Universul, martie 1948 (Anul 65, nr. 50-75)
1948-03-01 / nr. 50
Anul al 65-lea Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „universul*« s. a. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov •1© PAGINI 5 LEI Taxi: postali pliati la planorar conform aprobirii Dir. Grass P. T. S. Hr. S6.064/93S CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SALTUL CALITATIV Dizolvarea Parlamentului şi convocarea Corpului Electoral pentru alegerea Constituantei, sunt urmările congresului Partidului Muncitoresc Român şi ale hotărârilor luate prin votarea rezoluţiei finale. înseamnă, aceasta, că hotărîrea de a da ţării noastre o nouă constituţie e o hotărâre arbitrară, fără legătură cu evoluţia firească, de până acum, a poporului român şi cu schimbările ce au avut loc în ultimul timp? Nu. Dimpotrivă, lucrările congresului Partidului Muncitoresc Român şi hotărârile luate în acest congres oglindesc prefacerile structurale care au avut loc, în ultimul timp, în România şi — de aici — necesitatea, pe de o parte, de a consacra în constituţia Ţării aceste prefaceri şi, pe de altă parte, de a deschide neted drumul, tot prin această constituţie, nouilor prefaceri pe care le determină schimbările de până acum. Cât de profunde au fost schimbările de până acum de impun, ele, ţării, o nouă constituţie şi deschid drumul unor noui şi adânci reforme? Cât de mare e deosebirea între ce a fost şi ce este azi în ţara noastră de e necesar acum, un alt fundament constituţional edificiului pe care îl ridici — cu munca şi concepţiile sale noui— poporul român? In raportul politic pe care l-a ţinut în faţa Congresului, d- Gh. Gheorghiu Dej a spus că „ajunge să comparăm situaţia politică şi economică de acum 7 luni cu cea pe care o avem astăzi pentru a ne da seama că în acest răstimp atât de scurt ţara noastră a săvârşit în evoluţia ei ceiace e denumit în teoria marxistă, un salt calitativ”. trecut, cu alte cuvinte, dela o formă de stat veche la o nouă formă de stat. S’a trecut dela monarhia burghezomoşierească la Republica Populară. Cum s’a făcut această trecere? Printr’un salt. Cum de a fost posibil saltul? Printro cantitate de prefaceri, de reforme, realizate anterior, adică dela 6 Martie 1945 până la 30 Decembrie 1947. Prima reformă a fost cea agrară, însemnătatea ei nu constă numai în faptul că a fost privita ci mai ales în faptul că ştergea urmele feudale ale organizării noastre sociale. In raporturile dintre moşieri şi ţăranii care le lucrau pământurile mai existau încă forme de exploatare moştenite de pe vremea pervajului feudal (dijma, claca, nuşfetul etc) Reforma agrară a luat din mâna moşierilor puterea economică, întărind, astfel, schimbarea dela 0 Martie care luase, nu numai aceleiaşi moşierimi, ci şi marilor capitalişti, o parte esenţială a puterii lor politice. Atât schimbarea dela 0 Martie cât şi reforma agrară au fost realizate prin lupta directă a masselor populare N’a fost vorba, câtuşi de puţin, de o tranzacţie, de o târguială cu păturile suprapuse care deţineau, pe atunci, atât puterea economică cât şi pe cea politică. N’a fost vorba nici de o manevră, oarecare, parlamentară, mijloc prin care se obţin, în ţările reformiste, unele îmbunătăţiri economice plătite, însă, cu esenţiale capitulări politice-Poporul român a obinut schimbările prin luptă directă cu stăpânii loi de până atunci. Sunt cunoscute acţiunile porulare dinainte de 6 Martie 1945, acţiuni care am culminat cu viguroasa demonstraţie de la 23 Februarie, când guvernul Rudescu a încerca să se menţină la putere cu ajutorul mitralierelor, dar a fost măturat de voinţa populară. Sunt cunoscute şi acţiunile ţărăneşti, premergătoare reformei agrare. Moşierimea spăimântată şi marea burghezie de■sorié trnată vorbea de o mişcare anarhică a ţărănimii care ocupa singură moşiile, impărţindu-Ie* Nu era o mişcare anarhică ci o acţiune de masă a ţărănimii care asculta de apelul din 11 Februarie 1945 al partidului comunist român, apel prin care se cerea ţărănimii să treacă, cu deli sine putere, la înfăptuirea, pe teren, a reformei agrare pe care partidele politice ale moşierimii şi marei burghezii refuzau să o admită. Aşa cum nu era acţiune anarhică nici înlăturarea, tot prin luptă, de către mossele populare orăşeneşti a prefecţilor şi primarilor reacţionari. Se făceau, atunci, primii paşi botoriţi pe drumul marilor Schimbări care aveau să înlăture complect de la putere vechile pături conducătoare şi avea să facă posibil saltul din ultimile luni ale anului 1947. Toate schimbările petrecute după 6 Martie 1945 — începând cu alegerile parlamentare, demascarea şi pedepsirea tot criminalilor complotişti ai fostului partid naţional-ţărănesc, înlăturarea tătărăscienilor din guvern, ca ultimi exponenţi ai intereselor Marelui capital şi ai moşierimei, culminând cu reuşita reformei monetare — toate aceste acțiuni a*t constituit acea cantitate de s'.himbări care a determinat saltul clitativ al trecerii dela orga- Al. C. Constantin©*«! (Contitițiar^ in pag. 2-a) COMUN CAT ASUPRA VIZITE E®108 GUVERNULUI mut» NHUK ROMÂNE IN CMMI POLONIEI Varşovia, 73 (Radar). — Coppspcflidtntul agenţiei ,ttado*“‘ transmite următorul comunicat oficial: In zilele de 26, 27 şi 28 Februarie 1948, d. dr. Petru Groza, preşedintei», Consiliului deminiştri, împreună cu membrii guvernului Republicii Populare Române; ministrul Afacerilor străine d.nă Ana Pauker; ministrul Afacerilor interne d. Tohari Georgescu; ministrul Informaţii, lord Octav Livezeaanu; ministrul Artelor d. Ion Pas, au vizitat Varşovia. In cadrul convorbirilor care au avut loc cu guvernul Republicii Polone, s-au discutat, într-un spirit de prietenie şi Înţelegere reciprocă, probleme de interes comun pentru ambele părţi, constatându-se un acord dm punctele de vedere asupra esenţialelor probleme politice. Cele două guverne au convenit să încheie o convenţie de colaborae culturală intre Guvernul Republici Populare Române, pe de o parte, şi Guvernul Republicii Polone, pe de alta parte, în dorinţa lor de a adânci relaţiile de prietenie între ambele popoare şi de a lărgi colaborarea mutuală, pe tărâmul ştinţei, învăţământului şi artei precum şi în toate celelalte do- menii ale vieţii culturale a ambelor ţări; precum şi de a cunoaşte şi răspândi reciproc realizările lor în aceste domenii. Au hotărît să incheie în acest scop prezenta Convenţiune Şi au numit ca plenipotenţiari : Guvernul Republicii Populare Române pe d Octav Livezeanu, ministrul Informaţiilor, iar Guvernul Republcii Polone pe d. d- Ltanislav Skrziszewski, cari Republica Populară Română şi Republica Polonă. Convenţia a fost semnată la ziiua de 27 Februarie de către d. Octav Livezeanu, ministrul Informaţiilor, şi d. Ion Pas, ministrul Artelor, din partea guvernului Republicii Populare Române, şi de către d. ministru al Educaţiei dr. Stanislaw Skrzyczewski şi ministrul fără portofoliu d. Wincenty Rzymowski, din partea guvernului Republicii Polone. Cele două părţi au examinat necesitatea strângerii legăturilor de prieteni: existent© între ambele ţări şi au căzut de acord să treacă într’un viitor apropiat I© semnarea unui tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Populară Română şi Republica Polonă, după ce au schimbat intre ei deplinele puteri găsite în bună şi cuvenită formă, au convenit asupra celor ce urmează: ART. 1. — Cele două înalte părţi contractante hotărăsc: a) Să sprijine înfiinţarea unui centru de cultură, polon, în România şi a unui centru de cultură ,român, In Polonia, cu scopul de a asigura răspândirea cunoaşterei culturii ambelor ţări şi a conduce cercetări ştiinţifice; b) Să sprijine organizarea de catedre şi luorare de limba în literatura română în Polonia şi de limba şi literatura polonă în România, precum şi de a introduce in programele analitice ale scoalelor superioare şi secundare problemele din domeniul istoriei, geografiei, literaturii, organizatei de Stat şi vieţii economice a celor două părţi contractante, precum şi de a sprijini cunoaşterea limbei române în Polonia şi a celei polone în România; c) Să faciliteze înfiinţarea pe teritoriul său a librăriilor, bibliotecilor, arhivelor celeilalte părţi contractante, destinate cercetărilor în domeniile la care se referă prezenta Convenţiune, cu condiţiunea respectării prescripţiilor legale ale ţării respective; d) Să asigure oamenlor de ştiinţă din ambele ţări posibilităţi de cercetare ştiinţifică în institutele, bibliotecile, muzeele şi arhivele celeilalte părţi contractante, respectând prescripţiunile legale generale în vigoare in ţara respectivă; e) Să sprijine schimbul de savanţi tehnicieni pedagogi şi studenţi, să faciliteze cercetările şi studiile în şcoli de toate tipurile şi instituţiuni ştiinţificeşi să acorde, pe bază de reciprocitate, burse oamenilor de ştiinţă şi studenţilor, urmând ca numărul burselor să fie stabilit prin înţelegere comună, după posibilităţi; f) Să sprijine colaborarea mutuală a instituţiilor ştiinţifice şi culturale ale ambelor ţări; g) Să încheie un acord reglementând conform legislativi celor două ţări problemele juridice legate de studiile în şcoli de orice tip, precum şi recunoaşterea diplomelor şcolare şi universitare şi a gradelor ştiinţifice; h) Să încheie între ele proiete de reforme, având drept scop îmbunătăţirea învăţământului şi perfecţionarea organizării vieţii culturale, precum şi experienţa dobândită la realizarea acestor reforme; i) Să faciliteze şi să efectueze schimbul materialelor de muzee şi arhive, de manuale şcolare şi material didactic. Kort-Szervip Convenţia de colaborare culturală incheiată intre Republica Populară Română şi Republica Polonă POLONIA: Vedere generală a oraşului Gdansk; în mijlocul clișeului Msecțiinizâ rffistî vede clădirea. 4 lierarea nouilor cartele de alimente Comunicatul Primăriei Societatea comercială mtancipată pentru aprovizionarea Capitalei S. A., Direcţiunea planificării arduce la cunoştinţa institutiilor de Stat şi întreprinderilor particulare, că noile cartele de alimente pe trimestrul Aprilie- Iunie a .c. se vor elibera numai pe baza unei cereri tip. Aceste cereri se pot procura contra cost cu începere dela 1 Martie și până la 5 Martie a. c., inclusiv între orele 8-13 și 17-19 dela susnumita Direct-una diin b-dul Tachia Ionescu Nr. 30, etajul I.. ANGLIA RECUNOAŞTE CĂ NU MAI ESTE STĂPÂNA MĂRILOR Londra, 28 (Rador). — „Telepress” transmite : Prin „Cartea Albă” publicată Vineri dimineaţa asupra «*feativelor flirtei de război britanice, Anglia recunoaşte că ea nu mai este stăpâna mărilor. Cartea Albă califică puterea, operatorie a principalelor vase de război britanice — cuirasate și purtătoare de avioane — ca „egală cu zero”. r~..pro PERCEPŢIILE VOR FI DESCHISE AZI Azi, Duminică, fiind ultima zi in care se mai pot plăti evaziunile fiscale, fără sancţiuni, ministerul de finanţe a dispus ca ghişeele administraţiilor şi percepţiilor, să fie deschise toată ziua, întregul aparat fiscal fiind obligat să stea la dispoziţia publicului. LUCRĂRILE DE REVIZUIRE A Lul I.O.V.R. Apel pentru demascarea frauduloşilor Casa I. O. V. R. adresează cetăţenilor următorul apel : In virtutea deciziei No. 211 din 14 Februarie 1948 a comisiei ministeriale de redresare economică şi stabilizare monetară, Casa I O. V. R. a început mari lucrări de revizuire medicală a ofiţerilor invalizi inclusiv de la gradul de căpitan în sus şi de revizuiri materială a întregei masse poveriste. Guvernul Republicii Populare Române vrea să cunoască adevăratele stări şi sâ aprobe un buget verificat Deoarece asupra unor elemente din lumea I. O. V. R. planează bănuiala, că şi-au însuşit titluri nemeritate şi dobândit drepturi pe căi lăturalnice, prin influenţe şi mijloace inavuabile, este de datoria tuturor cetăţenilor să ne comunice de îndată informaţi precise asupra, cazurilor cunoscute de intruşi printre toverişti. Toate comunicările urmează a nu se face în 10 zile, deci până la 10 Martie urmează să deţinem toate relaţiile cuvenite, aici la centru. Este în interesul statului ca şi al colectivităţii I O. V R. să se stabilească definitiv drepturile celor îndreptăţiţi, să fie eliminaţi toţi cei introduşi prin abuz şi fraudă. Printr’o degrevare bugetară rezultată prin revizuiri, statul îşi va putea apoi înmulţi mijio icele materiale de refacere a condiţiunilor de muncă şi existenţă, spri ■ ţinind şi reeducând în câmpul muncii pe toţi cei verificaţi şi îndreptăţiţi. BIROURILE CASEI I.O.VR. ŞI ÎNCHID PENTRU 15 ZILE Pentru lucrări extraurgente bugetare şi statistice Casa I. O. V. R. suspendă orice altă activitate până la 15 Martie. Lumea I. O V. R. din capitală şi provincie este rugată să nu se mai deplaseze la Casă în aceste 15 zile, pentru că accesul în birouri este strict interzis. DRUMURILE Un cunoscut al meu, mare umblător pe drumuri de ţară în tinereţele sale, cu vorba domoală şi adusă rotund, are un ales dar de povestitor. N’aş putea să vă spun cât este de plăcut să stai seara, după terminarea ocupaţiilor, şi să-l asculţi. Despre multe, văzute şi auzite. Cunoscător al sufletului şi pasionat al folclorului românesc, acest om, nu odată, a trăit ca ţăran între ţărani, petrecând, laolaltă cu ei, evenimente importante în viaţa vreunei familii sau a vreunui sat. Interesantă e povestea târgurilor, a bâlciurilor. Plecau, altădată, oamenii din regiuni îndepărtate, la cutare sau cutare târg să vândă rezultatul muncii lor şi al familiilor lor. Unii duceau rogojini, alţii coşuri, alţii albii şi doniţe, fusuri, piuliţe, funduri, sucitoare, şi alte zeci de lucruri strunguite. Veneau ţăranii, cu căruţele încărcate. Cei mai înstăriţi, aveau căruţa şi marfa lor. Alţii, erau câte doi, sau mai mulţi la o căruţă cu marfă. Unii erau doar angajaţi şi plătiţi cu o sumă infimă, ca să plece cu căruţa din sat în sat, pe la târguri şi pe la case, până va vinde toată marfa. Cei mai mulţi, fasonatori de lemn, erau moţi. Coborau spre ţinuturile de şes mânând încet căruţele cu marfă, şi mergeau, mergeau... Prietenul nostru ne-a povestit, cum, odată, vrând să meargă să viziteze un sat, a hotărît să facă acest drum cu un ţăran de pe acolo, ce ajunsese, cu căruţa încărcată de doniţe şi alte lucruri de lemn, în târgul oraşului. Ţăranul era de acord, numai că, înainte de a porni spre casă nu trebuia să-şi vândă marfa. Iar „prietenul meu fu încântat în faţa perspectivei de a face o călătorie, mai mult pelângă căruţă, şi de a cunoaşte oamenii şi drumuri noui, încântarea sa nu a ţinut atât cât călătoria, care a durat o lună. Hotărît, ţăranul nici nu s’a gândit a Se întoarce acasă, înainte de a-şi vinde toată marfa. Aşa, au mers, lângă carul scârţâind, în arşiţă, pe drumuri ■olbăite de ţară. De multe ori, ii apuca ploaia pe câmp şi-i uda până în piele. Alteori, le ardea capul sub fierbintea bătaie a soarelui. Nevrând să re- Jurăţi !» «SAitori» nu le plăce**» CARNETUL NOSTRU MOŢILOR prietenul nostru devenise tot atât de bun negustor de doriţi ca însuşi ţăranul. învăţase să tacă zile întregi, să^ doarmă noaptea sub căruţă, alături de tovarăşul său de drum, păziţi de câine. Ne-a vorbit despre enormele greutăţi şi lipsuri pe care le îndurau ţăranii cutreerând satele în căutarea cumpărătorilor. Numai continua grije pentru soţia şi copiii lăsaţi acasă, de multe ori pradă mizeriei, îl făceau pe ţăranul pornit pe drum necunoscut, să suporte depărtarea de casă. Grija îl făcea dârz şi împietrit, hotărît să lupte pentru fiecare ban, să îndure drumul greu şi aspru. M-a bucurat mult vestea, citită deunăzi, a iniţiativei luată de o federală din Oradea Mare. Este vorba de desfacerea, prin cooperative, a articolelor lucrate de moţi. Cooperativa, cumpărând direct de la producătorii din judeţ articolele lucrate de aceştia, le vor vinde apoi, mai departe, cooperativelor din regiunile unde aceste lucruri nu se fac. Astfel, cooperativele care au nevoie vor putea face comenzi şi produsele vor fi distribuite mult mai lesne. Mi-am amintit imediat de povestea prietenului nostru. Prin câte lipsuri trecea altădată ţăranul în lungile-i drumuri hrănit să cheltuiască cât mai puţin ca să mai aibă ce duce şi acasă. Câtă oboseală, vânt, ploaie şi arşiţă... Sunt astfel sute şi mii de familii ţărăneşti ce nu vor mai îndura grijile despărţirilor. Oamenii îşi vor putea vedea de casă şi de pământ. Vor simţi, şi în acest fel, cu toţii, atât cei ce vând cât şi cei ce cumpără, care sunt avantajele fiinţării cooperativelor săteşti . Multe lucruri s’au schimbat de când prietenul meu a vândut doniţe prin satele ţării. Pe vremea aceia nimeni nu se interesa de buna stare a ţăranului nostru. Greutăţile şi suferinţele sale nu găseau ecou , la conducerile, de pe atunci, ale ţării. Lăsat în ignoranţă şi mizerie, ţăranul se sbătea singur cu nevoile sale. Astăzi domneşte un cu totul alt spirit, şi pentru că ţăranii noştri au înţeles acest lucru, luptă alături cu întreg poporul pentru a-şi organiza viaţa cât mai bine ‘xufa Maiam Nr. 16 Luni 1 Martie 1948 APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚIE WtWílSSLIN.-Jí'r.lZSS!* TRECUTUL ŞI VIITORUL PĂTURILOR MIJLOCII Cu ocazia recentei comemorări a grevei de la Griviţa din 1933, s-a amtinţiat că muncitorii ceferişti intraţi în grevă au primit un larg sprijin din partea micilor comercianţi şi meseriaşi din cartier- Greviştii au primit din partea acestora din urmă atât un ajutor material — alimente, bani, etc. — cât şi un ajutor moral: întreaga populaţie a cartierului, înfruntând cordeanile de jandarmi, se strânsese în jurul atelierelor, încurajând pe muncitori. Poate că unora dintre editori, acest fapt le-a provocat nedumeriri: ce i-a făcut pe băcanii, croitorii, brutarii sau cismarii cartierului Griviţa, să sprijine pe ceferişti, cu riscul închisorii sau chiar al vieţii ? Răspunsul este însă uşor de dat. Ridicrea nivelului de train a muncitorilor era o condiţie indispensabilă pentru bunăstarea meseriaşilor sau a micilor comercianţiDacă muncitorii ceferişti primeau salarii ele mizerie, dacă erau aruncaţi în prăpastia şomajului , micii comercianţi nu mai aveau cui să vândă, meseriaşii nu mai aveau pentru cine să producă. De aceea îmbunătăţirea traiului muncitorilor ar fi folosit în cea mai mare măsură şi „păturilor mijlocii” din cartier- La toate acestea se mai adăuga un fapt. La cârma ţării se afla un partid care se pretindea reprezentant al „păturilor mijlocii” şi care, atunci când fusese în opoziţie, promisese acestora marea şi sarea- De îndată ce a luat conducerea ţării, guvernul naţional ţărănist a mărit impozitele, pentru a plăti dobânzile cămătăreşti ale împrumuturilor externe înrobitoare, a luat măsuri pentru reducerea creditelor acordate micilor întreprinzători. In acelaş timp, concedierile de muncitori şi funcţionari şi micşorarea salariilor celor rămaşi a restrâns la minimum posibilităţile de câştig ale micilor comercianţi şi meseriaşilor, a căror clientelă se recrutează mai ales din categoriile de mai sus. Intre 1929— 1933, statisticile ne arată că numărul fatimenteior a crescut de câteva ori. Se înţelege că micii întreprinzători, cu mijloace financiare reduse — au fost aceia care în primul rând s’au ruinat-D°ci »Ns.tur* de muncitorime — deşi nu în aceeaş măsură— erau lovite de criză și păturile mijlocii. Astfel se explică cum în timpul grevei de la Griviţa, muncitorii au avut sprijinul lor. De aceea, păturile mijlocii vedeau în ridicarea nivelului de train a muncitorilor, o posibilitate de a-şi ridica propriul lor nivel de train. Astăzi, trăim în cu totul alte condiţii decât cele din 1933- Conducerea ţării nu o au marii financiari camuflaţi în apărători ai claselor mijlocii , ci reprezentanţii elementelor muncitoare ale poporului nostru. De asemenea, situaţia economică este schimbată. Lipsurile nu se datoresc dominării vieţii economice de către „iniţiativa particulară” a marilor capitalişti care nu urmăreau decât un câşig cât mai mare —aşa cum se întâmpla în 1933. Astăzi, lipsurile se datoresc în primul rând scăderii producţiei, ca urmare a anilor de răsboiu şi secetă. Cu toate aceste schimbări, micii întreprinzători nu au motive de îngrijorare, întărirea rolului Statului În economia naţională le foloseşte şi lor. Controlul asupra preţurilor , circulel'şi materiilor prime şi eliminarea intermediarilor imobtili apără meseriaşii de jaful speculanţilor- „ Limitarea beneficiilor industriaşilor şi intermediarilor, permite micului comerciant să cumpere ieftin şi mai mult, şi să vândă mărfurile la rândul lui, mai uşor şi în cantitate mai mare. Ridicarea nivelului de traiu al masselor muncitoare oferă noui debuşeuri tuturor micilor întreprinzătoriîntărirea monedei să păturilor mijlocii posibilitatea de a face economii, şi politica de credit iniţiată de stat le asigură şi le încurajează, prin garantarea de către Banca Naţională atât a capitalului cât şi a dobânzi De asemenea, menţinerea unei monede sănătoase încurajează schimburile şi întreaga activitate economică- In sfârșit, resringerea împrumuturilor externe cămătărești, ferește păturile mijlocii de pericolul măririi impozitelor în scopul acoperirii datoriilor. Iată deci că politica economică actuală a Statului departe de a lovi în păturile mijlocii, este foarte utilă pentru acestea- Desigur, păturile mijlocii mai au încă de înfruntat unele greutăţi. Dar acesta greutăţi se datoresc unei situaţii obiective, de pe urmai căreia mai are încă de suferit întreg poporul- Principalul este însă că Statul dă păturilor mijlocii post« Vasile D. Jiveanu* (Continuare in pag. 2-a) Tocmai mă pregăteam să scriu articolul, când în faţa mea se profilă figura binevoitorului amic, care pe nerăsuflate, îmi ţinu o impetuoasă pledoarie : — Ascultă, dragă, ar fi timpul să te laşi de cronicile tale duminicale, în care nu mai conteneşti să ne vorbeşti despre bancnote şi iar despre bancnote. La urma urmei, ce ne interesează lăcomia dolarului care a gâtuit francul francez şi se pregăteşte să asfixieze lira streinnă ? Nu cumva vrei să defineşti guvernele şi politicile scotocind prin safeurile magnaţilor din Wall Street ? — Tocmai. Nici nu-i de crezut cât de bine se oglindesc chipurile şi dorinţele unor politicieni în apele sclipitoare ale grămezilor de aur adunate de financiarii yankei. Iată, de pildă, câte fire leagă aceste grămezi de galbeni transoceanice de firele, îmântenite de vreme, ale barbuşonului lui Leon Blum. Căci socialistul de dreapta francez s’a grăbit să reînnoade firele bărbii sale demagogice de interesele trusturilor, de indată ce s’a întors din lagărul hitlerist, unde poposise cu propria sa voie în timpul războiului. Cu propria sa voie, deoarece Leon Blum luptase pentru ascensiunea fascismului in Europa şi în Franţa. Nu a fost el acela care a propovăduit politica de neintervenţie atunci când Franco pornea să-şiinstaureze prin forţă dictatura sa fascistă în Spania şi când Hitler şi Mussolini Iţi încercau armele ucitătoare la luate Împotriva poliporului spaniol ? N’a fost Bluj acela care s’a împotrivit unif carii forţelor democrate francez împotriva primejdiei fascismul lui şi care a manevrat zădărn- I cîrea politicii de securitate colectivă, pe care o susţinea Uniunea Sovietică pentru a feri omenire* de cel de al doilea război mondial . Astăzi, din nou, Leon Ciur, apără profiturile marei finanţe americane. Cu supusă plecăcunel aprobă ca francul francez să fie devalorizat şi înghiţit de lăcomia dolarului şi ca Franţa să devină o simplă colonie a Statelor Unite. Şi încă îşi mai zic reprezentant al muncitorimii ceea ce nu l-a împiedicat sâ ordone arestarea şi împuşcarea muncitorilor în timpul marilor greve ce au avut Ioc in Frânţi acum câteva luni n-ar, ce săraci ? • Aşa au fost sfaturile solului american neposit atunci la Paris, John Foster Dulles. Doar John Dulles este consilierul principal şi personal al dlui Marshall, ministrul de externe al Statelor Unite. „Ori, familia Dulles cunoaşte şi ea o”veche tradiţie de luptă pentru promovarea dolarilor şi a profiturilor fabuloase, pentru sprijinirea fascismului şi pregătirea războaielor. Allan Dulles este directorul corporaţiei bancare I. G. Schroeder din New-York, care a reprezentat interesele acestei bănci la Londra, Colonia şi Hamburg. In faimoasa bancă Schroeder, rolul de conducere era jucat de trustul de oţel german Vereinigte Stahlwerke, care a fost organicei de Sandes Thyssen şi alţi magnaţi ai industriei Ruhr-ului şi care-şi avea cartierul său general la New-York şi Londra, iată, deci, ce relaţii strânse de rudenie erau între capitalul american şi cel gerraam şi englez. John Foster Dulles, ilustru reprezentant al aceleaşi familii, este in strânse legături cu trustul petrolifer mondial al lui Rockefeller, Standard Oii, dar şi cu cea mai puternică bancă din America, Chase National- Bank, care a făcut investiţii enorme în industria germani, pregătind astfel agresiunea hitlerista. A ştiut deci d. Marshall pe cine să-şi aleagă consilieriine este actualul ministru al apărării — adică al războiului — în Statele Unite ? Nimeni altul decât d- Forestal, care a fost mulţi ani directorul uneia din cele mai mari bănci din New- York, Dillon Read and Company, bancă care a avut onoarea de a juca un rol principal în finanţarea trustului de oţel german Vereinigte Stahlwerke, înflorind astfel industria grea şi potenţiallul de război a! Germaniei. Iată că ministrul american al apărării, d. Forestal, este cât se poate de reprezentativ. Desigur, el n’a fost deloc surprins de ceea ce s’a petrecut în 1939... După cum .* — Am înţeles. Vrei să arăţi că aceiaşi reprezentanţi ai manei finanţe, care au alimentat cu împrumuturi enorme industria de război germană, pregătind astfel cel de al doilea război mondial, încearcă şi acum să ordon N. Bălănescu (Continuare in pag. 2-a) IN LOC DE CRONICA EXTERNĂ DIALOG IN JURUL BANCNOTEI