Universul, iunie 1948 (Anul 65, nr. 125-147)

1948-06-02 / nr. 125

Anul al 65*lea Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: »UNIVERSUL*« S. A. înscris sub Nr.. 160 Trib. Ilfov $ PAGINI 4 LEI Taxa poștală plătită la conform aprobării Dir. G-rale jE, x, x, Kr. î'â.iSi/SSm CELE RIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BRIZOIANU No. 23- 25 msm CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10: wssafjrmnss Nr* 1ZS Mierenul % Iunie apare SUB CONDUCE­REA UNUI COMITET DE DIRECT. „RĂZBOIU SĂRĂCIEI ŞI MIZERIEI“ Vă aduceţi aminte de pri­mele zile ale stabilizării ? Ţara întreagă era entuzias­mată. Moneda de un leu era cel mai preţios lucru. Preţios era leul nu numai prin ce puteai cumpăra cu el. Preţios era el mai ales prin lovitura pe care o da stării de mize­rie şi speculă de până atunci preţios prin nădejdile pe care le oferea asupra viitorului. Erau, însă, şi câţiva cobi­­tori care voiau să răcească entuziasmul maselor, să se­mene neîncrederea, să mine­ze efectele reformei moneta­re. De aceşti cobitori aşi vrea să vă aduceţi aminte acum. Să vă reamintiţi nu numai ce spuneau ei, ci şi cine erau ei­­ bine să ţineţi seamă de lu­crul acesta în judecarea lor şi în creditul pe care trebuie să-l acordaţi minciunilor nou, pe care desigur că nu au în­cetat să le scornească. Ei clevetesc iar poporul realizează. Reforma moneta­ră a reuşit. Disciplina şi în­crederea maselor populare au ajutat regimul de democraţie populară nu numai să înfăp­tuiască cea mai grea reformă ce putea fi realizată după haosul, distrugerile, mizeria şi specula provocate şi ali­mentate de războiul voit de regimurile vechi, dar disci­plina in muncă şi încrederea în viitor a maselor au făcut ca reforma monetară să dea e­­fecte imediate atât de adânci încât ele vor constitui bazele unei propăşiri economice şi spirituale, care va schimba fundamental condiţiile de viaţă ale poporului român. Nu spun că n’a fost greu şi că poporul n’a trebuit să dea dovadă de multă putere de sacrificiu. După reforma monetară, toată lumea cerea bani, lefuri mari, fericire imediată. Azi ne dăm seama cât de greşite erau aceste pretenţiuni. Azi, când datori­tă felului în care a fost rea­lizată reforma monetară, avem nu numai un buget e­chilibrat ci şi excendentar. Dacă ne porneam imediat pe cheltueli neproductive, pe cheltueli de consum, reve­neam la haosul inflaţiei. Acum, când avem un buget excedentar, când acesta ex­­c­enden­te au fost şi sunt investite în producţie, canti­tatea de mărfuri creşte şi va continua să crească neîncetat pentru a ne asigura belşugul adevărat, adică belşugul ba­zat pe o reală abundenţă de mărfuri şi pe o tot atât de reală putere de cumpărare a maselor. Funcţionarii, sala­riaţii, vor începe să scape de privaţiunile de până acum. Am strâns puţin cureaua dar am strâns-o pentru bine­le nostru, al tuturora. Efec­tele se văd de pe acum. Nu numai că piaţa e aprovizio­nată, nu numai că preţurile scad mereu şi puterea de­ cumpărare a maselor creşte neîncetat, dar din excedentul bugetar şi din creditele Băn­cii Naţionale (care nu mai învârteşte rotativa pentru a acoperi deficitele) se fac in­vestiţii uriaşe în industria şi agricultura noastră, investiţii care vor mări puterea de producţie a industriei şi agri­culturii noastre şi va asigura, astfel, poporului român, bel­şugul după care năzuieşte. Este pentru prima oară în istoria noastră când un exce­dent bugetar e folosit pentru industrializarea ţării, pentru mărirea producţiei, pentru ri­dicarea nivelului de trai —­­economic şi cultural — al maselor populare. înainte, bugetul ţării era pompat de cei care stăpâneau bogăţiile şi deţineau puterea în stat. Iar când se făceau investiţii, ele erau făcute în fabrici de armament, pentru a oferi noui posibilităţi de îmbogăţire celor care nu se mai saturau sugând vlaga poporului român. Nu era o excepţie a ţării noastre. Aşa se făceau „in­vestiţii” în toate ţările capi­taliste. Aşa continuă să se facă şi azi „investiţii” în ţă­rile imperialiste. In 1947, Statele Unite au închinat 54% din bugetul lor pentru cheltuelile militare Aceasta înseamnă 21 de mi­liarde de dolari, luaţi din su­doarea muncii maselor popu­lare americane­­ şi aruncaţi pe arme distrugătoare. Toate cele 21 de miliarde au intrat, astfel, în buzunarele marilor industriaşi americani care au furnizat armele. Anu­l acesta, ca beneficiile acestor mari industriaşi să crească, din bugetul Statelor­ Unite a fost alocat 66% pentru cheltuelile înarmării şi întreţinerii ar­matei. Şi când mă gândesc că mai sunt cititori care îmi scriu la gazetă şi mă întrea­bă ce deosebire este între de­mocraţia populară şi mult lăudata — de inconştienţi — democraţie americană? Acolo e o „democraţie” în folosul capitaliştilor — în folosul bancherilor şi al marilor in­dustriaşi, care acaparează va­lorile produse de munca ma­selor. Aici e o adevărată de­mocraţie în care produsul muncii maselor este închinat îmbunătăţirii condiţiilor ei de viaţă, propăşirii ei mate­riale şi culturale. Să nu ne înşele faptul ca acolo e o ţară industrială înaintată, care pompează din toată lumea bogăţii jefuite de la celelalte popoare. Desi­gur că acolo există lux şi ra­finament. Dar el e rezervat diferiţilor „regi” începând cu ai petrolului şi terminând cu aceia ai gumei de a­mestecat sau cu cei „refugiaţi” de prin meleagurile noastre. Aceştia, da! au toate belşugurile­ Tot atât de îmbelşu­gată le este însă şi ura con­tra voinţei de ridicare a ma­selor populare. Reacţiunea de acum, din Statele Unite, con­tra voinţei maselor de a avea un trai mai bun, pune în ade-Ah C. Consîsntfr­ascu (Continuare in pag. 2-a) INAUGURAREA EXPOZIŢIEI MUNCII VOLUNTARE A INGINERILOR ŞI TEHNICIENILOR Duminică dimineaţa­, în cadrul u­­nei şedinţe festive la­ care au par­ticipat d-nii dr. Petru Groza, pre­şedintele consiliului, Theodor Iordă­­chescu, ministrul lucrărilor publice, ing. Profiri, ministrul comunica­ţiilor şi un mare număr de ingineri, arhitecţi şi tehnicieni, s-a făcut, în palatul Agir-ului, inaugurarea expo­ziţiei muncii voluntare prestată în cuprinsul ţării de membrii asocia­ţiei. Şedinţa a fost prezidată de d. ing. Georgescu, decanul corpului ingi­neresc. Luând cuvântul, d-sa, a spus: „Poate că niciodată rolul ingine­rilor şi tehnicienilor n’a fost mai hotărîtor ca astăzi, în marea opera de redresare şi reconstrucţie a ţării. Alături de munca de fiecare zi,­ in­ginerii şi tehnicienii au găsit răga­zul să depună un plus de efort în­chinat unei cât mai rapide desvol­­tări a operei de reconstrucţie, ca o datorie patriotică de prim ordin S’au distribuit sarcini individuale şi colective, ce au fost împlinite în mod exemplar, în cadrul angaja­mentelor muncii voluntare. S’a lu­crat cu spor în instituţii, şantiere, departamente. Putem cita proiectul stadionului Anef, construcţia unui vagon-tip de tramvai, punerea la punct a unui aparat de radio cu o singură lampă, diferite acte de gos­podărie în multe regiuni ale ţării, întemeierea unui mare număr de şcoli tehnice ş. a. Totul a fost posibil, frăţie muncii încordate, sobrietăţii şi mai ales su­fletului pus de corpul ingineresc în educarea şi perfecţionarea nouii so­cietăţi în ţara noastră”. D. ing. Virgil Economu, respon­sabilul pentru munca voluntară din regionala Bucureşti, a făcut un raport cuprinzător cu privire la realizările locale. „Organizată pe întreprinderi, cu sprijinul sindica­telor și organizaților de massă — a spus d. ing. V. Economu, — mun­ca voluntară a dat, în prima peri­oadă, rezultate nesperat de bune. Astfel, între 1 II și 1 V 1948 au fost prestate efectiv 84.378 ore de muncă voluntară, de către un nu­măr de 1.265 ingineri şi tehnicieni, revenind fiecăruia câte 70 ore. Ac­tivitatea aceasta preţioasă a fost închinată ridicării nivelului tehnic, prin conferinţe, proiecte, traduceri, acţiuni de colaborare pe şantiere etc. Ca realizări concrete,, putem cita: Parcul Snagov, pavarea unui mare număr de străzi, vagonul-tip cu trei uşi pentru S.T.B., linia de 60.000 V. a societăţii de gaz şi e­­electricita­te, cercetarea pierderilor de apă suferite de U.C.B., calcule pentru un pod-şlep, un vas de pes­cuit şi o gară fluvială ş. a. Fără elanul truditorilor, de pretu­tindeni, opera aceat­a nu ar fi fost cu putinţă”. D. ing. Grapini, reprezentantul regionalelor Agir-ului, făcând un apă către colegii răspândiţi pe tot cuprinsul ţării, prin care-i îndeamnă să se alinieze în rândurile munci­torilor voluntari, a spus: „Celor 56 cercuri regionale existente, li se vor alătura în curând altele . Dome­niile în care au activat intens ingi­nerii din provincie sunt: îndru­marea şi controlul însămânţărilor, pomicultura, viticultura, pepinierele, conservarea şi valorificarea bogă­ţiilor forestiere, combaterea insecte­lor, îmbunătăţirea comunicaţiilor feroviare şi rutiere, ţinerea în bună stare a uzinelor comunale ş­i de stat. Alături de acestea, un interes deo­sebit s-a dat şi problemelor speci­ale sau de interes local ca: indus­tria metalurgică, aceea a zahărului, cauciucului, drojdiei de bere. Nu au fost uitate nici preocupările colec­tive, ca îndiguirile, electrificarea ru­rală ş. a. Ca dovadă supremă a aprecierii ce s’a acordat corpului tehnicienilor, stă faptul că, în comandamentul unic al muncii voluntare, au fost incluşi mulţi ingineri, arhitecţi şi tehni­cieni”. D. Th. Iordăchescu, ministrul lu­crărilor publice, a spus: „Corpul in­(Continuare in pag. 2-a) prin-ministru dr. Petru Groza vorbind Un aspect al expoziţiei LEGEA MOI VIO ATACATĂ IN SENATUL AMERICAN Washington, 31 (Rador).— TASS, transmite: Con.fisiunea judiciară a Senatului care şi-a început, la 27 Mai, au­dierile în chestiunea legii Muncii, lucrează într’o atmosferă de opo­ziţie crescantă a poporului faţă de această lege. In cursul audie­rilor, preşedintele comitetului, Wi­­ley a recunoscut că a primit 1.500 de telegrame, în afara altor câ­teva mii de mesagii primite ante­rior, în care se cere comitetului fie să înlăture legea fie să mă­rească termenul de 3 zile acordat audierilor. Secţiunea din Washing­ton a Uniunii Naţionale a agricul­torilor, care numără peste 400.000 de membri, a comunicat presei tex­tul telegramei pe care a timis-o lui Wiley şi în care declară că legea Muncii este „complect ne­­constituţională” şi ar primejdui numeroase organizaţii, inclusiv co­operativele agricole. Printre cei audiaţi se află pre­şedintele partidului comunist, For­ster şi redactorul ziarului „Daily Worker, Gates. Forster a averti­zat în declaraţia pe care a făcu­­t-o că politica externă dusă de cele două partide americane, „duce ţara noastră spre un război impe­rialist” şi că legea Mundt încear­că să sugrume protestele „milioa­nelor de oameni ale căror nădejdi cresc la fiecare iniţiativă de pace a Uniunii Sovietice”. In continuare Forster a declarat că „adevăratul pericol care ameninţă poporul a­­merican vine din partea unor Du­pont, Morgan, Ilark­man, Forres­­tal şi nu din partea Uniunii So­vietice sau a nouilor democraţii din Europa sau a mişcării demo­cratice care se desvoltă în lan­durile poporului american. Nicăeri in lume cei care doresc libertatea şi pacea nu vor preda ceea ce au cucerit înfrângând pe nazişti a su­pra oamenilor” din Wall Street”. Semnarea tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Poloneză şi Republica Populară Bulgaria Varşovia, 30 (Rador). —„Tass" transmite: Tratatul de prietenie, colabo­rare şi asistenţă mutuală dintre Republica Poloneză şi Republica Populară Bulgaria — a fost sem­nat Sâmbătă, la Varşovia in nu­mele Poloniei, de către d. Josef Cyrankiewitz, preşedintele con­siliului de miniştri, şi d. Modze­­lewski, ministru al afacerilor străine, şi în numele Bulgariei de d. Gheorghi Dimitrov, preşe­dintele consiliului de miniştri, şi d. Vasile­ Kolarov, vicepreşedinte al consiliului de miniştri şi mi­nistru al afacerilor străine. Cele două părţi contractante se obligă să utilizeze toate mij­loacele la dispoziţia lor pentru împiedicarea agresiunii din par­tea Germaniei sau a vreunui alt stat aliat sub o formă oarecare cu Germania. In cazul când una dintre părţile contractante de­vine victima agresiunii din ''par­­tea Germaniei sau a vreunui a­iat al Germaniei, cealaltă parte contractantă ii va da imediat ajutor militar şi asistenţă prin toate mijloacele la dispoziţia sa. Cele două părţi semnatare se obligă să nu intre în vreo alianţă sau să ia parte la vreo acţiune care ar fi îndreptată împotriva celeilalte părţi. Tratatul prevede deasemeni o strânsă colaborare între Polonia şi Bulgaria în domeniul interna­ţional, în probleme ce afectează interesele celor două ţări şi, mai cu seamă, acele ale păcii secu­rităţii, integrităţii teritoriale şi colaborării internaţionale. In vederea desvolătrii gene­rale a celor două ţări, părţile contractante vor promova şi con­solida relaţiile lor economice şi culturale. Tratatul a fost încheiat pe ter­menul de 20 ani și va intra în­­ vigoare după schimbul instru- i mentelor de ratificare care­­va I avea loc la Sofia. ÎNFIINŢAREA şi funcţionarea SOCIETĂŢILOR COMERCIALE DE STAT . Monitorul Oficial de ori pu­blică decretul prezidial pentru înfiinţarea şi funcţionarea so­cietăţilor comerciale de Stat. Prin acest decret se prevede că Statul român, prin ministerul comerţului, va putea înfiinţa după necesitate, în conformitate cu prevederile acestui decret, societăţi comerciale de Stat, a­­vând ca obiect: a) Colectarea de produse a­­gricole, vegetale şi animale, de­şeuri industriale, şi orice fel de alte produse; b) Desfacerea cu ridicata şi amănuntul a mărfurilor şi pro­duselor de orice fel, raţionate şi neraţionate; c) Aprovizonarea populaţiei municipiilor, comunelor urbane şi balneo-climatice, cu produse alimentare de primă necesitate, lemne de foc şi alte produse de un gospodăresc, precum şi ex­ploatarea de hoteluri, izvoare minerale, băi localuri de consu­maţie, localuri de spectacole. d) Transportul, manipulare şi vămuirea mărfurilor; In obiectul acestor societăţi comerciale vor putea fi cuprinse şi orice alte atribuţiuni în legă­tură cu obiectul lor cum ar fi: prelucrarea, condiţionarea, de­pozitarea, conservarea şi trans­portul produselor respective. Societăţile comerciale de Stat vor putea primi în administra­re şi exploatare bunurile imo­bile şi mobile aparţinând Sta­tului, judeţelor şi comunelor sau altor instituţii publice, care vor fi necesare realizării obiectului lor social. Societăţile comerciale de Stat, înfiinţate în baza­­ deciziilor Co­­misiunii ministeriale de redre­sare economică şi stabilizare mo­netară, rămân în fiinţă şi vor continua să funcţioneze după normele stabilite prin acest de­cret. Societatea Comercială Munici­pală pentru Aprovizionarea Ca­pitalei, S. A. şi Societatea Co­mercială Municipală 30 Decem­brie, S. A. Galaţi, înfiinţate prin deciziile Nr. 110 din 1947 şi Nr. ISO din 1948 a Comisiunii minis­teriale de redresare economică şi stabilizare monetară, se trans­formă­­ în societăţi comerciale de Stat. Modalitatea de transformare a societăţilor prevăzute în alinea­tul 1 al acestui articol se va stabili de Ministerul Comerţului prin deciziune publicată în Mo­nitorul Oficial.­­ Fac excepție dela prevederile acestui decret societăţile co­merciale de Stat, de export și import care funcționează pe baza deciziunii ministeriale de redre­sare economică și stabilizare monetară Nr. 120 din 4 Decem­brie 1947. NOUA ORGANIZARE A SPORTULUI Discursul d-lui Gh. Vasilichi, ministrul invăţămân-­ tului public, rostit in faţa responsabililor sportivi din întreaga ţară Cu prilejul conferinţei pe ţară a responsabililor sportivi, d. Gh. Vasilichi, ministrul învăţământu­lui public, a rostit următoarea cu­vântare : Deşi nu sunt sportman, am gă­sit totuşi necesar să vin în mij­locul dv. în dublă calitate, de membru al Biroului Politic al Par­tidului Muncitoresc Român şi membru al Guvernului, responsabil pentru departamentul învăţămân­tului. Salut conferinţa responsabililor sportivi din întreaga ţară şi do­resc tuturor spor la muncă. Aţi fost chemaţi să puneţi te­melia unei noui clădiri şi să folo­siţi pentru aceasta tot materialul prelucrat până in prezent timp de doi ani de zile în diferite orga­nizaţii separate. Nu ar fi deloc rău să vedem cauzele succeselor de până acum, fiindcă­ în ultimii ani sportul a luat o mare extindere in ţara noastră Şi să subliniem că lucrul acesta nu este întâmplător. Nu in toate tarile şi in toate Situaţiile se poate face sport. In UR­SS, tara in care s’a rea­lizat pentru primat oară socialis­mul, sportul a căpătat o amploare nemai­întâlnită, devenind o miş­care de masse şi antrenând pă­turi cât mai mari din populaţie Victoriile Uniunii Sovietice au dat posibilitate masselor populare să se intereseze cât mai mult de sport şi să facă tot mai mult sport. Perspectivele pe care le are spor­tul în URSS sunt de neegalat, sunt măreţe. In ţările cu democraţie populară, printre cari se numără şi ţara noastră, mişcarea sportivă ia un avânt tot mai mare, desvoltându­­se o mişcare sportivă de tip nou ca şi regimul din aceste ţări, cu o clasă nouă la conducere. In acelaş timp in ţările aşa zise democratice, sportul se restrânge, decade şi devine o marfă care se vinde şi se cumpără. Cei care au avut ocazia să ia parte la Jocurile Olimpice din iar­na trecută in Elveţia, s’au putut convinge de acest lucru şi au vă­zut cu ochii lor cum reprezen­tanţii sportivi englezi şi americani au transformat sportul într’o ta­rabă negustorească. (Continuare in pag. 2-a) PRIN POLONIA TERITORIILE DIN VEST:vedere din Wroclaw, capitala Sileziei inferiore pe Odra SALARIAŢII LA BĂI Ministerul Sănătăţii anunţă că cele mai multe dintre sta­ţiunile balneo-climatice din ţară au fost regăsu­­te sau ame­najate­,­­ astfel că, în anul a­­cesta, sezonul de băi şi de cură in munţi va începe la 1 iunie. Graţie măsurilor adminis­trative luate, acest departa­ment dă asigurări că „suferin­zii vor găsi adăpost, hrană şi tratament balnear în condiţi­­uni normale şi la preţuri ac­cesibile”. In privinţa salariaţilor de pe lângă ministerul Sănătăţii, s-a hotărît ca aceştia să aibă unele avantagii , reducerile mergând invers proporţional cu salariul. Astfel slujbaşii cu lefuri mari vor plăti toată în­treţinerea pe o lună cam cu jumătate din salariu, pe când funcţionarii cei mai mici nu vor avea de plată decât vre­o 400 lei lunar. In acelaşi timp Casa centra­lă a asigurărilor sociale aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, în cursul verii, această ins­tituţie va trimite la băi şi la staţiuni climatice circa 17.000 de asiguraţi. Iar societatea de tranporturi Rata studiază modalităţile de transportat în comun, cu au­tovehicule, un număr impor­tant de muncitori şi de func­ţionari în condiţiuni bune şi cu preţ eftin. In trecut staţiunile noaste balneo-climatice erau organi­zate numai pentru oamenii a­­vuţi. Rar ajungeau acolo câţi­va slujbaşi. Iar în afară de un mic număr de asiguraţi , muncitorii nici n’au văzut sta­ţiunile de băi şi de cură în munţi. După sforţările din anii tre­cuţi, ministerul Sănătăţii şi Casa centrală a asigurărilor sociale — printr-un mare e­­fort de organizare şi prin con­tribuţii băneşti — au reuşit ca, în vara aceasta, să pună la dispoziţia unui însemnat număr de modeşti salariaţi po­sibilităţi de a-şi îngriji sănă­tatea şi de a se odihni — nu după un an, ci după o întrea­gă viaţă de muncă. Muncitorii şi micii salariaţi şi-au zdruncinat sănătatea mai ales in ultimele vremuri, cind regimurile oligarhice nu se in­teresau de nevoile elementare ale masselor. Astăzi, cind un om de ser­viciu cu un salariu de ceva peste 2000 lei poate sta o lună de zile la mare sau la munte, plătind numai modesta sum­ă de 400 lei, — putem nota cu satisfacţie că s’au realizat in acest domeniu schimbări ra­dicale. Vedem că noul regim tinde, în primul rând, să asigure — prin toate mijloacele şi cu toate jertfele — sănătatea po­porului. M. Sevastos Rezultatele alegerilor din Cehoslovacia Lista Frontului Naţ­ional a obţinut 89,3 la sută din voturi Praga, 31 (Rador). — „Tass” transmite : Alegerile pentru Adunarea Naţională au început Duminică dimineaţa, la orele 8 precis, în toată Cehoslovacia. Praga, capitala Cehoslovaciei, a îmbrăcat haina de sărbătoare. O atmosferă de entuziasm dom­nea în rândurile populaţiei. Pe toate clădirile publice, pe casele particulare, pe zidurile fabrici­lor şi ale uzinelor se văd scrise cu litere mari cuvintele de or­dine chemând alegătorii să vo­teze pentru lista unică a Fron­tului Naţional, pentru Republica Populară Democrată. Alegerile au fost foarte bine organizate, într-o ambianţă în­­tr-adevăr democratică şi liberă. Nicăeri nu se văd detaşamente de trupe sau de poliţie, cum a devenit obiceiul în numeroase ţări din faimoasa „democraţie occidentală“. Comisiunile electorale, compu­se din reprezentanţii tuturor partidelor politice, au funcţionat impecabil. Alegătorii au primit dinainte buletinele cuprinzând lista candidaţilor Frontului Na­ţional şi un buletin alb prin care alegătorul putea să declare că nu este de acord cu lista Frontului Naţional. In nici o circumscrip­ţie electorală nu a fost prezen­tată o altă listă de candidaţi, deşi legea permite fiecărui cetă­ţean să prezinte o listă de can­didaţi cu condiţia de a strânge cel puţin o mie de semnături. Potrivit ştirilor sosite la co­­misiunea electorală centrală din Bratislava, Brno, Kladno, Mo­­rawska Ostrava şi din alte cen­­tre industriale şi administrative al­e ţării, s’a observat pretutin­deni o participare excepţional de activă a alegătorilor. Conform ştirilor preliminare, majoritatea zdrobitoare a alegătorilor votase deja până la amiază. Un mare număr de ziarişti străini au sosit la Praga în ve­derea alegerilor parlamentare. Mulţi dintre ei descriau în mod obiectiv atmosfera electorală şi, după ce au vizitat localurile de vot, au recunoscut că alegerile din Cehoslovacia au fost într’a­­devăr libere, democratice şi populare. . Primele­­ infor­m­aţiuni asupra rezultatelor alegerilor au înce­put să sosească Duminică seara. Cifrele definitive sunot aşteptate pentru Luni 31 Mai. ( Praga, 31 (Rador). — CETERA transmite: Conferit­ numărătorii oficiale provizorii a voturilor pentru în­treaga republică, un număr de 7.199.846 voturi au fost înregis­trate în alegerile generale de Duminică pentru Parlamentul cehoslovac. Din acest total, 6.429.145 vo­turi, sau 89,3%, s-au pronunţat pentru lista comună de candi­daţi a Frontului Naţional, iar 770.701 au fost buletine albe, adică 10,7% din totalul voturi­lor valabile. In cele 163 districte, ale pro­vinciilor cehe, un număr de 5.454.301 voturi valabile au fost înregistrate, dintre care 4.928.250, sau 90% au fost obţinute de lista comună de candidaţi, în timp ce 525.051, sau 10%, au fost buletine albe. In cele 81 districte din Slo­vacia, totalul voturilor valabile a fost de 1.745.545, dintre care Frontul Naţional a obţinut 1.499.895, sau 86%, iar 245.650, sau 14%, au votat contra. La Praga s-a înregistrat un număr total de 666.630 voturi, dintre care lista Frontului a ob­ţinut 590.175 voturi. 41.682 au fost buletine albe şi 34.833 vo­turi au fost anulate. Intr’un scurt discurs radiodi­fuzat după miezul nopţii, d. Vaclav Nesek, ministrul de in­­terne, a subliniat din nou ordi­nea absolută şi calmul netulbu­rat care au domnit în timpul alegerilor. , Praga, 31. (Rador). — „Tao“ transmite: După primele rezultate oficiale anunţate de comisia centrală electorală a Adunării Naţionale Cehoslovace, în provinciile­­ cehe 4.929.259 de voturi, adică 90°/6 din totalul celor valide, au fost acordate listei Frontului Naţio­nal. 525.051, adică 10% din ale­gători au depus buletine albe. In Slovacia 1.499.895 de voturi El a anunţat numai un singur incident de minimă importanţă, într’o suburbie din Praga, unde un cetăţean a obiectat împotriva modului cum fusese plasat pa­ravanul îndărătul căruia alegă­­torii îşi alegeau buletinele de vot. Dorinţa sa a fost imediat satisfăcută şi secretul complet al votului a fost asigurat. ZIARIŞTI STRĂINI LA­­ALEGERI Fraga, 31 (Rador). — „Ceteka* transmite: Un număr de 60 ziarişti străini din 20 ţări , diferite au sosit­ la Praga în vederea alegerilor. Ei au avut libertatea să-şi­., aleagă lo­calurile de vot pe care doreau să le viziteze. Ziariştii au intrat în birourile electorale şi au stat de vorbă cu alegătorii. Autorităţile le-au dat­ toate explicaţiile­­asupra pro­­cedurii electorale cehoslovace. Mai mulţi ziarişti au plecat cu maşinile lor proprii şi fără nici o „escortă” la diferitele dis­tricte din Praga şi din provin-­­cie şi, deşi ei nu aveau permise speciale, au fost pretutindeni pri­miţi să asiste la operaţiile de vot. In convorbirile avute cu auto­rităţile, chiar şi ziariştii care sunt cunoscuţi că nu simpati­zează actualul regim din C­eho­­slovacia, au recunoscut că vota­rea a decurs în strictă confor­mitate cu regulamentul, adică SSVo din totalul voturilo­r valide, au fost acordate listei Frontului Naţional. 243.550 adiciB 14a/o din alegători,, au depus bu-H letine albe­ H Astfel, în îr.,tresga CehoslovaH c:e 6.429.145 de alegători, adic^B 89,3°/o şi-au acordat voturile loH listei Frontului Naţional. 770.7cH adică 10,7'Vo din alegători a-^B depus buletine albe. H Primele rezultate oficiale MANIFESTATII ENTUZIASTE CU PRILEJUL VICTORIEI FRONTULUI NAJIONAL IN ALEGERI )s, A­llTass" Praga, .31 transmitey Poporul muncitor al Cehoslo­vaciei a salutat cu cel mai mare entuziasm victoria zdrobitoare a Frontului Naţional în alegerile pentru Adunarea Naţională. ■ Primele rezultate ale alegerilor din diferitele regiuni, oraşe şi sate au fost primite în seara zi­lei de 30 Mai cu o bucurie cu totul deosebită. S’au o manifestaţii de massă a acelei zile la Praga- Brne­ravska-Ostrava. Kladno ■ oraşe, unde populaţia a victoria regimului cler popular, victoria Frontu­­țional care consolidează­­ clasei muncitoare în Ce­­da.

Next