Universul - Capitala, octombrie 1947 (Anul 64, nr. 223-248)
1947-10-01 / nr. 223
Ultimele Ultinele zira ȘANTAJ cu JAMES MASON IPlRIEMIINIEIRIE EFORIA Destinul D-nei Norris dl Olfota«_ HavillwA LilXOll DestinnUTSNorris DALL[SRo,'"a"La pexăpadă _______________.Suni» Heal« — Jack Day»_ EXCELSIOR sfESTl” numai A MEA MIGNON BARBARA stanwtck (TO. CAMPIREAKU 571 VEHRI FONDA. ÎLI In drum spre Maroc Dorothy Lamour - jjol) Hope, SCALA •*«**£, TRIANON Tf'x Wk a MOLIA PICON ARO $1 MONDA JIRFFII Scurtă întâlnire A Unl LU cu, lotet,» _ Trewr Howard | BEAI4 I ILimnn Oameni de afaceri,. I regăL SELECT CENTRAL ARTĂ VIPTI1DIA tehnicjulorul DRUMUL Spre STELE BD. PALAS Gloanţe ucigătoare cu Kermit Maynard Sâmbătă a avut loc la Cluj, în prezenţa d-lor Ion Past ministrul arteilor, secretar general Şteila şi Episcopul Colan, I. Lazăr, primarul oraşului, N. Kiriţescu, directorul general al Teatrelor, George Mircufecu, directlr de capinet, sfeştania deschiderii stagiunii Teatrului Naţional din localitate. Cu acest prilej s’a făcut fi foste luiea d-lui profesor Moga, în caltatea de director al Teatrului Naţional din Cluj. După solemnitate, d. ministru Ion Pas a înmânat unor actori ai scenei oficiale din Cluj decoraţiile conferite pentru muncă şi talentul lor. Au luat Cuvântul d-nii Ion Pas ministrul artelor, N. Kiriţescu, directorul general al teatrelor Dimitriu din partea actorilor, şi inspector Emil Isac, care a mulţumit în numele celor decoraţi. ACADEMIA PIH HOI LVUJOOD 'N ANUL 19A6 Cinema EFORIA Reprezentaţii zilnic dels 9 dis. la REGAL 'JRSSLILi rti twieli frumoşi Complet faire : lăţiţie sprecsală matehui I. T. A. — Ciocanul A-AbAAAA-*-* »•** CENTRAL . Ing. Salighy (Vama Poştei) DRAGOSTE UNICĂ ! DRAMĂ PUTERNICĂ ! CU MADELEINE SOLOSNE JEAN MARAIS JEAN MURAT După amiază d. lori Pas, ministrul artelor şi d. secretar general Ştefan Tita au vizitat Conservatorul de muzică şi artă dramatică. — Din cauza tiflei epidemii din de Stat şi a Fiilarmonicei Cluj, a fo®L amânată. --------0*0-------PROGRAMUL FILMELOR SOVIETICE CARE RULEAZĂ IN CAPITALĂ Săptămâna aceââniâ — 30 Sept.15 Opt. —, rulează în Capitală următoarele filme sovietice: Alantasio: Agentul Secret; Bragadionul: fytchita; Primărie: Gloria: Rapsodie Venus: Copii :Cpt. „România”; Caucaziană; Grant: Casablanca Humphrel Bogart — Ingrid Bergman — Paul Hanreid. Ragia: Michael Curţii in FRAŢII RITZ TESSA Charles Biî« — JoŞjToataine L’Eternsl retour cu Madeleine Sologne AVENÎURIERUL STtlRE LAGERWALL. cu dirijat de maestrul ina ATENEUL ROMAN Joi 9 Octombrie, ora 20 După cererea generală, repetarea CONCERTULUI SIMFONIC RADIO SIMFONIA A IX-a de BEETHOVEN MATEI SOCOR + ♦ ♦ ♦♦♦»y» Biletele la „Orfeu" 4ooo IN PROGRAMIUL VISTOR L. TEfASSi ZSEg .ftSAfl» cu Malii Picon *■4 JAMES CAGNEY SILVIA SIDNEY ■ TiuiBanB P.TTYTTTYTY TYTYttT““"TTT^ Deschita Teatrului Naţional la Cluj -♦^♦♦++++ + + 444M 4 + + »»+ + 4+++++»»-M-f++444MM ♦ ♦ ♦♦♦♦ Pentru rPsostafH noştri Se aduce la cunoştinţa D. abonaţi următoarele : " 1) Abonamentele care expiră până la 30 Sept. 1947 se vor servi fără nici o dirență de plată. 2) Abonamentele care expiră după 1 Oct. 1947 vor fi recalculate astfel: Se va calcula noul preţ al abonamentului pe timpul dela 1 Oct. 1947 până la expirare, scăzându-se pe aceeaşi perioadă de timp suma plătită transformată în lei stabilizaţi la cursul de lei 29.000 lei leu stabilizat. Diferenţele de plată sunt cele Scadenţa 15 Oret. 1947 de plată Scadenţa SI Oct. 1947 de plată Scadenţa 15 Noembrie 1947 de Ia caz de neplata se va sista indicat* mai jos: lei stabilizaţi 65. lei stabilizaţi 128. plată lei stabilizaţi trimiterea ziarelor. 193 COPII NU UITATI Ursciiil© lui Meo de A. Bertinetti Editura „UNIVERSUL" Preţul lei 240 f ■ UNIVERSUM TEXTUL COMPLET AL DECLARAŢIILOR FĂCUTE DE D. VÂŞINSKI (Urmare din pag. I-a) nu ia nevoii şi comentarii suplimentare. Citez încă o declaraţie a d-l. Dulles publicată în revista „Life” din 17 ianuarie 1947: „La începutul anului 1949, Iranul, Turcia şi Grecia, erau în pericol. Totuşi de pe urma acestui fapt, n’au avut de câştigat sovietec. Conducătorii sovietici au văzut că nu pot trage dintr’odată cu două arme. Agresiunea naţionalistă a nils dlupăt propagandei idealiste. Această pierdere ji’a fost compensată cu vreunn câştig, deoarece agresivitatea sovietelor a provocat în N. S. A. şi Marea Britanie o rezistenţă mai puternică decât ar fi dorit-o conducerea sovietelor. In aceste ţări opinia publica a devenit curând mai hotărîtă. Ea a sprijinit, măsurile de reorganizare a instituţiilor militare, care n’au fost lăsate să se destrame Statele Unite au demonstrat în Mediterană forţa lor marină şi aviatică. Se părea că în căzul în care Sovietele vor continua linia adoptată la îndsput, aceasta poate duce chiar la un mare război”. Dacă se analizează toate aceste declaraţii care, dealtfel n’au fost srigureie şi care constitue Un anu- mit sistem de idei propovăidluite de Duiesan cu an, nu este greu să se tragă încheierea, ce a Şi fost dealtfel trasă de ihine, referitoare la aţâţarea de către Duios la 0 linie politică externă faţă de U.R.S.S., iutie care măreşte pericolul unui război. In asemenea cazuri printr’o simplă tăgăduire, printr’o renunţare la propriile cuvinte nu poţi face nimic. Pentru ateste cevinte, pentru asemenea îndemnuri trebue să ai cerarii răspunderii. 3. Alţi domni din cei citaţi de mine ca, de pildă, Karle, au repetat iarăşi declaraţiile lor provocatoare. Acestea, la fel ca şi precedentele sale declaraţii cifrice ,au întâmpinat rezistenţă. Instigatorii la un nou război n’au fost puşi la stâlpul infamiei. Earle şi acei de teapa îaî vor repeta, probabil, nestingheriţi atacurile lor provocatoare, străduindu-se pe toate mijloacele — prin insinuări, calomnii, născociri răutăcioase împotriva uniunii Sovietice —să dăuneze, şi de aiei înainte cauzei păcii cauzei colaborării între ţările noastre şi să aţâţe flacăra unui nou războiu. Voi aminti cum a reacţionat la cuvântarea mea Bearle. El a declarat în casa sa trei West Grow (statul Fensylavnia, Philadelphia): „Sunt încântat şi foarte flatat de a fi fost numit de d. Vâşinski instigator la război. Dacă sub instigator la război el înţelege faptul că îndemn la bombardarea Rusiei cu bomba atomică, ft. Vâşinski are deplină dreptate”. Desigur că doar aceste cuvinte sunt suficiente epntru ca fiecăruia să-i fie clar poortretul moral al acestui Om. Noua declaraţie a lui Earle este caracteristică nu atât prin cinismul ei făţiş cât prin acela că bătrânul recidivist se laudă în mod public cu cinismul său, scontând, de bună seamă, că va fi sprijinit de anumite cercuri din U.S.A. Lucrul acesta confirmă incăodată actualitatea şi justeţea punerii de către triuirea Sovietică a chestiunii necesităţii unei luple energice ţi clinstite împotriva tuturor instigatorlor ta litt 1*011 război. îată a.rleita categorie a acestor personagii. Tree la a treia categoric. 3. Unii, ca vice.Tpreședinteîe concernului Catler — Hammer,— Harwood, fiind strâns cu ușa, încearcă Să srape cu glume. Fiecare, desigur !și alege glumeie care corespund cel mai bine psîhiculil şi calităţilor sale personale precum şi gusturilor, ■ car«, după cum se ştie, „non disputandum”. 4. S’att găsit Şi oameni, care sa răspundă gării şi simplu prin injurii IŞi mojicii. Lucrul acesta este, de bună seamă, în stilul şi irt firea a- I cesttu tip de oameni. Aşa a procedat, senatorul Mac Mahon. El invită să se examineze cu atenţie din cUrurile sale, ceea ce va trebui, chiptttile, să desmintă afirmaţiile meie despre Mac Mahon ca despre un instigator la război. Mă alătur acsistei invitaţii. Irisa Mac Mahon să nu se eschiveze de l a răspuns. Sa spună el cum stau lucrurile cu provoca tos rele lui „Cele patru posibilitaţi’ pentru U.S.A.: a se acumula mari rezerve de bombe atomice; a începe imediat războiul, a treia un organ Internaţional de control fără U.R.S.S. a declara agresoare orice ţară rare nu doreşte să se supună i acestti aş» zis ,,organ interiiaţio■ «ăl”. Aşa a procedat delegatul american Austin, declarândi ca cuvântarea mea din 18 Septembrie constituie „o falsificare compecta a atitudinii americane şi o calomnie împotriva unor persoane şi instttttţîţ”. Ar fi fost mai bitic, ritai turi, şi mai ut” pentru pacea şi colaborarea internaţională, dacă oponenţii toei s’ar strădui să aducă în locul unor expresii grosolane oarecari fapte care să poată rezista faptelor citate de mine. Austin a preferat insă să nu citeze fapte. Se spune că în acest scop se pregăteşte un alt membru al delegaţiei americane. Vom trăi şi vom vedea. Austin a declarat că elrefuză să creadă că Vâşinski a avut intenţiunea să atingă onoarea U.SA.”. Aceasta este cu siguranţa adevărat. Cuvântarea mea n’a conţinut nuicii un cuvânt care să fi dat temei pentru vreo îndoială in această privință. ' Ia onoarea poporului american atentează instigatorii la război, cu care nu numai« că nu confundăm poporul american, ci suntem ferm convinşi că poporul american îi înfierează şi ii condamnă ca pe marii criminali ce sunt. Împotriva intereseim poporului american, împotriva intereselor tuturor popoarelor iubitoare de pace si a Întregii omeniri progresiste Observaţia lui Austin este cu atât mai ««Justificată cu cât, în aceasta privinţă, am declarat in cuvântarea mea următoarele: „Se poate afirma cu siguranţă că poporul american, la fel ca şi popoarele din celelalte ţări democratice este împotriva unui nou război, când cicatricele celui de ăl doilea război mondial nu s’au vindecat încă pe corpul lori’. Iată, dar simtem astăzi in 26 Septembrie. Au trecut 8 zile de când am ţinut cuvântarea mea în Adunarea Generală, ce au opus propunerilor noastre de luptă împotriva instigatorilor la război, aceia care neagă necesitatea unei atari lupte și încearcă să treacă la ofensivă, acuzând Uniunea Sovietică? Nimic. Ce au opus faptelor citate de noi? Nimic. Spun nimic, deoarece injuriile, defăimările şi calomniile , nu sunt dovezi căci orcât s’ar calomnia, faptele, după cum »pune un proverb englez, sunt Încăpăţânate, « rămân fapte. 5 Nu pot trece cu vederea declaraţiile făcu» de d. Marchail delegatul englez la AAdunarea Generală care a încercat in cuvântarea sa din 22 Septembrie să-i imprime un caracter tăios şi sarcastic, presărâffld-o cu spirite forţate amestecate cu născociri grosolane şi } catemnioase 1* adresa Uniunii« So■ viefice Nu sriu ce a fost mal etu,".o.«-l «VW.!.» In a.c.raată cuvântare: apărarea de către Mac Nell a lui Churchill, care după spusele lui Mac Neil, In timpul bombardamentului putrefea, calm străziile Londrei, sau reproşurile la adresa Egiptului pentru ingratitudinea acestuia faţă de toate binefacerile arătate poporului egiptean de către „civilizatorii”-natvigatori britanici , sau lucrul cel mai ciudat poate îi considerat raţionamentul lui Mac Neil, în ceea ce priveşte suveranitatea de stat din punctul de vedere marxist, despre care Mac Neil a increptat să decurs in mod subit, cu aerul de doctrinar cu care este obişnuit să răspundă, în parlamentul englez la Întrebările opoziţiei, dinainte programate. In cuvântarea sa, Mac Neil a irosit cel puţini un sfert de oră pentru a dovedi ca ţările reprezentate la Paris, tentate da pianul Marshall, se pregătesc în mod cu totul benevol şi pe baza complectei lor suveranităţi să pună pe frusnajii lor jugul care după cum se știe, constituie un prost ornament pentru state independente. Lui Mac Neil nu-i erau suficiente armele din arsenalul partidului laburist, pentru a confirma teoria ca care răstoarnă concepția suveranităţi.* de stat a popoarelor. In fara polemicii, el a făcut chiar un pas atât de curajos ca citaria revistei „Bolşevic” din Moscova şi a ziarului „Pravda” pisara a declara că nu este de acord cu această „teorie învechită a suveranităţii absolute”, care, după mărturisirea sinceră a lui Mac Neil, nu face decât să împiedice colaborarea. Mac Neil a declarat că astăzi nu trebue să se ţină seama de asemenea reminiscenţe istorice supărătoare ca suveranitatea de stat „absolută şi că această concepţie trebue să fie predată cât mai de grabă muzeului de antichităţi. Sinceritate lăudabilă. Păcat ca mărturisirile au fost afecate atât de rapid şi de confuz, incât însemnătatea adevărată a mărturisirilor sincere ale lui Mae Neg au pierdut mult din claritatea lor Aceasta insă in paranteză fie zis Nu acesta este lucrul esenţial. Esenţialul, ce interesează delegaţia sovietică este chestiunea luptei împotriva instigatorilor la un nou război, împotriva propovăduirii unui nou război. Din păcate, tocmai aici Mac Neiil şi-a pierdut deodată elocinţa, sa, aproape că a pierdut darul vorbirii. Mac Neil nu este de acord cu faptul că instigatorii la un nou război trebue să fie puii în lanţuri, deoarece fiecare cetăţean este liber să-şi exprime gândurile şi deoarece „este nevoie de a avea o atitudine tolerantă faţă de libera exprimare a părerilor cetăţenilorunor state libere”. Nu auzim pentru prima oară acest cântec, despre libertatea de a săvârşi crime, despre libertatea de a indemna la asasinări în masă, la distrugeri, jafuri şi la exterminarea oamenilor. Numai că nu se ştie de ce, atunci când se interzice şi se urmăreşte pornografia, negoţul cu femei şi copii şi se condamnă la închisoare oamenii ce săvârşesc asemenea crime, nu, pot fi închişi aţâţătorii la un măcel în masă, care constitue cea mai gravă crimă împotriva libertăţii, progresului şi fericirii omenirii.. In scrisori ce mi-au fost adresate, de către americani se pune întrebarea cum este compatibilă propunerea de interzicere și pedepsire penală a propagandei și instigării la război cu Ibériaten presei. Răspund la această întrebare. La 15 iunie 1910 a fost publicat în U.S.A. Un document cu privire la interzicerea negoțului cu sclavi albi. Potrivit acestuia, acela care calcă această lege este pedepsit cu 5000 dolari sau închisoare pe 5 ani. Există o lege din 5 Februarie 1917, care prevede deasemeenea diferite sancţiuni pentru diferite fapte imorale. Legi analoage există în Franţa, Marea Britanie. Există deasemenea Principiul fundamental că a propaga ceeace este interzis de lege însem-« neam instigare* la săvârșire de crime. Ea se pedepsește deisrhiertea ca și crimă. Iată dar că libertatea presei «•« are dil aceasta nici o legătură. De aceea, propunerea noastră «e a interzice, sub pedeapsă penală, propagarea şi instigarea la război, este complect compatibile cu libertatea presei sunt legile 0.6 interzic negoţul cu femei şi copii, negoţul cu sclavi, răspândirea unor lucrări pornografice şi alte lucrări imorale de felul acesta, invocarea libertăţii presei, invocarea faptului că, după cum a declarat Mac Nell, „îrttr’un Stat liber fiecare cetăţean este liber să-şi exprime părerea”, nu poate fi acceptată faţa de acele păreri, care, nu au alt scop decât îndemnarea la un nou război, aţâţarea unui nou război, instigarea la un leu măcel în masă. Nu, cine rămâne neputincios în faţa instigatorilor la război, acela işi asumă o răspundere mare faţă de milioanele de oameni simpli impotriva cărora vor să pună înmiş■are maşina proaznică a morţii. Viei nu poate şi nu trebue să facă egea; aci nu poate îl nu trebue să cedeze conştiinţa omenească. In cuvântarea mea, am arătat că faptele citate de mine nu represintă decât o parte neînsemnată vâlvătăii de foe, aţâţat de cercurile reacţionare, în unele ţări şi în special în U. S. A. pentru a declanşa un nou război.. In cuvântarea mea am citat doar unele din aceste fapte şi nu altele. Primesc silnic numeroase scrisori, care, curtând alături de intenţiuni de rea şedinţă şi rea voinţă, mitite sfaturi de a numi şi de a rsca şi alţi nstigatori la război, care şi fără concursul meu şi-au câştigat aici an prost renume. Insă, in ceea ce se priveşte, nui trebue poate să contribuim la demascarea de mai departe a instigatorilor la război, adăugând Istemele câteva nume adui. Intr’im asemenea caz, aş fi trenut, desigur, să-l numesc pe Buhlare aţâţă de mulţi ani la război mpotriva Uniunii Sovietice şi care ţi-a făcut o specialitate din a speţa pe alţii, invocând forţa Uniunii Sovietice şi economia ei. Cu adevărat puternică. Aş trebui să vermse despre Franck Garnet, care, napându-se dintr’o călătorie îndepărtată, a declarat în mod calomnios la un dejun dat de Adunarea Naţională a relaţiilor publice să „pevitolul cel mai mare pentru pacea internaţională îl constitue arun Rusia”. Aceste aiureli au fost publicate de ziarul .,New-York Times” in numărul de la 19 Septembrie, sub titlul izbitor: „U.R . . este cel mai mare pericol, «sparte Garnet, înapoindu-se din călătorie”. Poate prezenta «utere«, deosebit axticolul pubUeat în bu’ptluul „oameni’lor de afeceri” al Wa'i-streetul» ..Barro»’«i Weewly”. In acest articol se pot cit.’ următoare’e perle: „Dacă această nărârire ar avea loc, — scrie bn’ptl'nl — având în vedere părăsirea O N.U. de că tre F. S.8„ — »tât înarmarea, cit *’ colaborare» economică Intr» ţările apusene s’a desvota în ritm aecefptet rilnl’,,1 părinte^cr fi împărţit pe faţă în două lumi s’ lume» postra ar înfelge cu deplină ’•“"‘««"C Mtvwisiarea, 0JIUH1U jrcimanente a forţei sale. Traducând toate acestea in limbajul de afaceri, noi am avea în cazul acesta uni boom ai înarmărilor, în cursul căruia producţia de arme de război n’ar fi limitată la cererile ţării noastre, ci ar prevedea. Usrarea de arme în condiţiuni avantajoase pentru Europa de Vest şi ţările din Oceanul Pacific. Se poate presupune că guvernul n’ar fi prea întristat dacă Rusia ar părăsi O.N.U. în cazul în care acest lucru s’ar putea prezenta ca o manifestare împotriva păcii. Este îndoelnic că guvernul ar dori să creieze impresia că a provocat el însuşi în mod intenţionat această părăsire, deoarece, în opinia publică atât dinăuntrul ţării cât şi din străinătate, s-ar naşte, în cazul din urmă, o reacţiune foarte nefavorabilă. Potrivit tuturor datelor, publicul american este foarte ataşat Naţiunilor Urtite. Pentru a-l forţa să înghită reprezentaţia de adio, care ar aduce după sirte distrugerea complectă a Organizaţiei Naţiunilor Unite, noi, ca naţiune, am trebui să fim cu mult mai bine pregătiţi din punct de vedere spiritual.... Deşi guvernul îşi dă poate seama de acest lucru, n’a îndrăznit încă să-i exprime în mod public”. In declaraţiile mele din 18 Septembrie, am amintit despre imensele beneficii pe care le-a adus cel de al doilea război mondial monopolurilor capitaliste americane. Eu am arătat suma totală a acestor beneficii, care se cifrează la 52 miliarde dolari în cei 5 ani de război. Aceasta a atins pe unii în punctul cel mai sensibil. Ziarul „Daily News” a explodat într’un articol de fond, care cuprinde lă adresa mea mai multe injurii decât logică şi judecată raţională. Au fost Şi alţi mulţi insultători care şi-au închipuit că injuriile ie pot ajuta Intr o oarecare măsură să-şi susţină argumentele. In legătură cu aceasta, deşi n’am niciun respect faţă de acest om, nu am totuşi dreptul să nu amintesc numele lui. Este vorba de comentatorul de radio Walter Winchell (ilaritate in sală). Acest nou baron Mucchausen american, care după cum se ştie şi-a făcut o faimă prin minciunile sale sfruntate, a spus vrute şi nevrute, care erau destinate, de bună seamă, să ascundă adevăratele intenţii ale dtmibuţiei sale. După logica acestui deştept nu poţi domina asupra cuiva când armata pretendentului la dominaţie este demobilizată; flota acestuia se află în porturi, iar aviaţia pe pământ. Argumentare uimitor de convingătoare! Lui Witchell î se pare de nerăsturnat: ca şi cum armata nu poate fi mobilizată, aşa cum se întâmplă când începe un război, flota nu poate fi trimisă din porturi în larg, iar aviaţia nu se poate ridică în văzduh. Acolo unde nu ajunge logica Intervine în ajutor minciuna de ultimă speţă. La baza acestei întregi flecăreli se află comanda de a desterminându-şi declaraţia. Vâ ■ şinski a răspuns la întrebările scrise şi orale ce i-au fost puse inmare număr de către participanţii la conferinţa de presă. Răspunsurile strălucite şi spirituale ale delegatului sovietic au fost întâmpinate deseori de râsete şi gesturile aprobative ale asistenţei. Robert Manning, corespondentul agenţiei americane United Press, a întrebat: — In legătură cu temerile crescânde de război, ce paşi Consideraţi necesari pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre URSS şi USA? — Trebue să spun direct, a răspunS Vâşinski, că cele 4 propuneri făcute de Uniunea Sovietică prin delegaţia sa la cea de-a doua sesiune a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, propuneri îndreptate împotrva propagandei provocatorilor şi instigatorilor la 1-un nou război, constitue una din căie spre îmbunătăţirea relaţiilor sovieto-americane. încercările de a a răsturna. Charta ONU stint un obstacol ,tot calea colaborării sovîeto-americane. , Dimpotrivă, renunţarea la asemenea încercari ar îmbunătăţi posibilitatea acestei colaborări, încercarea de a creia un oarecare ,,comitet temporar şi păcii şi securităţii”, o oarecare „mică adunare” cu atribuţiuni, care în fond se substitue atribuţiunilor Consiliului de Securitate, au ca scop să bareze drumul spre colaborare. Renunţarea la asemenea încercări ar face ca colaborarea sovieto-americană să fie posibilă şi trainică. Când se declară că trebue să fie încălcat şi lichidat însuşi fundamentul colaborării internaţionale, fundament care este principiul unanimităţii celor 5 mari puteri, principiul propus la timpul său de defunctul preşedinte Roosevelt, acest lucru nu dovedeşte desigur tenainţa spre colaborare internaţională. In general, este normal,a continuat Vâşinski, să AS pună acelora care vorbesc despre colaborare întrebarea : Ce înţelegeţi sub aceasta, onoraţi domni ? Nu vreţi bare să calificaţi ca atare colaborarea ce există între călăreţ şi cal ? Noi negăm o asemenea colaborare. Noi nu vrem să fim calul pe care zburdă călăreţul. Este posibil ca o asemenea „colaborare” să fie pe placul unor ţări. Este posibil ca ea să fie, de pilda, pe placul În Special al acelora care sunt tentaţi de aşa numitul pian Marshall. Este posibil ca lor să le placă ca pe spatele lor să sburde călăreţii. Aceasta este treaba lor. Noi concepem colaborarea cu totul altfel. Noi luptăm împotriva unui asemenea mod, denaturat de „colaborare” bazată pe principiul dictatului şi ordinelor, şi nu pe respectul faţăde drepturile suverane ale popoarelor.Corespondenţii Mut („Christian Science Monitor”), Barows („Chicago Daily News“), Goldstein („San Lewis Post Dispatch“), Latar („Compania de Radio“ Columbia), White („New-York News”), Lutar („Times”) au pus o serie de întrebări colective. Ei au întrebat mai cU seamă dacă Uniunea Sovietică va participa la şedinţele „comitetului temporar al păcii şi securităţii’’, în cazul când un asemenea comitet va fi creat. — Refuz să răspund la întrebarea ce se va întâmpla atunci când se va întâmpla ceva, a răspuns Vâşinski. Prefer să spun altceva: delegaţia sovietică consideră că un asemenea comitet nu trebue sa existe. Delegaţia sovietică va depune toate eforturille pentru ca un asemenea comitet să nu existe. Aceiaşi şase corespondenţi au întrebat ce atitudine va adopta Uniunea Sovietică, dacă tratativele asupra controlului energiei atomice şi reducerii generale a înarmărilor se vor termina cu un eşec. Cei şasecorespondenţi, care au pus această întrebare sunt, de bună seamă, molipsiţi de pesimism, a observat Vâşinski, şi eu n’aş vrea să fiu în compania lor. Printre alte întrebări puse de minţi cu orice preţ faptul îmbogăţirii în cursul războiului a diferitelor monopoluri, Winchell încearcă să execute această comandă, însă, ce să-i faci dacă nu există fapte pe care să te bazezi? (râsete). Atunci îţi rămâne un singur lucru —să încerci să minţi. Care este insă situaţia reală în privinţa beneficiilor? Poate am făcut într’adevăr o greşală atunci când am spus că monopolurile americane au câştigat net în cei 5 ani ai celui de al doilea război mondial 58 miliarde dolari? Nu. N’am greşit. Aîn în mână „Monthly Bulletin of Statistic” şi citesc: a) Suma depozitelor bancare au sporit în timpul războiului în U.S. A. cu 61 milioane dolari — „Buletinul statistic lunar” din Mai 1947 editat de biroul statistic al O. N. U.). b) Potrivit buletinului Ministerului de Comerţ al U.S.A. („Servey of current bussines”), din luna Aprilie 1946, beneficiile întreprinderii tor particulare americane se ridică — după scăderea tuturor impozitelor şi exclusv dividendele obţinute de pe urma investiţiilor de capital in străinătate — la următoarele cifre, socotite pe an: c) In anii războiului, dela 1940 până la 1945 inclusiv, beneficiile au constituit în total 52 miliarde 853 milioane dolari. d) In reportul său din 1 Octombrie 1946, către Preşedinte şi Congres, Stealmann directorul de pe atunci al mobilizării de război şi reconversiunii a declarat în privinţa beneficiilor următoarele: beneficiile întreprinderilor particulare se află după scăderea impozitelor, la cel mai inari nivel din Istorie, deşi ca urmare a procesului reconversiunei, beneficiile In unele ramuri ale industriei se află la un nivel scăzut in legătură cu cea mai mare livrare de produse fabricatei. Aducând în comentariile sale la radio aceste absurdităţi fără rost, Winchell şi-a terminat comentariul cu întrebarea: „Ce veţi spune, excelenţa voastră, în această chestiune?” întrucât i este incontestabil că Winchell a ajuns la turbare din cauză că am atins chestiunea nerteficiitor stăpânilor săi, răspunzându-i prin datele pe care le-am citat acum, aş vrea să-i pun întrebarea: „Ce veţi spune în această chestiune, domnul radio-mincinos Winchell? (ilaritate). I-aş spune acestui domn cuvintele lui Hamlet: „That is the question”! „Aceasta-i întrebare*”. Sunt întrebat:: care poate sa fie ieşire* din situaţia ce s’a creiat acum ? Delegaţia sovietică a răspuns deja la această întrebare, prezentându-şi cele 4 propuneri. cei şase corespondenţi menţionaţi a fost şi următoarea : Consideraţi oare că organele de presă şi persoanele pe care le-aţi abuzat în sesiunea Adunării Generate de aţâţare a Spiritului războinic oglindesc atitudinea întregului popor american faţă de Uniunea Sovietică ? Trebue să spun încă odată că aceşti 6 corespondenţi taint pesliţtiştii dacă le-a putut veni,din gând că eu şi colegii mei din deleaţia sovietică am putut, chiar pentru o singură clipă că punem pe acelaş plan pe instigatorii la război cu poporul american. Onoraţi şese ziarişti, lăsaţi-va gânturirile pesimiste în redacţiile dvs. Care sunt perspectivele de reglementare a chestiunii coreene la sesiunea Adunării Generale ? a fost întrebat A. I. Vâşnski. Socotesc, a răspuns Vâşînskî, că pentru reglementarea acestei chestiuni este necesar a Se lua o singură măsură importantă: a scoate această chestiune de pe ordinea de zi: ă AftUtiSril Géniei rale. Acesta i»a fi lucrul cel mal înţelept şi legal din tot, ce se va face in această chestiune la Adunare. După cum am mai spus la şedinţa plenară a sesiunii,nu există nici un temei pentru ca Adunarea Generală să examineze această chestiune care trebue să fie reglementată pe calea îndeplinirii riguroase a obligaţiilor pe care şi le-au asumat cele 3 mari puteri : Uniunea Sovietică, Statele Unite şi Marea Britanie, USA trebue să îndeplinească în faod conştiincios convenţia celor 3 puteri, referitoare la Coreea. La aceasta trebue adăugat că punerea acestei chestiuni la cesiune este în contrazicere cu Charta ONU. In ziarele americane de astăzi, a continuat Vâşinski, a fost publicată o ştire din Seul, potrivit Căreia generalul Stircov a propus îrn numele guvernului sovietic ca trupele americane şi sovietice să fie retrase simultandin Coreea până la începutul anului 1948 şi că chestiunea formării guvernului coreean să fie remisă spre rezolvare poporului coreean însuşi. Cred că aceasta este o propunere foarte justă. Trupele trebue să fie retrase din Coreea. Poporul coreean să hotărască singur chestiunea, soartei statului său, soarta sa proprie. Din, mulţimea corespondenţilor a răsunat o voce : Acuzaţi oare de propagarea războiului guvernul Statelor Unite sau persoane izolate ? Vâşinski a răspuns : — Noi vorbim despre propovăduirea războiului de către cercurile reacţionare dintr'un şir de ţări şi în special din USA, de către persoane izolate, de către unele instituţii, unele organe de presă, de către monopolurile capitaliste şi de către umii reprezentanţi ai guvernului american. — Faceţi o deosebire între guvernul USA şi grupul de persoane reprezentat de Dullles ? a continuat interocutorul. — Cred că Dulles inspiră la mare măsură politica externă a Statelor Unite, a fost răspunsul lui Vâşinski. Interlocutorul nu s’a potolit. —• înseamnă aceasta că acuzaţi guvernul Statelor Unite ? a întrebat el din nou. — Am vorbit foarte clar, a răspuns Vâşinski, nici la tribunal nu este nevoe de formulări mai exacte. Conferinţa de presă a durat 2 ore şi jumătate şi a fost ridicată de d. Vâşinski, din cauza timpului înaintat, cu toate că au fost numeroase cereri de a se continua conferinţa de presă. emu UNIVERSUL COPIILOR (în miliarde dolari) Răspunsurile d-lui Vâşinski la întrebările puse ★ 1934— 0.860 1935— 2.132 1936— 4.162 1937— 4.468 1938— 1.956 1939— 4.735 1940— 6.112 1941— 9.067 1942— 9.098 1943— 9.875 1944— 9.681 1945— 9.020 ECONOMICE-FINANCIARE CE SE ÎNŢELEGE PRIN DIJMĂ ŞI ARENDĂ Un nou comunicat al ministerului agriculturii Spre a nu se înţelege greşit modul de exploatare a terenurilor agricole, ministerul agriculturii a dat următorul comunicat: „Prin decizia nr. 1204 publicată în „Monitorul Official” tar 202 duii 3 Septembrie c„ s’a statornicit că tapapânid dela 1 Septembrie ort. exploiaitarea tuturor terenurilor cultivaibile (arabile, vii, grădini de zarzavat, pășuni, fânețe și lilivezi) se va face numai în regie proprie, exploatarea acestor terenuri în dijmă sau în arendă Agerpress. 29. — Direcţia generală a comerţului idîn mtinisterul industriei şi comerţului a stabilit in mod provizoriu următoru tarif de taxe pentru înmatrcularea in registrul comerţului, calculat la lei stabilizaţi. înmatriculări: Firme individuale 800 ei; Firme sociale: a) cu un capital până la l.ooo.ooo lei, 2.000 lei; b) dela 1—S.OOO.OoO lei, 4.000 lei; c) delă 5—10.000.000 lei, 6.000 lei; d) peste lO.OOO.OOo lei 8.000 lei. Menţiuni şi radiferi. Firme indit fiind cu desăvârşire interzisă. Spre a nu se da loc la intern'' pretări greşite, ministerul Agriculturii precizează că prin exploatare în regie, se înţelege şi munca plătită de proprietarul terenului. Astfel încât, proprietarul de terenuri care nu are posibilitatea a-şi lucra pământul personal, poate angaja direct sau prin administratorul său, lucrători cu ziua, cu luna, sau cu anul, pentru exploatarea tierenurilor în cauză, vizuale, 200 lei; firme sociale 40 lei; certificate obişnuite; copiile* jg®,ţinute după înmatriculări i şi menţiuni, 400 lei. Certificate de existenţa firmelor potrivit legii 250/1947. Pentru firmele individuale din comunele rai rare, 750 lei; pentru firmele indivirtuale dim comunele urbane, 1200 lei; pentru societăţi cu un capital până la lO.OoO.OOO lei, 2000 lei; pentru cele cu un capital de pesta 10.000.000* 3000 lei TAXELE PENTRU HATRIGULAREA IN REGISTRUL COMERTULUI FEDERALELE NU POT FI OBLIGATE SA FACĂ MĂCINIŞUL GRÂULUI Unele federale au anunţat „Insteroututul naţional al ooperaţiei” Că sunt obligate de prefecturile judeţelor respective, să facă măcinişul grâului pentru consum. Se atrage atenţiunea că ele nu pot fi obligate la această operaţiune. Sumele avansabie trebuiesc în* trebuinţate numai în operaţiunea de colectare, nu pentru măciniş. Institutul a intervenit şi la Ofi* eiile economice judeţene respec* tive, spre a desărcina federalei de această operaţiune. BURSA 29 SEPTEMBRIE 1947 Acțiuni Operațiuni încheiate B-ca Român, 30. Cred. Industrial 9,50, 9,75. B-ca Albina 10. B-ca de Scont 14. Astra Română 1275, 1300. Steaua Română 500. Cred. Minier 55, 54, 54,50, 55,59, 56. I. R. D. P. 45, 50. Gaz Metan 50. Mica 28, 27, 27,50, 27, 55, Aur 2,20, 2,25. Letea 25. Reșița 28, 28,50. Triefoane 160 165, 168, 170. S. T. B. 55, 55,50. S. R. D. 142, 145. Lac. Eftine 4,20, 4,15, 4,10 Radio 16. Nitrogen 11,50. Clăd. Român, 23. Carpatina 11. Drajna 5,50. Pr. F-ca Sticlă 10. Petrolignit 1,50. Băile Malnaș. PLECAREA DLUI GENERAL SUSAIKOV (Urmare din pagina 1-a I. Z. Susăikov, exprimând sentimentele lor pentru întărirea şi adâncirea prietenai’ei sovietio-române. ’ Tânărul Ion Gheorghe a prezentat din partea Uniunii Tineretului Muncitoresc o insignă și macheta unei locomotive Malaxa. D. general colonel I. Z. Susaikov a adresat apoi im mesagiu presei române arătând că prietenia româno-sovietică este o realitate pe care nimic nu o poate clinti. înaintea plecării trenului, d. general colonel de tancuri I. Z. Susaikov a rostit următoarele cuvinte, deasemeni viu aplaudate : Domnule Prim Ministru şi domnule Mareşal al Palatului, „Folosindu-mă de această clipă, vă rog să transmiteţi mulţumirile şi omagiile noastre, Majestăţii Sale Regelui Mihail şi Majestăţii Sale Regina Mamă Elena”. Adresându-se miilor de cetăţeni, d. Prim ministru dr. Petru Groza le spune: „Să urăm prietenului nostru, d. general colonel Susaikov şi tovarăşilor D-sale, care au muncit ani de zile alături de hol, drum bun, sănătate şi spor la muncă”. V. In aplauzele prelungite şi’n ovaţiile ce nu mai contenesc, d. gen. colonel Susaikov supuite: „Dragi prieteni, părăsind pământul vostru, exprim mulţumirea mea personală şi a tovarăşilor mei. Vă aduc mulţumirii« mele pentru sentimentele calde pe care le exprimaţi poporului meu şi marelui nostru Stalin. Trăiască poporul român iubitor de pace şi de muncă ! Succes şi noroc dragii mei prieteni. La revedere! Puternicele aplauze s’au îmbinat cu ovaţiile şi uralele mulţimii prezente la această mişcătoare manifestaţie, în timp ce trenul se pune în mişcare. DUPĂ NOUĂ ANI (Urmare «Un pag. I^a) cu Cehoslovacia în acelal ah. Trecând peste înţelegerea cu Uniimnea Sovietică, guvernul francez trata lă München cu cei ce pregăteau agresiunea contra Uniunii Sovietice. Căci guvernele Angliei şi Franţei doreau să îndrepte Germania hitlerista împotriva U. R. S. S„ ţara care luptă cu atâta consecvenţă pentru pace şi înţelegere intre popoare. Ocupând o parte din Cehoslovacia, armatele germane aveau un nou prag pentru a invada ţările din răsăritul Europei şi Uniunea Sovietică. Astfel, se deschidea drumul armatelor cotropitoare, care, peste un an, aveau să transforme ţările Europei şi ale lumii intri o mare de foc şi de sânge. Întăriţi prin hotărîrile Conferiri,ţei dela München, agresorii aveau să întoarcă armele, în toamna următoare, contra partenerilor de la masa verde. Semnând actul dela München, Daladier semnase de fapt ocuparea Franţei, până la care nu vor trece nici doi ani. Chamberlain semnase Dunquerque-ului bombardarea Londrei şi oraşelor engleze. Iată de ce Münchenul a rămas, în limbajul politic internaţional, simbolul trădării şi al pregătirii agresiunii războinice. Popoarele, mai vigilente după cel de al doilea război mondial, Ştiu astăzi să preţuiască pe adevăraţii apărători ai păcii şi să demaşte pe duşmanii ei. Poporul francez, dar şi popoarele din Anglia şi Statele Unite, se opun politicii anumitor cercuri financiare din ţările lor, care vor, ridicând capacitatea industrială a uzinelor din Ruhr, să creeze un nou focar de agresiune în Europa. Wallace şi alţi fruntaşi ai vieţii politice din U. S. A., constituiţi in gruparea „Cetăţenii progresişti ai Americii”, duc o luptă aprigă contra celor ce pregătesc un nou război, fiind susţinuţi în această luptă de majoritatea populaţiei din ţările lor. Uniunea Sovietică, şi mai puternică după zdrobirea armadelor fasciste, este în fruntea luptei popoarelor pentru pace, de, mascând în Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, pe instigatorii şi afaceriştii războiului. Şi dacă în trecut, ţările din preajma U. R. S. S. erau subjugate de monopolurile internaţionale, care le transformau in focare de război, astăzi, aceste ţări din răsăritul Europei, care au păşit pe calea adevăratei democraţii, doresc pacea şi prietenia între popoare. : _ Ic.tă de ce, după experienţa ultimului măcel şi după trezirea conştiinţei de luptă a popoarelor pentru apărarea păcii, în toamna însorită a lui Septembrie 1947, un nou München nu mai e posibil şi nu va mai fi posibil niciodată --------0*0------- Falsificatori de dolari arestaţi la Marsilia Paris, 29 (Agerpres). — Poliţii franceză a arestat în cursul zilei de ieri, la Marsilia, cea mai mare bandă europeană de falsificatori de bancnote. Aceştia erau specializaţi în falsificarea dolarilor. La perchezţia corporală, ce li s’au făcut, s’au găsit dolari falsificați în valoare de 20.000 000. Citiţi astăzi in „Ziarul Ştiinţelor11 Omul sburător — Săpăturile arheologice de la Albinia — Din porumb se poate face mai mult decât mi lai! Roboţii — Chimie şi fizică Pentru amatori — Fatelie — Şah — Sfaturi practice — Uilmele noutui 30 pagini în colori 13 lei