Universul, august 1948 (Anul 65, nr. 176-201)

1948-08-01 / nr. 176

2 CHETililA BLOCADEI ECONOMICE CONTRA, Conferinţa pe ţară cu secretarii centrelor INDONEZIEI, IN DISCUŢIA­­ OMULUI DE SECURITATE şi instructorii cercurilor judeţene U.N.S.R. Agerpres. 31.­­ La 28 iulie, s’a ţinut la Bucureşti, Conferinţa pe ţară a secretarilor centrelor U.N.S. R. şi instructorilor cercurilor jude­ţene U.N.S.R. Discuţiile s-au purtat asupra ac­tivităţii studenţeşti din vacanţă, ana­liz­ându-se critic şi trăgându-se în­văţămintele şi sarcinile pentru vii­tor. Sarcinile în legătură cu activita­tea, profesională şi educativă au for­mat partea importantă a angaja­mentelor luate. In munca de orga­nizare şi de ducere la bun sfârşit a sarcinilor, comitetele cercurilor, cu sprijinul P.M.R., au creiat pre­­mizele unei îndrumări rodnice a activităţii studenţeşti. In majoritatea centrelor univer­sitare şi a cercurilor judeţene, pla­nul de muncă a fost îndeplinit, toc­mai datorită sprijinului neprecupe­ţit al P.M.R.; acolo însă unde s-au­­ înregistrat lipsuri ,aceasta se dato­­reşte faptului că membrii acestor u­­nităţi U.N.S.R. nu au folosit învă­ţămintele ce se trag pentru studenţi din rezoluţia plenarei a Il-a a C. C. I al P.M.R. Analizându-se critic situaţia, s'au tras concluzii şi s'au trasat sarcinile activităţii studenţeşti pentru restul vacanţei, arătându-se că de felul în care se va munci, depinde într’o largă măsură activitatea viitorului an universitar. New York, 31 (Rador).—TASS twgjismite: Sntreaga şedinţă de Joi a Cons Miului de Securitate a fost ocu­pată cu discutarea problemei indoneziene şi în special a ra­portului prezentat recent Consi­liului de comitetul competent, raport în care este motivată plân­gerea Republicii Indoneziene că olandezii continuă să menţină blocada economică împotriva Re­publicii. La sfârşitul discuţiei, cu 9 v­o­­turi pentru şi 2 abţineri, a fost adoptată rezoluţia propusă de delegaţia chineză. Reprezentantul Republicii Ind­doneziane, Polar, a cerut Conci­liului să pornească a tafiun, împătrim restricţiilor economice impuse de Olanda. El a acuzat guvernul olandez că porneşte negocieri de formă numai pen­tru a-şi masca încercările de a forma un guvern de paie, care să asculte de ordinele sale, şi de a menţine blocada. In con­secinţă, Republica Indoneziană este nevoită să denunţe această farsă, refuzând să participe la noui negocieri, dacă guvernul o­­landez nu va cădea de acord a­­supra unor baze rezonabile de negocieri. In continuare, reprezentantul Republicii Indoneziene a spus că ţara sa acceptă propunerile americano - australiene (aceste propuneri rămân deocamdată ne­cunoscute Consiliului), „în ciu­da faptului că în interiorul Re­­publicii guvernul nostru întâm­pină o puternică opoziţie, care susţine că aceste propuneri fac prea multe concesii care se a­­bat de la interpretarea dată de noi principiilor de la Renville". Reprezentantul Chinei a pre­zentat o rezoluţie, prin care se face apel la guvernele Olandei şi Republicii Indoneziene să menţină, „cu ajutorul comitetu­lui pentru bunele ofici ale Con­­siliului, respectarea strictă a a­­cordului de armistiţiu de la Ren­ville“. Prezentând această rezo­­luţie, reprezentantul Chinei a spus că deşi unii ar putea să considere rezoluţia ca insufi­­cientă, el crede că totuşi este mai bine pentru Consiliu să ur­meze o „cale sigură". Reprezentanţii Statelor Unite, Siriei şi Argentinei­ au sprijini rezoluţia chineză. Reprezentantul Uniunii Sovie­tice, Malik, a declarat că rezo­luţia chineză este inacceptabilă, deoarece adoptarea ei nu ar a- apăra interesele poporului indo­nezian, ci ar da guvernului o­­landez un nou prilej de a ex­ploata situaţia în folosul pro­­priilor sale interese coloniale, cum­ s-a întâmplat in cazul a­­cordului de la Renville. Repre­zentantul Uniunii Soviet­ice a denunţat încercările delegaţilor Statelor Unite şi ai altor ţări de a ascunde adevăratul sens al evenimentelor din Indonezia şi adevăratul rost al blocadei. Statele ca­re fac astfel de încer­cări — a spus Malik — caută să măture autoritatea şi com­­­petetţţa Consililui prin media­ţie, cum s’a întâmplat în Pales­­tina. El a cerut stăruitor să se furnizeze Consiliului o informa­ţie completă in special asupra propunerilor america­ne .austra­liene. Reprezentantul Ucrainei, Ma­­nuilski, a criticat aspru rezolu­ţia chineză, spunând: „O ase­menea rezoluţie nu supără pe nimeni, nu atinge pe nimeni, nu spune nimic, nu este îndreptată împotriva nimănui, mulţumeşte pe toată lumea, cuprinde apeluri şi lasă uşa larg deschisă pentru conflicte mai grave decât cele actuale“. Rezoluţia chineză nu menţio­nează nici măcar faptul desco­perit chiar de comitetul pentru bunele oficii, anume că ,,bune­le oficii“ şi toate negocierile nu au dat nici un rezultat. Când Consiliul a adoptat re­zoluţia chineză, reprezentantul Ucrainei a propus un vot asu­pra cererii reprezentantului U­­niunii Sovietice de a se comu­nica Consiliului propunerile a­­mericane,australiene. Atrăgând atenţia că acest document se află în prezent la sediul Naţiu­nilor Unite, dar este ţinut se­cret, el a întrebat cine a dat dis­poziţii secretariatului să nu co­munice acest document membri­lor Consiliului. Reprezentantul american Jos­­sup a spus atunci că nu se o­­pune la distribuirea acestui do­cument in corpie „confidenţială“ membrilor Consiliului de Secu­ritate, dar a adăugat că, după părerea sa, Consiliul „nu ar tre­bui să se amestece“ în negocie­rile comitetului tripartit. Reprezentantul Uniunii Sovie­tice a răspuns că argumentele d.lui Jossup sunt inacceptabile, deoarece comitetul tripartit este subordonat Consiliului şi a lu­crat după instrucţiunile aces­tuia. Totuşi, — a spus repre­zentantul Uniunii Sovietice — având in vedere oferta d-lui Jossup de a se distribui câte o copie membrilor Consiliului, el nu mai stărue să se pună ches­tiunea la vot. După aceea, şedinţa a fost ri­dicată. DEFICITUL BALANŢEI COMERCIALE A SUEDIEI Stockholm, 31 (Rador). — „Tass” transmise: Conform unor cifre oficiale pu­blicate în presă, deficitul înregis­trat de Suedia in balanţa comer­cială, în cursul primei jumătăţi a anului 1948, se ridică­­a 692 milioa­ne coroane. In ultimii doi ani şi jumătate, deficitul în comerţul extern a fost evaluat la 3.485.800.000 coroane din­tre care 2 milioane şi jumătate în comerţul, cu Statele Unite. Pentru finanţarea uriaşului im­port din Statele Unite, Suedia a fost silită să cheltuiască aproape întreaga rezervă valutară şi de aur care, d­in 1946 a scăzut dela două miliarde opt sute de milioane coroane la trei sute şapte zeci de milioaaee coroana. Dificultăţile monetare ale Sue­diei s'au agravat şi mai m­ult când americanii au refuzat să importe rtumeltoase mărfuri suedeze, între care lemnul care constituia artico­lul cel mai important din exportul suedez destinat Statelor Unite , o sursă de răco­enie pentru obţi­nerea dolarilor. Z­arul „Dagens Nyheter” scrie: panul de import pentru cea de a doua jumătate a anului 1948 pro­duce o impresie deprimată. E pre­vede suspendarea complectă a im­portului maşinilor industriale şi agricole, de care avem nevoi© atât de urgentă, din această cauză va fi imposibil să se menţină industria şi producţia mărfurilor destinat© consumului intern, la nivelul ante­rior Planul de import, subliniază Ma­rul desvăluie ameninţarea perico­­lu­lul d© şomaj în numeroase ra­muri din economia raţională, şi scă­derea standardului vieţii. Aceasta este, încheie ziarul, rezultatul poli­ticii economice greşite duse de gu­vern”. TEROAREA EXERCITATA DE AGENT« Ü. S. A. IN AMERIC A LATINĂ New York, 31 (Rador). — TASS ducătorului partidului comunist din -----ra*‘ nuuiui buuiuin­ai uni uba — Menendez „au fost exe­­utate direct de spionii Statelor Un­ite care operează în America Lâ­nă şi in alte părţi”. Ziarul scrie că mulţi spioni ai ţaţelor Unite operează în Cuba unde teroarea prin asasinare este la ordinea zilei, transmite. Ziarul NOTICIAS DE HOY din­­ Havana scrie că recentele încer­cări de asasinare a conducătorilor partidelor comuniste italian şi ja­ponez­e Togliatti şi Tokuda, ca şi asasinarea preşedintelui partidului liberal columbian Gaitan şi a con- îl SOCIETATE PEN IU DISTRIBUIREA PRODUSELOR PETROLIFERE Întreprinderile naţionalizate: „Di­stribuţia”, „Aragaz” şi „Competrol”, fuzionează pe baza unui jurnal al consiliului de miniştri publicat in Monitorul Oficial de cri. Fuzionarea se face prin absorbi­rea acestor întreprinderi de către Societatea comercială de stat , Com­­peTol". Depozitele de desfacerea produ­selor petroî’fere cu ridicata şi cu amănuntul ale întreprinderilor na­­tional’zatr „Prahova”, și „Unirea”, i tre- in administrat'-’ ministerului . comerțulu', impreună cu toate ;n- I sM .'.tiuri'e. utila iu'., a­mbala­jele și I mijloace­le de transport și vor fi ex-­­­ploatate de societatea comercială de stat „Competrol”. Societatea comercială de stat „Competrol” se ocupă cu distribui­rea produselor petrolifere necesare industriilor și particu­urilor. Distribuirea produselor petrolifere, destinate industriilor se va face po­trivit normelor stabilite de ministe­rul minelor și petrolului. Distribuirea produselor petrolifere, destinate consumului particularilor, se va face in limita cantităţilor ră­mase după satisfacerea necesităţ­ior vi M M SOSITE DIN !!• I S. S. , Agerpres, 31. — Ia cadru! a­­cordului comercial cu Uniunea Sovietică, continuă să sosească in ţară mari cantităţi de materii prime, maşini, un­ite, instala­­ţiuni şi utilaje industriale. De curând a sosit o mare can­titate de strunguri pentru me­talurgie ca: freze universale, ma­şini de şlefuit şi frezat, roţi din­ţate, sha­ping­ uri şi diferite alte modele de strunguri. Livrarea de materiale pentru industria metalurgică coratinuă cu deosebită intensitate. A mai sosit o însemnată can­titate de fabricate de cauciuc, printre cari se numără 5.125 garnituri de anvelope cu camere pentru autoturisme, autocamioa­ne şi motociclete. Er asemenea am primit 85.000 fiole cu conţinut diferit şi 50 000 termometre medicinale. -raaarr.'igvan.i Situaţia atmosferică se amintă ploi locale, insoţiti d­e manifestatiuni electric Institutul Meteorologic Central (La­boratorul de prevedere a timpului) de­coeziunicu datele ce urmează cu privire la situaţia atmosferică. Menţinându-s­e încă în regimul an­­ticiclonic, presiunea atmosferică a­­ început să scadă, iar massele de aer sub polar continuă să se încălzească. Timpul s-a menţinut în general­­frumos şi uscat. Cerul a fost senin, f Vântul a suflat slab de la Est şi Sud­­-Est. Temperaturile au crescut. Cele mai ridicate temperaturi din cursul zilei de Vineri au­­atins + 131 gr. la Lugoj şi Oradea şi +1­22 gr. la Sinaia şi Predeal, iar cele mai scăzute din timpul nopţii au variat între + 19 gr. la Oradea şi + 5 gr. la Braşov şi Sinaia. Ori la ora 8 dim, temperaturile au fost cuprinse­ între 4- 26 gr. la Ora­­dea şi + 12 gr. la Sinaia, iar pre­siunea atmosferică in scădere a os­cilat între 7F1 m­m. la Bacău si 7 ml m­m, la Turnu-S­everin. BUCURESTI-BANEASA (ora 13) Presiunea aerului + 29 gr. Umi­ditatea 34°/n. Cerul noros. Vânt de la Nord-Est cu 19—211 kilometri la oră. Temperatura maximă de Vineri, în aer, la umbră + 29 gr., pe sol, la soare + 46 gr., iar minima din timpul nopţii a coborît la + 12 gr. în aer şi 4- 11 gr. pe sol. TIMPUL PROBABIL Presiunea atmosferică la început­­ scădere cu 1—3 m­m, va începe să­rească apoi. Timpul va continua să o menţină în general frumos cu rul mai mult senin dar cu înnou­­iri în cursul zilei. Temperatura în uşoară creştere v­ânt slab de la Sud-Est.. Pentru următoarele trei zile se a­­nunţă: timp în general frumos la în­ceput şi noros apoi. Vânt slab din direcţia Est. Temperatura în creş­tere Ploi locale însoţite de manifesta­­ţiuni electrice. ____/AA______ SE ÎNAPOIAZĂ COPIII DE LA MARE Marţi, 3 August, ora 12:36,­­ soseşte în Gara Mogoşoaia pri-­­­ma serie de copii trimişi în colonii la Mare (Eforie) prin grija ministerului sănătăţii în colaborare cu C. N. C., U. F. D. R. şi Crucea Roşie. CIRCULAŢIA TR. AGG­ELERATE 801 - 802 INTRE BUCUREŞTI NORD - MANGALIA Direcţia generală c.a­r face cu­­noscut că trenurile accelerate 801 şi 802 dintre Bucureşti Nord-Conss­tanţa-Mangalia vor circula, până la noul dispoziţii în cursul Tunel August, a. c. după cum urmează: Staţiile cap de linie Buc. Nord şi Mangalia vor îndruma aceste trenuri numai în zilele de Dumi­nică 1. Sămbătă 7, Duminică 8, bătă 28, Duminică 29 şi Marţi 31 August a c. INFINTAREA SCOTĂ­RII „FURAJ- EXPORT“ S-a înființat o societate comer­cială de stat de import şi export denumită pe scurt „Fura­j-Export" Obiectul societății va fi: a) Exportul produselor furajere ca: turte, sroturi (reziduri oleaagi­­noase), târâte diferite, borhot de sfeclă, borhot de porumb, melasă, trifoi, lucerna, fân­, pae, furaje, concentrate, meiu, dughie, seminţe de mătură, măzăriche, precum şi produsele derivat® şi a oricăror alte produse autorizate de mini­ster; Importul oricăror produse apro­bate de către Ministerul Comerţu­lui; Colectarea şi prelucrarea aces­tor produse, destinate exportului şi în genere orice operaţiuni pentru pregătirea operaţiunilor de export. Angajarea şi executarea opera­­ți­ior de depozitare conservare, condiţionare, încărcare, transport, descărcare, navlosire, finanţare, in­­­­deplini­rea formalităţilor vamale,­­ I comerţ, precum şi alte operaţiuni i­­ in legătură cU obiectul societăţii; I cumpărarea sau închirierea de­­ I mijloace de transport, depozite, I I instalaţii da condiţionare, imobil®, I terenuri, fabrici şi birouri, nece­sare, operaţiunilor societăţii. No. 18 A apărut în limba rusă, română, franceză şi engleză „PENTRU PACE TRAINICĂ, PENTRU DEMOCRAŢIE POPULARĂ“ Bucureşti. Organ al Biroului informativ al partidelor comu­­niste şi muncitoreşti CUPRINDE: O puternică manifestare a forţelor lagărului democratic H­­MINCZ : De la Polonia cu democraţie la Polon­ia socia­listă V. CERVENKOV: Sub schiuu­ autocriticii V. LUCA : înfăţişarea naţionalistă mic-burgheză a conducă­torilor Partidului Comunist din Iugoslavia G. PAJETTA : Despre situaţia din Partidul Socialist Italian L. FREIRA : Unele rezultate ale naţionalizării industriei în Cehoslovacia. R. GARAUD: Lupta pentru salarii nu poate fi despărţită de lupta pentru pace şi democraţiie. L. APOSTOLIT: Eşecul nouii ofensive a monarho - fasciştilor în Grecia. T. PAVLOV: Participarea int­electualităţii la desvoltarea de­mocraţiei populare în Bulgaria. JAN MAREK: Note politice.­­ De vânzare la „Librăria Noastră" Cal. Victorkd 45 şi la toate chişcurile LEI 12- UN PURSUE ­m sunt conduse căile ferate sovietice­­ pe drumul succeselor (Urmare d­. a pag. I-a) încetat pe iniţiativa creatoare a r­a masselor largi ale muncitorilor şi a­l funcţionarilor feroviari, pe experien­­c­­a colectivelor celor mai avansate şi inovatorilor in producţie, care­­ ajută la scoaterea la iveală a unor­­ uriaşe rezerve, ce permit accele­ r rarea ritmului de refacere şi des- | voltare a transporturilor. Pe toate ■ , arterele feroviare sovietice se des- | făşoară o intensă întrecere pentru I îndeplinirea planului cincinal in pa­tru ani. Ministerul de comunicaţii­­ al Uniunii Sovietice ia toate măsu-­­ rile spre a ajuta pe fruntaşii pro- i ducţiei, ca să le creeze crn? mai­­ bune condiţiuni de muncă.­­ îmbinarea iscusită a metodelor o-­­ perative de conducere cu iniţiativa I creatoare a lucrătorilor şi fu­ncţio- , narilor feroviari, cari muncesc pen­tru binele Întregului popor, asigură , ritmul rapid de refacere şi desvolta­­re a transporturilor sovietice în pe­rioada de după război In primul trimestru al anului 1948, de pildă,­­ în comparaţie cu perioada corespun­zătoare a anului trecut, volumul­­ mărfurilor încărcate pe căile ferate ale Uniunii Sovietice a crescut cu 32 m h­. Avântul neîntrerupt al acti­vităţii transporturilor sovietice ca­racterizează temerile progresiste ale sistemului planificat şi socialist al economiei naţionale din Ţara Sovie­telor. Pentru prima oară în istoria tran­­sporturilor feroviare mondiale, la căile ferate din Uniunea Sovietică se elaborează un plan general de formare a trenurilor pentru întreaga reţea feroviară. Acest plan stabi­leşte precis până la ce puncte tre­­bue să ajungă trenurile, formate In diferitele staţii de triaj. Scopul ace­stui plan este de a se mări la ma­­­ ximum distanţa pe care o parcurge l­a fiecare tren, fără a i se face repa- j­­ raţii curente pe traseu şi de a re­partiza în mod egal greutăţile în­tre toate staţiunle de triaj.­­ La baza planului de formare a trenurilor se află stabilirea rutelor,­­ adică de la gările de pornire pleacă spre gările de destinaţie serii de , trenuri întregi şi nu grupuri sepa-­­ rate de vagoane. Planul de formare şi de stabilire a rutelor permite o­­ folosire cât mai efectivă a materia- I Irlui rulant, iar vara, conform nou- , lui plan de formare, rutele se mă- t |resc până la 60*1*. In ceea ce prive- 1 ște transporturile de cărbuni, ele se vor mări la 80*­ la petrol, la 85*1*, iar la minereuri, la 9S,M Ast­fel, plan'ficarea soc­­r­ist­ă se află la baza întregii activităţi a că­lor ferate sovietice. I Organele de administrare a trans­­­ porturilor iau toate măsurile ca ac- I tivitatea căilor ferate sovietice să , fie cât mai rentabil, urmărind''-se o reducere maximă a cheltunei'.or asociate de orice transport. In cursul primului plan de după război, pre-|ul de cost al transporturilor va fi p­redus cu 18*/», ceea ce înseamnă o e­­conomie de 13 miliarde ruble. Guvernul sovietic a acordat tot­ I 1­­deauna cea mai mare atenţie struc­­d­­urii organizatorice a aparatului ad­ministrativ, luând toate măsurile pentru ca organele de administraţie ş­i a transporturilor pe căile ferate să ■ d poată face faţă tuturor probleme- ' n lor curente.­­ Structura ministerului de comu- , a nicaţii se bazează pe principal ie- i s ritorial şi de producţie. Aşa, de a­c­o­ldă, direcţiunea centrală a trac­ţiunii, are câteva resorturi, fiecare I din aceste resorturi conducând ac­­a tivitatea unui anumit grup de căi­­ ferate (căile ferate din regiunea centrală, din regiunea Volgei, din­­ Asia Centrală, etc.). Pe acelaşi prin-­­­cipiu se întemeiază şi toate celelal- ,­te resorturi şi direcţiuni ale mini-­­ sterului de comunicaţii. Experienţa * a dovedit că o asemenea structură­­ organizatorică a aparatu­lui permite­­ rezolvarea cât mai rapidă şi com­pletă a principalelor chestiuni teh­nice şi de producţie.­­ De problemele­­tehnice şi de che- , stiunile desvoltării ulterioare a tran- . sporturilor, de introducerea nouei­­ tehnici şi a tehnologiei celei mai­­ avansate, se aciită secţiunile tehni- f ce ale direcţiunilor principale, pre­cum şi Consiliul ştiinţifico-tehnic al ministerului, unde lucrează repre- ’ e zentanţi de frunte ai ştiinţei fero- a viare. . Cele 54 de căi ferate din Uniunea Sovietică sunt repartizate in zece I districte teritoriale. Organele de ad-­­ ministrare şi conducere a acestor , districte se află in diferite puncte­­ ale ţării sovietelor. Organizarea a­­­ cestor districte a permis apropierea organelor centralizate de conduce­ - re , direct de liniile ferate pe care Ie conduc. Afară de aceasta, mai există un oficiu de conducere al liniei ferate,­­ apoi o secţiune specială pentru fie- j care cale ferată. Aceste secţiuni sue- j c­iale coordonează şi conduc activi- ' tatea deppuriiii. gărilor şi tuturor­­ celorlalte sectoare de producţie. Structura organelor de administrare a transportului feroviar sovietic se­­ bazează pe m­inciunul, ca întreaga­­ reţea feroviară a ţării sovietelor să­­ devină o singură bandă rulantă com- t •­plexă.­­ Spre a stabili legături cu fiecare­­ linie, ministerul de comunicaţii, di- I recţiun'le d'strictelor şi a drumuri- I ’ lor, precum şi oficii’ si resorturile | i respective dispun de permanent» si , puternice telecomun'caţii. Ministerul de comunicaţii, care se află la Mos­cova, poate stab'li oricând l»crătura cu orice punct feroviar al tării si- j 1 v­efr!ir. Organizarea perfectă a lo-­­ caturilor usu­rea­z’ conducerea ren- Lt trai'zată a r:n'ei. (Biroul Sovietic al Informațiilor). . Ftorile si fîlMele wifowk sunt wise impoztului pe cifra de afaceri Printr’o decizie a ministerului de finanțe, s’a dispus ca, în con­formitate cu art. 11 din legea impozitului pe lux și cifra de a­­faceri, florile și plantele medici­nale impozabile la cifra de afa­ceri, care se colectează și even­tual se condiţionează, prin: sor­tare, uscare, ambalare, etc., să suporte impozitul pe cifra de a­­faceri respectiv, la valoarea de comercializare în momentul când sunt puse în circulaţie de ulti­mul colector. Intreprinderile colectoare au obligaţia a ţine un registru sim­plu pentru cifra de afaceri, a­­daptat după cerinţe, în care vor trece cantităţile de produse co­lectate, cantităţile vândute, va­loarea realizată şi impozitul pe­ifra de afaceri achitat. In caz de export, aceste pro­duse suportă, separat de impo­zitul datorat pentru interior, şi impozitul cuvenit la vamă. Eliberarea autorizaţiilor de aprovizionare cu lemne de foc a intreprinderilor, instituţiilor şi firmelor care au depus declaraţii Societatea Comercială­­Municipală , pentru Aprovizionarea Capitalei,­­ Direcţia Produselor Raţionalizate, aduce la cunoştinţa tuturor institu­ţiilor publice şi particulare, între­prinderilor comerciale şi industriale, firmelor comerciale şi atelierelor de orice fel, care au depus declaraţii pentru obţinerea autorizaţiilor de a­­­provizionare cu lemne de foc pentru­­sezonul 1 Aprilie 1948—31 Martie­­ 1949, pentru nevoile de consum ale­­ acestora, să se prezinte la Direcţia­­ Combustibilului din Bd. G-ral Ma­­gheru (fost Tache Ionescu) Nr. 27 , etaj I, Serviciul Control, pentru a-şi ridica autorizaţiile respective.­­ Norma de prezentare va fi: 1 Luni 2 August, începând de la ora 8—13 şi 16—19 se vor prezenta în- I­treprinderile, instituţiile şi firmele­­ care au depus declaraţiile la Direc­ţia Planificării din Bd. Banu Manta şi au nr. de înregistrare dela 1—200. Marţi 3 August, dela nr. 201-400. Miercuri 4 August, dela nr. 401—600. Joi 5 August, dela nr. 601—800. Vineri 6 August, dela nr. 801—1.000. Sâmbătă 7 August, dela­ nr. 1.001 — 1.200 Luni 9 August, dela nr. I 1.201 —1.400 Marţ! M August, dela nr. I 1.401—160C. Miercuri 14 August, dela nr. 1.601 — 1.800. Joi 12 August, toţi acei cari au depus declaraţiile direct la Direcţia, Combustibilului din Bd. G-ral Ma­­gheru nr. 27, etaj I. Cei ce nu se vor prezenta la timp li se vor distribui autorizaţiile de aprovizionare după terminarea di­stribuirii fixate mai sus. Toţi delegaţii care se vor prezen­ta pentru ridicarea acestor autori­zaţii vor a­vea asupra lor împuter­niciri scrise, semnate de Direcţia întreprinderii sau instituţiunii res­pective. ------«'♦»------­ Tendinţa acaparatoare a trusturilor americane WASHINGTON. 31 (Rador) _ TELEPRESS transmite: Comisiunea Federală sindicală a dat un nou avertisment în legă­­tură cu creşterea tendinţei de monopolizare a economiei Statelor Unite. Comunicatul comisiei ara­tă că lichidarea micilor intreprin­­deri de către marile trusturi con­tinuă cu repeziciune. Această tendință, arată comu­­nicatul, nu poate fi Împiedicați, de către Congres in care VCQlStSi­­nă marii afaceriști, . \ (Urmare di­n pag. 1-al iww uiai uiaşv --- ţi in ate­la­ timp a lăsat producători­lor agricoli o cotă rezonabilă de cereale libere. Şi încă simpla legiferare a colectă­rii n’ar fi fost suficientă — dacă massele ţărănimii muncitoare n’ar fi sprijinit aplicarea în practică a mă­surilor guvernului, luate tocmai în favoarea lor. Fap­tul că Statul este astăzi un apărător al intereselor mas­selor este cea mai sigura garanţie că recolta bogată va servi de astădată ridicării nivelului de traiu al poporu­lui — şi nu îmbogăţirii lipi­torilor satelor şi afacerişti­lor „speculanţi” în cereale. Astăzi nu mai este posibil să se repete o criză eco­nomică ca aceea din 1929— 1933. Trecerea principalelor întreprinderi în proprietatea statului popular garantează ridicarea nivelului de traiu al masselor. Astăzi, o pro­ducţie agricolă ridicată con­tribuie la îmbunătăţirea a­­provizionării populaţiei, mul­ţumită rolului conducător al Iată deci, că îmbunătăţi­rea regimului pâinii atât din punct de vedere cantitativ cât şi din punct de vedere calitativ — nu constituie o­ simplă urmare a timpulu­i favorabil. Condiţiile climaterice fa­vorabile au putut fi folosite numai din cauza nouilor condiţii , economice, so­ciale şi politice din regimul democraţiei populare. In timp ce în ţările ade­rente la „planul Marshall” nivelul de traiu al masselor scade din ce în ce, în timp­­ce Franţa este împiedicată,­­ de acest plan, să-ş i desvolte­­ producţia de grâu, I porul nostru face norii paşi i pe calea îmbunătăţirii traiu­lui. îmbunătăţirea aprovizie- I nării cu pâine este încă un I succes al regimului de de­mocraţie populară, încă o dovadă a justeţei drumului pe care merge astăzi ţara noastră. VASILE D. LIVEANU , CRONICA SPORTURILOR ASTĂZI LA SINAIA A TREIA PROBĂ A CAMPIONATULUI AUTOMOBILIST $1 MOT­OCICLIST D£ COASTĂ ! Pe clasicul parcurs dela Sinaia se va disputa astăzi, inceipand deia ora 9 dim.ut­a anuala alergare automo­­bilista si motoc­icl­ist­a pe vi­teză in coastă. Infiin­ta­ti in 1934 întrecerea se bucura de o reputaţie deosebită şi de aceia alergatori — automoon.sU şi motoriei işti — îşi fac o datorie de o­­noaire r­ăspunzând un rruimar neobici­nuit de mare la apelul forului de specialutate care girează regia şi, din punctul de vedere al afluenţei de concurenţi, anul acesta s'au depăşit toate aşteptările căci — lista adeziu­­nilor înregistrează iau rrrad puţin de­­ 70 inserieri Diferenţa Intre ceea ce f­ae peri­erea in anul înfiinţării si pre- I zent corespunde unui a­devărait abuz.­­ In 1934 au aderat la condiţiuniiie pro- ' bed 17 concurenţi iar acum... VICTORIA VA FI VIU DISPUTATA Incercarile de pregătire, desfăşu­rate Vineri după amiază şi­eri di­mineaţă, au evidenţiat forma foarte avansată a protagoniştilor şi acest lu­­­­cru ne determină să anticipăm o în­­verşunată dispută pentru victorie, în­vins în mod neprevăzut, anul trecut, şi detronat din calitatea de record, man al probei, Nicolae Nicultei nu vrea numai să căştige ro l şi să stabil­­ească un timp superior celui ce fi­gurează în fruntea palmaresului com­­petiţiunii, şi­ a asumat o misiune ex­­cesiv de grea dar nu imposibilă ŞANSELE CONCURENŢILOR " Din lotul înscrişilor, cele mai multe şanse de a realiza primul timp al zilei le au Petre Cristea şi Jean Cal­oianu, la automobile, şi Nicolae Ne­­culici, Nicolae Ionescu-Cristea, Nico­­lae Buescu, Alexandru Gheorghiu şi Agathon Waitter, la motociclete. So­cotim că in mod normal. Petre Cris­­tea şi Nicolae Nici'nu n­u pot pierde Rămâne însă de '‘ă’ut cane d'gi do' va reuşi cel mai bun timp, întrucât în precedentele ediţii ale concurs*.', lui. automobilul a fost mai rapid de­cât motoc-'dleta, vom da întâietate ! Iul Petre Cristea, FAVORIŢII NOŞTRI In ce privește şansele în clasele prevăzute de regulam­ernt, favoriţii no«M samt: Clasa 125 cmc.: ŞTEFAN RICU, Ion Nicu­ I Clasa 17* cmc : ŞTEFAN NICU.­­ NHil Fv’odl. Ce«* 25n cmr : TRAIAN MATEI, Dumitru Niculicî. I Clasa *5­1 cm.- PTJITI RAPEANU, Traian Mstef, N,ii''orap N-Vulici. I Clasa 500 cmr : NTCOLAE RUESCU, Agathon Walter. MínwMi. r’a«;a moo mc.: NTCOLA.f BUERCit, Alexandru Gheorghiu, Agathen Wal­ter. Categoria curse: NICOLAE NTCU­­LTCI, Nicolae Ionescu.Cristea. *­­ Ataș 600 cmc.: OTTO PFENNINGS, Pfennings, Sava Stroe. Automobile: FUTRE CRISTEA, Jean Caloianu, Alexandru de Vassal. Popularizarea tennis-ului Federaţia Română de Lawn Tea­ms a luat iniţiativa creerii unui numeros lot de juniori începători, care vor fi antrenaţi metodic şi în mod gratuit de cei mai buni profe­sori de tennis din Bucureşti. Selec­ţionarea elementelor cu aptitudini se va face în cadrul unei seri de antrenamente publice, la car© ce va putea prezenta orice tânăr do­ritor a învăţa temnisul. „Candida­ţii“ vor primi spre folosinţă echi­pament gratuit. Pentru a fi mai a­­tractave şi mai educative aceste antrenamente vor fi încadrate de demonstraţi­­uni ale celor mai buni jucători din Ca­pitală. Data acestor antrenamente de selecţie va fi co­municată in curând Prima etapă din divizia naţională A Comitetul fedaral F.R.F.A. a fi­xat programul turului din divizia naţională A. Programul primei etape se pre­zintă astfel: Bucureşti, CFR B -Armata Bucureşti. Dinamo-Jiul Bucureşti. Metalochimic-CFR T. Timişoara Poli­trinica-Petrolul. .Verdiaş. CSMM-CFR. Cluj. Oradea Libertatea-RATA.­­Cluj. Universitatea-I.T.A. După cum se ştie, inaugurarea diviziei naţionale A a fost stabi- I lită pentru Duminică 22 August crt. I STADION II A apărut nr. 40 din revista ilus­trată de sport „Stadion“ Din cu­prinsul variat si bogat refinem: Emil Zátopek atletul locomotivă: „Jocurile olimpice de la Londra. Me-­­ reu înainte, în muncă și în sport.­­ La Tg. Mureş 101 foști si viitori ,internaţionali Regionalele C.U.T.;­­ Tehnica trasului la coş în basket­­­­ball; Eu si vedetele sportive; Pos­i ta ro/ro/­.fîi£»i Prima etapă din luna de antrenament Astăzi se va disputa pe patru terenuri din Capitală prima etapă din „Cupa de Antrenament”. Par­ticipă cele mai bune echipe di­strictuale, competiţiunea având menirea să suplinească­­­lipsa jocu­­rilor divizionare. Organizatorii au dotat compe­tiţia cu premii importante, pentru a stimula echipele participante. Astfel capii de serii vor primi cât© n cupă, iar echipa care va avea comportarea cea mai bună , precum şi o ţinută sportivă va fi premiată cu un echipament com­plet şi o mingie de football. Iată cum arată programul jocu­rilor de astăzi. GRUPA I-a Filatura Românească — 23 Au­gust Malaxa, teren Filatura ora 17,30 Kleinighel Anton, Georgescu A., Alterescu I. S.E.T. — Vergu — Talpa teren U­­nirea ora 17,30, Brăsnoiu Dinu, Si­­mion Gh., Pârvulescu C. GRUPA II-a Telefoane — C.A.M. Belvedere, teren P.T.T. ora 9. Moaşă D-tru, Novac Iacob. Simionescu Tr P.T.T. — Leonida, teren ’ PTT ora 17.45, Simionescu Tr., Murgu Oct., Moaşă D-tru. GRUPA IU­­ I Adigo — Phönix, dion ora 16, G^ac Şt., Desmereanu A. Sort­ani I. Arte Grafice — Ind. Iunel, teren Stadion ora 17,45, Balea Ştefan, Roban Gh., Şerbănoiu D-tru. ŞTIRI SPORTIVE ■ Toţi membrii Comisiunilor Cert­­tra de F.R.F.A. sunt convocaţi pen­tru Luni 2 August 1948, Orele 18 la sediul F.R.F.A. din strada Batiştei Nr. 4. Prezenţa obligatorie. ,. După un concediu de zece zile petrecut la Budapesta, antre­norul federal Farcaş Mathias se reîntoarce zilele acestea la Cluj. — In igrtu, de atleţi care se vor duce la Cluj, au fost chemaţi şi următorii: Filipi şi Fronius (Bra­şov), Stan Aurelia, Firea, Belba şi Dinu Cristea (Bucureşti), Ianza (Oradea) Biro Gh., Bereşti, Partoş, Raica II şi Mihailovici (Timişoara) şi Heinrich (Arad). Cei de mai sus urmează ca Luni să fie prezenţi în cantonament la Cluj . Un mare talent descoperit de C.U.T. : Bănaru Ion (Astra Ro­­mână-Moreni) Are 18 ani­­ de meserie tâmplar şi promite a fi un viitor campion la semi-fond. F.R.a l-a invitat la Cluj un can­tonament. ­. Ultimul act al trădării s’a jucat in 1929 (Urmare di­n pag* 1*a) taţi şi senatori, in schimbul îndatoririi de a vota, fără să ceară explicaţii, toate legile ordonate de „Şef”. Articolul 5 al acestui proect de lege prevedea că raporturile dintre Statul român şi biserica ro­­mano-catolică vor fi regle­mentate printr’un Concordat cu Vaticanul, lăsând impresia că acest acord n’ar fi fost încă încheiat. Multe glasuri s’au ridicat chiar în parlamentul anului 1928, împotriva intenţiei enun­ţate de proectul d-lui Lape­­datu, de a se încheia un Con­cordat cu Vaticanul. Preotul Gh. Ciuhandu, ridicăndu-se împotriva Concordatului pre­văzut de articolul 5 din pro­ectul legii Cultelor, arăta că ,,la temelia lui stă principiul puterii absolute a papalităţii”, care pretinde „că Papa este o putere politică de primul rang şi că sfera sa de putere po­litică se întinde peste întreg pământul”, principiu absurd, pe care pătura noastră condu­cătoare — care făcea paradă de patriotism — se grăbise să-l accepte in dauna suveranităţii Statului român. Iar regretatul nostru istoric N. Iorga striga în incinta Camerei: „Nu în­ţelegem să fim... robii unei Rome, care stă pe locul stră­moşilor noştri, dar nu repre­zintă întreaga tradiţiune a acestor strămoşi”. In Senat iau, de asemenea, cuvântul epis­­copi şi mitropoliţi ortodocşi, cari arată primejdia pe care o reprezintă deschiderea porţii spre aplicarea Concordatului. Guvernul liberal — ale cărui interese bancare și economice îi impuneau alianța cu papa­litatea — dă ordin parlamen­­tarilor majoritari să voteze legea Și astfel se lasă cortina, odată cu plecarea liberalilor de la putere, asupra penulti­mului act al marei trădări Cel din urmă avea să fie ju­cat peste un an, în timpul gu­­vernării partidului „naţional” al lui Maniu... ir Era în primele zile ale lui Iunie 1929. In Senatul român, o şedinţă menită să îndolieze inima poporului român; una din acele şedinţe in cari — pentru interesele stăpânilor ţării, — erau vândute fără nicio cruţare drepturile şi a­­vuţiile poporului nostru. Era şedinţa în care şeful guver­nului, luliu Maniu — fostul salariat al mitropoliei greco­­catolice de la Blaj şi fostul vo­luntar din armata austro- un­gară in timpul războiului în­tregirii — dăduse ordin lui loan Clinciu să susţină în Se­nat legea pentru ratificarea Concordatului cu Vaticanul. Toţi marii vinovaţi, cari lu­craseră pentru încheerea aces­tui acord se aflau în incintă: Octavian Goga — cel ce înce­puse în 1920 tratativele; V. Goldiş — fostul ministru ave­re­scan, care în 1927, la Roma, semnase in secret Concorda­tul, Alex. Lapedatu, cel ce pregătise şedinţa de acum, prin întocmirea şi votarea le­gii Cultelor. Aparţinând unor partide politice deosebite, ei se întâlneau totuşi în aceeaşi preocupare de a sluji intere­sele clasei conducătoare, din care făceau parte cu toţii. Complici la pregătirea crimei împotriva suveranităţii Statu­lui român şi împotriva inte­reselor poporului nostru, ei erau prezenţi şi la deplina ei săvârşire!.. Lipseam, însă, din incintă mulţi dintre reprezentanţii autorizaţi ai Bisericii Orto­doxe Române, care era direct lovită şi nedreptăţită de pre­vederile Concordatului. Lip­­sd A Aimt grupului minoritar maghiar. Preotul C­iuracu, în nu­­mele creştinilor ortodocşi, se ridică plin de revoltă contra prevederilor actului a cărui ratificare se cerea Senatului. „Principiile de bază ale Con­­cordatului sunt anticonstitu­ţionale şi antinaţionale; prin el se dă bisericii catolice o autonomie extraordinară, con­­firmându-i în acelaşi timp proprietatea peste imense la­tifundii, în valoare de mili­oane”. Şi vorbitorul continuă, arătând, capitol cu capitol, cât de primejdios este Concorda­tul pe care guvernul „naţio­nal’’ al lui Iuliu Maniu îl im­punea ţării întregi, prin votul inconştient al majorităţii do­cile şi disciplinate. Episcopii ortodocşi — în­­ frunte cu mitropolitul Ardea­lului — declară că nu vor respecta Concordatul şi, in semn de protest, părăsesc in­cinta. Crezul unit se ridica şi el împotriva Concordatului, fiindcă prin acest odios act biserica Lor era numită un simplu „rit” al bisericii cato­lice. In felul acesta, papalita­tea isbutise să sfarme inde­pendenţa uniţilor faţă de ca­tolicism. Isbutise să sdrobeas­­că o independenţă pentru a­­părarea căreia luptaseră, în trecut, atâţia bărbaţi de sea­mă ai românilor ardeleni. Şi împotriva Concordatului cu Vaticanul se ridicau chiar ca­tolicii unguri, pe care-i ne­mulţumise desfiinţarea epis­copiei de Oradea, prevăzută in convenţia cu Papa. Era deci ratificat un act care nu întrunea decât pro­teste din partea tuturor celor interesaţi direct în aplicarea lui. Papalitatea susţinea că încheiase Concordatul pentru apărarea intereselor creştini­­lor romano-catolici şi uniţi din România. Dar aceştia î­l respingeau, socotind că im răspunde nevoilor şi dorinţe­­lor lor. Cu ajutorul lui Ma­niu, Papa impune cu forţa credincioşilor săi din Ardeal, un act prin care pretindea că­­ se apără libertatea de con­ştiinţă. Dar, ceea ce arată şi mai­­ bine monstruoasa trădare din 1929, este constatarea ulte­rioară că textul Concordatului prezentat spre ratificare Par­lamentului, nu a fost cel în­cheiat de Goldiş în 1927, ci unul care cuprindea stipulaţiuni mult mai grave decât cele ac­­ceptate atunci. Textul lui Gol­­diş conţinea un adaos făcut şi semnat de cardinalul Gas­­parmt, prin care se recunoştea de către papalitate jurisdicţia guvernului român în litigiile­­ privitoare la marile averi de- I ţinute de biserica catolică. Originalul acesta a dispărut din arhiva Ministerului de Externe! Şi astfel, pentru a-şi asigu­ra avantagii personale, clica conducătorilor noștri din 1929 a pus in aplicare un Concor­dat,­­ ale cărui prevederi, — respinse de cei cărora li se a-., dresa, — echivalează cu o tră­dare a patriei și a poporului român. Al. Cerna-Radu­escu Programul filmelor sovietice in săptămâna dela 1­9 August 1948 Grădina Progres: Copilăria lui Gorki; Fantasio; Criminalii printr* new; Bragadiru: Secretele contra? spionajului; Rahova: Poveste mu­zicală; Splendid: Comoara din tre­cătoare; Gloria; Mărite; Grădina Alianța: Căpitan la 15 ani; Model; Colţ alb; Filimon Sârbu, sala şi gră­­dina; Gavroche; Grădina Barcelonai Mikluho-Maklai. , ____ . _

Next