentul de mai sus, pot schimba, tor tr’un sol foarte rodnic, 200 tone de sol arid, transformand rame?tele animate si vegetate (cadavre de insecte- radacirii moarte etc.), in excremente care confii intr’o formfi concentrata, principalele elemente nutritive ce fevorizeazS cre§tereta plantelor. RSmele sunt foarte prolific (se’nmultese repede) sunt u?a de crescut, ele putftnd fi crescutt chiar si totr’o riundS cuHenjettnichea OuSle sunt clocite b 14-21 rile. R&mele tinere, abia tejlte din ou, se desvolta In 60 pfinS la 81 a'e rile, apoi Ineep sS puS la rftndul tor-Fertilizarea solului prin rftrw pare avantajoasa, mai ales to oS2ul culturilor de legume flori.