Universul, august 1948 (Anul 65, nr. 176-201)
1948-08-01 / nr. 176
2 CHETililA BLOCADEI ECONOMICE CONTRA, Conferinţa pe ţară cu secretarii centrelor INDONEZIEI, IN DISCUŢIA OMULUI DE SECURITATE şi instructorii cercurilor judeţene U.N.S.R. Agerpres. 31. La 28 iulie, s’a ţinut la Bucureşti, Conferinţa pe ţară a secretarilor centrelor U.N.S. R. şi instructorilor cercurilor judeţene U.N.S.R. Discuţiile s-au purtat asupra activităţii studenţeşti din vacanţă, analizându-se critic şi trăgându-se învăţămintele şi sarcinile pentru viitor. Sarcinile în legătură cu activitatea, profesională şi educativă au format partea importantă a angajamentelor luate. In munca de organizare şi de ducere la bun sfârşit a sarcinilor, comitetele cercurilor, cu sprijinul P.M.R., au creiat premizele unei îndrumări rodnice a activităţii studenţeşti. In majoritatea centrelor universitare şi a cercurilor judeţene, planul de muncă a fost îndeplinit, tocmai datorită sprijinului neprecupeţit al P.M.R.; acolo însă unde s-au înregistrat lipsuri ,aceasta se datoreşte faptului că membrii acestor unităţi U.N.S.R. nu au folosit învăţămintele ce se trag pentru studenţi din rezoluţia plenarei a Il-a a C. C. I al P.M.R. Analizându-se critic situaţia, s'au tras concluzii şi s'au trasat sarcinile activităţii studenţeşti pentru restul vacanţei, arătându-se că de felul în care se va munci, depinde într’o largă măsură activitatea viitorului an universitar. New York, 31 (Rador).—TASS twgjismite: Sntreaga şedinţă de Joi a Cons Miului de Securitate a fost ocupată cu discutarea problemei indoneziene şi în special a raportului prezentat recent Consiliului de comitetul competent, raport în care este motivată plângerea Republicii Indoneziene că olandezii continuă să menţină blocada economică împotriva Republicii. La sfârşitul discuţiei, cu 9 voturi pentru şi 2 abţineri, a fost adoptată rezoluţia propusă de delegaţia chineză. Reprezentantul Republicii Inddoneziane, Polar, a cerut Conciliului să pornească a tafiun, împătrim restricţiilor economice impuse de Olanda. El a acuzat guvernul olandez că porneşte negocieri de formă numai pentru a-şi masca încercările de a forma un guvern de paie, care să asculte de ordinele sale, şi de a menţine blocada. In consecinţă, Republica Indoneziană este nevoită să denunţe această farsă, refuzând să participe la noui negocieri, dacă guvernul olandez nu va cădea de acord asupra unor baze rezonabile de negocieri. In continuare, reprezentantul Republicii Indoneziene a spus că ţara sa acceptă propunerile americano - australiene (aceste propuneri rămân deocamdată necunoscute Consiliului), „în ciuda faptului că în interiorul Republicii guvernul nostru întâmpină o puternică opoziţie, care susţine că aceste propuneri fac prea multe concesii care se abat de la interpretarea dată de noi principiilor de la Renville". Reprezentantul Chinei a prezentat o rezoluţie, prin care se face apel la guvernele Olandei şi Republicii Indoneziene să menţină, „cu ajutorul comitetului pentru bunele ofici ale Consiliului, respectarea strictă a acordului de armistiţiu de la Renville“. Prezentând această rezoluţie, reprezentantul Chinei a spus că deşi unii ar putea să considere rezoluţia ca insuficientă, el crede că totuşi este mai bine pentru Consiliu să urmeze o „cale sigură". Reprezentanţii Statelor Unite, Siriei şi Argentinei au sprijini rezoluţia chineză. Reprezentantul Uniunii Sovietice, Malik, a declarat că rezoluţia chineză este inacceptabilă, deoarece adoptarea ei nu ar a- apăra interesele poporului indonezian, ci ar da guvernului olandez un nou prilej de a exploata situaţia în folosul propriilor sale interese coloniale, cum s-a întâmplat in cazul acordului de la Renville. Reprezentantul Uniunii Sovietice a denunţat încercările delegaţilor Statelor Unite şi ai altor ţări de a ascunde adevăratul sens al evenimentelor din Indonezia şi adevăratul rost al blocadei. Statele care fac astfel de încercări — a spus Malik — caută să măture autoritatea şi competetţţa Consililui prin mediaţie, cum s’a întâmplat în Palestina. El a cerut stăruitor să se furnizeze Consiliului o informaţie completă in special asupra propunerilor americane .australiene. Reprezentantul Ucrainei, Manuilski, a criticat aspru rezoluţia chineză, spunând: „O asemenea rezoluţie nu supără pe nimeni, nu atinge pe nimeni, nu spune nimic, nu este îndreptată împotriva nimănui, mulţumeşte pe toată lumea, cuprinde apeluri şi lasă uşa larg deschisă pentru conflicte mai grave decât cele actuale“. Rezoluţia chineză nu menţionează nici măcar faptul descoperit chiar de comitetul pentru bunele oficii, anume că ,,bunele oficii“ şi toate negocierile nu au dat nici un rezultat. Când Consiliul a adoptat rezoluţia chineză, reprezentantul Ucrainei a propus un vot asupra cererii reprezentantului Uniunii Sovietice de a se comunica Consiliului propunerile americane,australiene. Atrăgând atenţia că acest document se află în prezent la sediul Naţiunilor Unite, dar este ţinut secret, el a întrebat cine a dat dispoziţii secretariatului să nu comunice acest document membrilor Consiliului. Reprezentantul american Jossup a spus atunci că nu se opune la distribuirea acestui document in corpie „confidenţială“ membrilor Consiliului de Securitate, dar a adăugat că, după părerea sa, Consiliul „nu ar trebui să se amestece“ în negocierile comitetului tripartit. Reprezentantul Uniunii Sovietice a răspuns că argumentele d.lui Jossup sunt inacceptabile, deoarece comitetul tripartit este subordonat Consiliului şi a lucrat după instrucţiunile acestuia. Totuşi, — a spus reprezentantul Uniunii Sovietice — având in vedere oferta d-lui Jossup de a se distribui câte o copie membrilor Consiliului, el nu mai stărue să se pună chestiunea la vot. După aceea, şedinţa a fost ridicată. DEFICITUL BALANŢEI COMERCIALE A SUEDIEI Stockholm, 31 (Rador). — „Tass” transmise: Conform unor cifre oficiale publicate în presă, deficitul înregistrat de Suedia in balanţa comercială, în cursul primei jumătăţi a anului 1948, se ridicăa 692 milioane coroane. In ultimii doi ani şi jumătate, deficitul în comerţul extern a fost evaluat la 3.485.800.000 coroane dintre care 2 milioane şi jumătate în comerţul, cu Statele Unite. Pentru finanţarea uriaşului import din Statele Unite, Suedia a fost silită să cheltuiască aproape întreaga rezervă valutară şi de aur care, din 1946 a scăzut dela două miliarde opt sute de milioane coroane la trei sute şapte zeci de milioaaee coroana. Dificultăţile monetare ale Suediei s'au agravat şi mai mult când americanii au refuzat să importe rtumeltoase mărfuri suedeze, între care lemnul care constituia articolul cel mai important din exportul suedez destinat Statelor Unite , o sursă de răcoenie pentru obţinerea dolarilor. Zarul „Dagens Nyheter” scrie: panul de import pentru cea de a doua jumătate a anului 1948 produce o impresie deprimată. E prevede suspendarea complectă a importului maşinilor industriale şi agricole, de care avem nevoi© atât de urgentă, din această cauză va fi imposibil să se menţină industria şi producţia mărfurilor destinat© consumului intern, la nivelul anterior Planul de import, subliniază Marul desvăluie ameninţarea pericolulul d© şomaj în numeroase ramuri din economia raţională, şi scăderea standardului vieţii. Aceasta este, încheie ziarul, rezultatul politicii economice greşite duse de guvern”. TEROAREA EXERCITATA DE AGENT« Ü. S. A. IN AMERIC A LATINĂ New York, 31 (Rador). — TASS ducătorului partidului comunist din -----ra*‘ nuuiui buuiuinai uni uba — Menendez „au fost exeutate direct de spionii Statelor Unite care operează în America Lână şi in alte părţi”. Ziarul scrie că mulţi spioni ai ţaţelor Unite operează în Cuba unde teroarea prin asasinare este la ordinea zilei, transmite. Ziarul NOTICIAS DE HOY din Havana scrie că recentele încercări de asasinare a conducătorilor partidelor comuniste italian şi japoneze Togliatti şi Tokuda, ca şi asasinarea preşedintelui partidului liberal columbian Gaitan şi a con- îl SOCIETATE PEN IU DISTRIBUIREA PRODUSELOR PETROLIFERE Întreprinderile naţionalizate: „Distribuţia”, „Aragaz” şi „Competrol”, fuzionează pe baza unui jurnal al consiliului de miniştri publicat in Monitorul Oficial de cri. Fuzionarea se face prin absorbirea acestor întreprinderi de către Societatea comercială de stat , CompeTol". Depozitele de desfacerea produselor petroî’fere cu ridicata şi cu amănuntul ale întreprinderilor national’zatr „Prahova”, și „Unirea”, i tre- in administrat'-’ ministerului . comerțulu', impreună cu toate ;n- I sM .'.tiuri'e. utila iu'., ambalajele și I mijloacele de transport și vor fi ex-ploatate de societatea comercială de stat „Competrol”. Societatea comercială de stat „Competrol” se ocupă cu distribuirea produselor petrolifere necesare industriilor și particuurilor. Distribuirea produselor petrolifere, destinate industriilor se va face potrivit normelor stabilite de ministerul minelor și petrolului. Distribuirea produselor petrolifere, destinate consumului particularilor, se va face in limita cantităţilor rămase după satisfacerea necesităţior vi M M SOSITE DIN !!• I S. S. , Agerpres, 31. — Ia cadru! acordului comercial cu Uniunea Sovietică, continuă să sosească in ţară mari cantităţi de materii prime, maşini, unite, instalaţiuni şi utilaje industriale. De curând a sosit o mare cantitate de strunguri pentru metalurgie ca: freze universale, maşini de şlefuit şi frezat, roţi dinţate, shaping uri şi diferite alte modele de strunguri. Livrarea de materiale pentru industria metalurgică coratinuă cu deosebită intensitate. A mai sosit o însemnată cantitate de fabricate de cauciuc, printre cari se numără 5.125 garnituri de anvelope cu camere pentru autoturisme, autocamioane şi motociclete. Er asemenea am primit 85.000 fiole cu conţinut diferit şi 50 000 termometre medicinale. -raaarr.'igvan.i Situaţia atmosferică se amintă ploi locale, insoţiti de manifestatiuni electric Institutul Meteorologic Central (Laboratorul de prevedere a timpului) decoeziunicu datele ce urmează cu privire la situaţia atmosferică. Menţinându-se încă în regimul anticiclonic, presiunea atmosferică a început să scadă, iar massele de aer sub polar continuă să se încălzească. Timpul s-a menţinut în generalfrumos şi uscat. Cerul a fost senin, f Vântul a suflat slab de la Est şi Sud-Est. Temperaturile au crescut. Cele mai ridicate temperaturi din cursul zilei de Vineri auatins + 131 gr. la Lugoj şi Oradea şi +122 gr. la Sinaia şi Predeal, iar cele mai scăzute din timpul nopţii au variat între + 19 gr. la Oradea şi + 5 gr. la Braşov şi Sinaia. Ori la ora 8 dim, temperaturile au fost cuprinse între 4- 26 gr. la Oradea şi + 12 gr. la Sinaia, iar presiunea atmosferică in scădere a oscilat între 7F1 mm. la Bacău si 7 ml mm, la Turnu-Severin. BUCURESTI-BANEASA (ora 13) Presiunea aerului + 29 gr. Umiditatea 34°/n. Cerul noros. Vânt de la Nord-Est cu 19—211 kilometri la oră. Temperatura maximă de Vineri, în aer, la umbră + 29 gr., pe sol, la soare + 46 gr., iar minima din timpul nopţii a coborît la + 12 gr. în aer şi 4- 11 gr. pe sol. TIMPUL PROBABIL Presiunea atmosferică la început scădere cu 1—3 mm, va începe sărească apoi. Timpul va continua să o menţină în general frumos cu rul mai mult senin dar cu înnouiri în cursul zilei. Temperatura în uşoară creştere vânt slab de la Sud-Est.. Pentru următoarele trei zile se anunţă: timp în general frumos la început şi noros apoi. Vânt slab din direcţia Est. Temperatura în creştere Ploi locale însoţite de manifestaţiuni electrice. ____/AA______ SE ÎNAPOIAZĂ COPIII DE LA MARE Marţi, 3 August, ora 12:36, soseşte în Gara Mogoşoaia pri-ma serie de copii trimişi în colonii la Mare (Eforie) prin grija ministerului sănătăţii în colaborare cu C. N. C., U. F. D. R. şi Crucea Roşie. CIRCULAŢIA TR. AGGELERATE 801 - 802 INTRE BUCUREŞTI NORD - MANGALIA Direcţia generală c.ar face cunoscut că trenurile accelerate 801 şi 802 dintre Bucureşti Nord-Consstanţa-Mangalia vor circula, până la noul dispoziţii în cursul Tunel August, a. c. după cum urmează: Staţiile cap de linie Buc. Nord şi Mangalia vor îndruma aceste trenuri numai în zilele de Duminică 1. Sămbătă 7, Duminică 8, bătă 28, Duminică 29 şi Marţi 31 August a c. INFINTAREA SCOTĂRII „FURAJ- EXPORT“ S-a înființat o societate comercială de stat de import şi export denumită pe scurt „Furaj-Export" Obiectul societății va fi: a) Exportul produselor furajere ca: turte, sroturi (reziduri oleaaginoase), târâte diferite, borhot de sfeclă, borhot de porumb, melasă, trifoi, lucerna, fân, pae, furaje, concentrate, meiu, dughie, seminţe de mătură, măzăriche, precum şi produsele derivat® şi a oricăror alte produse autorizate de minister; Importul oricăror produse aprobate de către Ministerul Comerţului; Colectarea şi prelucrarea acestor produse, destinate exportului şi în genere orice operaţiuni pentru pregătirea operaţiunilor de export. Angajarea şi executarea operațiior de depozitare conservare, condiţionare, încărcare, transport, descărcare, navlosire, finanţare, indeplinirea formalităţilor vamale, I comerţ, precum şi alte operaţiuni i in legătură cU obiectul societăţii; I cumpărarea sau închirierea de I mijloace de transport, depozite, I I instalaţii da condiţionare, imobil®, I terenuri, fabrici şi birouri, necesare, operaţiunilor societăţii. No. 18 A apărut în limba rusă, română, franceză şi engleză „PENTRU PACE TRAINICĂ, PENTRU DEMOCRAŢIE POPULARĂ“ Bucureşti. Organ al Biroului informativ al partidelor comuniste şi muncitoreşti CUPRINDE: O puternică manifestare a forţelor lagărului democratic HMINCZ : De la Polonia cu democraţie la Polonia socialistă V. CERVENKOV: Sub schiuu autocriticii V. LUCA : înfăţişarea naţionalistă mic-burgheză a conducătorilor Partidului Comunist din Iugoslavia G. PAJETTA : Despre situaţia din Partidul Socialist Italian L. FREIRA : Unele rezultate ale naţionalizării industriei în Cehoslovacia. R. GARAUD: Lupta pentru salarii nu poate fi despărţită de lupta pentru pace şi democraţiie. L. APOSTOLIT: Eşecul nouii ofensive a monarho - fasciştilor în Grecia. T. PAVLOV: Participarea intelectualităţii la desvoltarea democraţiei populare în Bulgaria. JAN MAREK: Note politice. De vânzare la „Librăria Noastră" Cal. Victorkd 45 şi la toate chişcurile LEI 12- UN PURSUE m sunt conduse căile ferate sovietice pe drumul succeselor (Urmare d. a pag. I-a) încetat pe iniţiativa creatoare a ra masselor largi ale muncitorilor şi al funcţionarilor feroviari, pe experienca colectivelor celor mai avansate şi inovatorilor in producţie, care ajută la scoaterea la iveală a unor uriaşe rezerve, ce permit accele r rarea ritmului de refacere şi des- | voltare a transporturilor. Pe toate ■ , arterele feroviare sovietice se des- | făşoară o intensă întrecere pentru I îndeplinirea planului cincinal in patru ani. Ministerul de comunicaţii al Uniunii Sovietice ia toate măsu- rile spre a ajuta pe fruntaşii pro- i ducţiei, ca să le creeze crn? mai bune condiţiuni de muncă. îmbinarea iscusită a metodelor o- perative de conducere cu iniţiativa I creatoare a lucrătorilor şi funcţio- , narilor feroviari, cari muncesc pentru binele Întregului popor, asigură , ritmul rapid de refacere şi desvoltare a transporturilor sovietice în perioada de după război In primul trimestru al anului 1948, de pildă, în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului trecut, volumul mărfurilor încărcate pe căile ferate ale Uniunii Sovietice a crescut cu 32 m h. Avântul neîntrerupt al activităţii transporturilor sovietice caracterizează temerile progresiste ale sistemului planificat şi socialist al economiei naţionale din Ţara Sovietelor. Pentru prima oară în istoria transporturilor feroviare mondiale, la căile ferate din Uniunea Sovietică se elaborează un plan general de formare a trenurilor pentru întreaga reţea feroviară. Acest plan stabileşte precis până la ce puncte trebue să ajungă trenurile, formate In diferitele staţii de triaj. Scopul acestui plan este de a se mări la ma ximum distanţa pe care o parcurge la fiecare tren, fără a i se face repa- j raţii curente pe traseu şi de a repartiza în mod egal greutăţile între toate staţiunle de triaj. La baza planului de formare a trenurilor se află stabilirea rutelor, adică de la gările de pornire pleacă spre gările de destinaţie serii de , trenuri întregi şi nu grupuri sepa- rate de vagoane. Planul de formare şi de stabilire a rutelor permite o folosire cât mai efectivă a materia- I Irlui rulant, iar vara, conform nou- , lui plan de formare, rutele se mă- t |resc până la 60*1*. In ceea ce prive- 1 ște transporturile de cărbuni, ele se vor mări la 80* la petrol, la 85*1*, iar la minereuri, la 9S,M Astfel, plan'ficarea socristă se află la baza întregii activităţi a călor ferate sovietice. I Organele de administrare a trans porturilor iau toate măsurile ca ac- I tivitatea căilor ferate sovietice să , fie cât mai rentabil, urmărind''-se o reducere maximă a cheltunei'.or asociate de orice transport. In cursul primului plan de după război, pre-|ul de cost al transporturilor va fi predus cu 18*/», ceea ce înseamnă o economie de 13 miliarde ruble. Guvernul sovietic a acordat tot I 1deauna cea mai mare atenţie strucdurii organizatorice a aparatului administrativ, luând toate măsurile pentru ca organele de administraţie şi a transporturilor pe căile ferate să ■ d poată face faţă tuturor probleme- ' n lor curente. Structura ministerului de comu- , a nicaţii se bazează pe principal ie- i s ritorial şi de producţie. Aşa, de acoldă, direcţiunea centrală a tracţiunii, are câteva resorturi, fiecare I din aceste resorturi conducând aca tivitatea unui anumit grup de căi ferate (căile ferate din regiunea centrală, din regiunea Volgei, din Asia Centrală, etc.). Pe acelaşi prin-cipiu se întemeiază şi toate celelal- ,te resorturi şi direcţiuni ale mini- sterului de comunicaţii. Experienţa * a dovedit că o asemenea structură organizatorică a aparatului permite rezolvarea cât mai rapidă şi completă a principalelor chestiuni tehnice şi de producţie. De problemeletehnice şi de che- , stiunile desvoltării ulterioare a tran- . sporturilor, de introducerea nouei tehnici şi a tehnologiei celei mai avansate, se aciită secţiunile tehni- f ce ale direcţiunilor principale, precum şi Consiliul ştiinţifico-tehnic al ministerului, unde lucrează repre- ’ e zentanţi de frunte ai ştiinţei fero- a viare. . Cele 54 de căi ferate din Uniunea Sovietică sunt repartizate in zece I districte teritoriale. Organele de ad- ministrare şi conducere a acestor , districte se află in diferite puncte ale ţării sovietelor. Organizarea a cestor districte a permis apropierea organelor centralizate de conduce - re , direct de liniile ferate pe care Ie conduc. Afară de aceasta, mai există un oficiu de conducere al liniei ferate, apoi o secţiune specială pentru fie- j care cale ferată. Aceste secţiuni sue- j ciale coordonează şi conduc activi- ' tatea deppuriiii. gărilor şi tuturor celorlalte sectoare de producţie. Structura organelor de administrare a transportului feroviar sovietic se bazează pe minciunul, ca întreaga reţea feroviară a ţării sovietelor să devină o singură bandă rulantă com- t •plexă. Spre a stabili legături cu fiecare linie, ministerul de comunicaţii, di- I recţiun'le d'strictelor şi a drumuri- I ’ lor, precum şi oficii’ si resorturile | i respective dispun de permanent» si , puternice telecomun'caţii. Ministerul de comunicaţii, care se află la Moscova, poate stab'li oricând l»crătura cu orice punct feroviar al tării si- j 1 vefr!ir. Organizarea perfectă a lo- caturilor usureaz’ conducerea ren- Lt trai'zată a r:n'ei. (Biroul Sovietic al Informațiilor). . Ftorile si fîlMele wifowk sunt wise impoztului pe cifra de afaceri Printr’o decizie a ministerului de finanțe, s’a dispus ca, în conformitate cu art. 11 din legea impozitului pe lux și cifra de afaceri, florile și plantele medicinale impozabile la cifra de afaceri, care se colectează și eventual se condiţionează, prin: sortare, uscare, ambalare, etc., să suporte impozitul pe cifra de afaceri respectiv, la valoarea de comercializare în momentul când sunt puse în circulaţie de ultimul colector. Intreprinderile colectoare au obligaţia a ţine un registru simplu pentru cifra de afaceri, adaptat după cerinţe, în care vor trece cantităţile de produse colectate, cantităţile vândute, valoarea realizată şi impozitul peifra de afaceri achitat. In caz de export, aceste produse suportă, separat de impozitul datorat pentru interior, şi impozitul cuvenit la vamă. Eliberarea autorizaţiilor de aprovizionare cu lemne de foc a intreprinderilor, instituţiilor şi firmelor care au depus declaraţii Societatea ComercialăMunicipală , pentru Aprovizionarea Capitalei, Direcţia Produselor Raţionalizate, aduce la cunoştinţa tuturor instituţiilor publice şi particulare, întreprinderilor comerciale şi industriale, firmelor comerciale şi atelierelor de orice fel, care au depus declaraţii pentru obţinerea autorizaţiilor de aprovizionare cu lemne de foc pentrusezonul 1 Aprilie 1948—31 Martie 1949, pentru nevoile de consum ale acestora, să se prezinte la Direcţia Combustibilului din Bd. G-ral Magheru (fost Tache Ionescu) Nr. 27 , etaj I, Serviciul Control, pentru a-şi ridica autorizaţiile respective. Norma de prezentare va fi: 1 Luni 2 August, începând de la ora 8—13 şi 16—19 se vor prezenta în- Itreprinderile, instituţiile şi firmele care au depus declaraţiile la Direcţia Planificării din Bd. Banu Manta şi au nr. de înregistrare dela 1—200. Marţi 3 August, dela nr. 201-400. Miercuri 4 August, dela nr. 401—600. Joi 5 August, dela nr. 601—800. Vineri 6 August, dela nr. 801—1.000. Sâmbătă 7 August, dela nr. 1.001 — 1.200 Luni 9 August, dela nr. I 1.201 —1.400 Marţ! M August, dela nr. I 1.401—160C. Miercuri 14 August, dela nr. 1.601 — 1.800. Joi 12 August, toţi acei cari au depus declaraţiile direct la Direcţia, Combustibilului din Bd. G-ral Magheru nr. 27, etaj I. Cei ce nu se vor prezenta la timp li se vor distribui autorizaţiile de aprovizionare după terminarea distribuirii fixate mai sus. Toţi delegaţii care se vor prezenta pentru ridicarea acestor autorizaţii vor avea asupra lor împuterniciri scrise, semnate de Direcţia întreprinderii sau instituţiunii respective. ------«'♦»------ Tendinţa acaparatoare a trusturilor americane WASHINGTON. 31 (Rador) _ TELEPRESS transmite: Comisiunea Federală sindicală a dat un nou avertisment în legătură cu creşterea tendinţei de monopolizare a economiei Statelor Unite. Comunicatul comisiei arată că lichidarea micilor intreprinderi de către marile trusturi continuă cu repeziciune. Această tendință, arată comunicatul, nu poate fi Împiedicați, de către Congres in care VCQlStSină marii afaceriști, . \ (Urmare din pag. 1-al iww uiai uiaşv --- ţi in atela timp a lăsat producătorilor agricoli o cotă rezonabilă de cereale libere. Şi încă simpla legiferare a colectării n’ar fi fost suficientă — dacă massele ţărănimii muncitoare n’ar fi sprijinit aplicarea în practică a măsurilor guvernului, luate tocmai în favoarea lor. Faptul că Statul este astăzi un apărător al intereselor masselor este cea mai sigura garanţie că recolta bogată va servi de astădată ridicării nivelului de traiu al poporului — şi nu îmbogăţirii lipitorilor satelor şi afaceriştilor „speculanţi” în cereale. Astăzi nu mai este posibil să se repete o criză economică ca aceea din 1929— 1933. Trecerea principalelor întreprinderi în proprietatea statului popular garantează ridicarea nivelului de traiu al masselor. Astăzi, o producţie agricolă ridicată contribuie la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei, mulţumită rolului conducător al Iată deci, că îmbunătăţirea regimului pâinii atât din punct de vedere cantitativ cât şi din punct de vedere calitativ — nu constituie o simplă urmare a timpului favorabil. Condiţiile climaterice favorabile au putut fi folosite numai din cauza nouilor condiţii , economice, sociale şi politice din regimul democraţiei populare. In timp ce în ţările aderente la „planul Marshall” nivelul de traiu al masselor scade din ce în ce, în timpce Franţa este împiedicată, de acest plan, să-ş i desvolte producţia de grâu, I porul nostru face norii paşi i pe calea îmbunătăţirii traiului. îmbunătăţirea aprovizie- I nării cu pâine este încă un I succes al regimului de democraţie populară, încă o dovadă a justeţei drumului pe care merge astăzi ţara noastră. VASILE D. LIVEANU , CRONICA SPORTURILOR ASTĂZI LA SINAIA A TREIA PROBĂ A CAMPIONATULUI AUTOMOBILIST $1 MOTOCICLIST D£ COASTĂ ! Pe clasicul parcurs dela Sinaia se va disputa astăzi, inceipand deia ora 9 dim.uta anuala alergare automobilista si motociclista pe viteză in coastă. Infiintati in 1934 întrecerea se bucura de o reputaţie deosebită şi de aceia alergatori — automoon.sU şi motoriei işti — îşi fac o datorie de onoaire răspunzând un rruimar neobicinuit de mare la apelul forului de specialutate care girează regia şi, din punctul de vedere al afluenţei de concurenţi, anul acesta s'au depăşit toate aşteptările căci — lista adeziunilor înregistrează iau rrrad puţin de 70 inserieri Diferenţa Intre ceea ce fae perierea in anul înfiinţării si pre- I zent corespunde unui adevărait abuz. In 1934 au aderat la condiţiuniiie pro- ' bed 17 concurenţi iar acum... VICTORIA VA FI VIU DISPUTATA Incercarile de pregătire, desfăşurate Vineri după amiază şieri dimineaţă, au evidenţiat forma foarte avansată a protagoniştilor şi acest lucru ne determină să anticipăm o înverşunată dispută pentru victorie, învins în mod neprevăzut, anul trecut, şi detronat din calitatea de record, man al probei, Nicolae Nicultei nu vrea numai să căştige ro l şi să stabilească un timp superior celui ce figurează în fruntea palmaresului competiţiunii, şi a asumat o misiune excesiv de grea dar nu imposibilă ŞANSELE CONCURENŢILOR " Din lotul înscrişilor, cele mai multe şanse de a realiza primul timp al zilei le au Petre Cristea şi Jean Caloianu, la automobile, şi Nicolae Neculici, Nicolae Ionescu-Cristea, Nicolae Buescu, Alexandru Gheorghiu şi Agathon Waitter, la motociclete. Socotim că in mod normal. Petre Cristea şi Nicolae Nici'nu nu pot pierde Rămâne însă de '‘ă’ut cane d'gi do' va reuşi cel mai bun timp, întrucât în precedentele ediţii ale concurs*.', lui. automobilul a fost mai rapid decât motoc-'dleta, vom da întâietate ! Iul Petre Cristea, FAVORIŢII NOŞTRI In ce privește şansele în clasele prevăzute de regulamernt, favoriţii no«M samt: Clasa 125 cmc.: ŞTEFAN RICU, Ion Nicu I Clasa 17* cmc : ŞTEFAN NICU. NHil Fv’odl. Ce«* 25n cmr : TRAIAN MATEI, Dumitru Niculicî. I Clasa *51 cm.- PTJITI RAPEANU, Traian Mstef, N,ii''orap N-Vulici. I Clasa 500 cmr : NTCOLAE RUESCU, Agathon Walter. MínwMi. r’a«;a moo mc.: NTCOLA.f BUERCit, Alexandru Gheorghiu, Agathen Walter. Categoria curse: NICOLAE NTCULTCI, Nicolae Ionescu.Cristea. * Ataș 600 cmc.: OTTO PFENNINGS, Pfennings, Sava Stroe. Automobile: FUTRE CRISTEA, Jean Caloianu, Alexandru de Vassal. Popularizarea tennis-ului Federaţia Română de Lawn Teams a luat iniţiativa creerii unui numeros lot de juniori începători, care vor fi antrenaţi metodic şi în mod gratuit de cei mai buni profesori de tennis din Bucureşti. Selecţionarea elementelor cu aptitudini se va face în cadrul unei seri de antrenamente publice, la car© ce va putea prezenta orice tânăr doritor a învăţa temnisul. „Candidaţii“ vor primi spre folosinţă echipament gratuit. Pentru a fi mai atractave şi mai educative aceste antrenamente vor fi încadrate de demonstraţiuni ale celor mai buni jucători din Capitală. Data acestor antrenamente de selecţie va fi comunicată in curând Prima etapă din divizia naţională A Comitetul fedaral F.R.F.A. a fixat programul turului din divizia naţională A. Programul primei etape se prezintă astfel: Bucureşti, CFR B -Armata Bucureşti. Dinamo-Jiul Bucureşti. Metalochimic-CFR T. Timişoara Politrinica-Petrolul. .Verdiaş. CSMM-CFR. Cluj. Oradea Libertatea-RATA.Cluj. Universitatea-I.T.A. După cum se ştie, inaugurarea diviziei naţionale A a fost stabi- I lită pentru Duminică 22 August crt. I STADION II A apărut nr. 40 din revista ilustrată de sport „Stadion“ Din cuprinsul variat si bogat refinem: Emil Zátopek atletul locomotivă: „Jocurile olimpice de la Londra. Me- reu înainte, în muncă și în sport. La Tg. Mureş 101 foști si viitori ,internaţionali Regionalele C.U.T.; Tehnica trasului la coş în basketball; Eu si vedetele sportive; Posi ta ro/ro/.fîi£»i Prima etapă din luna de antrenament Astăzi se va disputa pe patru terenuri din Capitală prima etapă din „Cupa de Antrenament”. Participă cele mai bune echipe districtuale, competiţiunea având menirea să suplineascălipsa jocurilor divizionare. Organizatorii au dotat competiţia cu premii importante, pentru a stimula echipele participante. Astfel capii de serii vor primi cât© n cupă, iar echipa care va avea comportarea cea mai bună , precum şi o ţinută sportivă va fi premiată cu un echipament complet şi o mingie de football. Iată cum arată programul jocurilor de astăzi. GRUPA I-a Filatura Românească — 23 August Malaxa, teren Filatura ora 17,30 Kleinighel Anton, Georgescu A., Alterescu I. S.E.T. — Vergu — Talpa teren Unirea ora 17,30, Brăsnoiu Dinu, Simion Gh., Pârvulescu C. GRUPA II-a Telefoane — C.A.M. Belvedere, teren P.T.T. ora 9. Moaşă D-tru, Novac Iacob. Simionescu Tr P.T.T. — Leonida, teren ’ PTT ora 17.45, Simionescu Tr., Murgu Oct., Moaşă D-tru. GRUPA IU I Adigo — Phönix, dion ora 16, G^ac Şt., Desmereanu A. Sortani I. Arte Grafice — Ind. Iunel, teren Stadion ora 17,45, Balea Ştefan, Roban Gh., Şerbănoiu D-tru. ŞTIRI SPORTIVE ■ Toţi membrii Comisiunilor Certtra de F.R.F.A. sunt convocaţi pentru Luni 2 August 1948, Orele 18 la sediul F.R.F.A. din strada Batiştei Nr. 4. Prezenţa obligatorie. ,. După un concediu de zece zile petrecut la Budapesta, antrenorul federal Farcaş Mathias se reîntoarce zilele acestea la Cluj. — In igrtu, de atleţi care se vor duce la Cluj, au fost chemaţi şi următorii: Filipi şi Fronius (Braşov), Stan Aurelia, Firea, Belba şi Dinu Cristea (Bucureşti), Ianza (Oradea) Biro Gh., Bereşti, Partoş, Raica II şi Mihailovici (Timişoara) şi Heinrich (Arad). Cei de mai sus urmează ca Luni să fie prezenţi în cantonament la Cluj . Un mare talent descoperit de C.U.T. : Bănaru Ion (Astra Română-Moreni) Are 18 ani de meserie tâmplar şi promite a fi un viitor campion la semi-fond. F.R.a l-a invitat la Cluj un cantonament. . Ultimul act al trădării s’a jucat in 1929 (Urmare din pag* 1*a) taţi şi senatori, in schimbul îndatoririi de a vota, fără să ceară explicaţii, toate legile ordonate de „Şef”. Articolul 5 al acestui proect de lege prevedea că raporturile dintre Statul român şi biserica romano-catolică vor fi reglementate printr’un Concordat cu Vaticanul, lăsând impresia că acest acord n’ar fi fost încă încheiat. Multe glasuri s’au ridicat chiar în parlamentul anului 1928, împotriva intenţiei enunţate de proectul d-lui Lapedatu, de a se încheia un Concordat cu Vaticanul. Preotul Gh. Ciuhandu, ridicăndu-se împotriva Concordatului prevăzut de articolul 5 din proectul legii Cultelor, arăta că ,,la temelia lui stă principiul puterii absolute a papalităţii”, care pretinde „că Papa este o putere politică de primul rang şi că sfera sa de putere politică se întinde peste întreg pământul”, principiu absurd, pe care pătura noastră conducătoare — care făcea paradă de patriotism — se grăbise să-l accepte in dauna suveranităţii Statului român. Iar regretatul nostru istoric N. Iorga striga în incinta Camerei: „Nu înţelegem să fim... robii unei Rome, care stă pe locul strămoşilor noştri, dar nu reprezintă întreaga tradiţiune a acestor strămoşi”. In Senat iau, de asemenea, cuvântul episcopi şi mitropoliţi ortodocşi, cari arată primejdia pe care o reprezintă deschiderea porţii spre aplicarea Concordatului. Guvernul liberal — ale cărui interese bancare și economice îi impuneau alianța cu papalitatea — dă ordin parlamentarilor majoritari să voteze legea Și astfel se lasă cortina, odată cu plecarea liberalilor de la putere, asupra penultimului act al marei trădări Cel din urmă avea să fie jucat peste un an, în timpul guvernării partidului „naţional” al lui Maniu... ir Era în primele zile ale lui Iunie 1929. In Senatul român, o şedinţă menită să îndolieze inima poporului român; una din acele şedinţe in cari — pentru interesele stăpânilor ţării, — erau vândute fără nicio cruţare drepturile şi avuţiile poporului nostru. Era şedinţa în care şeful guvernului, luliu Maniu — fostul salariat al mitropoliei grecocatolice de la Blaj şi fostul voluntar din armata austro- ungară in timpul războiului întregirii — dăduse ordin lui loan Clinciu să susţină în Senat legea pentru ratificarea Concordatului cu Vaticanul. Toţi marii vinovaţi, cari lucraseră pentru încheerea acestui acord se aflau în incintă: Octavian Goga — cel ce începuse în 1920 tratativele; V. Goldiş — fostul ministru averescan, care în 1927, la Roma, semnase in secret Concordatul, Alex. Lapedatu, cel ce pregătise şedinţa de acum, prin întocmirea şi votarea legii Cultelor. Aparţinând unor partide politice deosebite, ei se întâlneau totuşi în aceeaşi preocupare de a sluji interesele clasei conducătoare, din care făceau parte cu toţii. Complici la pregătirea crimei împotriva suveranităţii Statului român şi împotriva intereselor poporului nostru, ei erau prezenţi şi la deplina ei săvârşire!.. Lipseam, însă, din incintă mulţi dintre reprezentanţii autorizaţi ai Bisericii Ortodoxe Române, care era direct lovită şi nedreptăţită de prevederile Concordatului. Lipsd A Aimt grupului minoritar maghiar. Preotul Ciuracu, în numele creştinilor ortodocşi, se ridică plin de revoltă contra prevederilor actului a cărui ratificare se cerea Senatului. „Principiile de bază ale Concordatului sunt anticonstituţionale şi antinaţionale; prin el se dă bisericii catolice o autonomie extraordinară, confirmându-i în acelaşi timp proprietatea peste imense latifundii, în valoare de milioane”. Şi vorbitorul continuă, arătând, capitol cu capitol, cât de primejdios este Concordatul pe care guvernul „naţional’’ al lui Iuliu Maniu îl impunea ţării întregi, prin votul inconştient al majorităţii docile şi disciplinate. Episcopii ortodocşi — în frunte cu mitropolitul Ardealului — declară că nu vor respecta Concordatul şi, in semn de protest, părăsesc incinta. Crezul unit se ridica şi el împotriva Concordatului, fiindcă prin acest odios act biserica Lor era numită un simplu „rit” al bisericii catolice. In felul acesta, papalitatea isbutise să sfarme independenţa uniţilor faţă de catolicism. Isbutise să sdrobească o independenţă pentru apărarea căreia luptaseră, în trecut, atâţia bărbaţi de seamă ai românilor ardeleni. Şi împotriva Concordatului cu Vaticanul se ridicau chiar catolicii unguri, pe care-i nemulţumise desfiinţarea episcopiei de Oradea, prevăzută in convenţia cu Papa. Era deci ratificat un act care nu întrunea decât proteste din partea tuturor celor interesaţi direct în aplicarea lui. Papalitatea susţinea că încheiase Concordatul pentru apărarea intereselor creştinilor romano-catolici şi uniţi din România. Dar aceştia îl respingeau, socotind că im răspunde nevoilor şi dorinţelor lor. Cu ajutorul lui Maniu, Papa impune cu forţa credincioşilor săi din Ardeal, un act prin care pretindea că se apără libertatea de conştiinţă. Dar, ceea ce arată şi mai bine monstruoasa trădare din 1929, este constatarea ulterioară că textul Concordatului prezentat spre ratificare Parlamentului, nu a fost cel încheiat de Goldiş în 1927, ci unul care cuprindea stipulaţiuni mult mai grave decât cele acceptate atunci. Textul lui Goldiş conţinea un adaos făcut şi semnat de cardinalul Gasparmt, prin care se recunoştea de către papalitate jurisdicţia guvernului român în litigiile privitoare la marile averi de- I ţinute de biserica catolică. Originalul acesta a dispărut din arhiva Ministerului de Externe! Şi astfel, pentru a-şi asigura avantagii personale, clica conducătorilor noștri din 1929 a pus in aplicare un Concordat, ale cărui prevederi, — respinse de cei cărora li se a-., dresa, — echivalează cu o trădare a patriei și a poporului român. Al. Cerna-Raduescu Programul filmelor sovietice in săptămâna dela 19 August 1948 Grădina Progres: Copilăria lui Gorki; Fantasio; Criminalii printr* new; Bragadiru: Secretele contra? spionajului; Rahova: Poveste muzicală; Splendid: Comoara din trecătoare; Gloria; Mărite; Grădina Alianța: Căpitan la 15 ani; Model; Colţ alb; Filimon Sârbu, sala şi grădina; Gavroche; Grădina Barcelonai Mikluho-Maklai. , ____ . _