Universul, martie 1948 (Anul 65, nr. 50-75)

1948-03-01 / nr. 50

a ■■BaacHon EPOCA I. copie­mouă importată la 1043 SECT. IV Roşu li Gheorghe Gheorghhi-Dej. In lo­calul liceului Lazăr ; Theodor Ne­­culuţa, Calea Plevnei colţ Gen. Angel­escu, Mânut. Armatei; Avram Iancu, be. N. Titulescu, 62 (sc. Primară Ciovică); M. Eminercu, str. Popăvăţ nr. 5 (Banca Albina); Ştefan Gheorghiu, str. Zablo­­schi­l, (Sc. Primară 27); Al. Ion Cuza, str. Vasile Ghergh­el­e, (Sc. Primară 45); Constantin David, Calea Griviţei nr. 472 (Sc. Primară 41); Ion Frimu, str Tabla Buţii 60 (Sc. Primară 42); M. Kogălniceanu, Buc. Noi-Oraşul Griviţa, bd. Buc. nr.116 sala Fortuna; Gh. Doja, Corn. Militari (Sc. Primară); Ada Mari­­nescu, corn. 16 Februarie (In loca­lul Sc. Primare); ITle Pindice. com. Dămăroaia( In localul SC. Prima­re), matineu dela ora­­ cu­m­inaoţa M Â * M W ULTIMA li „DGft CAMJMÜAZi'. MATíMEU ÓRA 9. ► ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ *♦•**■♦« 4 Q-■»» 4»-».»-o.» »+-»-»<»■» .»4 +-■»«»-+■» ♦»»».fr-» -* “ ' ^ ‘ ‘ ‘ * mtmemiswmzsíBSh xrw’m'miA'te&äB^s&at umaatamss&mgmr-—— 1 ■11 A 4-a sâptsmâaă M film pentru F is M 4 I zi maiin u — era 9 dstn. vc«APX«S VA®! Ateneele populare care funcţionează azi, Duminică in Capitală în Capitală vor funcţiona mâine, Duminica, următoarele Atense populare: SECT. X GALBEN Spira Karet, str. Italiană 31 (lie. Spira Harst); Nicolae Bălcescu, bd Tache Ionescu, 33 (Gaz­zi Electri- Cirae); Cantemir, str. Gh. Palade, 21 (lie. Cantemir); George Enescu, str Ai Gh. Mincu­loco (sc. primară nr. 30); Ti­tu Maiorescu, Cal. Do­robanţi, 163 (lie. T. Maiorescu); Nicolae Iorga, str. Schitul de Sus, 31, (Casa Tei); Dositei Filliti, str. Maşina de Pâine, 81, (S­c. Prim. 32) ; Baneasa, str. C. Brâncovea sau 1?, (Grădina de Copii); Herăstrău, str .Coaiei,215, (Şcoala Primară); Alecu Russo, str. Romană,127; 7 Noembrie, Piaţa 7 Noembrie (Şcoa­la Primară). SECŢ­­II NEGRU 8 Martie, M. Domniţei, 32, (Li­ceul N. Creţulescu); Alex. Sahla, , calea Văcăreşti, 41; Ion Fonaghe, str. Foişor 113 (Şcoale Primară); Magda Isanos, Calea Văcăreşti, IIi. Dînieu Golessu, calea Dude?ti, 191, (Şcoala Primera); B. lacovescu, str Trinităţii, 8 (Şcoala Mallota); Mihal Viteazul, M. Pache 73 (Li- 0©ul Mihal Viteazul); Ion Păun Pincio, in localul Lie, Comercial de fete nr. 3; I. HRădulescu, şos. Colentina (Fabrica Stela); Horia, Cloşca şi Crişan, atr. Petrescu XVI nr. 1; L­eonte Filipescu, str. Dudesti Pulberărie, 124, 33 August, şos. Colentina (Hala de Peşte); Lumina, şos. Paotelimo® (Sala Lumina); Balta Albă, şos. Vergului, 96, (Şcoala Primară); Pa­vel Tca­­cenco, str. Brăilei (şos. Pan­teli­­mon); Donca Sîiivu- str. Ogorului, 40; Filimon Sârti, şos. Viten, 284, (Fabrica Galla); Dr. Ghelerter, Calea Dudeşti nr. 8 bis; Eleazar Steynbach, str. Poetul Cernea nr. X, (Sp­­tostrucţiunee); Focşineanu, str Anton Fană nr. 4, (Şcoala Foc­­şfineami). SECT. in ALBASTRU Elpna Cuza, calea Rahovei, 40, (Liceul Teoretic nr. 4); Gh. Şin­­Cai, calea Şerban Vodă, 167, (Lit. Gh. Şincai) ; Cărămidari, str. Pis­cului (colţ cu str. Elena Cuza); Viilor, şos. Viilor,119 (Şcoala Pri­mară); N. Titulescu, str. Pândele Roşca, 6, (Şcoala Prrimară); Al. Vlahuţă, calea 13 Sept. 209 (Şcoa­la Primară); M Sadoveanu, calea Ferentari 2 (Şcoala Primară nr. 39); Gh. Steatovici, Şerban Vodă-P. Sta­­tovici, 3. (Şcoala Primară de fete); împăratul Traian, str. împăratul Traian (Şcoala Primară); Apără­torii Patriei, Apărătorii Patriei şos. Olteniţei Reg. 6 M. V.; Tudor Vla­­dimirescu, Parcul Rahovei Tudor Vladimirescu str. L. 52; C. Dobro­­geanu Gherea, Parcul Ghencea str. Vărivel, 5. (Şcoala Primară); Ion Creangă, str. Ion Creangă, 2. (Şcoa­la Primară nr. 14). TEATRUL NAŢIONAL! SALA MODERN j Düm'nícS, 29 Februári®, m^istou ora 4 D omnişoara $oara ora 8 SERAFIM C»nted*e In 3 ante de IONEL TARANU cu Ional Tăraaiu, G. Timică,­­ Aurel Muntean a şi Mimi Enaetaauu. -------©♦©-------­ De la cooperativa sindicatului ziariştilor Se aduce la cunoştinţa mem­brilor Sindicatului şi Coope­rativei Ziariştilor­ Profesionişti că de Luni 1 Martie a., c. în­cepe să funcţioneze cantina în localul Sindicatului din B-dul Republicei 21. Cei cari doresc să ia masa la cantină se vor înscrie Dumi­nică, 29 Februarie, la sediul Cooperativei, intre orele 8 şi 12­/2. 4 + + » + »4-H-4-»-M-teM-4-+++ + + +­Citiţi şi răspândiţi .lin! Hif iri-ev-M-fr ♦ ♦♦♦ 44-S-»4-44-4-»4-»-M IREVOCABIL numai azi și mâine „SAVOY" anuntă. Numai azi maiine« ora 5,58, sasira era 7,33 yî lissîi spar», irevocabil ultimele sesetas&me ale divinei operete de Oskar Strauss: „FARMECUL tINUI VALS". Io fruntea ansamblului de peste 100 persoana, «par: Virginica Popescu, Cornelia Teodosiu, Vicky Opriş, N. Gărdescu, Puiu Şerbu, Emil Popescu, Helta Şerbănescu cu Embo Mărculescu şi Al Gîovani. Tsfeloarele de balet au în frunte pe Vio­lette Taylor N. Balaea şi surorile Anghelescu. . PATRUL NAŢIONAL Sala Comedia Tb1- 4-71.71 Duminici 29 Februarie matineu ora 3 şi 7.30 seara şi Luni I Martie ora 7.30 O lună la țară de Ivan Turghenov, cu d-nele HTCIA STU­RZA BULANDRA, NELLY DO8DE­A, FANTI COCEA, SARAH MANU, Raluca Zamfires­­si , nii î. Finteşteanu, Al. Ionescu Ghiberlcon, Emil Botta, Stroe Atanasiu, D. Amisidali şi Iulian Nocşul­­scu Direcţii de scenă: W. SIEGFRIED Biletele se vând at !|or tre zi la Cassa Teatrului ■ SM Reprezentaţii zilnic de la 9 dim. manmau Pri­m­­ restaurant de Stat Duminică se inaugurează res­taurantul de stat „Pantel­mon“, din cartierul cu acelaşi nume. Solemnitatea va avea loc în pre­zenţa d-lui Const. Doncea, prim ajutor de primar general al Ca­pitalei._____ universul Convenţia de co­borare româno-polonă (Urmare din pag. 1-a) ART- 2. — Cele două părţi contractante se obligă: e) Să sprijine traduerea opte­relor literare şi ştiinţifice de va­loare române în limba polonă şi a celor polone in limba româ­nă, a revistelor, presei cotidiane, publicaţiilor ştiinţifice şi altele; b) Să sprijine organizarea, pe teritoriul său, de expoziţii, con­ferinţe, reprezentaţii teatrale, concerte, manifestări culturale, de orice fel, a celeilalte părţi contractante; c) Să înlesnească schimbul de artişti şi echipe teatrale; d) Să faciliteze activitatea a­genţiilor de presă şi a corespon­denţilor de presă al celor două ţări; să sprijine vizitele şi ex­cursiile ziariştilor pe bazg de re­ciprocitate, precum şi colaborarea mai str­ânsă între presa celor două ţări; e) Să înlesnească strângerea colaborării în domeniul radio­foniei şi al filmelor, prin inchei­­rea unor convenţii separate. ART. 3. — Cele două părţi contractante hotărăsc: a) Să faciliteze şi să sprijine colaborarea organizaţiilor şi a a­­sociaţ­iilor sportive ale fimbelor ţări, organizarea de întreceri sportive, precum şi schimbul de echipe sportive; b) Să faciliteze şi să sprijine pe teritoriul ambelor ţări cola­borarea între Sindicate, organi­­zaţiuni de tineret, asociaţiuni de prietenie, instituţ­uni de răspân­diri a culturii populare, precum şi alte organizaţiuni cu caracter social, având drept scop apropie­rea culturală între ambele ţări; c) Să faciliteze şi să sprijine organizarea de practică profe­­sonală, tabere, cursuri de vacan­ţă şi excursii. ART. 4. — Pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor pre­zentei Convenţ­uni de colaborare culturală, se va creia în timpul cel mai scurt o Comisiune Mixtă compusă din 10 membri. Această Comisiune va fi alcătuită din două secţiuni: una cu sediul la Varşovia, alta cu sediul La Bucu­reşti. Secţiunile vor fi alcătuite din reprezentanţii Ministerului Afa­cerilor Străini şi Ministerului Informaţiilor la Bucureşt şi al Ministerului Afacerilor Străine la Varşovia; Ministerul Educa­ţiei Naţionale la Bucureşti şi Mi­nisterul Educaţiei la Varşovia; Ministerul Artelor la Bucureşti şi Ministerul Culturii şi Artei la Varşova; câte un reprezen­tant al Ambasadelor celor două ţări. Secţiunile vor putea cere co­laborarea reprezentanţilor insti­­tuţiinilor ştiinţifice şi culturale, ai i­nduioatelor, preţuim şi altor organizaţiuni. Aceşti reprezen­tanţi vor avea calitatea de con­silieri. Lista delegaţilor celor două secţiuni va fi prezentată spre aprobare celor două înalte părţi contractante. Numărul de­legaţiilor va fi egal în ambele secţiuni. ART. 5. — Şedinţele Comisiu­­nii Mixte vor avea loc aterna­­tiv la Bucureşti şi Varşovia cel puţin odată pe an. Prima şedinţă va avea loc la Varşovia cel mai târziu trei luni după schimbul instrumentelor de ratificare. Preşedintele Comisiunii Mixte va fi numit de Guvernul Român când şedinţa are loc la Varşovia, de Guvernul Polon când şedinţa va fi convocată la Bucureşti. Comisiuni­a Mixtă va întocmi un regulament de lucru al Co­­miinii şi al celor două sec­­ţiuni. Cheltuelile Comisiunii Mixte, ca și ale secţiunilor, vor fi su­portate de tara in care Comisiu­­nea şi secţiunea lucrează. ART. 6. — Comisiunea Mixtă va elabora un plan general pent­­­tru aplicarea prezentei Convero- I­ţiuni și un program de activitate I anual în cadrul planului general. ART. 7. — Această Conven­­ţiune rămâne în vigoare cinci ani. Dacă ni­china din înaltele părţi contractante nu va denunţa Convenţiunea cu şase luni îna­inte de expirarea termenului de valabilitate, ea se va considera prelungită pe încă cinci ani şi aşa mai departe pentru fiecare perioadă de câte cinci ani. Prezenta Convenţiune va fi ra­tificată intr’un termen cât mai scurt. Schimbul instrumentelor de ra­tificare se va face la Bucureşti. Convenţiunea va intra în vigoare în ziua schimbului instrumente­lor de ratificare. Drept care plenipotenţiarii au semnat această Convenţiune şi au învestit-o cu sigiliile lor, în­tocmită în două exemplare au­tentice, în limba română şi polo­nă, în ziua de 27 Februarie 1948, ambele exemplare având putere egală. MARCAREA JOCU­RILOR DE RUMMY . A. M. a dat o decizie prin către toţi deţinătorii de jocuri Rummy din tablete­ pentru de­bite nemarcate de Cas­­a autono­­mă a monopolurilor Republicii Populare Române (C. A. M.) sunt obligaţi ca, în termen de 80 zile de la publicarea prezentei deci­ziuni în Monitorul Oficial, să le depună, spre marcare la adi­ţia C. A. M. judeţeană sau de sec­tor. Odată cu jocurile, posesorii vor depune şi sumele reprezentând taxele de monopol după cum ur­mează : a) l . 2.000 (douămii) taxă d'. monopol. "'-­ b) lei 500 (cincisute) taxă de marcare. c) lei 500 (cincisute) speze de transport pentru jocurile depuse la Administraţiile C­­A­­M­ ju­deţene. Toate jocurile Rummy cam­ după expirarea termenului men­­ţionat, vor fi găsite nemarcate, vor fi considerate ca introduse în ţară prin contrabandă şi se vor confisca iar posesorii lor vor fi supuşi, pentru întrebuințarea sau simpla păstrare, la penalităţile prevăzute de art. 94 § 22 din le­gea pentru administrarea şi ex­­ploatarea monopolurilor. SALTUL CALITATIV (Urmare din pag. I-a­­ ni­zarea de stat a monarhiei balncaro-moşiereşti la organi­zarea de sta Republicii Populare-Toţi cei care judecă, încă, cu vechile forme de gândire, toţi cei care încă nu sunt orientaţi în dinamica socială a marilor prefaceri la care participăm, toţi cei care încă n’au identi­ficat sevizul istoric al acestor profunde prefaceri au, acum, un bogat material de meditaţie în a­ceastă trecere de l­a schim­bările cantitative petrecute în ţara noastră, la saltul calitativ al înscăunăr­i unei no­i forme de stat, cu toate consecinţele profunde pe care acest salt le va determina la existenţa po­porului român. Ei pot medita mai ales asupra faptului că aceste schimbări nu s’au făcut —şi nici nu se puteau face alt­fel — decât prin lupta organi­zată a maselor populare, luptă la care au fost itrenate şi călăuzite de cea mai conştientă şi mai organizată clasă, de munci­ crime, aliată cu ţărăni­mea şi intelectualitatea pro­gresistă. Bineînţeles că acest conţinut nou al statului român nu mai putea încăpea în haina veche, ponosită, înăbuşitoare, a con­stituţiei burghezo-moşiereşti. Cuceririle regimului de demo­craţie populară trebuie să ca­pete consfinţirea unei noui constituţii în care acestă cuce­riri să fie consacrate şi ale cărei principii să fie — la rân­dul lor — generatoare de noui pref ceri în folosul masselor populare-Iată de ce a fost dizolvat Par­lamentul şi convocat Corpul Electoral pentru alegerea unei Constituante. Poporul român va putea, astfel, să dea un fundament juridic cuceririlor sale de până acum. Noua Con­stituţie va fi, deci, bilanţul cuceririlor obţinute, consacra­rea în drept a ceia ce a fost dobândit, până acum, în fapt, prin lupta poporului român.­­ Ce a dobândit, prin luptă, până acum, în fapt, poporul român? Mai întâi statul român nu mai e un stat al moşierilor şi al bancherilor ci un stat al oamenilor muncii maride şi intelectuale dela oraşe şi sate­ Intr’un astfel de stat puterea nu mai emană dela păturile suprapuse pentru a fî exerci­tată, opresiv, asupra poporului. Puterea nu mai emană, de sus în jos, ci de jos în sus, dela popor, fiind exercitată — prin organe alese — de către popor în folosul poporului. Această stare nouă, cu totul deosebită de cea a trecutului^ nu numai că va fi consacrată în constituţie, dar va determi­na şi o reformă nouă, reforma administrativă, menită să pre­cizeze mecanismul complex după care puterea în stat va fi exercitat­ă de popor, prin or­ganele administrative alese direct de el. Prin ultimele lupte, poporul român nu a cucerit mimai pu­terea in stat ci şi garanţia că drepturile şi libertăţile sale nu vor mai fi o simplă enun­ţare pe hârtie ci o realitate vie a noului stat român, lată de ce noua constituţie nu se va mărgini numai să proclame, în mod formal, aceste drepturi şi libertăţi. In noua constituţie va fi înscrisă şi garanţia ma­terială a acestor drepturi şi libertăţi. In plus, vor fi înscri­se drepturi nouă, drepturi cari nu figurează în nici o consti­tuţie a ţărilor burgheze, ori­cât de „democratice“ s’ar pro­clama d­e-Astfel, va fi înscris dreptul la muncă, dreptul la odihnă, dreptul la învăţătură, cu ga­ranţia că oricine va voi să muncească va găsi de muncă şi va fi răsplătit conform mun­cii, sale, cu garanţia că toţi cei care muncesc se vor şi odihni, — odihna ne mai fiind un pri­vilegiu al celor care trăiau parazitar pe seama muncii al­tora- Cu garanţia, în fine, că toţi vor putea învăţa, învăţă­mântul — în special cel su­perior — ne mai fiind un pri­vilegiu al celor avuţi şi un sacrificiu dureros pentru coi care nu mai năzuiau spre cul­tură, fără a avea mijloacele materiale necesare însuşirii şi asimilarii ei. Nu voiu mai enumera cele­lalte cuceriri pe care le va consacra noua constituţie; e­­galitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor, fără deosebire de sex, naţionalitate, rasă, religie, grad de cultură sau stare ma­terială., Nu voiu stărui nici a­­supra schimbărilor petrecute în structura social-economică a ţării, schimbări care vor tre­bui să fie cons­acrate — şi ele — în noua constituţie. Ceiace am vrut să subliniez prin prezentarea caracteristi­cilor nouii constituţii a fost faptul că ea va oglindi saltul cau­ dativ pe care l-a făcut po­porul român trecând — în ur­ma unor numeroase şi profun­de reforme obţinute şi reali­zate prin luptă — dela forma de stat a monarhiei burghezo­­moşiereşti la ferma de stat a Republicei Populare-Dela forma de stat în care puterea emana nu dela popor ci — prin trişajul unei pseudo­­democraţii — puterea emana dela păturile exploatatoare pentru a fi — tot prin înşelă­toria unei pseudo-democraţii — exercitată contra poporului; dela această înapoiată formă de stat s’a trecut la una înain­tată în care puterea emană direct dela popor şi e exerci­tată de el în folosul lui. Avem, astfel, o Republică Populară în care puterea şi bogăţiile ţării sunnt, efectiv,­ în mâna poporului nu în mâna câtorva sute de familii de mari bancheri, na­ri indus­triaşi, stăpâni de­­rusturi şi carteluri, cum se petrec lucru­rile în republicele burgheze ale apusului, republici burghe­ze ce sunt forme mai înaintate de înșelare a masselor popu­lare-Iată saltul calvictiv făcut de poporul român, iată drumul nou și luminos pe care a apucat el dela 30 Decembrie 1947 în­coace. INFORMAŢII a Miinnisterul muncii, de acord cu Ooned©raţia generală a muncii, a­­vând în vedere că sunt foarte mulţi­ salariaţi care n’au beneficiat de con­cediul la­­Că­ fire aveau­­ dreptul îrt anul 1947, a prelungit până la 1 Aprilie a. c. termenul până la căre li se poate acorda acel concediu. Toa­te întreprinderile surrt obligate să soliciite minist­emilul miuncii, sus­pendarea porcedului acelor salariaţi care nu pot fi în­locu­iţi, cunoscând­­că foi rCatzul când n­u acord­ă coaneditu­l sau nu plătesc drepturile salariiaţiiloir re­in­uţi cu aprobarea ministerului li se vor aplica .saințiuririle, legate. BLENOAAC&EIA^ prl" PENICILINĂ ASOCIATĂ Trataceinui sffifirului conepalivarea analizelor sTa­ra I*r. CONSTANTIN TULIU BLANC Bulevardul Carol 58 Tramvai 14 n *, Societatea pentru protecția,­ani­­rVateilor artidică că serviciulL de eca­risaj .a distftt» prinderea . cânâlor mu num»*?5..dimineaţa ca pân.a acum, Of şi dnapă aimraiza.. Se. atrage .dodii, atenţia pu­bliicului de a-şi supraveghea câinii? ntelăsându-i 'libere în stradă în tot cuirsul zilei. .., Dtv C. Călin Ortopedic—Chirurgi« Osoasă Tuberculoza Osoasă Calea Griviţei 33 Tel. 5.69.12 Sindicatul saruitar Ilfov, con­voacă pe toţi ,d.unii medici li­beri profesionişti, caiii se doresc să ocupe POIS+ de medici 1© stat, să Se pre­zinte Luni, 1 Martie, ora 19, la se­diul sindicatului din Spl. Indepen­denţei 40. Primar Dr. H. GP«lf PIELE — VARICE — PAR BUNOHAGM-SIFIUS SEX«ALC Cops. 10—2 şi 1—7 Iei. 6.50.68 CALARASII.OR 51 (colţ MtrCea" Vodâ) D Cercul profesâonal al pref.ţ.lor dinP.NP. ţine şed nţa sa săptămâ­nală. Luni, 1 Martie a. c. în sala Sectorului TIP Albastru din­ str. Ba­­lcescu-Vodă nr. 10, în rpatele Spita­lului Brâncovenesc, la ora 18 precis. Cucernicii preoţi membri ai cer­cului sunt insistenţi rugaţi ,a par­­ticipa, având a li se face impor­tante comunicări. Va vorbi Pr. Alex. Ionescu, consi­lier patriarhal. ’ Societatea de gaz şi electri­citate va începe în primăvară, construirea unei tropi mari uzine hidroelectrice pe valea I­aloi­ni­ţei inferioare Uzina va avea o putere de 10.000 kw. CONFERINŢE 4. Lectoratul Institutului de Studii R­omâno-Sovietic antin­­a pentru Marţi, 2 Martie a. c. orele 17, la Fundaţia Universitară din Piaţa Republicii, conferinţa d-ku Iurii Bocicarev despre. ..Absolutis­mul şi Ivan al IlI-lea”, urmată de film. Conferinţa se înscrie in cadrul ciclului despre Istoria po­poarelor din U.R.S.S. BISKiîlCEŞTI Duminică, 29 Februarie, la bierica Sf. Vasile Ghtrocani se va oficia slujba Sf. Liturghii in so­bor de preoţi cu Arhiereu. Cu a­­ceastă ocazie se va face Şi insta­larea ca paroh a preotului Ion D­­rUştiu. ei Azi, Duminecă, ora 4 V. e., vs. avea loc în biserica Sf. a­postol ,,Fe­­licu şi, Pavel” din paroflidia Belvedere C.A.M. In prezenţa P. S. Arhiereu Paval Ploeşbeannu •concertu­ui religio* dat de conul parohiei In folosul ope* relor »odaie, pe care bis­erica respe«« ti­vă­­le î.n.trepir­iinde. Astăzi în biserica ‘Brvmbacara din Capitailă, la capătul liniei de tramvai 8, la ora 4 '.. a., are loc o adunare. Conferenţiază P­rovintele Constantin Sârbu despre : „Primejdia relelor sociale. BIB! 10(iRAFTF & A apărat „Buletinul pompie­rilor româ­ni” ar­ul I, nr. 1 seria, 11-a­tru articole semnate ds' d-rifl: colonel Anastasiu I. M., căpitan Enache N. Gh., lt. colonel podelea,. nu A., lt colonel Raulescu, maior Sta­cu V. si Sival. Buletinul apare in condiţii teh­nice bune. — In curând va apare în Edi­tura Partidului Muncitoresc Ro­mân. Raport politic general făcut la Congresul P. M. R. de d.. Gh. Gheorghiu-Dej. Cuvânt de închidere a­l Congre­sului P.M.R. făcut de d-na Ana Pauker. Raport la Statut făcut de d. Lothar Rădăceanu. Statutul Partidului Muncitoresc Român. Rezoluția votată de Congresul Partiduilui Muncitoresc Român. DIALOG IN JURUL BANCNOTEI (Urmare din pag. I-a) gătească calea unor noui agre­siuni şi războaie. Că astăzi ei s’au pornit iar să menţină şi sa fi­nanţeze industria germană din zonele de ocupaţie apusene ale Germaniei, în special din bazi­nul Ruhr, periclitând securitatea statelor europene şi pacea între­gii lumi- Cu alte cuvinte istoria se repetă. — Nicidecum. Se repetă ma­nevrele şi încercările trusturilor de a domina lumea şi de a insti­ga la un nou război. Dar istoria nu se repetă- Istoria merge me­reu înainte. Lumea nu mai este aceiaşi ca înaintea celui de al doilea război mondial. Trusturile şi marea finanţă internaţională nu mai pot manevra astăzi într o serie de ţări europene, ca Iugo­slavia, Bulgaria, România, Polo­nia, Ungaria, Cehoslovacia, Al­bania. Aceste state, unde s’a ins­taurat un regim social-politic nou, de democraţie populară, în­ţeleg să se organizeze şi să se unească, pentru a preîntâmpina o nouă încercare de agresiune. Iată, de pildă, tratatele de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiate între ţările din sud-estul Europei, tratatul recent­­ semnat la Moscova între Uniu­nea Sovietică şi Republica Popu­lară Română. Acestea arată că forţele păcii şi democraţiei sunt astăzi mult mai puternice, mai organizate şi mai unite decât un trecut, că ele luptă cu vigilenţă împotriva nouilor instigări de război. Dar şi în restul lumii, popoa­rele sunt acum mult mai con­ştiente şi mai coapte polîtîceşte. Popoarele coloniale şi dependen­te se ridică in mod crescând la lupta de eliberare naţională­ In calea planurilor imperialiste stă dorinţa vitală a popoarelor pen­tru independenţă şi suveranita­te naţională, pentru pace. Iată de ce, poziţia imperialismului este acum mult mai şubredă decât în trecut, căci istoria nu se mai re­petă... — Am pornit de la bancnotă şi am ajuns la politică. Până a urmă renunţi deci la consideren­tele asupra bancnotei ? — Dimpotrivă. Iată să m­ări, un dolar, un singur dolar. Ştii oare cum este cheltuit acest do­lar după bugetul preşedintelui Truman ? Pentru cheltueli mi­litare 28 de cenţi, pentru politi­ca externă, expansionistă, 15,7 cenţi, în total, pentru sectorul de rizei, 11,1 cenţi­ Cât mai ro­­mâne pe®iru celelalte ? Doar 18,9 cenţi. Pentru bunăstarea so­­cială numai 4,5 cenţi, pentru e­­ducaţie şi cercetări generale nu­mai 0,8 cenţi. Viată ţin­e folosit de către guvernul Statelor Unite fiecare dolar pe care-l plăteşte poporul american­­Din bugetul Statelor Unite cheltuelile militare se ridică la valoa­­ea de 11025 milioane dolari, aproape 30% din total, pentru energie atomică «74 milioane dolari, pentru pla­nul Marshall, de aservire eco­nomică şi politică a celorlalte ţâri şi pentru cheltuelile de ocu­­paţie în Germania — 7009 mili­oane dolari­— Destul. E limpede. — Ar trebui să mai cunoşti şi un alt buget, într’o ţară unde e poporul la putere — bugetul so­vietic. Bugetul Uniunii Sovietice pe anul 1948, prevede scăderea cheltuelilor pentru apărarea ţă­rii de la 18,4% la 17% din total. Cât priveşte cheltuelile pentru desvoltarea economiei, bunei stări a populaţiei şi culturii, a­­cestea se ridică la 68,4% idin totalul bugetului. — Cu site cuvinte, se oglin­desc în cifre însăși cele două politici și cele două orânduiri sociale diferite a căror bugete fie spun multe- Nu e greu să desprindem al cui e viitorul și încotro se îndreaptă istoria. — Pe săptămâna viitoare..­ întreprinderi care fac parte din Oficiile Industriale Ministrul industriei şi comerţului a dat o serie de decizii prin care se completează listele întreprinde­rilor care fac parte din Oficiile Industriale. Oficiul Industrial al Mătuşei cu : Filatura de mătase a Statului­ Lu­­goj; Oficiul Industrial al Produse­lor Chimice cu: Cassa Autonomă a Monopolului­, Bucureşti, Calea Victoriei 152 cu Fabricele de Chi­brituri din Bucureşti-Filaret şi Ti­­­mişoara; Oficiul Industrial al Pielăriei cu: R­odor S.A. Cluj Str. Henric Par­­dousse Nr. EH; Cabrela S.i.n.c. Bucureşti Str. G. Pop Depăt­ţţi 37, Soc. Chimică, Pirotehnică şi de confecţii ale Stătului, Bucureşti Str. N Iorga Nr. 26 cu fabricele : Apoca Bucureşti, b-dul Armatei Poporului Nr. 7 şi Tăbăcăria Bu­­covăţ-Dolj,­­ V. CITIŢI , AMINTIRI de CONST. ŞÂINEANU Cart­­isisii­uotrivă Şi plăcută la citire ! Academia de ştiinţe Comerciale şi­ Cooperatiste din Bucureşti aduce diu­ nou la cunoştinţa studenţilor fa­cultăţii de şi­iinţe comerciale, că în­scrierile pentru sesiunea extraordina­ri încep L­uni 1 Martie, şi coiintimiă nană Luinci, 8 Martie, în ordinea al­fabetică afişată în avizier. Examenele vor începe imediat după animarea înscriierrilor la examene. Cabinetul MEDICAL B-dul Brătia­nu 9 INTERNE, VENERICE, SIFILIS* REUMATISSM, FEMEI, RAZE Şedinţa Lei 10o. —^ Cons. Lei 200 — ■fi ‘dini.—4 p.m. Baze cu ore reţinute. 7. Oficiul de Contra® al Pâinii din Prefectura Poliţiei Capitale), com­unică următoarele : In vederea operaţiunilor de preschimbare a cartelelor de pâi­ne şi a­lte alimente raţionate, şe­fii de echipe şi funcţionarii cari au lucrat la preschimbarea car­telelor trimestriale tip E, valabi­le pe trimestrul Ianuarie-Martie 1948, sunt Invitaţi a prezenta personal cereri de angajare in ziua de Marţi 2 Martie 1948, o­­rele 16, la Prefectura Poliţiei Capit­­alei, etaj VI camera 13. a Societatea anatom­o-clinică ţin« ş­toţlifice Marţi 2 Martie, a. m. la­ spitalul Prof. Dr. str. Ion Movilă No. 7. ŞCOLARE n Toţi p­roflesorii ti­tulari «lei» şco­lile de ucenici şi ucenice din Bucu­reşti sunt convocaţi la­ ministerul muncii, etajul I, Marţi, 2 Martie, om 12. CONFERINŢE n In cadrul Expoziţiei Centenaru­lui Revoluţ­iei din IMS, vr­eves loc la Trtridituttul francez din bd. Daria 27, Marţi, 2 Mărite, orele 10, confe­rinţa d.-lui prof. Charles Stntgevin,­­ care va vorbit despre : „VAspect­­ social de 1948“. Şedinţă ora 11 Cantiacuzino. FILMELE­ SOVIETICE CARE RULEAZĂ Ifi CAPITALĂ Azi, Duminică, următoarele filme sovietice în Capitală: ARO: învăţătoarea din Sa­ferit EXCELSIOR: Doi camarazi; ARTA: Cuceritorii aerului; RITZ: Primă­vara; FANTASIO: Omul cu arma; VOLTA: Secretele comtra-spiona­­jului; TOMIS: Două lumi; IZ­BANDA: Prinţesa mofturoasă ; FLORIDA: Calul năzdrăvan; MO­DEL: Alex. Nevski; APOLLO: Căpitan la 15 ani; NONI: Căpitan la 16 ani; TRIUMF: Omul cu 1!X10 de feţe; ALIANŢA: Insula pira­ţilor --------©♦©-------- | A apărut CONTEMPORANII! " No. 74 cu următorul cuprins: Luth­,­ta popoarelor pentru liber­­tatea şi independenţa naţio­nală în timpul războiului de VASILE LUCA; Noui mi­siuni ale clasei muncitoare de ION WITNER; Aniversarea Armatei Sovietice de I. R. SOMTIZ; Drama contras­telor americane de PETRU COMARNESCU; Cum trebue să arate o Academie de tea­tru de MIHAIL RAI­CU , Iranul, moşia Wall­ Street­­ului de D. BABOIAN; „El voia cât mai mult pământ*, reportaj de PETRU VIN­­TILA; Tâlbîc, nuvelă de SAŞA PANA; Probleme a­­mericane de MARIN DIM­A; Interdicţiile şi arta de OVID S. CROHMALNICEANU. Ideile „Manifestului Comunist’’ au devenit realitate de ION N­­EALANESCU, etc. Cronici, versuri, polemici informații- Trecutul şi viitorul păturilor mijlocii (Urmare din f­a­­ bilitatea de a-şi demonstra şi de a-şi utiliza capacitatea e­conomică, întărirea rolului statului în economie nu are ca efect îm­piedicarea activităţii micilor întreprinzători. Dimpotrivă, aşa cum a declarat d- Gheor­­ghiu­ Dej, ministrul Industriei şi Comerţului la Congresul P. M. R- „micii producători joacă şi au de jucat şi pe viitor un rol de seamă în ansamblul emonomiei noastre”. De aceea ei trebuie să găsească sprijin la toate organele noastre de Stat­De asemenea „micul corneap elant cinstit faţă de stat şi client are de împlinit un rol de seamă în procesul de circu­laţie a mărfurilor şi poate conta pe înţelegere din par­ca regimului democratic”, a afir­mat, cu hotărâre, d. Gh. Gheor­­ghiu Dej-Păturile mijlocii nu trebuia să fie deci îngrijorate de po­litica unui guvern cu caracter muncitoresc, însăși faptele ne arată că un astfel de guvern le este mai folositor decât un guvern al mărci finanțe —­­chiar când acele guverne pre­tindeau că le reprezintă. I în programul viitor j ■ÂgL R O c ărire FS-jiiucTir FUfl-icKfi 1QA. illtime'e Z08, „învățătoarea din Safrî,“ cu VERA WlftRITKA Â AZI iv A i­IM U dela ora 9 u tmmata

Next