Universul - Capitala, octombrie 1947 (Anul 64, nr. 223-248)

1947-10-01 / nr. 223

Ultimele Ultinele zira ȘANTAJ cu JAMES MASON IPlRIEMIINIEIRIE EFORIA Destinul D-nei Norris d­l Olfota­­«_ HavillwA LilXOll DestinnUTSNorris DALL[SRo,'"a"La pexăpadă _______________.Suni» Heal« — Jack Day»­_ EXCELSIOR sfESTl” numai A MEA MIGNON BARBARA stanwtck (TO. CAMPIREAKU 5­71 VEHRI FONDA. ÎLI In drum spre Maroc Dorothy Lamou­r - jjol) Hope, SCALA •*«**£, TRIANON Tf'x Wk a MOLIA PICON ARO $1 MONDA JIRFFII Scurtă întâlnire A Unl LU cu, lotet,» _ Trewr Howard | BEAI4 I ILimnn Oameni de afaceri,. I regăL SELECT CENTRAL ARTĂ VIPTI1DIA tehnicjulorul DRUMUL Spre STELE BD. PALAS Gloanţe ucigătoare cu Kermit Maynard Sâmbătă a avut loc la Cluj, în prezenţa d-lor Ion Past ministrul arteilor, secretar gen­eral Şteila şi Episcopu­l Colan, I. Lazăr, primarul oraşului, N. Kiriţescu, directorul general al Teatrelor, George Mircufecu, directlr de capinet, sfeştania­ deschiderii­ sta­­giunii Teatrului Naţional din lo­calitate. Cu acest prilej s’a făcut fi foste luiea d-lui profesor Moga, în caltatea de director al Teatru­lui Naţional din Cluj. După solemnitate, d. ministru Ion Pas a înmânat unor actori ai scenei oficiale din Clu­j decora­ţiile conferite pentru muncă şi talentul­ lor. Au luat Cuvântul d-nii Ion Pas ministrul artelor, N. Kiriţescu, directorul general al teatrelor Dimi­triu din partea actorilor, şi inspector Emil Isac, care a mul­­ţumit în numele celor decoraţi. ACADEMIA PIH HOI LVUJOOD 'N ANUL 19A6 Cinema EFORIA Reprezentaţii zilnic dels 9 dis. la REGAL 'JRSSLILi rti twieli frumoşi Complet faire : lăţi­­ţie sprecsală matehui I. T. A. — Ciocanul A-AbAAAA-*-* »•** CENTRAL . In­g. Salighy (Vama Poştei) DRAGOSTE UNICĂ ! DRAMĂ PUTERNICĂ ! CU MADELEINE SOLOSNE JEAN MARAIS JEAN MURAT După amiază d. lori Pas, mini­strul artelor şi d. secretar gene­ral Ştefan Tita au vizitat Con­­servatorul de mu­zică şi artă dra­matică. — Din cauza tiflei epidemii­ din de Stat şi a Fiilarmonicei Cluj, a fo®L amâna­tă. --------0*0-------­PROGRAMUL FILMELOR SOVIETICE CARE RULEAZĂ IN CAPITALĂ Săptămâna aceââniâ — 30 Sept.1­5 Opt. —, rulează în Capitală ur­mătoarele filme sovietice: Alantasio: Agentul Secret; Bragadionul: fytchita; Primărie: Gloria: Rapsodie Venus: Copii :Cpt. „România”; Caucaziană; Grant: C­asablanca Hu­mphrel Bogart — Ingrid Berg­man — Paul Hanreid. Ragia: Michael Curţii in FRAŢII RITZ TESSA Charles Biî« — JoŞjToataine L’Eternsl retour cu Madeleine Sologne AVENÎURIERUL STtlRE LAGERWALL. cu dirijat de maestrul ina ATENEUL ROMAN Joi 9 Octombrie, ora 20 După cererea generală, repetarea CONCERTULUI SIMFONIC RADIO SIMFONIA A IX-a de BEETHOVEN MATEI SOCOR + ♦ ♦ ♦♦♦»y» Biletele la „Orfeu" 4ooo IN PROGRAMIUL VISTOR L. TEfASSi ZSEg .ftSAfl» cu Malii Picon *■4 JAMES CAGNEY SILVIA SIDNEY ■ TiuiBanB P.TTYTTTYTY TYTYttT““"TTT^ Deschita Teatrului Naţional la Cluj -♦^♦♦++++ + + 444M 4 + + »»+ + 4+++++»»-M-f++444MM ♦ ♦ ♦♦♦♦ Pentru rPsostafH noştri Se aduce la cunoştinţa D. abonaţi următoarele : " 1) Abonamentele care expiră până la 30 Sept. 1947 se vor servi fără nici o di­rență de plată. 2) Abonamentele care expiră după 1 Oct. 1947 vor fi recalcu­late astfel: Se va calcula noul preţ al abonamentului pe timpul dela 1 Oct. 1947 până la expirare, scăzându-se pe aceeaşi perioadă d­e timp suma plătită transformată în lei stabilizaţi la cursul de lei 29.000 le­i leu stabilizat. Diferenţele de plată sunt cele Scadenţa 15 Oret. 1947 de plată Scadenţa SI Oct. 1947 de plată Scadenţa 15 Noembrie 1947 de Ia caz de neplata se va sista indicat* mai jos: lei stabilizaţi 65. lei stabilizaţi 128. plată lei stabilizaţi trimiterea ziarelor. 193 COPII NU UIT­ATI Ursciiil© lui Meo de A. Bertinetti Editura „UNIVERSUL" Preţul lei 240 f ■ UNIVERSUM TEXTUL COMPLET AL DECLARAŢIILOR FĂCUTE DE D. VÂŞINSKI (Urmare din pag. I-a) nu ia nevoii şi comentarii supli­mentare. Citez încă o declaraţie a d-l. Dul­les publicată în revista „Life” din 17 ianuarie 1947: „La începutul anului 1949, Ira­nul, Turcia şi Grecia, erau în pe­ricol. Totuşi de pe urma acestui fapt, n’au avut de câştigat sovie­te­c. Conducătorii sovietici au vă­zut că nu pot trage dintr’odată cu două arme. Agresiunea naţionalistă­­ a nils dlupăt propagandei idealiste. Această pierdere ji’a fost compen­sată cu vreunn câştig, deoarece a­­gresivitatea sovietelor a provocat­­ în N­. S. A. şi Marea Britanie o rezistenţă mai puternică decât ar fi dorit-o conducerea sovietelor. In aceste ţări opinia publica a­­ devenit curând mai hotărîtă. Ea a sprijinit, măsurile de reorganizare a instituţiilor militare, care n’au fost lăsate să se destrame Statele Unite au demonstrat în Meditera­­nă forţa lor marină şi aviatică. Se părea că în căzul în care Sovietele vor continua linia adoptată la în­­dsput, aceasta poate duce chiar la un mare război”. Dacă se analizează toate aceste declaraţii care, dealtfel n’au fost srigureie şi care constitue Un anu-­ mit sistem de idei propovăidluite de Du­ies­an cu an, nu este greu să se tragă încheierea, ce a Şi fost de­altfel trasă de ihine, referitoare la aţâţarea de către Duios la 0 linie­­ politică externă faţă de U.R.S.S., iu­tie care măreşte pericolul unui război. In asemenea cazuri printr’o sim­plă tăgăduire, printr’o renunţare la propriile cuvinte nu poţi face ni­mic. Pentru ateste cevinte, pentru asemenea îndemnuri trebue să ai cera­­rii răspunderii. 3. Alţi domni din cei citaţi de mine ca, de pildă, Karle, au repetat iarăşi declaraţiile lor provocatoare.­­ Acestea, la fel ca şi precedentele sale declaraţii cifrice ,au întâmpi­nat rezistenţă. Instigatorii la un­ nou război n’au fost puşi la stâlpul infamiei. Earle şi acei de tea­pa îaî vor repeta, probabil, nestingheriţi atacurile lor provocatoare, strădu­­indu-se pe toate mijloacele — prin insinuări, calomnii, născociri răută­cioase împotriva uniunii Sovietice —să dăuneze, şi de aiei înainte cau­zei păcii cauzei colaborării între ţările noastre şi să aţâţe flacăra unui nou războiu. Voi aminti cum a reacţionat la cuvântarea mea Bearle. El a decla­rat în casa sa trei West Grow (sta­tul Fensylavnia, Philadelphia): „Sunt încântat şi foarte flatat de a fi fost numit de d. Vâşinski insti­gator la război. Dacă sub instigator la război el înţelege faptul că în­demn la bombardarea Rusiei cu bomba atomică, ft. Vâşinski are de­plină dreptate”. Desigur că doar aceste cuvinte sunt suficiente epntru ca fiecăruia să-i fie clar poortretul moral al a­­cestui Om. Noua declaraţie a lui Earle este caracteristică nu atât prin cinismul ei făţiş cât prin acela că bătrânul recidivist se laudă în mod public cu cinismul său, scon­tând, de bună seamă, că va fi spri­­jinit de anumite cercuri din U.S.A. Lucrul acesta confirmă incăodată actualitatea şi justeţea punerii de către tri­uirea Sovietică a chest­iu­nii necesităţii unei luple energice ţi clinstite împotriva tuturor in­stiga­­torlor ta litt 1*011 război. îată a.­rleita categorie a acestor personagii. Tree la a treia categoric. 3. Unii, ca vice.Tpreședinteîe con­cernului Catler — Hammer,— Har­wood, fiind strâns cu ușa, încearcă Să srape cu glume. Fiecare, desigur !și alege glumeie care corespund cel­­ mai bine psîhicul­il şi calităţilor sale personale precum şi gusturilor, ■ car«­, după cum se ştie, „non­ dispu­­tandum”.­­ 4. S’att găsit Şi oameni, care sa răspundă gării­ şi simplu prin injurii IŞi mojicii. Lucrul acesta este, de­­ bună seamă, în stilul şi irt firea a- I cesttu tip de oameni. Aşa a proce­dat, senatorul Mac Mahon. El in­vită să se examineze cu atenţie din cUrurile sale, ceea ce va trebui, chiptttile, să desm­intă afirmaţiile meie despre Mac Mahon ca despre un instigator la război. Mă alătur acsistei invitaţii. Irisa Mac Mahon să­ nu se eschiveze de l a răspuns. Sa spună el cum stau lucrurile cu­ pro­­voca tos rele lui „Cele patru­ posibili­­taţi’ pentru U.S.A.: a se acumula mari rezerve de bombe atomice; a începe imediat războiul, a treia un organ Internaţional de control fără U.R.S.S. a declara agresoare orice ţară rare nu doreşte să se supună i acestt­i aş» zis ,,organ interiiaţio­­■ «ăl”. Aşa a procedat delegatul a­­merican Austin, declarândi ca cu­vântarea mea din 18 Septembrie constituie „o falsificare compecta a atitudinii americane şi o calom­nie împotriva unor persoane şi in­­stttttţîţ”. Ar fi fost mai bitic, ritai turi, şi mai ut” pentru pacea şi colabora­rea internaţională, dacă oponenţii toei s’ar strădui să aducă în locul unor expresii grosolane oarecari fapte care să poată rezista faptelor citate de mine. Austin a preferat insă să nu ci­teze fapte. Se spune că în acest scop se pregăteşte un alt membru al delegaţiei americane. Vom trăi şi vom vedea. Austin a declarat că el­­refuză să creadă că Vâşinski a a­­vut intenţiunea să atingă onoarea U.SA.”. Aceasta este cu siguranţa adevărat. Cuvântarea mea n’a con­ţinut nuicii un cuvânt care să fi dat temei pentru vreo îndoială in a­­ceastă privință. ' Ia onoarea po­porului american atentează instiga­torii la război, cu care nu numai« că nu confundăm poporul american­, ci suntem ferm convinşi că poporul american îi înfierează şi ii con­damnă ca pe marii criminali ce sunt. Împotriva intereseim­ poporu­lui american, împotriva intereselor tuturor popoarelor iubitoare de pace si a Întregii omeniri progresiste Observaţia lui Austin este cu atât mai ««Justificată cu cât, în aceasta privinţă, am declarat in cuvântarea mea următoarele: „Se poate afirma cu siguranţă că poporul american, la fel ca şi popoarele din celelalte ţări democratice este împotriva unui nou război, când cicatricele celui de ăl doilea război mondial nu s’au vindecat încă pe corpul lori’. Iată, dar simtem astăzi in 26 Sep­tembrie. Au trecut 8 zile de când am ţinut cuvântarea mea în Adunarea Gene­­rală, ce au opus propunerilor noas­tre de luptă împotriva instigatorilor la război, aceia care neagă necesi­tatea unei atari lupte și încearcă să treacă la ofensivă, acuzând Uniu­nea Sovietică? Nimic. Ce au opus faptelor citate de noi? Nimic. Spun nimic, deoarece injuriile, defăimă­rile şi calomniile , nu sunt dovezi căci orcât s’ar calomnia, faptele, după cum »pune un proverb englez, sunt Încăpăţânate, « rămân fapte. 5 Nu pot trece cu vederea decla­raţiile făcu» de d. Marchail dele­gatul englez la AAdunarea Genera­lă care a încercat in cuvântarea sa din 22 Septembrie să-i imprime un caracter tăios şi sarcastic, pre­­sărâffld-o cu spirite forţate ames­tecate cu născociri grosolane şi } catemnioase 1* adresa Uniunii« So­­■ viefice Nu sriu ce a fost mal etu­­,".o.«-l «VW.!.» In a.c.raată cuvânta­re: apărarea de către Mac Nell a lui Churchill, care după spusele lu­i Mac Neil, In timpul bombardamen­tului putre­fea, calm străziile Lon­drei, sau reproşurile la adresa E­­giptului pentru ingratitudinea a­­c­estuia faţă de toate binefacerile arătate poporului egiptean de către „civilizatorii”-natvigatori britanici , sau lucrul cel mai ciudat poate îi considerat raţionamentul lui Mac Neil, în ceea ce priveşte suveranita­tea de stat din punctul d­e vede­re marxist, despre care Mac Neil a increptat să d­ecurs in mod subit, cu aerul de doctrinar cu care este obişnuit să răspundă, în parlamen­tul englez la Întrebările opoziţiei, dinainte programate. In cuvânta­rea sa, Mac Neil a irosit cel puţini un sfert de oră pentru a dovedi ca ţările reprezentate la Paris, tentate da pianul Marshall, se pre­gătesc în mod cu totul benevol şi pe baza com­plectei lor suverani­tăţi să pună pe frusnajii lor ju­gul care după cum se știe, consti­tuie un prost ornament pentru state independente. Lui Mac Neil nu-i erau suficiente armele din­ arsenalul partidului laburist, pen­tru a confirma teoria ca care răs­toarnă concepția suveranităţi.* de stat a popoarelor. In fara­ pole­micii, el a făcut chiar un pa­s atât de curajos ca citaria revistei „Bol­­şevic” din Moscova­ şi a ziarului „Pravda” pisara a declara că nu este de acord cu această „teorie învechită a suveranităţii absolute”, care, după mărturisirea sinceră a lui Mac Neil, nu face decât să îm­piedice colaborarea. Mac Neil a de­clarat că astăzi nu trebue să se ţină seama de asemenea reminis­cenţe istorice supărătoare ca suve­ranitatea de stat „absolută şi că această concepţie trebue să fie predată cât mai de grabă muzeu­lui de antichităţi. Sinceritate lăudabilă. Păcat ca mărturisirile au fost afecate atât de rapid şi de confuz, in­cât însem­nătatea adevărată a mărturisirilor sincere ale lui Mae Neg au pier­dut mult din claritatea lor Aceasta insă in paranteză fie zis Nu acesta este lucrul esenţial. Esenţialul, ce interesează delega­ţia sovietică este chestiunea luptei împotriva instigatorilor la un nou­­ război, împotriva propovădui­rii u­­nui nou război. Din păcate, tocmai aici Mac Neiil şi-a pierdut deodată elocinţa, sa, aproape că a pier­dut darul vorbirii. Mac Neil nu este de acord cu faptul­ că instigatorii l­a un nou război tre­bue să fie puii în lan­ţuri, deoarece fiecare cetăţean este liber să-şi exprime gândurile şi de­oarece „este nevoie de a avea o atitudine tolerantă faţă de libera exprimare a părerilor cetăţenilor­­unor state libere”. Nu auzim pentru prima oară a­­cest cântec, despre libertatea de a săvârşi crime, despre libertatea de a indemna la asasinări în masă, la distrugeri, jafuri şi la extermi­narea oamenilor. Numai că nu se ştie de ce, atunci când se interzice şi se urmăreşte pornografia, nego­ţul cu femei şi copii şi se con­damnă la închisoare oamenii ce săvârşesc asemenea crime, nu, pot fi închişi aţâţătorii la un măcel în masă, care constitue cea mai gra­vă crimă împotriva libertăţii, pro­gresului şi fericirii omenirii.. In scrisori­­ ce m­i-au fost adre­sate, de către­­ americani se pune întrebarea cum este compatibilă propunerea de interzicere și pe­depsire penală a propagandei și instigării la război cu Ibériaten presei. Răspund la această între­bare. La 15 iunie 1910 a fost pu­­blicat în U.S.A. Un document cu privire la interzicerea negoțului cu sclavi albi. Potrivit acestuia, acela care calcă această lege este pe­depsit cu 5000 dolari sau închisoa­re pe 5 ani. Există o lege din 5 Februarie 1917, care prevede dea­­semeenea diferite sancţiuni pentru diferite fapte imorale. Legi ana­­loage există în Franţa, Marea Bri­tanie. Există d­easemenea Princi­­­­piul fundamental că a propaga­­ ceeace este interzis de lege însem-« neam instigare* la săvârșire de crime. Ea se pedepsește deisrh­ie­­rtea ca și crimă. Iată dar că liber­tatea presei «•« are dil aceasta nici o legătură. De aceea, propunerea noastră «e a interzice, sub pe­deapsă penală, propagarea şi insti­garea la război, este complect com­patibile cu libertatea presei sunt legile 0.6 interzic negoţul cu femei şi copii, negoţul cu sclavi, răspân­direa unor lucrări pornografice şi alte lucrări imorale de felul acesta, invocarea libertăţii presei, invoca­rea faptului că, după cu­m a de­clarat Mac Nell, „îrttr’un Stat liber fiecare cetăţean este liber să-şi exprime părerea”, nu poate fi acceptată faţa de acele păreri, care, nu au alt scop decât îndem­narea la un nou război, aţâţarea unui nou război, instigarea la un leu măcel în masă. Nu, cine rămâne neputincios în faţa instigatorilor la război, acela işi asumă o răspundere mare faţă de milioanele de oameni simpli im­­potriva cărora vor să pună în­miş­­■are maşina proaznică a morţii. Viei nu poate şi nu trebue să facă egea; aci nu poate îl nu trebue să cedeze conştiinţa omenească. In cuvântarea mea, am arătat că faptele citate de mine nu repre­­sintă decât o parte neînsemnată­­ vâlvătăii de foe, aţâţat de cercu­­rile reacţionare, în unele ţări şi î­n special în U. S. A. pentru a de­­clanşa un nou război.. In cuvânta­rea mea am citat doar unele din aceste fapte şi nu altele. Primesc silnic numeroase scrisori, care, cu­rtând alături de intenţiuni de rea şedinţă şi rea voinţă, mitite sfa­turi de a numi şi de a rsca şi alţi nstigatori la război, care şi fără concursul meu şi-au câştigat aici an prost renume. Insă, in ceea ce se priveşte, nui trebue poate să contribuim la demascarea de mai departe a instigatorilor la război, adăugând Iste­­mele câteva nume adui. Intr’im asemenea caz, aş fi tre­nut, desigur, să-l numesc pe Buhl­­are aţâţă de mulţi ani la război mpot­riva Uniunii Sovietice şi care ţi-a făcut o specialitate din a spe­ţa pe alţii, invocând forţa Uniunii Sovietice şi economia ei. Cu ade­vărat puternică. Aş trebui să ver­mse despre Franck Garnet, care, napându-se dintr’o călătorie în­depărtată, a declarat în mod ca­lomnios la un dejun dat de Adu­narea Naţională a relaţiilor publice să „pevitolul cel mai mare pentru pacea internaţională îl constitue a­­run­ Rusia”. Aceste aiureli au fost publicate de ziarul .,New-York Ti­mes” in numărul de la 19 Septem­­brie, su­b titlul izbitor: „U.R . . este cel mai mare pericol, «sparte Garnet, înapoindu-se din călăto­rie”. Poate prezenta «utere«,­ deosebit axticolul pubUeat în bu’ptluul „oa­­meni’lor de afeceri” al Wa'i-street­­ul»­ ..Barro»’«i Weewly”. In acest articol se pot cit.’ următoare’e per­le: „Dacă această nărârire ar avea loc, — scrie bn’ptl­'nl — având în vedere părăsirea O N.U. de că tre F. S.8„ — »tât înarmarea, cit *’ colaborare» economică Intr» ţările apusene s’a desvo­ta în ritm aece­­fptet rilnl’,,1 pări­nte^c­­r fi îm­părţit pe faţă în două lumi s’ lu­me» po­stra ar înfel­ge cu deplină ’•“"‘««"C Mtvwisiarea, 0JIUH1U jrci­manente a forţei sale. Traducând toate acestea in limbajul de afa­ceri, noi am avea în cazul acesta uni boom ai înarmărilor, în cursul căruia producţia de arme de răz­boi n’ar fi limitată la cererile ţării noastre, ci ar prevedea. Usrarea de arme în condiţiuni avantajoase pentru Europa de Vest şi ţările din Oceanul Pacific. Se poate presupu­ne că guvernul n’ar fi prea întris­tat dacă Rusia ar părăsi O.N.U. în cazul în care acest lucru s’ar pu­tea prezenta ca o manifestare îm­potriva păcii. Este îndoelnic că guvernul ar dori să creieze impre­sia că a provocat el însuşi în mod intenţionat această părăsire, deoa­rece, în opinia publică atât dină­untrul ţării cât şi din străinătate, s-ar naşte, în cazul din urmă, o reacţiune foarte nefavorabilă. Po­trivit tuturor datelor, publicul a­­merican este foarte ataşat Naţiuni­lor Urtite. Pentru a-l forţa să în­ghită reprezentaţia de adio, care ar aduce după sirte distrugerea complectă a Organizaţiei Naţiuni­lor Unite, noi, ca naţiune, am tre­bui să fim cu mult mai bine pre­gătiţi din punct de vedere spiri­tual.... Deşi guvernul îşi dă poate seama de acest lucru, n’a îndrăznit încă să-i exprime în mod public”. In declaraţiile mele din 18 Sep­tembrie, am amintit despre imen­sele beneficii pe care le-a adus cel de al doilea război mondial mono­polurilor capitaliste americane. Eu am arătat suma totală a acestor beneficii, care se cifrează la 52 mi­liarde dolari în cei 5 ani de război. Aceasta a atins pe unii în punctul cel mai sensibil. Ziarul „Daily News” a explodat într’un articol de fond, care cuprinde lă adresa mea mai multe injurii decât logi­că şi judecată raţională. Au fost Şi alţi mulţi insultători care şi-au închipuit că injuriile ie pot ajuta Intr o oarecare măsură să-şi sus­ţină argumentele. In legătură cu aceasta, deşi n’am niciun respect faţă de acest om, nu am totuşi dreptul să nu amintesc numele lui. Este vorba de comentatorul de ra­dio Walter Winchell (ilaritate in sală). Acest nou baron Muc­chausen american, care după cum se ştie şi-a făcut o faimă prin minciunile sale sfruntate, a spus vrute şi ne­vrute, care erau destinate, de bună seamă, să ascundă adevăratele in­tenţii ale dtmibuţiei sale. După lo­gica acestui deştept nu poţi domina asupra cuiva când armata preten­dentului la dominaţie este demobi­lizată; flota acestuia se află în por­turi, iar aviaţia pe pământ. Argumentare uimitor de convin­gătoare! Lui Wi­tchell î se pare de nerăsturnat: ca şi cum armata nu poate fi mobilizată, aşa cum se în­tâmplă când începe un război, flo­ta nu poate fi trimisă din porturi în larg, iar aviaţia nu se poate ri­dică în văzduh. Acolo unde nu ajunge logica In­tervine în ajutor minciuna de ulti­mă speţă. La baza acestei întregi flecăreli se află comanda de a des­terminându-şi declaraţia. V­â ■ şinski a răspuns la întrebările scrise şi orale ce i-au fost puse in­­mare număr de către partici­panţii la conferinţa de presă. Răspunsurile strălucite şi spiri­tuale ale delegatului sovietic au fost întâmpinate deseori de râsete şi gesturile aprobative ale asis­tenţei. Robert Manning, coresponden­tul agenţiei americane­ United Press, a întreba­t: — In legătură cu temerile cres­cânde de război, ce paşi Conside­raţi necesari pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre URSS şi USA? — Trebue să spun direct, a răs­­pun­­S Vâşinski, că cele 4 propu­neri făcute de Uniunea Sovietică prin delegaţia sa la cea de-a doua sesiune a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, propuneri în­dreptate îm­potrva propagandei provocatorilor şi instigatorilor la 1-un nou război, constitue una din căie spre îmbunătăţirea relaţiilor sovieto-am­ericane. încercările de a a răsturna. Charta ONU stint un obstacol ,tot calea colaborării so­­vîeto-americ­ane. , Dimpotrivă, re­­nunţarea la asemenea încercari ar îmbunătăţi posibilitatea acestei colaborări, încercarea de a creia un oarecare ,,comitet temporar şi păcii şi securităţii”, o oarecare „mică adu­nare” cu atribuţiuni, care în fond se substitue atribu­­ţiunilor Consiliului de Securitate, au ca scop să bareze drumul spre colaborare. Renunţarea la aseme­nea încercări ar face ca colabo­rarea sovieto-americană să fie posibilă şi trainică. Când se de­clară că trebue să fie încălcat şi lichidat însuşi fundamentul cola­borării internaţionale, fundament care este principiul unanimităţii celor 5 mari puteri, principiul propus la timpul său de defunctul preşedinte Roosevelt, acest lucru nu dovedeşt­e desigur tenainţa spre colaborare internaţională. In general, este normal,­­a con­tinuat Vâşinski, să AS pună ace­lora care vorbesc despre colabo­rare întrebarea : Ce înţelegeţi sub aceasta, onoraţi domni ? Nu vreţi bare să calificaţi ca atare colabo­rarea ce există între călăreţ şi cal ? Noi negăm o asemenea co­laborare. Noi nu vrem să fim calul pe care zburdă călăreţul. Este posibil ca o asemenea „cola­borare” să fie pe placul unor ţări. Este posibil ca ea să fie, de pilda, pe placul În Special al acelora care sunt tentaţi de aşa numitul­ pian Marshall. Este posibil ca lor să le placă ca pe spatele lor să sburde călăreţii. Aceasta este treaba lor. Noi concepem colabo­rarea cu totul altfel. Noi luptăm împotriva unui asemenea mod, denaturat de „colaborare” bazată pe principiul dictatului şi ordi­­nelor,­ şi nu pe respectul faţă­­de drepturile suverane ale popoare­­lo­r.Corespondenţii Mut („Christian Science Monitor”), Barows („Chi­cago Daily News“), Goldstein („San Lewis Post Dispatch“), La­­tar („Compania de Radio“ Colum­bia), White („New-York News”), Lutar („Times”) au pus o serie de întrebări colective. Ei au în­trebat mai cU seamă dacă Uniu­nea Sovietică va participa la şe­dinţele „comitetului temporar al păcii şi securităţii’’, în cazul când un asemenea comitet va fi creat. — Refuz să răspund la întreba­rea ce se va întâmpla atunci când se va întâmpla ceva, a răspuns Vâşinski. Prefer să spun altceva: delegaţia sovietică consideră că un asemenea comitet nu trebue sa existe. Delegaţia sovietică va de­pune toate eforturille pentru ca un asemenea comitet să nu existe. Aceiaşi şase corespondenţi au întrebat ce atitudine va adopta Uniunea Sovietică, dacă tratati­vele asupra controlului energiei atomice şi reducerii generale a înarmărilor se vor termina cu un eşec. Cei şase­­corespondenţi, care au pus această întrebare sunt, de bună seamă, molipsiţi de pesi­mism, a observat Vâşinski, şi eu n’aş vrea să fiu în compania lor. Printre alte întrebări puse de minţi cu orice preţ faptul îmbogă­ţirii în cursul războiului a diferite­lor monopoluri, Win­chell încearcă să execute această comandă, însă, ce să-i faci dacă nu există fapte pe care să te bazezi? (râsete). A­­tunci îţi rămâne un singur lucru —să încerci să minţi. Care este insă situaţia reală în privinţa beneficii­lor? Poate am făcut într’adevăr o greşală atunci când am spus că monopolurile americane au câştigat net în cei 5 ani ai celui de al doi­lea război mondial 58 miliarde do­lari? Nu. N’a­m greşit. Aîn în mână „Monthly Bulletin of Statistic” şi citesc: a) Suma depozitelor bancare au sporit în timpul războiului în U.S. A. cu 61 milioane dolari — „Bule­tinul statistic lunar” din Mai 1947 editat de biroul statistic al O. N. U.). b) Potrivit buletinului Ministe­rului de Comerţ al U.S.A. („Servey of current bussines”), din luna A­­prilie 1946, beneficiile întreprinde­­­rii tor particulare americane se ri­dică —­ după scăderea tuturor im­pozitelor şi exclusv dividendele ob­ţinute de pe urma investiţiilor de capital in străinătate — la urmă­toarele cifre, socotite pe an: c) In anii războiului, dela 1940 până la 1945 inclusiv, beneficiile au constituit în total 52 miliarde 853 milioane dolari.­­ d) In reportul său din 1 Octom­brie 1946, către Preşedinte şi Con­gres, Stealmann directorul de pe atunci al mobilizării de război şi reconversiunii a declarat în pri­vinţa beneficiilor următoarele: be­neficiile întreprinderilor particula­re se află după scăderea impozite­lor, la cel mai inari nivel din Isto­rie, deş­i ca urm­are a procesului reconversiunei, beneficiile In unele ramuri ale industriei se află la un nivel scăzut in legătură cu cea mai mare livrare de produse fabricatei. Aducând în comentariile sale la radio aceste absurdităţi fără rost, Winchell şi-a terminat comentariul cu întrebarea: „Ce veţi spune, ex­celenţa voastră, în această ches­tiune?” întrucât i este incontestabil că Winchell a ajuns la turbare din cauză că am atins chestiunea ne­­rteficiitor stăpânilor săi, răspun­­zându-i prin datele pe care le-am citat acum, aş vrea să-i pun în­trebarea: „Ce veţi spune în aceas­tă chestiune, domnul radio-minci­­nos Winchell? (ilaritate). I-a­ş spu­ne acestui domn cuvintele lui Ham­­let: „That is the question”! „A­­ceasta-i întrebare*”. Sunt întrebat:: care poate sa fi­e ieşire* din situaţia ce s’a creiat acum ? Delegaţia sovietică a răspuns deja la această întrebare, prezent­­­ându-şi cele 4 propuneri. cei şase corespondenţi menţionaţi a fost şi următoarea : Conside­raţi oare că organele de presă şi persoanele pe care le-aţi abuzat în sesiunea Adunării Generate de aţâţare a Spiritului războinic o­­glindesc atitudinea întregului po­por american faţă de Uniunea Sovietică ? Trebue să spun încă odată că aceşti 6 corespondenţi taint pesl­­iţtiştii dacă le-a putut veni,d­in gând că eu şi colegii mei din de­­leaţia sovietică am putut, chiar pentru o singură clipă că punem pe acelaş plan pe instigatorii la război cu poporul american. Ono­raţi şese ziarişti, lăsaţi-va gânturi­rile pesimiste în redacţiile dvs. Care sunt perspectivele de re­glementare a chestiunii coreene la sesiunea Adunării Generale ? a fost întrebat A. I. Vâşnski.­­ Socotesc, a răspuns Vâşînskî, că pentru reglementarea acestei chestiuni este necesar a Se lua o singură măsură importantă: a scoate această chestiune de pe ordinea de zi: ă AftUtiSril Géniei rale. Acesta i»a fi lucrul cel mal înţelept şi legal din tot, ce se va face in această chestiune la Adu­nare. După cum am mai spus la şedinţa plenară­ a sesiunii,­­nu e­­xistă nici un temei pentru ca Adunarea Generală să examineze această chestiune care­ trebue să fie reglementată pe calea îndepli­nirii riguroase a obligaţiilor pe care şi le-au asumat cele 3 mari puteri : Uniunea Sovietică,­­ Statele Unite şi Marea Britanie, U­SA trebue să îndeplinească în faod conştiincios convenţia celor 3 pu­teri, referitoare la Coreea. La a­­ceasta trebue adăugat că punerea acestei chestiuni la cesiune este în contrazicere cu Charta ONU. In ziarele americane de astăzi, a continuat Vâşinski, a fost pu­blicată o ştire din Seul,­­ potrivit Căreia generalul Stircov a propus îrn numele guvernu­lui sovietic ca trupele americane şi sovietice să fie retrase simultan­­din Coreea până la începutu­l anului 1948 şi că chestiunea formării guvernului coreean să fie remisă spre rezol­vare poporului coreean însuşi. Cred că aceasta este o propunere foarte justă. Trupele trebue să fie retrase din Coreea. Poporul coreean să hotărască singur ches­tiunea, soartei statului său, soarta sa proprie. Din, mulţimea corespondenţilor a răsunat o voce : Acuzaţi oare de propagarea războiului guver­nul Statelor Unite sau persoane izolate ? Vâşinski a răspuns : — Noi vorbim despre propovă­­duirea războiului de către cercu­rile reacţionare dintr'un şir d­e ţări şi în special din USA, de că­tre persoane izolate, de către unele instituţii, unele organe de presă, d­e către monopolurile ca­pitaliste şi de către umii repre­zentanţi ai guvernului american. — Faceţi o deosebire între gu­vernul USA şi grupul de persoane reprezentat de Dullles ? a conti­nuat interocu­torul. — Cred că Dulles inspiră la mare măsură politica externă a Statelor Unite, a fost răspunsul lui Vâşinski. Interlocutorul nu s’a potolit. —• înseamnă aceasta că acuzaţi guvernul Statelor Unite ? a între­bat el din nou. — Am vorbit foarte clar, a răs­puns Vâşinski, nici la tribunal nu este n­evoe de formulări mai exacte. Conferinţa de presă a durat 2 ore şi jumătate şi a fost ridicată de d. Vâşinski, din cauza timpului înaintat, cu toate că au fost nu­meroase cereri de a se continua conferinţa de presă. emu UNIVERSUL COPIILOR (în miliarde dolari) Răspunsurile d-lui Vâşi­nski la întrebările puse ★ 1934— 0.860 1935— 2.132 1936— 4.162 1937— 4.468 1938— 1.956 1939— 4.735 1940— 6.112 1941— 9.067 1942— 9.098 1943— 9.875 1944— 9.681 1945— 9.020 ECONOMICE-FINANCIARE CE SE ÎNŢELEGE PR­IN DIJMĂ ŞI ARENDĂ Un nou comunicat al ministerului agriculturii Spre a n­u se înţelege greşit modul de exploatare a terenuri­lor agricole, ministerul agricul­­­turii a dat următorul comunicat: „Prin decizia nr. 1204 publicată în „Monitorul Official” tar 202 du­ii 3 Septembrie c„ s’a statorni­cit că tapapânid dela 1 Septembrie ort. exploiaitarea tuturor terenu­rilor cultivaibile (arabile, vii, gră­­dini de zarzavat, pășuni, fânețe și lilivezi) se va face numai în re­gie proprie, exploatarea acestor terenuri în dijmă sau în arendă Agerpress. 29. — Direcţia gene­rală a comerţului idîn m­tinisterul industriei şi comerţului a stabilit in mod provizoriu următoru tarif de taxe pentru înmatrcularea in registrul comerţului, calculat la lei stabilizaţi. înmatriculări: Firme individuale 800 ei; Firme sociale: a) cu un ca­pital până la l.ooo.ooo lei, 2.000 lei; b) dela 1—S.OOO.OoO lei, 4.000 lei; c) delă 5—10.000.000 lei, 6.000 lei; d) peste lO.OOO.OOo lei 8.000 lei. Menţiuni şi radiferi. Firme indi­t fiind cu desăvârşire interzisă. Spre a nu se da loc la intern­'' pretări greşite, ministerul Agri­­culturii precizează că prin­ ex­ploatare în regie, se înţelege şi munca plătită de proprietarul te­­renului. Astfel încât, proprietarul de terenuri care nu are posibili­tatea a-şi lucra pământul perso­nal, poate angaja direct sau prin administratorul său, lucrători cu ziua, cu luna, sau cu anul, pentru e­xploatarea ti­erenurilor în cauză, vizuale, 200 lei; firme sociale 40­­ lei; certificate obişnuite; copii­le* jg®,ţinute după înmatriculări i şi menţiuni, 400 lei. Certificate de existenţa firmelor potrivit legii 250/1947. Pentru fir­mele individuale din comunele rai rare, 750 lei; pentru firmele indi­­virtuale dim comunele urbane, 1200 lei; pentru societăţi cu un capital până la lO.OoO.OOO lei, 2000 lei; pen­tru cele cu un capital de pesta 10.000.000­­* 3000 lei TAXELE PENTRU HATRIGULAREA IN REGISTRUL COMERTULUI FEDERALELE NU POT FI OBLIGATE SA FACĂ MĂCINIŞUL GRÂULUI Unele federale au anunţat „In­­steroututul naţional al ooperaţiei” Că sunt obligate de prefecturile judeţelor respective, să facă mă­­cinişul grâului pentru consum. Se atrage atenţiunea că ele nu pot fi obligate la această operaţiune. Sumele ava­nsab­ie trebuiesc în* trebuinţate numai în­ operaţiunea­ de colectare, nu pentru măciniş. Institutul a intervenit şi la Ofi* eiile economice judeţene respec* tive, spre a desărcina federalei­­ de această operaţiune. BURSA 29 SEPTEMBRIE 1947 Acțiuni Operațiuni încheiate B-ca Român, 30. Cred. Industrial 9,50, 9,75. B-ca Albina 10. B-ca de Scont 14.­­ Astra Română 1275, 1300. Steaua Română 500. Cred. Minier 55, 54, 54,50, 55,59, 56. I. R. D. P. 45, 50. Gaz Metan 50. Mica 28, 27, 27,50, 27, 55, Aur 2,20, 2,25. Letea 25. Reșița 28, 28,50. Triefoane 160 165, 168, 170. S. T. B. 55, 55,50. S. R. D. 142, 145. Lac. Eftine 4,20, 4,15, 4,10 Radio 16. Nitrogen 11,50. Clăd. Român, 23. Carpatina 11. Drajna 5,50. Pr. F-ca Sticlă 10. Petrolignit 1,50. Băile Malnaș. PLECAREA DLUI GENERAL SUSAIKOV (Urmare din pagina 1-a­ I. Z. Susăikov, exprimând senti­mentele lor pentru întărirea şi adâncirea prietenai’e­i sovietio-ro­mâne. ’ Tânărul Ion Gheorghe a pre­zentat din partea Uniunii Tine­retului Muncitoresc o insignă și macheta unei locomotive Malaxa. D. general colonel I. Z. Susai­­kov a adresat a­poi im mesagiu presei române arătând că priete­nia româno-sovietică este o rea­litate pe care nimic nu o poate clinti. înaintea plecării trenului, d. general colonel de tancuri I. Z. Susaikov a­ rostit următoarele cuvinte, deasemeni viu aplau­date :­­­ Domnule Prim Ministru şi dom­nule­ Mareşal al Palatului, „Folosindu-mă de această cli­pă, vă rog să transmiteţi mul­ţumirile şi omagiile noastre, Majestăţii Sale Regelui Mihail şi Majestăţii Sale Regina Ma­mă Elena”. Adresându-se miilor de cetă­ţeni, d. Prim ministru dr. Petru­ Groza le spune: „Să urăm prietenului nostru, d. general colonel Susaikov şi tovarăşilor D-sale, care au mun­cit ani de zile alătu­ri de hol, drum bun, sănătate şi spor la mu­ncă”.­­ V. In aplauzele prelungite şi’n o­­vaţiile ce nu mai contenesc, d. gen. colonel Susaikov supuite: „Dragi prieteni, părăsind pă­mântul vostru, exprim mulţumi­­­rea mea personală şi a tovarăşi­lor mei. Vă aduc mulţumirii« mele pentru sentimentele calde pe care le exprimaţi poporului meu şi marelui nostru Stalin. Trăiască poporul român iubitor de pace şi de muncă ! Succes şi noroc dragii mei prieteni. La revedere! Puternicele aplauze s’au îmbi­nat cu ovaţiile şi uralele mulţi­mii prezente la această mişcătoa­re manifestaţie, în timp ce tre­­nul se pune în mişcare. DUPĂ NOUĂ ANI (Urmare «Un pag. I^a) cu­ Cehoslovacia în acelal ah. Trecând peste înţelegerea cu U­­niimnea Sovietică, guvernul fran­cez trata lă München cu cei ce pregăteau agresiunea contra U­­niunii Sovietice. Căci guvernele Angliei şi Franţei doreau să îndrepte Germania hitlerista împotriva U. R. S. S„ ţara ca­re luptă cu atâta consecvenţă pentru pace şi înţelegere intre popoare. Ocupând o parte din Cehoslovacia, armatele germane aveau un nou prag pentru a in­vada ţările din răsăritul Euro­pei şi Uniunea Sovietică. Astfel, se deschidea drumul armatelor cotropitoare, care, peste un an, aveau să transfor­me ţările Europei şi ale lumii intri o mare de foc şi de sânge. Întăriţi prin hotărîrile Conferiri,­ţei dela München, agresorii a­­veau să întoarcă armele, în toamna următoare, contra parte­nerilor de la masa verde. Sem­nând actul dela München, Da­ladier semnase de fapt ocu­parea Franţei, până la care nu vor trece nici doi ani. Cham­berlain semnase Dunquerque-ul­ui bombardarea Londrei şi ora­şelor engleze. Iată de ce Münchenul a rămas, în limbajul politic internaţional, simbolul trădării şi al pregătirii agresiunii războinice. Popoarele, mai vigilente după cel de al doilea război mondial, Ştiu as­tăzi să preţu­iască pe adevăraţii apărători ai păcii şi să demaşte pe duşmanii ei. Poporul francez, dar şi popoarele din Anglia şi Statele Unite, se opun politicii anumitor cercuri financiare din ţările lor, care vor, ridicând ca­pacitatea industrială a uzinelor din Ruhr, să creeze un nou fo­car de agresiune în Europa.­­ Wallace şi alţi fruntaşi ai vieţii politice din U. S. A., constituiţi in gruparea „Cetăţenii progre­sişti ai Americii”, duc o luptă aprigă contra celor ce pregătesc un nou război, fiind susţinuţi în această luptă de­­ majoritatea populaţiei din ţările lor. Uniunea Sovietică, şi mai pu­ternică după zdrobirea armade­lor fasciste, este în fruntea lup­tei popoarelor pentru pace, de­, mascând în Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, pe instigatorii şi afaceriştii răz­boiului. Şi dacă în trecut, ţările din preajma U. R. S. S. erau subjugate de monopolurile in­ternaţionale, care le transfor­­mau in focare de război,­­ as­­tăzi, aceste ţări din răsăritul Europei, care au păşit pe calea adevăratei dem­ocraţii, doresc pacea şi prietenia între popoare. : _ Ic.tă de ce, după experienţa ul­timului măcel şi după trezirea conştiinţei de luptă a popoare­lor pentru apărarea păcii, în toamna însorită a lui Septem­brie 1947, un nou München nu mai e posibil şi nu va mai fi posibil niciodată --------0*0-------­ Falsificatori de dolari arestaţi la Marsilia Paris, 29 (Agerpres). — Poliţii­ franceză a arestat în cursul zilei de ieri, la Marsilia, cea mai mare bandă europeană de falsificatori de bancnote. Aceştia erau specializaţi în fal­sificarea dolarilor. La perchezţia corporală, ce li s’au făcut, s’au găsit dolari falsi­ficați în valoare de 20.000­ 000. Citiţi astăzi in „Ziarul Ştiinţelor11 Omul sburător — Săpăturile arheologice de la Albi­nia — Din porumb se poate face mai mult decât mi lai! Roboţii — Chimie şi fizică Pentru amatori — F­­atelie — Şah — Sfaturi practice — Uilmele noutui 30 pagini în colori 13 lei

Next