Universul, ianuarie 1948 (Anul 65, nr. 1-24)

1948-01-01 / nr. 1

I COOPERATIVA „SOLIDARITATEA STUDENŢEASCA“­­ Bucureşti, Gogu Cantacuzino 23 anunţă studenţii cooperatori că în localul din Calea Victo­riei 33 (fost magazinul Arcoza S.A.R.) funcţionează al 2-lea magazin, asortat cu articole textile şi încălţăminte pe bază de puncte şi mărfuri din cotele libere ! stra ian veritabil hrSnă, perfectă stare, de vânzare T^ffsc? 275.24 Mfie întreprindere Cumpără: 5.000 kg. fasole 5.000 kg. prune uscate sau ciumate 10.000 kg. ceapă 500 kg. usturoi 2.000 kg. orez Oferte’e în se­ns se primesc în Str- Domnița Anas­asia Nr. 25 Telefon­­195.62 CONSTRUISE DOCARE ȘARETE VÂND DOCARE CONTRA ALIMENTE Str. Zaharia 38, Basarab "ITIU­ dual poziţie splendidă lângă Mănăstirea Dealului Târgovişte, producţia VA vagon vin şi Ms vagon ţuică vând eftin Telefon 3.09 58 Cumpăr mic apartament garsonip­ă, centra­l­ă, semi central, maxim 250.000 lei Telefon 2.3695 V ♦» »4 ♦♦♦♦♦■» Foarte convenabil, casă nouă mobilin­g rustic terfort Telefon 5.72.59 Ft-4 r+** * ****** *+*+*■ Vâslătoa»! sil Cooperative** Banca Federală „Ilfov S-dul Alexamd­ru I. Cuza Nr. 25 , București v­inde: Cartușe vânătoare toate cali­brele, pline şi goale, alice şi capse C. M. Cugir C. flan entésen ! PROFESOR DE ENGLEZA LECŢII INDIVIDUALE ! şi IN GRUP ? Literatură—Corespondenţă ! Telefon 4.18.38 +.***** + **++**** + *4 Podgorean cu vinuri excelente caută pentru combinaţii brevet cu sau fără local Informaţii telefon 2:43.59 BIL­ANT (Unnare din pagina l-a) ^ valorificarea şi la respecta­rea lor. Ce condamn e orgoliul pe care, până acum, îl aveau mulţi din cei care se ridicau la rangul de elită intelectua­lă. Orgoliu explicabil, dealt­fel, pentru că am văzut care era calea obişnuită a selec­tării valorilor. Intr’o socie­tate, însă, în care absolut toţi cei meritoşi ajung la rolul care li se cuvine, într’o ast­fel de societate intelectualii nu ar mai avea dece fi orgo­lioşi. Dimpotrivă, şi-ar da seama că pentru a ajunge acolo unde sunt nu au fost deajuns numai meritele lor ci a mai fost necesară şi munca întregei societăţi care le-a permis, lor, să-şi cultive calităţile şi să le valorifice deplin. Ceia ce am condamnat în articolul la care se referă domnul colonel care îmi scrie, e orgoliul elitelor din trecut, orgoliu care izola pe unii in­telectuali de massa celor care munceau şi se sacrificau pen­tru a avea aceşti intelectuali posibilitatea să se cultive şi să se valorifice. Adăugam apoi, că acest orgoliu era, în mod intenţionat, insuflat şi amplificat în sufletul multor intelectuali din trecut toc­mai pentru a-i smulge din rândurile maselor populare, pentru a lăsa mulţimile fără conducători, încât aceste mulţimi să fie mai uşor în­şelate de demagogii falsei de­mocraţii. Poate că n’am fost însă destul de clar atunci. Iată de ce dau cititorului meu aceste suplimentare explicaţii. O­­dată cu ele ţin să subliniez că scrisoarea d-lui colonel mi se pare extrem de sem­nificativă pentru vremurile de azi. Căci domnul colonel nu-mi face numai imputarea arătată (care, şi ea, dovedeş­te că cititorii participă, ac­tiv, la desbaterile probleme­lor actuale) ci d-sa spune şi că e necesară o schimbare în societate. Că revenirea la vechea stare de lucruri nu mai e posibilă. D. colonel nu e încă lămu­rit asupra formei pe care o va lua societatea. Aceasta e o problemă. Dar e clar pen­tru d-sa că o întoarcere la ce-a fost nu mai e nici posi­bil şi — cu atât mai puţin— recomandabil. Această înţelegere pe care cititorul o arată faţă de di­namica societăţii, faţă de ne­cesara ei prefacere, mi se pare esenţială şi extrem de semnificativă. Cu atât mai semnificativă cu cât vine de la un om care a fost pregă­tit, în mod special, de vechiul regim să-l păstreze intact, să-l considere nealterabil. E obiceiul, aici, să scrim, de Anul Nou, un articol în care să se facă bilanţul trecutului şi să se traseze perspecti­vele viitorului. Cred că n’aş fi putut face un bilanţ mai just al prefacerilor la care asistăm şi n’aş fi putut des­chide o mai elocventă pers­pectivă asupra viitorului de­cât semnalând aici, scrisoarea unui domn colonel care înţe­lege ce se petrece azi în lu­me şi caută să descifreze ce va fi mâine.Căci aceasta nu-i numai starea de spirit a unui cititor. Aceasta oglindeşte sbuciu­­mul interior al tuturor celor care nu trec ca nătărăii prin viaţă. A tuturor celor care îşi pun întrebări şi caută răs­punsuri. A celor mai buni dintre noi, a celor care par­ticipă, în mod conştient, la istoricele prefaceri prin care trece societatea de azi. AL. C. CONSTANTINESCU Cele mai frumoase daruri de sărbători pentru copii şi tineret le oferă „EDITURA de STAT" SUNA GHIOCEL, SUNA CLOPOŢEL de: A. Toma, A. Manole şi G. Gusti. (Versuri şi muzică; ilustraţii în culori). Preţul lei 60 POVEŞTILE MOTANULUI de Marcel Aymé. (Ilustraţii de Va­lentina Bardu). Preţul lei 180 POVESTIRI de Tolstoi. (Tradu­cere de A. Toma bogat ilus­trat). Preţul lei 200 IMP­IRATUL MUNŢILOR de Leton Thompson (ilustrat). Preţul lei VOEVODUI DREPTĂŢII de Victor Eftimiu (ilustrat). Preţul lei 70 A KACSA ES A AKAS de Horvath István şi G. Gusti (in limba maghiară, bogat ilustrat) Preţul lei 160 DE VANZARE LA TOATE LIBRĂRIILE UNIVERSAE SCHIMBĂRI IN MERSUL TRENURILOR Mersul trenurilor de persoa­ne nr. 1153 d­e le T mişoara- Reşiţa Uzine şi nr. 1136 dintre Orav­ia-Berzlov­­a s’a mod­e cat, circulând după cum urmează : Dela Timişoara până la Voi­­teni va circula combinat cu tr. de persoane nr. 1167 cu pleca­rea la ora 14.42 şi sos. In Voi­teni la ora 15,43, dela Voiteni până la Reşiţa Uz­na circută după mersul urmă­­r : pleacă dela Voitenii la ora 15,56 şi sos. la Reşiţa la ora 19,25. Tr. de persoane nr. 1186 va­­ pleca d­e Orav­ia la ora 14,30 şi va sosi la Berzov­a la ora 16 50. ULEIUL SE MĂSURAT In legătură cu distribuţia uleiu­lui, ministerul industriei şi comer­ţului aduce următoarele preciziuni: Distribuţia uleiului pentru con­sumatori se face de către centrele de desfacere, în litri, deoarece vânzarea cu amănuntul, în kilo­grame, ar da loc la greutăţi, care DISTRIBUE CU LITRUL ar întârzia distribuţia. Diferenţa de densitate la ulei, între kilogram şi litru a fost luată în considerare. Centrul de distribuţie primeşte cantitatea corespunzătoare pe care trebue s’o desfacă, în litri, în ra­port cu cartelele înscrise. PRODUSE CARE SE DISTRIBUE DE SOCIETATEA COMERCIALĂ DE STAT Ministerul industriei şi comer­ţului a dat o decizie prin care cu începere de la 10 Ianuari 1948, distribuirea produselor ra­ţionate din sfera de producţie , oficiilor industriale şi anume: O­ficiul industrial al bumbaculu­­l lânei, al mătasei, al pielei ş talpei şi al confecţiuni­lor, pro­duse programate de ministeru industriei şi comerţului la dis­poz­ţia „Soc- Comerciale de sta pentru distribuirea produselo raţionate” se face de către aceast societate şi numai ministerul in­dustriei şi comerţului poate mo­difica programarea iniţială. Repartizarea produselor mi sus indicate se va face de So­cietatea comercială de stat pentr distribuirea produselor raţionate societăţilor comerciale şi coope­rativelor orăşeneşti, autorizate , desface aceste produse raţionate cu exclusivitate. Societatea va repartiza mărfu­rile direct din fabrici, comuni­când şi Oficiilor industriale dis­tribuţia. Autorizaţiile date de ministe­rul industriei şi comerţului, co­mercianţilor, societăţilor com­er­ciale şi cooperativelor orăşeneşt­i vor fi revizuite de Societatea I comercială de stat.­­ Solicitarea autorizaţiunilor de desfacere a produselor raţionate, mai sus indicate, se va face de către comercianţii care îndepli­nesc următoarele condiţiuni: a) să funcţioneze comform le­gilor în vigoare şi să aibă firma înmatriculată la Oficiul­­registru-­­ lui comerţului; I b) să aibă un magazin bine utilat şi încadrat cu personal­­ suficient pentru a deservi clien­­­­tela în mod permanent şi în bune­­ condiţiuni; I c) să dispună de capital lichid, suficient pentru ca aproviziona- I rea cu produse raţionate să f­i a­­­­sigurată la timp;­­ d) să nu fi fost condamnat­­ pentru infracţiuni economice; e) să aibă avizul Oficiului E­­conomic Judeţean, iar pentru Bucureşti, avizul Direcţiei Gene­­­rale a Comerţului Interior; f) să se oblige a îndeplini orice dispaziţiuni pe care Societatea Comercială de Stat le va socoti­­ necesare, pentru asigurarea unei­­ bune distribuţiuni a produselor­­ raţionate.­­ Controlul şi îndrumarea fir­­meilor comerciale, a societăţilor comerciale şi cooperativelor oră­şeneşti, autorizate a face distri­­i­bu­irea produselor industriale ra­ţionate, sa va trce de către ofi­ciile economice judeţene, pe baza instrucţiunilor şi circulărilor date de către ministerul industrie şi comerţului. Of­oile indus­riale susnum­te, sunt obligate ca în termen de 5 zile dela apariţia acestei decizii­­ în Monitorul Oficial, să trimită:­­ Societăţii comerciale de stat, ia­­­­blourile fabricelor care intră la­t compunerea lor, cu indicarea­­ produselor pe care acestea le fa- I­brică, precum şi tablourile cu­­­­prinzând repartizările făcute până la 1 Ianuarie 1948. Fabricele care fac parte din Oficiu, vor trimite Societăţii, în termen de 5 zile de la publicarea acestei decizii în Monitorul Ofi­cial, copiile tuturor facturilor e­­mise magazinelor şi cooperative­lor autorizate, începând de la data de 25 Noembrie 1947. CARTELURI DESFIINŢATE Ministerul industriei şi comer­ţului a dat o decizie prin care se interzice purtarea titulaturii de cartel, următoarelor întreprinderi : 1. Biroul de evidenţă a credite­lor şi vânzărilor întreprinderilor: Costinescu, Voinea, Industria sâr­mei, Jappi Wiel­­and Herzog, înfiin­ţat la 5 Decembrie 1936. 2. Biroul de raţionalizare, de e­­videnţă, a creditelor şi vânzarea şuruburilor, înfiinţat la 11 Martie 1936. 3. Gheaţa S A. R., înfiinţată la 1, Aprilie 1936. 4. Biroul de control pentru pro­ducţia şi vânzarea de orice tăbliţe emailate, înfiinţat la 1 Ianuarie 1934. 5. Convenţia referitoare la ace­tonă şi dizolvanţi, înfiinţată la 1 August 1936. 6. Biroul de raţionalizare a pro­ducţiei uzinelor metalurgice „Titan Nadrag, Călan“ S. A. R şi Noua Societate a atelierelor Vulcan, fa­brică de maşini şi vagoane S. A., înfiinţată la 27 Februarie 1937. 7. Marş, vânzarea oţelurilor, în­fiinţat la 1940. 8. Convenţia referitoare la aci­dul acetic tehnic, între firmele : Administraţa centrală a proprietă­ţilor principesei E. G. Ştirbei şi Margina - Reşiţa. Distileriile de lemn unite S. A. R., înfiinţat la 1 Ianuarie 1940 9. Sorin, produse de geamuri, înfiinţat în 1936. 10. Biroul pentru repartizarea materiilor prime, destinate socie­tăţii Mărăşeşti şi fabricei Mărăşti, necesare la fabricarea de clei şi alte produse, înfiinţat la 12 Noem­­brie 1945. Se retrag atribuţiunile şi drep­turile exclusive acordate şi recu­noscute de ministerul industriei şi comerţului, cartelurilor mai sus arătate. --------0X0-------­ RETRAGEREA DIN CIRCULAŢIE A UNOR TIMBRE FISCALE Ministerul finanţelor reaminteşte tuturor contribuabililor că pe data de 15 ianuarie 1948 se retrag din circulaţie toate timbrele impozita, lud excepţional purtând sursari-ul ,,1947“. Aceste timbre trebuesc depuse la administraţiile financiare sau percepţiilor fiscale până la data de mai sus, primindu-se în schimb timbre ale impozitului excepţional fără sursari. Contribuabilii se vor aproviziona din timp cu timbre fără sursari în canttăţi suficiente. „Sănătatea poporului revistă ilustrată de medicină populară apare la 4 Ianuarie 1948 Condusă de un comitet de medici, consacraţi mânuitori ai con­deiului, revista SANATATEA POPORULUI, va fi un Îndreptar al unei vieţi sănătoase şi fericite pentru toate straturile sociale In paginile acestei folositoare publicaţii, se vor scrie pe înţe­lesul tuturora, articole de medicină socială, igienă, puericultura, sfaturi pentru prevenirea bolilor, problema muncii în condiţiuni igienice, a sexualităţi, a educaţiei fizice, etc. Pentru paza celui mai scump bun al vostru şi al familiei voastre, citiţi şi păstraţi acest sfătuitor al sănătăţii : revista „Sănătatea poporului” • K PE DRUMUL IZBĂVIRII... (Urmare din pagina I-a) vieţii, să lucreze în adâncul ei, spre bogată rodire. Obiectivul misiunii Bisericii este omul, temelia patriei şi a societăţii. înălţarea omului condiţionează înbunătăţir­ea tu­turor celorlalte realităţi ale vieţii omeneşti. Formarea unui om nou, a unui om conştient de rosturile lui pe pământ, pă­truns de nepieritoarele adevă­ruri ale dreptăţii şi păcii, intă o vastă lucrare întru săvârşi­rea căreia este chemată Bi­serica. întruparea lui Hristos, a că­rui naştere am prăznuit-o zi­lele trecute, are un înţeles mult mai adânc decât suntem obicinuiţi să-l privim. In for­mula Evangheliei după Sf. loan : „şi cuvântul trup s’a făcut“ stă începutul schimbă­rii lumii acesteia- Cuvântul a fost în lume dela întemeierea ei, cuvântul a fost „lumina lumii “ şi deci o lumină a oa­menilor, chiar în epoca întu­necată dinaintea întrupării. Schimbarea omului nu s’a săvârşit pe cale abstractă ,ci pe calea concretă a întrupării Fiului lui Dumnezeu în carne şi oase- Iisus Hristos este un al doilea Adam, creatorul unei umanităţi noui şi un model i­­deal al omului celui nou. Formarea omului nou nu este un proces doctrinar, ab­stract, ci un contact viu, expe­rimentat cu realitatea unui model întrupat, care a sălăşluit între noi. Cine fuge de această muncă gigantică, de această datorie sfântă, nu poate fi un apostol al lui Hristos. Strigătul ome­nirii după o viaţă nouă, mai dreaptă şi mai bună, este stri­gătul celui căzut între tâlhari, după Samarineanul isbăvitor. Lăsată pradă tuturor rătăciri­­i şi tuturor suferinţelor, o­­menirea strigă şi cere pace, în­frăţire şi dreptate. Biseri­ca trebue să răspundă acestei stri­gări şi să fie prezentă acolo unde se dă lupta pentru cuce­rirea dreptăţii şi libertăţii, spre care a nădăjduit şi vecinie nă­­dăjdueşte sufletul omenesc. Dar nu poate fi pace şi în­frăţire într’o lume cu oameni robiţi, exploataţi şi ţinuţi în în­tuneric. Slujitorii Bisericii au locuri de frunte şi de grea răspun­dere fft munca pentru lumina­rea poportflui. Lor le revine datoria de a înlătura confu­ziile care domnesc în lume, de a îndepărta din sufletele oa­menilor toată zgura lăsată de păcatele trecutului» In felul acesta, slujii»^ ome­nirea, ajutând noroadele în lupta lor nentru pace și liber’­*, late, Biserica va putea — sub ocrotirea harului Celui Atofat puternic să contribuie l* zi­direa unei lumi mai drepte şi mai bune, lume care să fie cu adevărat demnă de Creator­ul ei. Pe drumul acesta se îndireap* tă, din primele zile ale noului? an, Biserica Ortodoxă Română și slujitorii ei, — p® singurul drum adevărat, deschis înain­tea noastră de Iisus Mântuito­­rul. ******­******■***************** ******************* — ——III IIl­ IIII —— Teatrul ARMATEI Calea 13 Septembrie No. 18 Tel. 4.19.05, Tr. 4, 7, 25 Prezintă marele succes PfiLOS UOiniGUL ******* *^******* **._........................__ »«* ** ****************** TEATRUL NOSTRU Pasagiul Comedia Telefon 4.11.56 PREMIERĂ Azi Miercuri 31 Dec. (Revelion) orele 8 seara IUBIREA LOR (Le roi du Pardon) Piesă in 3 acte de Maurice Land­ay cu VICTOR ANTONESCU, ION GHEORGHIU si GEO MAICAN, TILDA RADOVICI, ECATE­RINA IONESCU, LULU NICULESCU, VICTOR HANDOCA, DOREL URLATEANU, G. SERBANESCU Dir. de scenă: Miheu­l Zirra Bilete la Cassa Teatrului INFORMATII ZT3S ♦ Concertul popular dat în ca­drul prie­teniei româno-sovietice, cu concursul orchestrei pe man­doline ^ „Estudiantina”. Radio ce urma să aibă loc în sala Ciulești, la 31 Decembrie 1947, s’a amânat irevocabil pentru 1 Februarie 1948. BLENORAGIE;-,!,yV,;-; K.». PENICILINA ASOCIATA , modem al iKiHsuliil -rigalivama analizelor;TM’’­DI CONSTANTIN TULIU BLANC Bulevardul Carol 5ft Tram­vai 14 + Sindicatul higienă, secţia cos­metică, ţine şedinţă plenară la 3 ianuarie, ora 18, în str. Clemen­­ceau nr. 6, la sediul consiliului sindical judeţean. HEMOROIZI Tratează radical fără OPERAȚIE Metode noui DR. GH. ZVERCA specialist, fost medic-şef sanatoriu chirurgie MAVROGHENI 11 Sf. Gheorghe Cons. 4—7 Tel. 4.36.35 Sf­. Dr.H. Gref ^ÎiLE — VARICE — PAR BlfNORAGIA-SIFILIS SEXUALE Cons- 10—2 șl 3—7 Tel. 6.30.08 CA I. A II A Sl l.OR SI (colt Mircea Vodă) . Toţi studenţii ieşeni consti­tuiţi în Cercul Judeţean Ilfov sunt convocaţi la sediul U.N.S.R. din calea Plevnei Nr. 61 pentru 3 Ianuarie 1948, orele 12. LOTO săptămânal Rezultatul tragerii de la 29 Decembrie 1947 Au fost extrase următoarele numere: 54 I 31 I IO I 89 I 72 Nefiind nici un buletin câşti­gător, jocul s’a închis. Pentru tragerea viitoare, jocul începe cu suma de: Lei 171.156 •­ Co­nitetul şcolar al liceului „Spiru Ha­ret’’ din Bucureşti, con­voacă în adunare generală anuală pe membrii Eforiei Duminică, 11 Ianuarie 1948, orele 10 dimineaţa, în sala de gimnastică a şcolii. Dacă la 11 Ianuarie a. c. nu se va întruni numărul legal de mem­­­bri adunarea se ţine Duminică, 18 Ianuarie, orele 10 dimineaţa, cu orice număr de mem­bri. • Se aduce la cunoştinţa par­ticipanţilor la concursul de afişe turistice organizat de Oficiul Na­ţional de Turism. Că termenul pentru predarea probelor, se pre­lungeşte până Sâmbătă 16 Ianua­rie 1948, inclusiv, exportiţia ur­mând a se deschide joi, 15 Ianu­arie 1948. Concurenţii pot prezenta afişele in fiecare zi între orele 8­2, în str. Wilson 8, etaj III, camera 24, Serviciul Propagandei Turistice .O. N. T. Cu ocazia Anului Nou, Re­­­prezen­tantul Politic al Guver­nului Federal Austriac, va­­primi pe membrii coloniei1 austriace în ziua de Duminică- 4 Ianuarie 1948, ora 11 a. m.„ în localul Cancelariei Repre­zentanţei Politice, Bulevardul, Carol 55 B. ♦ Se aduce la cunoştinţa Cercu­rilor Judeţene U.N.S.R. că Sâm­bătă, 10 Ianuarie, ora 18, are loc la sediul U.N.S.R. din calea Plev­nei Nr. 61 prima şedinţă de după vacanţă cu care ocazie se vor da­ rapoartele asupra campaniei de asteteniţă din timpul vacanţei din Crăciun. ♦ Asociaţia micilor pensionari, publici din Capitală, persoană ju­ridică, str. Hotin 42, printr’o de­legaţie, în frunte cu d. Galiceanu Ion, a predat câte un memoriu: la 10 D-brie (Mu­, director general al casei generale de pensiuni, la 1­3 D-brie Comisiei superioare mi­­nisteriale de redresare economică; la 13 D-brie Preşedinţiei consiliu­lui de minştri; la 16 D-brie minis­terului de finanţe. S-a cerut ca puncte principale: fixarea minimului de existenţă la 5.000 lei; fixarea coeficientului de­la 1,20 la 2, urcând cu cinci frac­ţiuni spre cel mai mare grad; des­fiinţarea celor patru categorii de­ pensiuni la gradul avut de pen­sionar; acordarea indemnizaţiei de chirie şi­­punerea la pun­ct a case­lor de credit. BIBLIOGRAFIE: ♦ A apărut numărul de ANUL NOU al excelentului săptămânal de satiră şi humor „PAPAGALUL” cu colaborarea d-lor: Sergiu Milo­­rian, Al. Devechi, A. Noi, Horia Furtună, Dumitru Tabacu Ton Pribeagu, Simbad Marinarul, Ga­briel Teodorescu, Const. Iota, I. I. Aurel, Sara Cismela Memehaga, etc... «-»-»te* 4-4 ♦44444444t-44 ♦♦♦♦♦ * ♦•»■»■» + 44- ♦ ♦ ♦ ♦ S’A PUS IN VANZARE: ALMANAHUL unim 1 9 4 8 cu un excepţional material cuprinzând reportaje, de toate genurile, schiţe, poeme, humor, probleme ştiin­ţifice pe înţelesul tuturor, modă, sport, cinematograf — reportaje senzaţionale despre subiectele la ordi­­nea zilei, reportaje fotografice interne şi externe, etc. CU PATRU REPRODUCERI IN CULORI ŞI NENUMĂRATE FOTOGRAFII ŞI ILUSTRAŞI. Nume de frunte ale culturii române şi străine sem­nează cele câteva zeci de nuvele, articole şi reportaje. Almanahul se găseşte de vân­­za­r la toate librăriile şi debitele. PREŢUL 200 LEI MARILE SPERANŢE*) * de CHARLES DICKENS In româneşte de VERA CALIN tot In timp ce ne desmorţeam în faţa focului, după masă, „omul la toate”, care şedea într’un colţ şi purta o pereche de ghete burduhănoase, pe care ni le arătase, în timp ce mân­eam ouă cu slănină, ca pe nişte relicve pe preţ, scoase din pi­cioarele unui marinar înecat, care fusese aruncat la mal cu câteva zile în urmă, „omul la toate“, cum am spus, mă între­bă dacă nu văzusem o corabie mică cu patru lopeţi urcând fluviul. I-am răspuns că nu şi el îmi spuse că, pe semne, o luase în jos pe fluviu, deşi când plecase de aci „pornise în sus”. Cine știe de ce, spuse „omul la toate“, s’or fi răsgândit fi au pornit-o în jos.. — Cum ai spus, o corabie mică cu patru lopeţi ? întrebai eu — Cu patru lopeţi, răspunse el, şi cu doi vâslaşi. — S’au oprit, aici? — Au intrat cu un urcior de patru galboni '­ ca să ia bere. «T-jr-n.r-î să mm otravă în bere, spuse „omul la toate’, s. u r? 'e bag înăuntru vreo doctorie care să-i răscolească puțin. — l'-e ce ? — Știu eu c'p ce, spuse „omul la toate”. Vorbea cu o voce Jneîe’ată ce și cum nr fi avut noroiu în gâtlej. — Crede, spuse cârciumarul, un om slăbuț și gânditor, cu orb’ •.•px’âfrtt, care părea să aibă multă încredere în „omul“ Jitî rrră sunt ceea ce nu sunt. — Știu nn ce cred se încăpățână omul. __ Tu orori că-s dela vamă, omule? întrebă cârciumarul — C’ er s?a cred _ a'•„ne* să știi că te înșeli. «— B!ne că mă înșel ! » Jp, lannt s aoftmf tn Bdltnn» Ar­ftist, 1­­­1). U­r.frate pentru 11-chMe. După ce dădu acest răspuns plin de înţeles, care dovedea încrederea neţărmurită pe care o avea în părerea lui, „omul la toate” îşi scoase una din ghetele lui burduhănoase, se uită înăuntrul ei, scutură câteva pietricele din gheaţă pe podeaua bucătăriei şi se incălţă la loc. Făcu aceste mişcări cu aerul unui „om la toate”, care avea atâta dreptate, încât îşi putea îngădui să facă orice. — Și atunci ce crezi c’au făcut nu nasturii ? întrebă câr­ciumarul șovăind. — Ce-au făcut cu nasturii ? răspunse omul. I-au svârlit în apă. I-au înghiţit. I-au semănat în pământ, ca să răsară verze. Ce-au făcut cu nasturii! — Nu fii obraznic, omule, îl dojeni cârciumarul cu glas trist şi patetic. — Un funcţionar de vamă ştie el ce să facă cu nasturii — spuse „omul la toate”, repetând cu dispreţ nemăsurat cu­vântul cu pricina, când îl împiedică de la treabă. O corabie cu patru vâsle şi doi vâslaşi nu-şi pierd timpul şi nu se plimbă când în sus, când în jos, dacă nu sunt funcţionari de vamă înăuntru. După aceste cuvinte, omul ieşi, plin de dispreţ, din bucătărie , şi cârciumarul, care nu mai avea în cine să se încreadă, găsi că n’are rost să vorbească mai departe. Acest dialog ne nelinişti pe toţi şi pe mine chiar foarte mult. Un vânt jalnic vuia în jurul casei, apa izbea malul şi pe mine mă cuprinse teama că suntem prinşi şi ameninţaţi. O corabie mică cu patru vâsle, care se plimbă în chip atât de ciudat, încât reuşise să atragă atenţia oamenilor, era o îm­prejurare neplăcută, pe care nu mi-o puteam scoate din cap După ce l-am convins pe Provis să se ducă sus în odaie şi să se culce, am ieşit afară cu prietenii mei (Startop avusese timp să afle cum stau lucrurile) şi ţinurăm un nou sfat. Ne fră­mânta întrebarea dacă trebuie să rămânem la cârciumă până la trecerea primului vapor, adică până pe la orele unu după amiază, sau dacă s’o pornim dis-de-dimineată In cele din urmă, socotirăm că e mai cuminte să rămânem pe loc până aproape o oră înainte de trecerea vaporului şi atunci să-i ieşim în cale şi să ne lăsăm duşi de curent. După ce luarăm hotărîrea aceasta, ne întoarserăm la cârciumă şi ne culcarăm. Eu m’am culcat îmbrăcat şi am dormit bine câteva cea­suri. Când m’am trezit, vântul începuse din nou să sufle, şi firma cârciumii (un vapor) pocnea şi se bălăbănea, cu ult zgomot, care mă făcea să tresar mereu. Mă ridicai încet, căci Provis mai dormea încă şi mă uitai pe fereastră Vedeam cheiul unde lăsasem barca şi, în timpp ce încercam să-mi în­văţ ochii cu lumina lunii acoperită de nori, zării doi oameni care se uitau în barca noastră. Apoi trecură pe sub fereastra mea, fără să se mai uite la nimic şi nu se îndreptară spre debarcaderul pe care îl zăream eu şi care era gol, ci o luară peste mlaştini în direcţia Nore. , Prima mea pornire fu să-l scol pe Herbert şi să-i arăt pe cei doi oameni care se depărtau. Dar, gândindu-mă înainte de a intra în odaia lui, care era în fundul casei perete în pe­rete cu a mea, că el şi cu Startop avuseseră o zi mai grea decât mine şi că erau obosiţi, mă lăsai păgubaş. Mă întorsei la fereastră şi văzui pe cei doi oameni înaintând prin mlaştini. Dar, în lumina aceea slabă, îi pierdui curând din vedere şi, fiindcă era tare frig, mă culcai cu gândul să mai chibzuesc şi să adorm din nou. Ne scularăm devreme. In timp ce ne plimbam toţi patru prin faţa cârciumii, înainte de gustarea de dimineaţă, mi se păru că aş face bine să le povestesc cele ce văzuse. Şi, din nou, fugarul nostru se dovedi cel mai puţin îngrijorat dintre toţi. Nu e cu neputinţă, spunea el, ca oamenii să fie într’adevăr dela vamă şi nici gând să n’aibă să ne urmărească pe noi încercai şi eu să spun că omul are dreptate căci, de fapt, era foarte firesc să fie aşa cum spunea el.. Totuşi, propusei ca Pro­vis şi cu mine să pornim pe jos către un loc îndepărtat pe care-l vedeam de la cârciumă şi barca să ne culeagă de acolo sau din apropiere de locul acela, pe la ora prânzului. Deoa­rece părerea mea fu socotită o măsură bună de prevedere, îndată după gustarea de dimineață, Privis și cu mine porni­răm, fără să spunem nimic la cârciumă. In timp ce mergeam, el îşi fuma luleaua şi, din când în când, se oprea şi mă bătea pe umeri. Când ne apropiarăm de locul hotărît, îl rugai să se adăpostească undeva, în timp ce eu voia normi în recunoaştere, căci în spre locul acela se în­dreptaseră cei doi oameni în timpul nopţii El încuviinţă şi eu pornii singur mai departe. Nu se vedea nici urmă de barcă în jurul locului acela, nici vreo barcă trasă la ţărm prin apro- I piere şi nici urme de oameni care să se fi îmbarcat de acolo !Dar, de fapt era în timpul fluxului şi poate că urmele de paşi fuseseră acoperite de apă. Provis scoase capul din ascunzătoare şi văzând că-i fac semn cu mâna să se apropie, mă ajunse şi ne oprirăm acolo aşteptând barca; uneori ne trânteam pe mal înfăşuraţi în mantale, alteori ne mişcăm ca să ne mai încălzim; în cele din urmă, văzurăm barca apropii­ndu-se. Ne suirăm uşor înăuntru şi pocnirăm pe drumul pe care avea să-l ia vaporul. Nu mai erau decât vreo zece minute până la unu şi începurăm să ne uităm în zare ca să vedem fumul vasului. Dar, de abia pe la unu şi jumătate zărirăm fumul şi, nu mult după aceea, văzurăm fumul unui alt vapor în spatele primului. Deoarece vapoarele înaintau repede, pregătirăm geamantanele şi ne luarăm rămas bun de la Herbert şi Star­top. Ne strânserăm cu căldură mâinile şi nici ochii lui Herbert şi nici ai mei nu erau uscaţi, când, deodată, văzui o corabie mică cu patru vâsle ţâşnind de sub mal, ceva mai încolo de barca noastră şi luând acelaş drum cu noi Pâna acum, între fumul vaporului şi barca noastră se în­tinsese o burată de mal, din pricina cotiturilor pe care le făcea fluviu] ; dar acum vedeam vasul cum înaintează. I-am strigat lui Herbert şi lui Startop să stea în faţa curentului, pentru ca oamenii de pe bord să vadă că aşteptăm vaporul şi l-am rugat din tot sufletul pe Provis să stea liniştit şi să rămână înfăşurat în manta. El răspunse voios: — Ai încre­dere în mine, măi băiete, și rămase neclintit ca o statue. Intre timp corabia cu patru vâsle, care era mânată cu multă pri­cepere, trecuse fluviul înspre noi, ne lăsase s’o ajungem din urmă și pornise mai departe paralel cu barca noastră. Nu ne-o lua deloc înainte și de abia lăsau între noi şi ei destul loc pentru mişcarea vâslelor ; se lăsau duşi de curent când ne lăsam şi noi, dădeau odată sau de două ori cu vâslele, când dădeam şi noi .Unul din cei doi oameni din barcă era la cârmă şi se uita la noi foarte pătrunzător — aşa cum face orice căr­­maciu în împrepiurări asemănătoare ; celălalt, era întocoşmănit, şi stă era ghemuit ca şi Provis şi parcă şoptea instrucţiuni câr­maciului, care se Ur­a Spre noi. Dary în niciuna din bărci, nu se auzea niciun cuvânt. După câteva minute, Startop desluşi care vas era primul­­ şi-mi şopti „Hamburg“, cu obrazul în obrazul meu. Vasul se apropia cu iuţeală şi bătăile lopeţilor se auzeau din ce în ce j mai tare Mi se părea că umbra vaporului era deasupra noas­­tră, când din corabia de alături ne strigă un glas. Eu am , răspuns. — Aveţi un deportat fugit printre voi, spuse omul de la­­ cârmă Acela înfăşurat în manta. TI cheamă Abel Magwitch, zis Provis. II arestez și-l somez să se predea și pe voi să mă aju­tați­ ,­ / {Va urma)'

Next