Universul, iunie 1948 (Anul 65, nr. 125-147)
1948-06-02 / nr. 125
Anul al 65*lea Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: »UNIVERSUL*« S. A. înscris sub Nr.. 160 Trib. Ilfov $ PAGINI 4 LEI Taxa poștală plătită la conform aprobării Dir. G-rale jE, x, x, Kr. î'â.iSi/SSm CELE RIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BRIZOIANU No. 23- 25 msm CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10: wssafjrmnss Nr* 1ZS Mierenul % Iunie apare SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECT. „RĂZBOIU SĂRĂCIEI ŞI MIZERIEI“ Vă aduceţi aminte de primele zile ale stabilizării ? Ţara întreagă era entuziasmată. Moneda de un leu era cel mai preţios lucru. Preţios era leul nu numai prin ce puteai cumpăra cu el. Preţios era el mai ales prin lovitura pe care o da stării de mizerie şi speculă de până atunci preţios prin nădejdile pe care le oferea asupra viitorului. Erau, însă, şi câţiva cobitori care voiau să răcească entuziasmul maselor, să semene neîncrederea, să mineze efectele reformei monetare. De aceşti cobitori aşi vrea să vă aduceţi aminte acum. Să vă reamintiţi nu numai ce spuneau ei, ci şi cine erau ei bine să ţineţi seamă de lucrul acesta în judecarea lor şi în creditul pe care trebuie să-l acordaţi minciunilor nou, pe care desigur că nu au încetat să le scornească. Ei clevetesc iar poporul realizează. Reforma monetară a reuşit. Disciplina şi încrederea maselor populare au ajutat regimul de democraţie populară nu numai să înfăptuiască cea mai grea reformă ce putea fi realizată după haosul, distrugerile, mizeria şi specula provocate şi alimentate de războiul voit de regimurile vechi, dar disciplina in muncă şi încrederea în viitor a maselor au făcut ca reforma monetară să dea efecte imediate atât de adânci încât ele vor constitui bazele unei propăşiri economice şi spirituale, care va schimba fundamental condiţiile de viaţă ale poporului român. Nu spun că n’a fost greu şi că poporul n’a trebuit să dea dovadă de multă putere de sacrificiu. După reforma monetară, toată lumea cerea bani, lefuri mari, fericire imediată. Azi ne dăm seama cât de greşite erau aceste pretenţiuni. Azi, când datorită felului în care a fost realizată reforma monetară, avem nu numai un buget echilibrat ci şi excendentar. Dacă ne porneam imediat pe cheltueli neproductive, pe cheltueli de consum, reveneam la haosul inflaţiei. Acum, când avem un buget excedentar, când acesta excendente au fost şi sunt investite în producţie, cantitatea de mărfuri creşte şi va continua să crească neîncetat pentru a ne asigura belşugul adevărat, adică belşugul bazat pe o reală abundenţă de mărfuri şi pe o tot atât de reală putere de cumpărare a maselor. Funcţionarii, salariaţii, vor începe să scape de privaţiunile de până acum. Am strâns puţin cureaua dar am strâns-o pentru binele nostru, al tuturora. Efectele se văd de pe acum. Nu numai că piaţa e aprovizionată, nu numai că preţurile scad mereu şi puterea de cumpărare a maselor creşte neîncetat, dar din excedentul bugetar şi din creditele Băncii Naţionale (care nu mai învârteşte rotativa pentru a acoperi deficitele) se fac investiţii uriaşe în industria şi agricultura noastră, investiţii care vor mări puterea de producţie a industriei şi agriculturii noastre şi va asigura, astfel, poporului român, belşugul după care năzuieşte. Este pentru prima oară în istoria noastră când un excedent bugetar e folosit pentru industrializarea ţării, pentru mărirea producţiei, pentru ridicarea nivelului de trai —economic şi cultural — al maselor populare. înainte, bugetul ţării era pompat de cei care stăpâneau bogăţiile şi deţineau puterea în stat. Iar când se făceau investiţii, ele erau făcute în fabrici de armament, pentru a oferi noui posibilităţi de îmbogăţire celor care nu se mai saturau sugând vlaga poporului român. Nu era o excepţie a ţării noastre. Aşa se făceau „investiţii” în toate ţările capitaliste. Aşa continuă să se facă şi azi „investiţii” în ţările imperialiste. In 1947, Statele Unite au închinat 54% din bugetul lor pentru cheltuelile militare Aceasta înseamnă 21 de miliarde de dolari, luaţi din sudoarea muncii maselor populare americane şi aruncaţi pe arme distrugătoare. Toate cele 21 de miliarde au intrat, astfel, în buzunarele marilor industriaşi americani care au furnizat armele. Anul acesta, ca beneficiile acestor mari industriaşi să crească, din bugetul Statelor Unite a fost alocat 66% pentru cheltuelile înarmării şi întreţinerii armatei. Şi când mă gândesc că mai sunt cititori care îmi scriu la gazetă şi mă întreabă ce deosebire este între democraţia populară şi mult lăudata — de inconştienţi — democraţie americană? Acolo e o „democraţie” în folosul capitaliştilor — în folosul bancherilor şi al marilor industriaşi, care acaparează valorile produse de munca maselor. Aici e o adevărată democraţie în care produsul muncii maselor este închinat îmbunătăţirii condiţiilor ei de viaţă, propăşirii ei materiale şi culturale. Să nu ne înşele faptul ca acolo e o ţară industrială înaintată, care pompează din toată lumea bogăţii jefuite de la celelalte popoare. Desigur că acolo există lux şi rafinament. Dar el e rezervat diferiţilor „regi” începând cu ai petrolului şi terminând cu aceia ai gumei de amestecat sau cu cei „refugiaţi” de prin meleagurile noastre. Aceştia, da! au toate belşugurile Tot atât de îmbelşugată le este însă şi ura contra voinţei de ridicare a maselor populare. Reacţiunea de acum, din Statele Unite, contra voinţei maselor de a avea un trai mai bun, pune în ade-Ah C. Consîsntfrascu (Continuare in pag. 2-a) INAUGURAREA EXPOZIŢIEI MUNCII VOLUNTARE A INGINERILOR ŞI TEHNICIENILOR Duminică dimineaţa, în cadrul unei şedinţe festive la care au participat d-nii dr. Petru Groza, preşedintele consiliului, Theodor Iordăchescu, ministrul lucrărilor publice, ing. Profiri, ministrul comunicaţiilor şi un mare număr de ingineri, arhitecţi şi tehnicieni, s-a făcut, în palatul Agir-ului, inaugurarea expoziţiei muncii voluntare prestată în cuprinsul ţării de membrii asociaţiei. Şedinţa a fost prezidată de d. ing. Georgescu, decanul corpului ingineresc. Luând cuvântul, d-sa, a spus: „Poate că niciodată rolul inginerilor şi tehnicienilor n’a fost mai hotărîtor ca astăzi, în marea opera de redresare şi reconstrucţie a ţării. Alături de munca de fiecare zi, inginerii şi tehnicienii au găsit răgazul să depună un plus de efort închinat unei cât mai rapide desvoltări a operei de reconstrucţie, ca o datorie patriotică de prim ordin S’au distribuit sarcini individuale şi colective, ce au fost împlinite în mod exemplar, în cadrul angajamentelor muncii voluntare. S’a lucrat cu spor în instituţii, şantiere, departamente. Putem cita proiectul stadionului Anef, construcţia unui vagon-tip de tramvai, punerea la punct a unui aparat de radio cu o singură lampă, diferite acte de gospodărie în multe regiuni ale ţării, întemeierea unui mare număr de şcoli tehnice ş. a. Totul a fost posibil, frăţie muncii încordate, sobrietăţii şi mai ales sufletului pus de corpul ingineresc în educarea şi perfecţionarea nouii societăţi în ţara noastră”. D. ing. Virgil Economu, responsabilul pentru munca voluntară din regionala Bucureşti, a făcut un raport cuprinzător cu privire la realizările locale. „Organizată pe întreprinderi, cu sprijinul sindicatelor și organizaților de massă — a spus d. ing. V. Economu, — munca voluntară a dat, în prima perioadă, rezultate nesperat de bune. Astfel, între 1 II și 1 V 1948 au fost prestate efectiv 84.378 ore de muncă voluntară, de către un număr de 1.265 ingineri şi tehnicieni, revenind fiecăruia câte 70 ore. Activitatea aceasta preţioasă a fost închinată ridicării nivelului tehnic, prin conferinţe, proiecte, traduceri, acţiuni de colaborare pe şantiere etc. Ca realizări concrete,, putem cita: Parcul Snagov, pavarea unui mare număr de străzi, vagonul-tip cu trei uşi pentru S.T.B., linia de 60.000 V. a societăţii de gaz şi eelectricitate, cercetarea pierderilor de apă suferite de U.C.B., calcule pentru un pod-şlep, un vas de pescuit şi o gară fluvială ş. a. Fără elanul truditorilor, de pretutindeni, opera aceata nu ar fi fost cu putinţă”. D. ing. Grapini, reprezentantul regionalelor Agir-ului, făcând un apă către colegii răspândiţi pe tot cuprinsul ţării, prin care-i îndeamnă să se alinieze în rândurile muncitorilor voluntari, a spus: „Celor 56 cercuri regionale existente, li se vor alătura în curând altele . Domeniile în care au activat intens inginerii din provincie sunt: îndrumarea şi controlul însămânţărilor, pomicultura, viticultura, pepinierele, conservarea şi valorificarea bogăţiilor forestiere, combaterea insectelor, îmbunătăţirea comunicaţiilor feroviare şi rutiere, ţinerea în bună stare a uzinelor comunale şi de stat. Alături de acestea, un interes deosebit s-a dat şi problemelor speciale sau de interes local ca: industria metalurgică, aceea a zahărului, cauciucului, drojdiei de bere. Nu au fost uitate nici preocupările colective, ca îndiguirile, electrificarea rurală ş. a. Ca dovadă supremă a aprecierii ce s’a acordat corpului tehnicienilor, stă faptul că, în comandamentul unic al muncii voluntare, au fost incluşi mulţi ingineri, arhitecţi şi tehnicieni”. D. Th. Iordăchescu, ministrul lucrărilor publice, a spus: „Corpul in(Continuare in pag. 2-a) prin-ministru dr. Petru Groza vorbind Un aspect al expoziţiei LEGEA MOI VIO ATACATĂ IN SENATUL AMERICAN Washington, 31 (Rador).— TASS, transmite: Con.fisiunea judiciară a Senatului care şi-a început, la 27 Mai, audierile în chestiunea legii Muncii, lucrează într’o atmosferă de opoziţie crescantă a poporului faţă de această lege. In cursul audierilor, preşedintele comitetului, Wiley a recunoscut că a primit 1.500 de telegrame, în afara altor câteva mii de mesagii primite anterior, în care se cere comitetului fie să înlăture legea fie să mărească termenul de 3 zile acordat audierilor. Secţiunea din Washington a Uniunii Naţionale a agricultorilor, care numără peste 400.000 de membri, a comunicat presei textul telegramei pe care a timis-o lui Wiley şi în care declară că legea Muncii este „complect neconstituţională” şi ar primejdui numeroase organizaţii, inclusiv cooperativele agricole. Printre cei audiaţi se află preşedintele partidului comunist, Forster şi redactorul ziarului „Daily Worker, Gates. Forster a avertizat în declaraţia pe care a făcut-o că politica externă dusă de cele două partide americane, „duce ţara noastră spre un război imperialist” şi că legea Mundt încearcă să sugrume protestele „milioanelor de oameni ale căror nădejdi cresc la fiecare iniţiativă de pace a Uniunii Sovietice”. In continuare Forster a declarat că „adevăratul pericol care ameninţă poporul american vine din partea unor Dupont, Morgan, Ilarkman, Forrestal şi nu din partea Uniunii Sovietice sau a nouilor democraţii din Europa sau a mişcării democratice care se desvoltă în landurile poporului american. Nicăeri in lume cei care doresc libertatea şi pacea nu vor preda ceea ce au cucerit înfrângând pe nazişti a supra oamenilor” din Wall Street”. Semnarea tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Poloneză şi Republica Populară Bulgaria Varşovia, 30 (Rador). —„Tass" transmite: Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Poloneză şi Republica Populară Bulgaria — a fost semnat Sâmbătă, la Varşovia in numele Poloniei, de către d. Josef Cyrankiewitz, preşedintele consiliului de miniştri, şi d. Modzelewski, ministru al afacerilor străine, şi în numele Bulgariei de d. Gheorghi Dimitrov, preşedintele consiliului de miniştri, şi d. Vasile Kolarov, vicepreşedinte al consiliului de miniştri şi ministru al afacerilor străine. Cele două părţi contractante se obligă să utilizeze toate mijloacele la dispoziţia lor pentru împiedicarea agresiunii din partea Germaniei sau a vreunui alt stat aliat sub o formă oarecare cu Germania. In cazul când una dintre părţile contractante devine victima agresiunii din ''partea Germaniei sau a vreunui aiat al Germaniei, cealaltă parte contractantă ii va da imediat ajutor militar şi asistenţă prin toate mijloacele la dispoziţia sa. Cele două părţi semnatare se obligă să nu intre în vreo alianţă sau să ia parte la vreo acţiune care ar fi îndreptată împotriva celeilalte părţi. Tratatul prevede deasemeni o strânsă colaborare între Polonia şi Bulgaria în domeniul internaţional, în probleme ce afectează interesele celor două ţări şi, mai cu seamă, acele ale păcii securităţii, integrităţii teritoriale şi colaborării internaţionale. In vederea desvolătrii generale a celor două ţări, părţile contractante vor promova şi consolida relaţiile lor economice şi culturale. Tratatul a fost încheiat pe termenul de 20 ani și va intra în vigoare după schimbul instru- i mentelor de ratificare careva I avea loc la Sofia. ÎNFIINŢAREA şi funcţionarea SOCIETĂŢILOR COMERCIALE DE STAT . Monitorul Oficial de ori publică decretul prezidial pentru înfiinţarea şi funcţionarea societăţilor comerciale de Stat. Prin acest decret se prevede că Statul român, prin ministerul comerţului, va putea înfiinţa după necesitate, în conformitate cu prevederile acestui decret, societăţi comerciale de Stat, având ca obiect: a) Colectarea de produse agricole, vegetale şi animale, deşeuri industriale, şi orice fel de alte produse; b) Desfacerea cu ridicata şi amănuntul a mărfurilor şi produselor de orice fel, raţionate şi neraţionate; c) Aprovizonarea populaţiei municipiilor, comunelor urbane şi balneo-climatice, cu produse alimentare de primă necesitate, lemne de foc şi alte produse de un gospodăresc, precum şi exploatarea de hoteluri, izvoare minerale, băi localuri de consumaţie, localuri de spectacole. d) Transportul, manipulare şi vămuirea mărfurilor; In obiectul acestor societăţi comerciale vor putea fi cuprinse şi orice alte atribuţiuni în legătură cu obiectul lor cum ar fi: prelucrarea, condiţionarea, depozitarea, conservarea şi transportul produselor respective. Societăţile comerciale de Stat vor putea primi în administrare şi exploatare bunurile imobile şi mobile aparţinând Statului, judeţelor şi comunelor sau altor instituţii publice, care vor fi necesare realizării obiectului lor social. Societăţile comerciale de Stat, înfiinţate în baza deciziilor Comisiunii ministeriale de redresare economică şi stabilizare monetară, rămân în fiinţă şi vor continua să funcţioneze după normele stabilite prin acest decret. Societatea Comercială Municipală pentru Aprovizionarea Capitalei, S. A. şi Societatea Comercială Municipală 30 Decembrie, S. A. Galaţi, înfiinţate prin deciziile Nr. 110 din 1947 şi Nr. ISO din 1948 a Comisiunii ministeriale de redresare economică şi stabilizare monetară, se transformă în societăţi comerciale de Stat. Modalitatea de transformare a societăţilor prevăzute în alineatul 1 al acestui articol se va stabili de Ministerul Comerţului prin deciziune publicată în Monitorul Oficial. Fac excepție dela prevederile acestui decret societăţile comerciale de Stat, de export și import care funcționează pe baza deciziunii ministeriale de redresare economică și stabilizare monetară Nr. 120 din 4 Decembrie 1947. NOUA ORGANIZARE A SPORTULUI Discursul d-lui Gh. Vasilichi, ministrul invăţămân- tului public, rostit in faţa responsabililor sportivi din întreaga ţară Cu prilejul conferinţei pe ţară a responsabililor sportivi, d. Gh. Vasilichi, ministrul învăţământului public, a rostit următoarea cuvântare : Deşi nu sunt sportman, am găsit totuşi necesar să vin în mijlocul dv. în dublă calitate, de membru al Biroului Politic al Partidului Muncitoresc Român şi membru al Guvernului, responsabil pentru departamentul învăţământului. Salut conferinţa responsabililor sportivi din întreaga ţară şi doresc tuturor spor la muncă. Aţi fost chemaţi să puneţi temelia unei noui clădiri şi să folosiţi pentru aceasta tot materialul prelucrat până in prezent timp de doi ani de zile în diferite organizaţii separate. Nu ar fi deloc rău să vedem cauzele succeselor de până acum, fiindcă în ultimii ani sportul a luat o mare extindere in ţara noastră Şi să subliniem că lucrul acesta nu este întâmplător. Nu in toate tarile şi in toate Situaţiile se poate face sport. In URSS, tara in care s’a realizat pentru primat oară socialismul, sportul a căpătat o amploare nemaiîntâlnită, devenind o mişcare de masse şi antrenând pături cât mai mari din populaţie Victoriile Uniunii Sovietice au dat posibilitate masselor populare să se intereseze cât mai mult de sport şi să facă tot mai mult sport. Perspectivele pe care le are sportul în URSS sunt de neegalat, sunt măreţe. In ţările cu democraţie populară, printre cari se numără şi ţara noastră, mişcarea sportivă ia un avânt tot mai mare, desvoltânduse o mişcare sportivă de tip nou ca şi regimul din aceste ţări, cu o clasă nouă la conducere. In acelaş timp in ţările aşa zise democratice, sportul se restrânge, decade şi devine o marfă care se vinde şi se cumpără. Cei care au avut ocazia să ia parte la Jocurile Olimpice din iarna trecută in Elveţia, s’au putut convinge de acest lucru şi au văzut cu ochii lor cum reprezentanţii sportivi englezi şi americani au transformat sportul într’o tarabă negustorească. (Continuare in pag. 2-a) PRIN POLONIA TERITORIILE DIN VEST:vedere din Wroclaw, capitala Sileziei inferiore pe Odra SALARIAŢII LA BĂI Ministerul Sănătăţii anunţă că cele mai multe dintre staţiunile balneo-climatice din ţară au fost regăsute sau amenajate, astfel că, în anul acesta, sezonul de băi şi de cură in munţi va începe la 1 iunie. Graţie măsurilor administrative luate, acest departament dă asigurări că „suferinzii vor găsi adăpost, hrană şi tratament balnear în condiţiuni normale şi la preţuri accesibile”. In privinţa salariaţilor de pe lângă ministerul Sănătăţii, s-a hotărît ca aceştia să aibă unele avantagii , reducerile mergând invers proporţional cu salariul. Astfel slujbaşii cu lefuri mari vor plăti toată întreţinerea pe o lună cam cu jumătate din salariu, pe când funcţionarii cei mai mici nu vor avea de plată decât vreo 400 lei lunar. In acelaşi timp Casa centrală a asigurărilor sociale aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, în cursul verii, această instituţie va trimite la băi şi la staţiuni climatice circa 17.000 de asiguraţi. Iar societatea de tranporturi Rata studiază modalităţile de transportat în comun, cu autovehicule, un număr important de muncitori şi de funcţionari în condiţiuni bune şi cu preţ eftin. In trecut staţiunile noaste balneo-climatice erau organizate numai pentru oamenii avuţi. Rar ajungeau acolo câţiva slujbaşi. Iar în afară de un mic număr de asiguraţi , muncitorii nici n’au văzut staţiunile de băi şi de cură în munţi. După sforţările din anii trecuţi, ministerul Sănătăţii şi Casa centrală a asigurărilor sociale — printr-un mare efort de organizare şi prin contribuţii băneşti — au reuşit ca, în vara aceasta, să pună la dispoziţia unui însemnat număr de modeşti salariaţi posibilităţi de a-şi îngriji sănătatea şi de a se odihni — nu după un an, ci după o întreagă viaţă de muncă. Muncitorii şi micii salariaţi şi-au zdruncinat sănătatea mai ales in ultimele vremuri, cind regimurile oligarhice nu se interesau de nevoile elementare ale masselor. Astăzi, cind un om de serviciu cu un salariu de ceva peste 2000 lei poate sta o lună de zile la mare sau la munte, plătind numai modesta sumă de 400 lei, — putem nota cu satisfacţie că s’au realizat in acest domeniu schimbări radicale. Vedem că noul regim tinde, în primul rând, să asigure — prin toate mijloacele şi cu toate jertfele — sănătatea poporului. M. Sevastos Rezultatele alegerilor din Cehoslovacia Lista Frontului Naţional a obţinut 89,3 la sută din voturi Praga, 31 (Rador). — „Tass” transmite : Alegerile pentru Adunarea Naţională au început Duminică dimineaţa, la orele 8 precis, în toată Cehoslovacia. Praga, capitala Cehoslovaciei, a îmbrăcat haina de sărbătoare. O atmosferă de entuziasm domnea în rândurile populaţiei. Pe toate clădirile publice, pe casele particulare, pe zidurile fabricilor şi ale uzinelor se văd scrise cu litere mari cuvintele de ordine chemând alegătorii să voteze pentru lista unică a Frontului Naţional, pentru Republica Populară Democrată. Alegerile au fost foarte bine organizate, într-o ambianţă într-adevăr democratică şi liberă. Nicăeri nu se văd detaşamente de trupe sau de poliţie, cum a devenit obiceiul în numeroase ţări din faimoasa „democraţie occidentală“. Comisiunile electorale, compuse din reprezentanţii tuturor partidelor politice, au funcţionat impecabil. Alegătorii au primit dinainte buletinele cuprinzând lista candidaţilor Frontului Naţional şi un buletin alb prin care alegătorul putea să declare că nu este de acord cu lista Frontului Naţional. In nici o circumscripţie electorală nu a fost prezentată o altă listă de candidaţi, deşi legea permite fiecărui cetăţean să prezinte o listă de candidaţi cu condiţia de a strânge cel puţin o mie de semnături. Potrivit ştirilor sosite la comisiunea electorală centrală din Bratislava, Brno, Kladno, Morawska Ostrava şi din alte centre industriale şi administrative ale ţării, s’a observat pretutindeni o participare excepţional de activă a alegătorilor. Conform ştirilor preliminare, majoritatea zdrobitoare a alegătorilor votase deja până la amiază. Un mare număr de ziarişti străini au sosit la Praga în vederea alegerilor parlamentare. Mulţi dintre ei descriau în mod obiectiv atmosfera electorală şi, după ce au vizitat localurile de vot, au recunoscut că alegerile din Cehoslovacia au fost într’adevăr libere, democratice şi populare. . Primele informaţiuni asupra rezultatelor alegerilor au început să sosească Duminică seara. Cifrele definitive sunot aşteptate pentru Luni 31 Mai. ( Praga, 31 (Rador). — CETERA transmite: Conferit numărătorii oficiale provizorii a voturilor pentru întreaga republică, un număr de 7.199.846 voturi au fost înregistrate în alegerile generale de Duminică pentru Parlamentul cehoslovac. Din acest total, 6.429.145 voturi, sau 89,3%, s-au pronunţat pentru lista comună de candidaţi a Frontului Naţional, iar 770.701 au fost buletine albe, adică 10,7% din totalul voturilor valabile. In cele 163 districte, ale provinciilor cehe, un număr de 5.454.301 voturi valabile au fost înregistrate, dintre care 4.928.250, sau 90% au fost obţinute de lista comună de candidaţi, în timp ce 525.051, sau 10%, au fost buletine albe. In cele 81 districte din Slovacia, totalul voturilor valabile a fost de 1.745.545, dintre care Frontul Naţional a obţinut 1.499.895, sau 86%, iar 245.650, sau 14%, au votat contra. La Praga s-a înregistrat un număr total de 666.630 voturi, dintre care lista Frontului a obţinut 590.175 voturi. 41.682 au fost buletine albe şi 34.833 voturi au fost anulate. Intr’un scurt discurs radiodifuzat după miezul nopţii, d. Vaclav Nesek, ministrul de interne, a subliniat din nou ordinea absolută şi calmul netulburat care au domnit în timpul alegerilor. , Praga, 31. (Rador). — „Tao“ transmite: După primele rezultate oficiale anunţate de comisia centrală electorală a Adunării Naţionale Cehoslovace, în provinciile cehe 4.929.259 de voturi, adică 90°/6 din totalul celor valide, au fost acordate listei Frontului Naţional. 525.051, adică 10% din alegători au depus buletine albe. In Slovacia 1.499.895 de voturi El a anunţat numai un singur incident de minimă importanţă, într’o suburbie din Praga, unde un cetăţean a obiectat împotriva modului cum fusese plasat paravanul îndărătul căruia alegătorii îşi alegeau buletinele de vot. Dorinţa sa a fost imediat satisfăcută şi secretul complet al votului a fost asigurat. ZIARIŞTI STRĂINI LAALEGERI Fraga, 31 (Rador). — „Ceteka* transmite: Un număr de 60 ziarişti străini din 20 ţări , diferite au sosit la Praga în vederea alegerilor. Ei au avut libertatea să-şi., aleagă localurile de vot pe care doreau să le viziteze. Ziariştii au intrat în birourile electorale şi au stat de vorbă cu alegătorii. Autorităţile le-au dat toate explicaţiileasupra procedurii electorale cehoslovace. Mai mulţi ziarişti au plecat cu maşinile lor proprii şi fără nici o „escortă” la diferitele districte din Praga şi din provin-cie şi, deşi ei nu aveau permise speciale, au fost pretutindeni primiţi să asiste la operaţiile de vot. In convorbirile avute cu autorităţile, chiar şi ziariştii care sunt cunoscuţi că nu simpatizează actualul regim din Cehoslovacia, au recunoscut că votarea a decurs în strictă conformitate cu regulamentul, adică SSVo din totalul voturilor valide, au fost acordate listei Frontului Naţional. 243.550 adiciB 14a/o din alegători,, au depus bu-H letine albe H Astfel, în îr.,tresga CehoslovaH c:e 6.429.145 de alegători, adic^B 89,3°/o şi-au acordat voturile loH listei Frontului Naţional. 770.7cH adică 10,7'Vo din alegători a-^B depus buletine albe. H Primele rezultate oficiale MANIFESTATII ENTUZIASTE CU PRILEJUL VICTORIEI FRONTULUI NAJIONAL IN ALEGERI )s, AllTass" Praga, .31 transmitey Poporul muncitor al Cehoslovaciei a salutat cu cel mai mare entuziasm victoria zdrobitoare a Frontului Naţional în alegerile pentru Adunarea Naţională. ■ Primele rezultate ale alegerilor din diferitele regiuni, oraşe şi sate au fost primite în seara zilei de 30 Mai cu o bucurie cu totul deosebită. S’au o manifestaţii de massă a acelei zile la Praga- Brneravska-Ostrava. Kladno ■ oraşe, unde populaţia a victoria regimului cler popular, victoria Frontuțional care consolidează clasei muncitoare în Ceda.