Universul, noiembrie 1949 (Anul 66, nr. 256-279)
1949-11-02 / nr. 256
Teatrul de REVISTA X Saara ora 30 Matineurl ora 4 COOOE3 JUDECĂTORIA POPULARA RURALA ARPASUL DE JOS, JUDETUL FAGARAS Dosar Nr. 704/1949 Citaţie B-l Laurenţiu Ringes, născut în comuna Slimnic Judeţul Sibiu, cu ultimul domiciliu cunoscut in comuna Carta din Judeţul Făgăraş, este citat la această instanţă, camera nr. 7, pentru ziua de 22 Noembrie 1949, ora 8, în calitate de pârât, în acţiunea de divorţ, Intentată de soţia sa Maria Renges. In caz de neprezentara Judecata se va face în lipsă conform art. 813 din pr. civilă. Árpasul de Jos, la 24 Octombrie 1949 Judecător: (ss) Gheorghe M. Dumitrescu Grefier (ss) Arseni« Boeriu 6339 •H+++++++f +++♦+♦+♦♦+♦•» Dos. N. C. 19S/948 R» PNL. tribunalul jud. tarnava MARE Sentinţa Civilă nr. sos Şedinţa Publică de La 3 Iunie 1948 Tribunalul Pentru motivele ce se vor vedea în corpul sentinţei In numele Legii HOTĂRĂŞTE: Admite acţiunea de divorţ intentaţia de Armia Gafla din comuna Calvaser Judeţul Târnava Mare împotriva soţului său Armie Ioan. Declarată desfăcută căsătoria din vina soţului pârât. Cu apel. Dată şi citită în şedinţă publică azi 3 Iunie 948. Preşedinte (ss) Spârnea Asesori populari: (ss) Solea (ss) Gabrovschi Grefier, (ss) D-tru ştefănescu Pentru conformitate (ss) Indescifrabil. +»+♦ +■++*■++'• ... LICITAŢIE Şcoala Profesionala Metalurgică I. O. R. B-dul Muncii, 23, ţine licitaţie cu oferta închise pentru confecţionarea a 85 (optzeci şi ciinci) bănci tip şcoală şi 10 (zece) bantui pentru ajusta, conform modelului care poate fi văzut la şcoală. Ofertele se vor depun© la şcoală în plic închis. DIRECŢIUNEA ŞCOAIEI BLENORAGIE SIHUS şi BOU d© FEMEI Penicilină — Neo — Bismut Dr. V. SANDOVICI B-DUL 6 MARTIE 15 Telefon 7.41.93 Orele 8-12 șî 2-8 ■ Tramvai fi—.14 — 24 Stația Hrazdaau ,-♦-♦..»-♦-♦-*■++♦++++♦♦+++++++4 rîTM, Or. H. Greif PIELE- PAR-VABICE BLENORAGIE - SIFILIS TRAT. PENICILINA Cons. 10—2 și 3—8. Tel. 630.68 Călărașilor 51 (colț Mircea Vodă) WNORfljGK H Sifilis jfc l&eMciUnă-Satiai’Saf, Plot'docil'e':'sexual«i fer. it! POMPEI* 1 jfc-cLd. 6 Marteri [ WS-A-VIS DE LICEUL LAZARWMl Cons.tO-2 si 5*81 Tramvai 1 4/£4.3S2J£Jfi, ' •■»,»♦♦♦♦♦♦♦♦■ * Dr. N. HALPERN Veverice-Sexuale (Penkcilina) RADIOGRAFII DENTARE Lei KM Coms. g—2 «17,30—9. Telefon 5.49.99 Strada Biserica Răzvan nr. 2 (spatele Bisericii Sf. Gheorghe IBLcNORVGIE SIFILIS ticMmâifaPiWvitw ISDU DE FEMEI.PATOLOGIE StXUAU KGRU8ARS? Ulii 4 61.96 IVfeltE IASCĂRR(PIATArjSiTniCoNS.ll-ae 5-a CU CSCAZIA SĂPTĂMÂNII PRIETENIEI ROMÂNO. SOVIETICE . SOVROMFILM prezintă Premiera aJUO-lUUKMNHIU MCH-12BANM-06t«M MOȘNOR-FlORIM ii ?C UTL61A: A. ROOM MUZICA: L.8VART ARO-ora: 15 — 17,15 — 19.30 21.45, TRIANON-ora: 9.30 — 11.45 — 14.15 — 16.30 — 18.45 — 21 I Pentru .,ARO" şl „TRIANON” bilete — Si — la „AGES” liwaMBaiuwaw««» SMaBseg-aitaaiaa» / «• -ír «r * + * + ♦ ♦ •* * t *• * * *■ ♦ ♦ ♦ ^ Hemoroizi Tratează prin TRATAMENT ELECTRIC Doctor ISIMSA Dela Facultatea din Paris Str. Doctor Felix nr. 1.1 (Piaţa Buzești). Cons. 5-7 Tel. 4.69.53 7435 S-S-M-++0-+-4-+++++++ 4 4-444-S-4 Dsp. PAUL BAm PIELE — PAR — VENERICE BLENORAGIA — SIFILIS PENICILINA - NEO BISNICT Strada Artei 9 (Tribuna 1) Cons. 8-11 si 3-8 Telefon 8.53.35 » + »»»♦♦» 4 4-4+4 ♦ ♦ ♦ 444444+ PLĂMÂNI-STOMAC SIFILIS, BOU DE FEMEI REUMATISM. RAZE X Blenoragia Trat. cu Streptomieină, penicilină, Neo Dr. HORIA BRAESCU 151 CAISA MOȘILOR IM Tel. 5.14.42. Cons. 7-12, 4-8 luna DOCTOR ANA AIRESNISE MAMOS - BOU DE FEMEI OPERAȚIUNI CONS 8-12 si 4-7 Telefon 4.61.96 Vasile Lascar 8 (P-ţa Rosetti) v-44 4 4 4 4 4 4++++++4 4 4+4 44+4 ELENORAJJ SIFILIS, SOLIOS FEMEI (IR. BRUNO specialist Paris. Tratamente Penicilină-SolufSivarsanNon SirePromiclită Poenaru Bordea 18 iTribunal) 4.94.90. Consult. 8—11 1—*. 10 COMISIA JLJDEJEANA DE ORGANIZARE A COOPERATE!UDEjKl ILFOV BUCURESTI Str. Serg. Nuţu Ioan Nr. S—12 CONVOCARE In conformitate cu art. 10 din Decretul nr. 133 ,pentru Organizarea Cooperaţiei şi pe baza hotărîrii Comisiei judeţene de organizare a Cooperaţiei Ilfov, luată în şedinţa din 28 octombrie 1949, cooperative din judeţul Ilfov sunt convocate în Adunare Generală pentru constituirea Uniunii Judeţene a Cooperativelor Ilfov, prin delegaţii lor, care se va ţine în ziua de 13 Noembrie 1949, orele 9 din vineata în sala Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare din Str. Cometa Nr. 4, având a discuta şi hotărî asupra următoarei ORDINE DE ZI: 1 — Cuvânt de deschidere. 2 — Darea de seamă a C. J. O. C. Ilfov, şi bilanţul pe 1948 al fostei Federale Ilfov. 3 — Discuţii asupra dării de seamă. 4 — Descărcarea consiliului de administraţie pentru gestiunea anului 1948. 5 — Prelucrarea şi adaptarea noului statut al Uniunii Cooperativelor din Judeţul Ilfov. 6 — Alegerea consiliului şi a Comisiei de Cenzori. 1 — Alegerea delegaţilor pentru Congresul Cooperaţiei. 8 — Cuvânt, de închidere. Dacă în ziua şi ora arătată nu se va întruni numărul de membri cerut de art. 21 din statut, a doua Adunare Generală,, se va ■ ţine de drept Duminică" 27 Noembrie 1949,,in acela? loc şi la aceiaş oră, luând hotărîri vala-bile cu oricare ar fi numărul" împuterniciţilor cooperativelor" prezente. Cooperativele vor fi reprezentate în Adunarea Generală prin împuterniciţii aleşi de Adunările Generale ale cooperativelor; în acest scop fiecare delegat va prezenta în mod obligator la biroul adunării un extras al punct 4 din procesul verbal al adunării care l-a ales şi o delegaţie scrisă a cooperativei. Preşedinte, (ss) Crăciun Ion. Director (ss Marinescu Ion Membri: Mischitu Ștefan Coman Ramandl Prisacar, Maria. "^EXTRAS După petiţia înregistrată la Judecătoria Populară de Pace Mixtă Găeşti jud. Dâmboviţa, la Nr. 1569 949, dosar Nr. 1569/949 prin care subsemnaţii N. C. Enache, Vasile C. Enache, Nie, Şt. Miu, Maria D. Rădulescu, Stana- Gh. Gh. Manole şi Iliaca Gr. Vişan toţi din Comuna Tudor Vladimirescu jud. D-viţa, conform legii publicate în M. Of. Nr. 237 din 23 Noembrie 1948, cela a-i constata moartea prezumată a numitului Stan R. Sotir născut în comuna Mătăsaru şi domiciliat în ultimul timp în com. Vladimirescu jud. D-viţa, dispărut în răsboiul în anul 1941. Cine are vreo cunoştinţă despre această disspariţie sunt rugaţi a anunţa Parchetul Tribunalului Dâmboviţa sau această Judecătorie. Dosar Nr. 1569/949. Judecător, Indescifrabil Grefier, Indescifrabil REPUBLICA POPULARA ROMANA PARCHETUL TRIB. ILFOV EXTRAS Agafia Gh. Sima născută JPetrovici, domiciliată in Bucureşti. Şoseaua Gării Pantelimon K nr. 16 C.F.R., prin petiţiunea înregistrata la acest parchet sub nr. 27255 din 29 octombrie 1949, cere reconstituirea actului său de naştere, arătând că este născută în oraşul Chişinău, judeţul Lăpuşna, strada Ştefan cel Mare nr. 168 (Basarabia), "la data de 5 Februarie 1905, din părinţii legitim căsătoriţi Teodor Petrovici şi Eufrosina Petrovici. Noi, Procurorul Şef al Tribunalului Ilfov In conformitate cu dispoziţiunile art. 3 Decretul Lege nr. 4082/1940, invităm autorităţile şipersoanele care deţin extractul sau kite înscrisuri referitoare la actul a cfirui reconstituire se cere prin petiţia de mai sus, să le depună la parchotul acestui tribunal. Procuror, Gh. M. Solomon. Grefier (ss) indescifrabil 15 Rugăm Insistent pe cei c© ne trimit sume cu mandat© poştale sau cecuri, pentru abonamente vechi sau noi, la dar sau la revistele ce apar la noi, „Pogo râd", „Sănătatea Poporului" şi „Urzica" sau pentru anunţuri, etc să notez© citeţ pe dosul cuponului scopul trimiterea sumelor şi data începerii abonamentului UNIVERSUL Nr. 2.9. INFORMAŢII . O delegaţie economică cehoslovacă condusă de ing. Jan Pleva, secretar, general al Ministerului Comerţului Exterior,al Republicii Cehoslovaci, a sosit in Capitali, pentru a duce tratative cu Ministerul Comerţului Exterior, în vederea încheierii imui nou acord comercial pentru anul 1950, între Republică Cehoslovacă , şi Republica Populară Română. Ansamblul artistic, al Armatei R. P. R., care a dat în Republica Populară Bulgară o serie de spectacole în cursul Iunii Octombrie a. c., a fost decorat, printr’un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Bulgaria, cu medalia de aur pentru ştiinţă şi cultură. Locotenent-colonel Valeriu Câmpeanu, maiorul Dinu Stelian şi maestrul de balet Simion Siomin au fost decoraţi cu medalia de argint Insigna de brigadier a fost acordată tuturor membrilor ansamblului, întrucât timp de 3 zile cât a durat doliul pentru Mareşalul Tolbuhin, Ansamblul Armatei R. P. R., împărţit în trei echipe, a lucrat în brigăzi de muncă alături de tovarăşii bulgari- ILOTERIA D£ STAT! comunică ! La tragerea Loto-ului ! Săptămâna de din 31 Octombrie 1949, au ieşit din iarnă următoarele numere ] câştigătoare : ifisTua 181 1691231451 29 | © Comitetul naţional pentru sărbătorireaSăptămânii Prieteniei Româno-Sovietice, Institutul de studii româno-sovietici şi Societatea de matematică şi fizică din R.P.R. anunţă pentru azi, Marţi, 1 Noembrie, ora 18:30, conferinţa acad. prof. Gr. C. Moisil, despre: „Matematica in U.R.S.S.". Conferinţa va avea loc în aula Institutului din calea Victoriei nr. 141. „ Ministerul Sănătăţii aduce la cunoştinţa celor interesaţi că rotaţia internilor în medicină din centrele universitare Bucureşti, Cluj, Timişoara, Tg. Mureş, va avea loc in ziua de 3 Noembrie 1949, ora 9 dimineaţa. Cu ocazia celei de a 31-a aniversări a gloriosului Comsomol leninist-stalinist, a avut loc Duminică la Liceul de Băeţi Nr. 10, o adunare in cadrul căreia s’au înmânat cravate roşii unui număr de 46 pionieri. Cu acest prilej d. Vlad Vasile, din partea Comitetului Central U. T. M., a vorbit, pionierilor, îndemnându-i sa urmeze exemplul strălucit a! pionierilor sovietici, spre a fi demni să poarte cravata roşie ce le-a fost încredinţată. Adunarea s-a încheiat cu un scurt program artistic executat de nouii aionieri. In cadrul manifestărilor Comitetului Naţional de organizare a Săptămânii Prieteniei Româno- Sovietice, a avut loc Duminică, la Casa de Cultură a Filialei ARLUSBucureşti, conferinţa prof. dr. Alfred Tekei, despre „înfăptuiri revoluţionare în medicina sovietică”; la Casa Prieteniei Româno-Sovietice a vorbit Ani Belea, responsabil cultural adjunct al C.C. al UFDR,despre: „Femeia sovietică in Marele Războiu pentru Apărarea Patriei”. Conferinţele, ascultate cu viu interes de o numeroasă asistentă, au fost urmate de filme sovietice si programa artistice. (Agerpres). ------------------------- FARMACIE DE SERVICIU GRUPA I Vor fi de gardă in zilele de: I, 5, 9, 13, 17, 21, 25, 29 Octombrie : Farmacia nr. 2 Str. Academiei 24, telefon 4.44.10 ; Farmacia nr. 6 Calea Victoriei 124, telefon 5,05 54 ; Farmacia nr. 8 Str. Romană 1, telefon 2.01.48 ; Farmacia nr. 18 Str. Maica Domnului 7, telefon 2.07.51 ; Farmacia nr. 24 Calea Moșilor 364, telefon 1.06.21 ; Farmacia nr. 30 B.dul Dimitrov 137, telefon 1.04.02 ; Farmacia nr 32 B-dul Pache 156, telefon 3.69.83 ; Farmacia nr. 39 Calea Văcărești os, telefon 6.33.04 ; Farmacia nr. 42 Cal. Călărași 184, telefon 5.05.95 ; Farmacia nr. 45 Calea Dudești 139, telefon 6.29.33 ; Farmacia nr. 48, Calea Victoriei 2, telefon 5.13.12 ; Farmacia nr. 54 Calea Prahovei 5, telefon 5.12.63 ; Farmacia nr. 57 Str. Îl Iunie 35, telefon 4.03.81 ; Farmacia nr. 59 Calea Văcărești 171, telefon 4.17.00 ; Farmacia nr 60 Calea Văcărești 289 ; Farmacia nr. 64 Cal. Ferentari 108, telefon 3.92.13; Farmacia nr. 69 Rahovei 327, telefon 5.05.52 ; Farmacia , nr 77 B.dul 6 Martie 34, telefon : 3.93.38 ; Farmacia nr. 81 Calea Plevnei 244, telefon 5.03.75 ; Farmacia nr 83 Calea Griviţei 78 ,telefon 5.17.80 ; Farmacia nr. 87 Calea Griviţei 382, telefon 7.13.15 ; Farmacia nr. 88 B-dul Titulescu 88, telefon 7.51.16; Farmacia nr. 93 Sos. Giuleşti 44, telefon : 5.24.39 ; Farmacia nr. 109 Spa. pantelimon 269, telefon 1.02 29. SUBURBANELE Colentina, Farmacia nr. 110, 80 Decembrie, telefon 2.47 89 ; Griviţa, Farmacia nr. 102, Şos. Bucureştii Noul 153, telefon 7.54.71 ; Militari, Farmacia nr. 104, B-dul Armata Poporului 190, telefon 4.26.98 ; Cbiajna, Farmacia nr. 105, Strada Eroului 22 ; Apărătorii Patriei, Farmacia nr. 106, Şoseaua Berceni 83 ; Băneasa, Farmacia nr. 13, Şoseaua Bucureşti— Ploeşti 16, telefon 7.14.32 ; Popeşti- Leordeni, Farmacia nr. 107 ; Dudeşti Cioplea, Farmacia nr. 108, Şoseaua Pulberării 1 150 ; Pantelimon, Farmacia nr. 112, Şoseaua Brăilei 1, Spitalul de Urgenţă, Str. Arh Milieu nr. 7, telefon: 7.45.05 şi 7.05.73. Prietenia Romano - Sovietică (Urmare din uirii progresiste. Ea uneşte şi conduce tot ce este luminat şi avansat, toate forţele care luptă pentru reînoirea lumii. Oare pentru un popor care ţine la viaţă, la libertate, la independenţa patriei lui, poate fi ceva mai scump decât frăţia cu Uniunea Sovietică? Şi, dimpotrivă, ce poate fi mai funest pentru o ţară decât ca guvernul ei, înnăbuşind voinţa poporului, să ducă o politică duşmănoasă Uniunii Sovietice, bastionul securităţii şi neatârnării popoarelor? Colonizarea Iugosllaviei de către imperialiştii străini, datorită politicii mişeleşti a clicii lui Tito, dovedeşte că acolo unde sfârşeşte politica cinstită şi prietenoasă a unei ţări faţă de Uniunea Sovietică începe înrobirea acestei ţări de către pretendenţii anglo-americani la stăpânirea popoarelor. Insuccesele economice ale guvernului Tito, mizeria crescândă a poporului iugoslav, predarea bogăţiilor ţării că- i tre magnaţii dolarului—iată o serie de fapte care evidenţiază soarta ce aşteaptă orice popor care este oprit de guvernanţii lui să menţină şi să întărească prietenia între ţara sa şi Uniunea Sovietică. Pe de altă parte, succesele economice ale ţărilor de democraţie populară, necontenitul lor progres industrial, agricol, tehnic, cultural, întărirea rolului lor activ în lupta pentru pace, dovedesc în ce măsură propăşirea pe toate tărâmurile, independenţa naţională, prestigiul unei ţări cresc odată cu întărirea şi adâncirea relaţiilor de frăţietate cu Uniunea Sovietică. ...începe Săptămâna Prieteniei Româno - Sovietice. S-a înrădăcinat, ca o tradiţie scumpă oamenilor muncii din ţara noastră, sărbătorirea legăturilor de prietenie ce ne unesc pe veci cu Mărea Ţară a Socialismului biruitor. Manifestările ce vor avea loc începând de azi vor arăta în toată intensitatea lor, sentimentele de recunoştinţă şi de dragoste pe care poporul român le nutreşte faţă de eliberatoarea lui, faţă de sprijinitoarea şi apărătoarea lui, faţă de uriaşa, invincibila Patrie, prietenă şi în vremurile grele de ieri, prietenă şi în ceasurile fericite ale victoriilor de astăzi. TEODOR GHEORGHÎ( pagina l-a) ANCHETA NOASTRĂ ,CUM AM FOLOS!! CARTEA RUSĂ“ (Urmase din pagina a î-a) ştiinţa agronomică este mai eficienta, — spune Lisenko. Bazele puse de I. V. Miciurin ştiinţei, care se ocupă cu dirijarea eredităţii plantelor şi cauzele variabilităţii ei, constituesc puternicele puncte de plecare ale progresului în agricultură, interpretând viaţa în lumina înlănţuirilor cauzale dintre organism şi mediu, ca orice manifestare vitala, orice modificare a organismului viu, trebue raportată la cauza materială care o provoacă — micturinismul ne învaţă totodată să legăm strâns ştiinţa de practică, pentru a-i da sensul său real, aeînsufleţiţi de râvnă constructivă şi conştienţi că fiecare victorie câştigată în producţie contribuie la propăşirea Patriei noastre, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a tuturor celor ce muncesc, — muncitorii şi tehnicienii din întreprinderile de Stat se străduesc să-şi însuşească metodele de lucru sovietice, pentru a produce din ce în ce mai mult şi mai bine, îndrumaţi de organizaţiile P.M.Tr. şi sindicale şi însuşîndu-şi minunata experienţă a oamenilor sovietici, din ce în ce mai mulţi muncitori şi tehnicieni din ţara noastră încep să aplice înaintatele metode sovietice în toate domeniile de producţie. In felul acesta, mulţi dintre ei trbutesc să depăşească normele de producţie, contribuind la realizarea înainte de termen a Planului de Stat — „UZINELE, FABRICILE, ŞCOLILE ŞI LOCUINŢELE PENTRU OAMENII MUNCII TREBUESC TERMINATE MAI REPEDE !"... Cu aceste cuvinte ne-a primit zidarul Marin Buga, fruntaş in producţie şi inovator la locul lui de muncă, de pe şantierul „Pasteur“ al întreprinderii nr. 2 din Centrala de construcţii „Muntenia“. — „Pentru aceasta însă — ne-a spus el —, vechile metode de lucru trebuse înlăturate şi — aplicând înaintatele metode de lucru ale muncitorilor sovietici — să pornim la o nouă organizare a şantierelor din sectorul zidăriei — aplicânduse metodele de lucru sovietice — Strenatu la Galaţi şi Újvároşi la Braşov, şi după ei mulţi zidari din restul ţării, au reuşit să lucreze până la 28 m. c. zidărie în 8 ore, — faţă de norma veche de 2 m. c. pe zi. Dar în sectorul construcţii nu era suficient ca numai muncitorii de la zidărie să aplice metodele sovietice. De aceea, am studiat o serie de broşuri sovietice, in care se „Literatura sovietică este o veche cunoştinţă a mea. F.a este continuarea interesului pe care mi l-au stârnit marii scriitori ruşi: Tolstoi, Dostoievski, Puşkin, Cehov, Gorki şi Golol, ale căror opere au descris cu măestre societatea şi moravurile timpului lor. M’a atras in special, realismul scriitorilor rus, dragostea lor evidentă pentru om şi ideile de libertate şi progres social, de omenie şi frăţietate cu cei exploataţi. Am privit mai apoi cartea sovietică, cu un dublu interes. întâi voiam să aflu ce sunt artele şi artştii întro ţară care a început acimi 32 de ani să construiască socialismul. Apoi, mă interesa cum se reflectă în opera lor omul şi mediul înconjurător. Am citit, aşadar, cu o vie curiozate, la început, tânăra literatură sovietică. Pe Gladkov, care în Cimentul descrie societatea tânără bolşevică din timpul Revoluţiei, pe Furmanov, care cântă Revoluţia in al său Ceapaev, pe Pilniak şi Maiacovski, dilul său genial poem Octombrie. Mai târziu, în timpul Marelui vărat. Studiind micturinismul, am căpătat mai multă încredere în puterea nemărginit creatoare, a omului, învăţătura lui Miciurin şi experienţa bogată a lui şi a discipolilor lui constituesc un instrument puternic de ridicare a producţiei agricole socialiste. Desvoltată în cel mai favorabil ritmat, climatul socialist, ştiinţa m durmistă, ne oferă în acelaş timp I mijloacele sigure ale succeselor I stahanoviste în agricultură. lată la ce ne foloseşte cartea so- I vietică, iată pentru ce iubim car-, tea sovietică“, trata sistemul de lucru în construcţii ale tehnicienilor sovietici. Printre aceste broşuri, am studiat şi una care vorbea despre modul de lucru al ziarului sovietic Orlov. Aplicând învăţămintele meşterlor sovietici la specificul lucrărilor de la noi, am reuşit să construesc o maşină de temenit, cu care poate lucra foarte uşor orice muncitor necalificat. Cu această maşină productivitatea muncii a fost mărită de la 3 metri pe oră la 28 metri pe oră. Organizându-mi mintea, mai înainte vreme, după metodele de lucru Învechite, nu am reuşit niciodată, cu toate eforturile ce le depuneam, să câştig decât între 390 până la maximum 400 lei pe zi. Insă din ziua de Joi 20 Octombrie, de când aplic metodele înaintate ale zidarilor din Ţara Socialismului, câştig în medie 1400 de lei pe zi. Cu toate că maşina inventată şi confecţionată de mine, se mânueşte foarte uşor, dând un randament la care nici eu nu mă aşteptam, totuşi voi continua a studia toate cărţle care tratează despre tehnica in construcţie, pentru a perfecţiona actualul aparat şi a construi eventual şi altele, care să dea un randament şi mai mare. Ajutat de organizaţia de Partid şi de conducerea Centralei Muntenia, am confecţionat laa multe exemplare din aparat cu care se va lucra atât pe şantierul nostru cât şi pe celelalte şantiere. Dar, după cum am spus mai sus, noi nu trebue să ne oprim aci, ci fiecare muncitor şi tehnician trebue să studieze tehnica înaintata a oamenilor sovietici in fiecare ramură de activitate, să aplice metodele sovietice de producţie şi să mărească astfel productivitate muncii atât cantitativ cât şi calitativ. In felul acesta, vom contribui la scăderea preţului de cost al produselor. O vom ajuta la construirea cu un ceas mai devreme a socialismului în ţara noastră". Război de Apărare a Patriei, scriitorii sovietici s'au stnat In primele rânduri de luptă. O literatură patriotică, revoluţionară, agitatorică a Înflorit tn grelele lupte pentru apărarea Patriei invadate de cutropitoriî hitlerişti. Fadeev, Simonov, Alexei Tolstoi, Tarle şi între toţi mai ales tiya Fhrenburg au scris minunate pagini, in care apare evolentă realitatea socială pentru cari s'au jertfit milioane de cetăţeni sovietici. Cu o deosebită măestrie este ilustrat, în operele scriitorilor sovietici, patriotismul fierbinte şi plin de abnegaţie, a cetăţenilor Ţării Socialismului. Toate aceste facturi, m-au ajutat să înţeleg că lteratura sovietică isvorăşte din realitatea socială, că ea este, cu alte cuvinte, un magistral document al vremii, al construirii societăţi socialiste şi comuniste. Era firesc dar, ca o asemenea literatură să mă intereseze, ea ajutându-mă totdeodată la înţelegerea prefacerilor sociale din jurul meu, la îndeplinirea runnici mele pe tărâmul unei arte puse în slujba poporului. „APUCÂND ÎNVĂŢĂMINTELE MEŞTERILOR SOVIETICI LA SPECIFICUL LUCRĂRILOR DELA NOI, AM REUŞIT SA CONSTRUESC O MAŞINA TESCUIT, CU CARE POATE LUCRA ORICE MUNCITOR NECALIFICAT"—NE RĂSPUNDE D. MARIN BUGA, ZIDAR INOVATOR DE LA CENTRALA DE CONSTRUCŢII „MUNTENIA". „LITERATURA SOVIETICA M’A AJUTAT LA ÎNDEPLINIREA MUNCII MELE PE TARÂMUL UNEI ARTE PUSE IN SLUJBA POPORULUI" — declară d. Fory Ettorne, artist al Teatrului Municipal SUCCESELE PLANULUI DE STAT PE TRIMESTRUL III (02*mai de t din pagina l-a) poate desprinde, din executarea Planului de Stat pe trimestrul al 3-lea este deschiderea lucrărilor pe marile şantiere naţionale de construcţie, începând cu acela al canalului Dunăree-Marea, Neagră, care cheamă la viaţă una dîn regiunile cine mai înapoiate şi mai vitregite de către regimurile trecute şî deschide perspective mari întregei economii naţionale. Aci e locul să ne ocupăm şî de capitolul învestiţiunilor. Comunicatul Consiliului de miniştri anunţă că ritmul lucrărilor de investiţie s’a îmbunătăţit in cursul trimestrului al 3-lea, realizându-se 28% din planul anual. Cu toată această îmbunătăţire există totuşi o rămânere în urmă faţă de alte sectoare. Investiţiile sunt înainte de toate, cum foarte bine s’a spus, o Puternică armă politică pentru dezvoltarea unei anumite forme de proprietate şi a unor anumite raporturi de producţie. Politic®’ învestiţiunilor determină în md hotăritor ritmul evoluării sori®tătii noastre spre socialism. De aceea — după cum observa şi comunicatul Consiliului de miniştri, în această privinţă — trimestrul al IV-lea va trebui să însemne o continuare şi o creştere a eforturilor pentru a se asigura realizarea planului d© investiţii, în care scop este necesar ca ministerele, centralele şi întreprinderile să acorde mai multă atenţie problemei investiţiilor, de a căror executare sunt condiţionate reproducţia lărgită şi ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. In fine, o altă notă caracteristică in executarea Planului în trimestrul al 3-lea este înfiinţarea unui prim lot de 55 gospodării agricole colective. Un ajutor preţios a fost oferit acestor gospodării de Staţiunile de maşini şi tractoare, a căror activitate s’a desfăşurat în condiţiuni mult îmbunătăţite. Rezultate satisfăcătoare au fost obţinute şî în sectorul silviculturii, a transporturilor feroviare, rutiere, pe apă şi aeriene. Efortul financiar, care a însoţit şi a susţinut efortul din sectoarele economice, a fost şi el bine afirmat în cursul trimestrului al 3-lea, făcând ca prevederile bugetare la venituri ei fie depăşite cu 13,5%, iar la cheltuieli să se realizeze economii de 4,8% faţă de prevederile Planului. Şi s-a atins acest rezultat, cu toate că pentru finanţarea economiei naţionale s’au alocat sume cu 29,9% peste Plan. Un alt fapt îmbucurător ce s® poate constata la acest capitol este că vărsămintele întreprinderilor în contul beneficiilor s'au realizat neste prevederi — spre deosebire de situaţia d’n primele 2 trimestre — ceea ce marchează îmbunătăţirea situaţiei financiare a întreprinderilor. In ce priveşte circulaţia mărfifiBtstasmmismtasiKimx:’?«' *. javaiB—ar furilor, Comunicatul constată că în trimestrul III volumul mărfurilor vândute In mediul urban reprezintă o depăşire de 10% a Planului, iar în mediul rural, de 9%, deşi mai persistă unele lipsuri. Realizări deosebit de importante s-au obţinut în sectorul braţelor de muncă şî al veniturilor dine muncă. Numărul salariaţilor a crescut cu circa 11% faţă de trimestrul al 2-lea, iar numărul muncitorilor cari au absolvit cursurile de calificare profesională s’a ridicat în cursul acestui trimestru la 24.000. Datorită creşterii, producţiei şi productivităţiimuncii, salariul mediu al muncitorilor a crescut. întrecerile socialiste au luat mare avânt, fiind angajaţi în ele circa 366.000 muncitori numai în sectorul industriei. Vrednic de reţinut e şi faptul că 33 întreprinderi, cum şi numeroase secţii şi echipe au lucrat în acest trimestru în contul anului 1950. Nu mai puţin îmbucurătoare sunt realizările din sectorul social şi cultural, concrtizate în înfiinţarea de 300 instituţii preşcolare, 396 şcoli elementare, 1.831 cămine de zi sezoniere rurale, apoi numeroase şcoli de specializare în gospodăria administrativă, în pregătirea profesională, etc. Au crescut deasemeni înzestrările şi realizările în domeniul sanitar, artistic, cultural, sportiv. Totalul celor trimişi în jurul trimestrului III la odihnă şiîn staţiunile balneo-citeterice se ridică la 147.700 salariaţi, ucenici şi copii. La aceste rezultate îmbucurătoare s’a ajuns în urma efortului desfăşurat de oamenii muncii în toate ramurile productive, la care se sprijină desvoltarea şi bunăstarea ţării. Dar nu trebue să scăpăm din vedere sau să subpreţuim factorul esenţial: sprijinul frăţesc pe care ni-l dă Uniunea Sovietică, atât prin materia primă, semifabricatele, maşinile, uneltele, piesele de schimb şi accesoriile pe care ni le trimită şi fără de care industria, agricultura şi transporturile noastre nu s'ar fi putut reorganiza, necum să atingă stadiul actual de desvoltare, cât şi prin colaborarea oferită de technîcienii şi specialiştii sovietici, la care se adaogă inovaţiunile, invenţiunîle şi toate cuceririle ştiinţifice şi techrîce pe care ni le pun la dispoziţie ştiinţa şi marea experienţă sovietică. . ui Luând act de rezultatele satisfăcătoire cu care s’a încheiat executarea Planului pe cel de-al treilea trimestru, poporul nostru este mândru să constate că ele sunt deopotrivă fructul vredniciei şi disciplinii sale, cum şi al sprijinului şi colaborării frăţeşti din partea Marii Puteri a Socialismului. H»ra!»mb Irr*©«eu ttMMBBBWUrWllfflIil'iy él fiVW UNIUNEA SOVIETICĂ, PRIETENA ŞI APĂRĂTOAREA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE Urmare tem nuseră Uniunii Sovietice in calitate de capturi de război. In Aprilie 1945, guvernul român a adresat U.R.S.S. cererea de eşalonare a reparaţiilor dela şase la opt ani. In această chestiune, guvernul sovietic a satisfăcut dorinţa poporului român. Ori de câte ori se pune problema României la conferinţele internaţionale, Uniunea Sovietică apără interesele vitale şi avutul naţional al Republicii Populare Române de atacurile îndreptate împotriva ei de imperialiştii anglo-americani. Aşa a fost, bunăoară, la conferinţa de pace de la Paris în 1846, când U.R.S.S., care avusese dreptul moral de a cere României reparaţii complete, a coi simţit să i se restitue abia a cincea parte din daunele pricinuite Uniunii Sovietice de către trupele fasciste ale lui Antonescu. Aşa a fost fi la O.N.U, unde Uniunea Sovietică a stăruit şi stăruie ca România să fie primită, alături de alte ţări, în cadrele O.NU. Se ştie că şi astăzi, diplomaţia anglo-americană, pătrunsă de ură pentru regimul de democraţie populară din România, se ridică împotriva primirii acestei« î» O.N.U., acuzând-o, ca şi pe Bulgaria şî Ungaria, de o imaginară violare a tratatelor de pace şi a principiilor statutului ON.U. Răsturnarea monarhiei de Hohenzollern-SiegmaringCii din România, procesul trădătorilor din partidul naţional-ţârănesc al lui Maniu, care-i demastase ca pe nişte agenţi ai reacţiunii angloamericane din România, crahul total al „partidelor istorice” al a lui Maniu, Brătianu şi al grupării lui Tătărescu, de o parte şi transformările politice şi economice adânci din ţară, prietenii ce se întăreşte între România şî U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară, de altă parte, nu dau pace imperialiştilor anglo-americani. Astă primăvară, guvernele Angliei şi Statelor Unite au adresat guvernului român o notă de protest cu acuzaţia că România n’ar respecta articolul 2 din tratatul de pace, prin care se garantează libertăţile fundamentale ale poporului. Paralel cu aceasta, reacţiunea antioamericană a formulat Romaniei acuzaţii de violarea drepturilor omului. Guvernul popular român a respins cu demnitate aceste afirmaţii calomnioase şi încercări ale Statelor Unite şi Angliei de a se amestera în treburile interne ale României şi, în acelaş timp, a constatat că, Statele Unite şi Anglia calcă tratatul de pace cu România, împiedicând realizarea articolului 5 din tratat pagina la tul de pace, care cere interzicerea existenţei în România a organizaţiilor de tip fascist al căror scop este privarea poporului de drepturi democratice. In ciuda faptului că guvernul român a respins cu hotărîre notele anglo-amiericane, care încearcă să inducă în eroare opinia publică mondială, diplomaţii anglo-americani au supus aceste chestiuni celei de-a patra sesiuni a Adunării Generale a ON.U. şi au impus discutarea lor în Comitetul politic special al Adunării Generale. „ A. I. Vâşinschî, ministrul afacerilor externe al Uniunii Sovietice, luând cuvântul în Comitetul politic special, a spulberat în întregime acuzaţiile absurde şi lipsite de orice temei, formulate de departamentul de Stat al Statelor Unite împotriva republicilor democratice populare Bulgaria, Ungaria şi România. A. I. Vâşinschî a dovedit că blocul anglo-american falsifică faptele şi, sub acoperirea unor acuzaţii false, se amestecă în treburile interne ale Bulgariei, Ungariei şi României. Se ştie că chestiunea aşa numitei violări a drepturilor omului în România s’a născut în legătură cu lichidarea grupărilor antipopulare reacţionare ale lui Iuliu Maniu şi familiei Brătianu, strâns legată de capitalul monopolist anglo-american. Reacţiunea anglo-americană a sprijinit un fel şi chip aceste grupări est să-şi asigure, cu ajutorul lor, dreptul de a dispune în România ca într’o colonie a ei. Totuşi, acest plan s’a prăbuşit datorită vigilenţei şi devotamentului poporului român faţă de patria lui democratică. Duşmanii poporului român au fost demascaţi, judecaţi şi pedepsiţi. Dar cercurile monopoliste anglo-americane nu vor să se împace cu pierderea agenturii lor din România şi din alte ţări de democraţie populară, unde grupări ostile identice, conduse de aceiaşi protectori, au fost, de asemeni, demarcate. Oricât ar turba reacţiunea angio-armericană, oricare ar fî insinuările pe care le-ar născoci împotriva României şi altor ţări de democraţie populară, oriunde ar deslănţui atacuri calomnioase împotriva lor, ea nu va izbuti să abată aceste ţări din calea democraţiei şi să le transforme în colonii ale monopolurilor anglo-americane. Prietenia care se întăreşte Sin zi în zi cu mare?.. Uniune Sovietică este un sprijinde nădejde, al independenţei de stat a Republicii Populare Române, o garanţie a unei reuşite construirii bazelor socialismului în ţară. !